PlaroN PennAu

Hana

Roman de dragoste gi ura

Partea intAi

1

ROFESORUL CAROL POPA se pomeni az-vArlit la cinci sute de kilometri de Bucuregti,tocmai in creierul munlilor Carpali, in

Doruna - unde, de altfel, se gi niscuse. ,,AzvArlit" eun fel de a spune, ficuse drumul cu trenul, aproapeo noapte de vagon de dormit - singur - loc pe roat6.,c16.n!5"nind, bubuind, zburAnd prin g5.ri, auzind saup5.rAndu-i-se ci aude voci, vdzdnd sau pirAndu-i-se civede lumini, v6.zAnd prin intuneric sau pirAndu-i-sec5. se intAmpli astfel, dup5. cum era gi cu enerv5.rilereale sau imaginate, care ba i se aprindeau in minte,ba se stingeau. $i astea toate din pricinl c5" Hana,niscuti gi ea in Doruna, evreicS. din Doruna, linea cael s[ rispundi pozitiv la invitalia oficialitSlilor localede a intruni,,fiii celebri'' ai Dorunei, intr-o manifesta-re care se voia grandioasi, dar nu fusese deloc grandi-oas6o cu toate ci se auzi fanfara in preajma obeliscu-lui ridicat, cine mai gtie de cine, gi mereu modificat -cine mai gtie de cine -, iar vreo cincizeci de necunos-cu!i, in sala de onoare a primiriei cu turn gi ceasurinegre, la o mas5. gigantici dispusS. in dreptunghi cufa{a pentru prezidiu gi coada pentru neprezidiu, vreocincizeci de necunoscu{i deci, cu timp dinainte stabilit

Pr-aroN PannAu

gi cronometrat la cinci minute, de un primar tAnir,uscSfiv gi zAmbire!, in ciuda unui aer de rigid.ita-te, igi spuserd biografiile. Patroni cu cAte una, d.ou5",trei firme, ingineri Iauzrna mecanicd fEcdtoare de cevrei gi ce nu vrei, numai materie prim6 sd fie, medicistagiari, asistente infumurate, ba gi proprietarii ce-lor doui cArciumi celebre ale Dorunei: una in parculdendrologic plantat de vreun veac, pe cAnd Dorunac6.zuse, odati cu Bucovina, sub austrieci, alta, pe dru-mul spre Ardeal, ascunsi printre viligoare, dar vesti-t5. printr-o ciorbS. de burti fird egal. lntre aceste douicArciumi prospere, diriguite de bdrbali tineri, roqii inobraji gi mirosind a brAnz5, prin diminea{a pAcloasi,amutiti de iarna aflatd in toate drepturile ei, se inil-fa ruina Cazinoului balnear, unde cel ce avea si. fieprofesorul chirurg oncolog Carol Popa, cAnd clddireabarocS, ziditd tot de austrieci, era in toate splendori-le aurdriilor ei, recitase in sala de spectacole cu 304locuri, pe scena, semicircul ard, poezli despre victoriarugilor asupra nemtilor, eliberarea Chinei de citreMao-Tse-Dun, strategie care-l aruncase in Taiwan peChiang-Kai-$i, dansase,,Arcanul" gi,,BitrAneasca";iar doi ani mai tdrzi:u, dupi ce nu reugise si se faci"actor de teatru, intAi, gi de film, apoi, si fie as in fe-lurite jocuri din tinuturile Somegului, unde lucrase,pedagog la un liceu, ,,George Cogbuc" - dacd se uita incartea de muncl - exact trei sute gaizeci de zile.

Au fost gi momente de emofie. Carol Popa, om laaproape gaptezeci de ani, aflat in agteptarea legii carepensiona chiar gi medicii profesori, vilzind atat cat

Hana

ii permitea miopia vArstei, igi descoperi, neb5.gate denimeni in seam5, dou5. din fostele lui profesoare, am-bele de literaturd, slavi Domnului!, c5. peste un mate-matician de-a1fi dat, intAmplarea i-ar fi l5.sat un gustacru, daci nu ar fi considerat-o un egec. Emolionatfusese nu doar ci-qi intAlnise bitrAnele foste profe-soare, ci de faptul ci ele, de dupi dioptriile multe,abia il recunoscuserS., daci il recunoscuseri, pe fostullor elev in birbatul inalt gi, la rAndu-i, miop, dar evi-tAnd, din cochetS.rie, s5-gi puni ochelarii cu rama deaur cumpirafi la Bruxelles cu prilejul unei vizlte IaNATO ca membru al suitei demnitarului V.; emolio-nat fusese deci tocmai de lipsa de emolie a celor douifoste care igi l5saseri sirutate mAinile, ingS.imaserdcAte un ,,a, magistrul", gi porniseri spre iegire, fdr6's5.-i lase certitudinea c5.le impresionase faima lui-

Aici il azvArlise Hana! S-o bodogineasci?! Preaera in eI aceast5. solie evreicS" a lui, cu profil nem{oid,cea mai tAniri evreici daci ar mai fi locuit in Doruna,prea ficea parte din el, intr-atAt incAt cedase dupS' ce-lpisase doi ani cu ideea de a ridica o casi a lor pentrubitrAnele (?) pe meleagurile de nagtere, unde despremullimea de evreii locului de altidati, nu departe decea fosti mullime a nem{ilor - mirturie mai stiteacimitirul ascuns de brazi negri qi uitali de vreme, pe ocostiq6. in stAnga, cum mergi citre de toli cunoscutulpArAu Bizom.

Cu acest pArAu Bizom, profesorul doctor docent,specializat in oncologie, avea oarece legS.turi. Tot peo costigi pe stAnga, proprietate cAndva a neamului

Plarou Pannau

lui, tocmai unde apa se infundl in pidurile numitemai incolo Dealul Negru, o stri-stri-strdbunici fu-sese ucisd cu barda, decapitatd ca-n filmele de capdqi spadi. Ucis6 degeaba. Comori moarta nu avuse-se, iar ucigagul igi sfArgise zilele in inchisoarea de laCernS.uli, la pulini vreme dupi terminarea primuluiRdzboi Mondial.

Asta fusese cu intAlnirea cu ,,fiii Dorunei'; deadiugat ar fi, c5. profesorul primise gi o diplomi de,,Yizitator de onoare al oragulul", el, bigtinag din tatiin fiu de vreo doul sute de ani, urmag al lumii trecutepeste munli din Ardeal in Moldova, fugari de unireabisericii ortodoxe cu Roma pe la anul 1700. Oricum,diploma era frumoasi gi, din punctul d.e vedere aladevirului strict, chiar amuzantd, pufin gi cam ade-virat5, daci tinem seama c5. omul plecase din Dorunade pe la 18-19 ani gi rar mai dddea pe aici. De aceeacumva amuzanti. era gi intoarcerea in Doruna, ide-ea Hanei cu casa cea noui din spatele casei vechi delemn, aproape pustiitS, arar locuiti de ei atAta amarde vreme! C5. socru-su murise rird si apuce s-o tencu-iasc5, pe dinafarA. Cat trdise soacri-sa, ii mai apuca-seri, pe el gi pe Hana, cAte gapte-opt zile pe an oaspeliin odaia care d5 spre strada ce duce citre Ardeal instAnga gi spre Parc in dreapta; apoi, cu aportul direc-torului foarte amabil de la uzina,,Dorunamecanica,,,inginerul Nichita, fS.cuse rost de o gtang5 de fier,groas6, vopsitS. in verde, de doud buloane indeajunsde lungi si treaci prin perefi 9i s6-qi scoatd capete-Ie prin gtang5, pusese doud lacite chinezegti grele,

10

11 Hana

cumperate din piafi, inchisese totul gi lisase cheilein mAna Gustei, mituqa Hanei.

La intAlnirea,,fiilor celebri", Gusta, care locuia laparterul vechii case de lemn gi se lupta cu o ciuper-c5, imuni la orice tratament in hotirArea ei s5" roadicasa de brad, din temelii pAn5",la etaj, pAni la ligla ro-gie de pe acoperig, Gusta deci avea gi ea un amestec invenirea profesorului in Doruna: cheile. Cum-necum,intre,,fii" nu se afla niciun evreu gi nici pretenlii n-arfi avut vreunul dintre cei gase care mai triiau qi eraudin partea locului. Exceplia era Hana, cercetitoare demarcd la Institutul de virusologie, autoare a unui raftde cdrli pe teme simpatice, de la rAie pAn5. la SIDA.Dar neinvitati. Popa ii propusese sI vini impreunS,ce dracu, doar suntem destul de ,,fii". La care primi-se uluitorul rispuns ci evreii gtiu cAnd sunt dori{i 9icAnd nu, iar in ea vorbea un glas care zicea hot6rAt,,ru". Cu aceeagi hotirAre - repetdm -il azvdrlise ins5.pe profesor in Doruna gi cu o gi mai mare hotirAre di-riguise ridicarea noii case, aproape terminati acum,gi golise de mobili casa cea veche din simplul motivc5. nu voia si fac[ drum de strS.mutare a porilor pu-treziciunii lemnului dintr-o parte in alta. $i mai eraun motiv: dormitorul pirinfilor. Patul in care ii mu-rise tatil gi in care dormise maic6-sa! Mobili cubist6,Iemn natur, peste o jumS.tate de veac de rezistenfd,in vreme de capitalism, rEzboi, deportare, fascism, co-munism, gi nu se gtie ce va mai fi. Profesorul avusesenedelicatelea s-o intrebe daci nu cumva ideea ei esteca el si moard tot in acel pat, iar ea la Bucuregti, in

Pu,roN PenoAu

transatlanticul de apartament dat lui cu chirie de co-munigti, ca unuia pe care il socoteau de-al lor, pe cAndel nu era decAt al bolnavilor pe care-i opera de cancergi cAte unul mai supravieluia. ln partid, nici vorbi.Ea se mulfumise cu o tdcere, care semdna teribil cuacelea pe care i le ridica in fa{i ori de cAte ori o intre-ba cum triiseri ei in Transnistria, unde fusese depor-tati intre 1941 qi L944.

CAt despre Gusta, era mituga nemuritoare, cu omutri de madon6, zugrhvitS. de un pictor copist, pi.rcref, sprAncene groase, golduri bine vizibile gi un felde veselie pe fat5, de care profesorul nu era sigurdacd nu-i un rictus ce nu exprimi. stirile ei de su-flet. Argumente pentru a doua eventualitate existau:Gusta se simlea perfect in singurdtatea casei vechi,luptAndu-se cu ciuperca cea f5.rd antidot, gi nu pi.reahotirAti s5. moari aici in Doruna, nici in altd parte.De aceea gi acceptase urgent complicitatea. Cum aveael sI doarmS. intr-o cas6 pustie, goliti de mobil6, rd-masi doar cu sobele 9i f5ri ap6.? Hana pregd"tise totul:cameri la hotelul ,,Caraiman" re{inut5, confort extra.Ciudifenia aici intervine! Profesorul avea un plan se-cret. Sd doarmd in casa pustie! Era o experienfi. poateare prilejul si converseze cu vreo stafie sau cu domnuldrac! Sigur, nu ar fi fost ca in castelele englezegti custafii, dar intr-o cas5 aproape pirdsitd. unde rezistaGusta din Doruna, m6.car un drdcugor s-o afla, unulcu coada rogie! Aga cd Gusta descuie unul din destulde ruginitele lacite, scoase gtanga verde, impreun5 cumegterul Vasile - despre care vom face vorbire (cum

t2

13 Hana

zic jurigtii) mai tArziu - trisni un foc in soba cea maredin camera de citre drum, puse dou5 saltele pe di-reclia Nord-Sud. Deasupra, somiera de la ireparabilulrecamier, mobili populari abandonatd aici de zeci deani de profesor. Iar peste, peste, peste, agternu un patmoldovenesc, cu chiloti gi pern5. in care-i zici iernii,,b6t'. Tras aproape de injghebalea aceasta, telefonulreprezenta elementul de modernitate salvat in pus-tiu, dupi cum cildarea cu api rece pe scaunul dinbaie avea rostul ei bine stabilit.

Trebuie s5. menfionim insi c5. profesorul nu-gi ui-tase, nicicAt, trusa cu medicamente, multele lui me-dicamente, de la aspirinS. tamponati pAni Ia maycor,trecAnd pe Ia propanolol, diazepam, nTtrazepam, trop,hop, hop, hop, gi sculele electrice de birbierit, cici,oricum la minus 10 grade, in ciuda spiritului sportiv,cu un,,Braun" completat de un after-shave ,,Gillette"poli rezolva altfel unele probleme de imagine.

Asta a fost contribu{ia Gustei, gi avem indreptS.-

lirea s5. o numim, cel pu{in pentru profesor, o,,fiic["vajnici a Dorunei. Parcd a fost ugor si-i explice di-minea{a, la telefon, Hanei de ce nu-i Ia ,,Caraimart",unde avea tot ce-i trebuie, ci intr-o cas5. pe unde maitrece, din cAnd in cAnd, dracul?! A luat-o de-a dreptul.I-a spus c5, exact asta dorise: si doarmi intr-o cas5.pustie, pe un pat improvizat, s5. vad5. dacd nu s-a oplo-git vreun drac prin vreuna din cele trei odii, sau in po-dul ciptugit cu zgur6., s5.... Hana i-a inchis telefonul9i l-a ld.sat gAndindu-se c5., de fapt, n-o minfise. Cevavrusese. Ce? in bucata de noapte cAt mai rdmisese de