SERVICIUL PSIHOLOGIC IN SCOALAElaborat: Babin Alexandra

Htitcu Stefan

Grupa: PS21Z

CUPRINS

2.1 Asistenta psihologica a scolarului mic.

2.1.1 Pregatirea psihologica a copilului pentru instruirea in scoala

2.1.2 “Maturitatea” si “Imaturitatea” scolara

2.1.3 Componentele adaptarii scolare

2.1.4 Asistenta psihologica a copiilor din ciclul primar

2.1.5 Specificul colaborarii psihologului cu invatatorii

2.1.6 Metode ce cercetare a nivelului de pregatire psihologica a copiilor pentru invatamintul in scoala.

ASISTENTA PSIHOLOGICA A SCOLARULUI MIC

In aceasta perioada se dezvolta foarte bine limbajul, ramine puternic interesul pentru joc mai ales pentru cel colectiv. Se invata sa scrie, sa citeasca, sa calculeze elementar. Se supara repede dar si uita repede.

Pentru copil este foarte importanta imaginea profesorului.

2.1.1PREGATIREA PSIHOLOGICA A COPILULUI PENTRU INSTRUIREA IN SCOALA

Ea include 3 momente principale: Pregatirea intelectuala Pregatirea sociala Pregatirea motorii mici

PREGATIREA INTELECTUALA INCLUDE: Dezvoltarea senzoriala(desenarea ulciorului) Dezvoltarea atentiei-involuntara Dezvoltarea memoriei-predomina involuntara, mecanica si de

scurta durata. Dezvoltarea gindirii- calitatatea nu cantitatea, el trebuie sa aiba

capacitatea de generalizare,interiorizare. Imaginatia- gindeste prin imagini.

PREGATIREA SOCIALA INCLUDE: Atitudinea copilului fata de scoala Observam comportamentul acestuia Pregatirea volitiva- pentru el este mai semnificativ

motivele sociale( fac bine ca mama sa nu se supere), atitudinea parintilor este foarte importanta pentru el.

PREGATIREA MOTORII MICI

Pregatirea minei pentru scris Perceperea propriei pozitii in spatiu Dezvoltarea coordonarii vizuale

2.1.2“MATURITATEA” SI “IMATURITATEA” SCOLARA

Maturitatea presupune nivelul dezvoltarii biologice si fiziologice ce trebuie sa asigure activitatea de invatamint:

Viteza de formare a reflexelor conditionate Dezvoltarea motoricii mici si mari Dezvoltam motorica mica Dezvoltam limbajul

6 ani 50% nu sunt maturi

7 ani 14% nu sunt maturi

Cei ce fac effort mare nimeresc in surmenaj psihologic

2.1.3COMPONENTELE ADAPTARII SCOLAREAdaptarea reprezinta un proces complex divizat de profesori in

vederea realizarii unor raporturi, legaturi intre elev si mediul educational.

Componentele principale ale adaptarii scolare sunt: Elevul Familia Scoala

Elevul Nivelul intelectual Adaptabilitatea socialaFamilia Valoarea psihologica a familieiA. Copilul in imaginea parentalaB. Climatul afectiv familialC. Stabilitatea grupului familialD. Sanatatea mintala a familiei Statutul socioeconomic si sociocultural al familieiA. Mediul socioprofesionalB. Mediul socioculturalScoalaC. Calitatea conditiilor pedagogiceD. Programele si metodeleE. Invatatorul si relatia educativa

2.1.4 ASISTENTA PSIHOLOGICA A COPIILOR DIN CICLUL PRIMAR

Factorii de risc la scolarul mic ce trebuie sa atraga atentia psihologului:

agresivitate mare copilul este foarte conflictual explozii emotionale multe lacune la sfirsit de semestru infantelism psihic sete senzoriala conformism fata de un comportament antisocial hiperactivism motor

2.1.5 SPECIFICUL COLABORARII PSIHOLOGULUI CU INVATATORII

Ei trebuie sa colaboreze, in cadrul colaborarii are loc: schimbul de imformatie informatizarea prpfesorului sa anunte despre copii anxiosi

2.1.6 METODE CE CERCETARE A NIVELULUI DE PREGATIRE PSIHOLOGICA A COPIILOR PENTRU INVATAMINTUL IN SCOALA

Gradinita este prima experienta a vietii in societate a copilului. Ea constituie un cadru nou pentru el, prin dimensiunile si continuturile sale, prin activitatile variate, noi si interesante. Adaptarea la noul mediu va fi de lunga durata, cu progrese si regrese, cu eforturi perseverente si de durata, atat din partea copilului insusi, cat si a adultilor care-l sustin. Copilul paseste intr-un nou univers social, o lume plina de necunoscut si de provocari, care il confrunta cu experiente inedite :

experienta vietii in grup; experienta concentrarii pe sarcina; experienta dialogului si a ascultarii; experienta ordonarii lumii in cifre si litere cu sens; experienta jocului, a intrecerii si competitiei .

sfirsit