Prezentare abatorizare.ppsx

- ABATORIZARE - EXAMENUL SANITAR VETERINAR

DE ABATOR

Formator: Conf. univ. Dr. Laurenţiu TUDOR

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

TRANSPORTUL ANIMALELOR

Condiţiile în care se efectuează transporturile, mai ales când acestea se fac pe distanţe sau perioade de timp prelungite, implică o serie de transformări ale organismului animal: generează stres, modifică cerinţele de furajare şi adăpare ale animalului, modifică procesele metabolice, determină oboseală şi pierderi în greutate. Uneori aceste transformări sunt atât de acute încât se poate ajunge la îmbolnăvirea gravă şi chiar moartea animalelor. În plus, când transporturile se efectuează cu mijloace de transport incorect sau incomplet utilate şi echipate sau când cerinţele de transport nu sunt respectate, se poate ajunge la accidentarea animalului (în special traumatisme la nivelul aparatului locomotor) şi pierderi cantitative, calitative sau diminuarea randamentului la tăiere.

• transporturile produc pierderi în greutate numite scăzăminte. Acestea sunt variabile, în funcţie de o serie de factori: specie, vârstă, stare de îngrăşare, condiţii de furajare şi adăpare (pe durata transportului), distanţa şi durata pe care se efectuează transportul. De exemplu în condiţiile transporturilor prelungite (peste 800 km sau pe mai mult de 5 zile) animalele pot avea scăderi în greutate considerabile (animalele grase pierd în medie 6,8 % din greutatea corporală, iar cele slabe pot pierde chiar 8 % din greutatea corporală).

• În funcţie de vârstă, se constată că pierderile înregistrate sunt în medie mai mari la tineret comparativ cu animalele adulte.

• stres motor – determinat de zgomote de mare intensitate, manipulare brutală; se manifestă prin creşterea necesarului de oxigen tisular (urmare a creşterii metabolismului bazal), hipertermie pasageră şi amplificarea activităţii cardio-vasculare.

• stres psihologic – emoţional – determinat de scoaterea animalului din mediul obişnuit într-un mediu complet nou, asociat cu contactul cu oameni şi animale necunoscute; consecinţa directă este reflectată în hipersecreţia suprarenaliană care favorizează în prima fază metabolizarea glicogenului muscular prin glicoliză anaerobă, în urma acetui mecanism rezultând cantităţi mari de acid lactic cu producerea asteniei musculare şi indirect scăderea vascularizaţiei cutanate.

• stres termic – determinat de densitatea prea mare de animale în mijlocul de transport, lipsa ventilaţiei corespunzătoare sau lipsa mijloacelor de climatizare, care să ofere confort termic; se manifestă fie prin stres caloric şi în cazuri grave şoc caloric, fie prin stres de frig exprimat prin tremurături şi consumuri energetice foarte mari.

• stres mecanic – determinat de manipularea necorespunzătoare a animalelor (încărcare, condiţii oferite în timpul transportului, descărcare), ce poate conduce la traumatisme fizice (plăgi cutanate, fracturi, hematoame, etc.).

• stres hidric –adăparea necorespunzătoare a animalelor pe durata transportului, se manifestă prin deshidratare şi perturbări metabolice grave (uneori chiar exitus).

• stres digestiv – supraîncărcare digestivă (supraalimentarea animalelor înainte de transport), sau golirea completă a tubului digestiv (lipsa furajării pe durata transporturilor prelungite);

în ambele situaţii se ajunge la tulburări metabolice şi fiziologice, uneori foarte grave.

SINDROAME

sindromul de stres al suinelor (PSS) – este manifestat în timpul vieţii (de obicei în timpul transportului), fiind exprimat prin: hipertermie, dispnee, crize epileptiforme, contracţii clonice sau tetanice (vizibile la nivelul musculaturii membrelor), tulburări circulatorii periferice. În unele cazuri se ajunge la sincopă cardio-respiratorie şi exitus

SINDROAME

sindromul de hipertermie malignă (MHS) – se manifestă prin simptomatologie asemănătoare sindromului de stres, cu hipersecreţie de catecolamine şi frecvent finalizat prin sincopă cardio-respiratorie

SINDROAME

sindromul cărnii exsudate (PSE) – se constată după tăierea animalului, este provocat de glicoliza anaerobă accelerată; se manifestă prin anstalarea precoce a rigidităţii musculare, scăderea rapidă a reacţiei chimice musculare (în 1 sau 2 ore de la abatorizare pH-ul este de 6,0 spre 5,5), iar carnea prezintă o culoare albicioasă, este foarte moale şi exsudativă (apoasă)

EXAMEN CLINIC ANTEMORTEM

• EXAMEN CLINIC GENERAL – “de grup”– Evaluarea clinică a animalelor la debarcare - simptomatic– Control administrativ – dosarul de transport

• Animale clinic sănătoase• Animale cu suspiciune de boală

• EXAMEN CLINIC INDIVIDUAL – – Examen clinic – inspecţie, ascultaţie, termometrare, ETR

• Animale clinic sănătoase – admise necondiţionat la tăiere• Animale suspecte - admise condiţionat la tăiere• Animale respinse de la tăiere -

» Respingeri fiziologice» Respingeri patologice

PREGĂTIREA PENTRU TĂIERE

• ODIHNA

• DIETA – ALIMENTARĂ– HIDRICĂ

• IGIENIZAREA CORPORALĂ– UMEDĂ– USCATĂ

TEHNOLOGIA DE ABATORIZARE

• suprimarea vieţii animalului - asomare şi sângerare;

• prelucrarea învelişului exterior şi a extremităţilor - presupune după caz jupuirea, depilarea / deplumarea, opărirea, pârlirea (ceruirea), separarea capului şi a extremităţii membrelor

• îndepărtarea organelor interne = eviscerare• EVISCERARE ABDOMINALĂ• EVISCERARE TORACICĂ

• recoltarea unor ţesuturi sau formaţiuni glandulare interne în scop farmaceutic sau experimental, recoltarea grăsimii

TEHNOLOGIA DE ABATORIZARE

• parcelarea carcasei - secţionarea (porţionarea) în jumătăţi sau sferturi

• toaletarea carcasei - fasonarea şi igienizarea

• controlul cărnii:• controlul igienic (sanitar-veterinar), realizat de către

medicul veterinar şi finalizat prin marcarea cărnii• controlul de calitate – inclusiv asigurarea

trasabilităţii» CLASIFICARE SEUROP

SUPRIMAREA VIEŢII - ASOMARE

• METODE DE TĂIERE ÎN CARE SÂNGERAREA ESTE PRECEDATĂ DE ASOMARE

• METODE DE TĂIERE PRIN SIMPLĂ EMISIUNE SANGVINĂ – FĂRĂ ASOMARE

• ÎNJUNGHIEREA– SUINE– CĂMILE

• JUGULAŢIA– BOVINE– PĂSĂRI

• TĂIEREA RITUALĂ– CREŞTINĂ– KOSHER – ISRAELITĂ– HALAL – MUSULMANĂ / MAHOMEDANĂ

• METODE DE TĂIERE ÎN CARE SÂNGERAREA ESTE PRECEDATĂ DE TRAUMATISM BULBAR

• METODE DE TĂIERE ÎN CARE SÂNGERAREA ESTE PRECEDATĂ DE ASOMARE

• scoaterea din funcţiune a centrilor nervoşi ai vieţii de relaţie, păstrând în funcţiune centrii nervoşi ai vieţii vegetative

– Asomarea prin metode mecanice– Asomarea electrică– Asomarea prin metode chimice

• Asomarea prin metode mecanice

• Asomarea cu pistolul

Pistol cu tijă (PENETRANT)– capsă cu exploziv, care aruncă tija;– nu se mai utilizează în prezent;– nu trebuie utilizată mai ales în

situaţiile în care SNC-ul este suspicionat de anumite entităţi morbide

Pistol fără tijă (fără penetrarea cutiei craniene) – acţionează prin producerea unui

şoc/unei lovituri cu ajutorul unui dispozitiv sub formă de ciupercă sau aer comprimat

POZIŢIONAREA CORECTĂ A

PISTOLULUI DE ASOMARE LA

DIFERITE SPECII

POZIŢIONAREA CORECTĂ A

PISTOLULUI DE ASOMARE LA

DIFERITE SPECII

ELECTROASOMATOARE

Asomare electrică la BOVINE

Asomare electrică la suine

Asomare electrică la STRUŢ

Asomare electrică la OVINE

Asomare electrică la PASĂRE

ASOMAREA ELECTRICĂ

• DEZAVANTAJE

– metoda este frecvent utilizată în abatoarele mecanizate, dar poate avea repercusiuni negative, atunci când parametrii de intensitate şi tensiune sunt necorespunzători

• contracturi musculare epileptiforme cu formarea unor puncte hemoragice, sau chiar hematoame în musculatură

• atunci când sângerarea nu este executată la scurt timp după asomare, animalul ar putea reveni la starea de conştienţă

• risc major în timpul aplicării acestei metode – protecţia muncii: echipament corespunzător, izolare, covor de cauciuc, cizme

• ASOMAREA CU CO2

CO2 formează cu hemoglobina un compus chimic instabil sub acţiunea oxigenului, carboxihemoglobină, carnea nefiind toxică– Gradul de inconştienţă este de scurtă durată, 3 minute,

timp în care trebuie să fie realizată sângerarea

• ASOMAREA CU SUBSTANŢE NARCOTICE

această metodă este interzisă în prezent, datorită remanenţei în carne a substanţelor utilizate, sau a unor compuşi cu efect cancerigen asupra consumatorului. Această metodă a fost experimentată în Germania la începutul anilor ‘70, substanţele testate (Azaperonul, Combelenul), dovedind acţiune dăunătoare asupra consumatorilor

SUPRIMAREA VIEŢII - SÂNGERARE

• SÂNGERARE – UCIDERE PROPRIU-ZISĂ

–ANIMAL SUSPENDAT

• PE ORIZONTALĂ

• PE VERTICALĂ

Posibile modificări ale cărnii datorită nerespectării

condiţiilor de asomare şi sângerare

• EXAMEN VIZUAL

JUPUIREA

• EXAMEN VIZUAL

JUPUIREA

• EXAMEN VIZUAL

PRELUCRARE ÎNVELIŞ CORPORAL

• DEPILARE / DEPLUMARE

PRELUCRARE EXTREMITĂŢI

• DECORNARE

• Secţionarea extremităţilor membrelor

• LIGATURARE RECTALĂ

EVISCERARE

• PREZENTARE PENTRU EXAMINARE

EVISCERARE

• PREZENTARE PENTRU EXAMINARE

EVISCERARE

• EXAMINARE VIZUALĂ

PARCELARE

• TOALETARE CANAL VERTEBRAL - BSE

EXAMEN IGIENIC S-V

• EXAMEN SANITAR VETERINAR

• INSPECŢIE• PALPAŢIE

• MANUALĂ• DIGITALĂ

– SUPERFICIALĂ– PROFUNDĂ

• SECŢIONARE• OBLIGATORIE• FACULTATIVĂ

– UNICĂ– MULTIPLĂ

• LIMFONOD CU SECŢIUNI MULTIPLE

EXAMEN SANITAR VETERINAR

• EXAMENUL CAPULUI

• EXAMENUL DE ANSAMBLU• EXAMENUL CAVITĂŢII BUCALE ŞI LIMBII• EXAMENUL LIMFONODULILOR

• INSPECŢIE

• generală• PALPAŢIE

• MANUALĂ– PROFUNDĂ

• SECŢIONARE• OBLIGATORIE

– MULTIPLĂ

• RETROFARINGIENI• SUBMANDIBULARI• PREPAROTIDIENI

• EXTERN

• EXAMENUL CAPULUI – CISTICERCOZĂ -

• INTERN

• EXAMENUL CAPULUI – LIMBA

• ZONA ORO-FARINGIANĂ

• EXAMENUL PULMONULUI

• EXAMENUL PLEUREI VISCERALE• EXAMENUL PARENCHIMULUI• EXAMENUL LIMFONODULILOR

• INSPECŢIE• GENERALĂ

• PALPAŢIE• MANUALĂ

– SUPERFICIALĂ - – PROFUNDĂ – malaxare

– MULTIPLĂ – LOBI DIAFRAGMATICI

• BRONŞIC STÂNG• APICAL DREPT• MEDIASTINALI• accesoriu

• EXAMENUL PULMONILOR

• EXAMENUL LIMFOCENTRILOR

• SECŢIONARE

• EXAMENUL CORDULUI

• EXAMENUL PERICARDULUI• EXAMENUL CORDULUI

– SUPERFICIALĂ - – PROFUNDĂ – malaxare

• EPICARD• MIOCARD• ENDOCARD• Originea marilor vase

• EXAMENUL DIAFRAGMULUI

• EXAMENUL FICATULUI

• EXAMENUL SEROASEI HEPATICE• EXAMENUL PARENCHIMULUI ŞI CANALELOR BILIARE• EXAMENUL LIMFOCENTRILOR PORTALI

– SUPERFICIALĂ - – PROFUNDĂ – digital

• EXAMENUL PANCREASULUI

• EXAMENUL MASEI GASTRO - INTESTINALE

• EXAMENUL SPLINEI

• EXAMENUL SEROASEI (capsulei)• EXAMENUL PARENCHIMULUI

• EXAMENUL RINICHILOR

• EXAMENUL MANIAMENTULUI• EXAMENUL PARENCHIMULUI• Limfonod renal, suprarenală

• SECŢIONARE• OBLIGATORIE – BAZINET

• EXAMENUL VIZUAL

• PLEURĂ ŞI PERITONEU

• DIAFRAGM – porţiune radiară

• EXAMENUL VIZUAL

• APARAT GENITAL

• VEZICA URINARĂ

• EXAMENUL VIZUAL

GLANDA MAMARĂ (canale galactofore)

• SECŢIONARE

LIMFONODURI RETRO-MAMARE

• SECŢIONARE

ARTICULAŢIE

• SUINE• LIMFONODURI

SUBMANDIBULARE

RETROFARINGIENE – AMIGDALE

• ZONA ORO-FARINGIANĂ• TIMUS

• SUINE – EXAMEN VIZUAL• LIMFONODURI

PULMONARE

• SUINE• PULMON - CORD

• SUINE - SECŢIONARE• PULMON - CORD

• SUINE – • SECŢIONARE - CORD

• EXAMINAREA VENTRICOLELOR

• SUINE – • EXAMINAREA

DIAFRAGMULUI

• EXAMINAREA FICATULUI• PALPAŢIE PROFUNDĂ

• SUINE –

• EXAMINAREA FICATULUI

• LIMFONODURILE PERIPORTALE

• SUINE – EXAMINAREA MASEI GASTRO - INTESTINALE• LIMFONODURILE GASTRICE ŞI MEZENTERICE

• SUINE – EXAMINAREA MASEI GASTRO – INTESTINALE

• LIMFONODURILE MEZENTERICE ŞI ILEO-COLICE

• SUINE – EXAMINAREA SPLINEI

• SUINE – EXAMINAREA RINICHILOR (Lc. renali)

• EXAMEN VIZUAL PLEURĂ - PERITONEU

• SUINE • EXAMINAREA APARATULUI GENITAL FEMEL• EXAMINAREA VEZICII URINARE• EXAMINAREA GLANDELOR MAMARE ŞI Ln. supramamare (ingv. sup.)• EXAMENUL ARTICULAŢIILOR (lichid sinovial)

• SUINE

• EXAMINAREA MUSCULATURII PSOATICE

• RECOLTARE PROBĂ MUSCULARĂ• DG. TRICHINELOZĂ – DIGESTIE ARTIFICIALĂ

• OVINE - CAPRINE • EXAMENUL CAPULUI

• OVINE - CAPRINE • EXAMENUL PULMONILOR

• LC. TRAHEO-BRONŞIC STG.

• LC. MEDIASTINALI

• OVINE - CAPRINE

• LC. PORTALI

• OVINE - CAPRINE • EXAMENUL MASEI GASTROINTESTINALE

• OVINE - CAPRINE • EXAMENUL SPLINEI

• OVINE - CAPRINE • EXAMENUL RINICHILOR• EXAMENUL APARTULUI GENITAL MASCUL• EXAMENUL APARTULUI GENITAL FEMEL

• SOLIPEDE

• PALPARE SUPERFICIALĂ

ŞI PROFUNDĂ

• EXAMENUL EPIGLOTEI• EXAMENUL BAZEI LIMBII

• SOLIPEDE

• PALPAREA LN.

RETROFARINGIAN LATERAL

• EXAMENUL EPIGLOTEI• EXAMENUL BAZEI LIMBII

• SOLIPEDE

• PALPAREA LN.

PAROTIDIAN

• SOLIPEDE

• EXAMENUL LIMBII

• PALPAREA PROFUNDĂ

MALAXARE

• SOLIPEDE

• EXAMENUL LIMBII

• SECŢIONARE

AMIGDALE

EPIGLOTĂ

• SOLIPEDE

• SECŢIONARE SAGITALĂ

SEPTURI NAZALE

ORO-FARINGE

SINUSURI FRONTALE

MORVĂ

• SOLIPEDE • EXAMENUL ESOFAGULUI• EXAMENUL PULMONULUI

• SOLIPEDE • EXAMENUL PULMONULUI EXAMEN VIZUAL – PALPARE

• SOLIPEDE • EXAMENUL TRAHEEI EXAMENUL PERICARDULUI

• SOLIPEDE • EXAMENUL CORDULUI

• SOLIPEDE • EXAMENUL DIAFRAGMULUI• EXAMENUL FICATULUI

• Palpare – Ln. portali

• SOLIPEDE • EXAMENUL STOMACULUI - Ln. gastrici

• SOLIPEDE

• EXAMENUL MASEI GASTRO-INTESTINALE• Ln. JEJUNALI• Ln. MEZENTERICI• Ln. CECALI

• SOLIPEDE

• EXAMENUL SPLINEI• PALPARE

• SOLIPEDE

• EXAMENUL RINICHILOR• PALPARE• SECŢIONARE

• EX. Ln. RENALI• EX. GL. SUPRARENALE

• SOLIPEDE

• EXAMENUL GLANDEI MAMARE• EXAMENUL ORGANELOR GENITALE

FEMELE

• SOLIPEDE

• Ln. SUBROMBOIDAL

APRECIEREA COMERCIALĂ

aprecierea culorii CĂRNII– pe ochiul de muşchi – între coasta

V şi coasta XV

aprecierea culorii GRĂSIMII – pe grăsimea intermusculară – între

coasta V şi coasta XV

aprecierea GRADULUI DE MARMORARE – pe ochiul de

muşchi – între coasta V şi coasta XV

aprecierea GRADULUI DE MARMORARE – pe ochiul de

muşchi – între coasta V şi coasta XV

Tranşarea comercială a carcasei la bovine

TRANŞAREA CARCASELOR

Tranşarea comercială a carcasei la bovine

Tranşarea comercială a carcasei la viţel

Tranşarea comercială a carcasei la porc

Clasificarea carcaselor de bovine se efectuează, conform standardelor UE, prin aprecierea succesivă:

- a conformaţiei pe baza a şase clase: S, E, U, R, O, P;

- a stării de îngrăşare pe baza a cinci clase:1 – foarte slabă, 2 – slabă, 3 – medie, 4 – grasă, 5 – foarte grasă.

CLASIFICAREA CARCASELOR

Clasificarea carcaselor de bovine se efectuează, conform standardelor UE, prin aprecierea succesivă:

- a conformaţiei pe baza a şase clase: S, E, U, R, O, P: S – superioară, E – excelentă, U - foarte bună, R – bună, O – suficient de bună, P - acceptabilă;

- a stării de îngrăşare pe baza a cinci clase:1 – foarte slabă, 2 – slabă, 3 – medie, 4 – grasă, 5 – foarte grasă.

Clasele pentru starea de îngrăşare la bovinele mari sunt:1. Foarte slabă: stratul de grăsime exterior inexistent. Nu există grăsime îninteriorul cutiei toracice.2. Slabă: strat subţire de grăsime la exterior, muşchi aparenţi aproape pe toată suprafaţa, în interiorul cutiei toracice, muşchii dintre coaste sunt vizibili.3. Medie: muşchii, cu excepţia celor din regiunea coapsei şi spetei, sunt aproape în totalitate acoperiţi de grăsime; depozit mic de grăsime în interiorul cutiei toracice, în interiorul cutiei toracice, muşchii dintre coaste sunt încă vizibili.4. Grasă: muşchii acoperiţi de grăsime, dar încă parţiali vizibili la nivelul coapsei şi spetei. Câteva depozite pronunţate de grăsime în interiorul cutiei toracice. Firişoarele de grăsime de pe coapsă sunt proeminente, în interiorul cutiei toracice, muşchii dintre coaste pot fi infiltraţi de grăsime.5. Foarte grasă: toate carcasele acoperite de grăsime; depozite de grăsime şi în interiorul cutiei toracice. Coapsa este aproape în întregime acoperită cu un strat mare de grăsime, în interiorul cutiei toracice, muşchii dintre coaste sunt infiltraţi de grăsime.

Prezentare abatorizare.ppsx

Documents

Transcript of Prezentare abatorizare.ppsx

Prezentare ro

Prezentare Isorast

Prezentare portavita

Prezentare craiesti

Prezentare Webkino

Prezentare Teenagency

Prezentare Wurbe

Prezentare padurea

Prezentare Moldova

Prezentare 71132

Firestarter Prezentare

Prezentare digidemat

Prezentare voluntariat

Prezentare ocnita

Prezentare CV

Prezentare fe.antiques.s.r.l

SeniorERP Prezentare

Prezentare priboieni

Prezentare regiconia.com

Prezentare ghercesti