Post on 22-Oct-2020
Strategia cercetării - Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLEȘA CLAUDIA RODICA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,FLOARE DE COLT” BRAD, JUD. HUNEDOARA
SECȚIUNE 2: INFO- PLATFORMA RECO - STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una formativ-constatativă cu scop ameliorativ, ce îşi propune să evidenţieze valenţele educative ale metodelor interactive în activităţile de educarea limbajului la grupa mică. Cercetarea s-a desfăşurat la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar 2017-2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală , Grupa Mică ,,Mămăruțele,, formată din 27 copii din care 13 sunt fete şi 14 sunt băieţi,
O grupă de control ,Grupa Mica ,,Albinițele”, formată tot din 25 copii din care 12 fete şi 13 băieţi.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care frecventează în anul şcolar 2017-2018 grădiniţa. Am abordat un stil democratic, permisiv, creativ, participativ, care pune copilul în centrul activităților de formare și informare al personalității copilului.
Copiii provin dintr-un climat familial favorabil. Familiile le asigură condiţiile necesare desfăşurării actului învăţării şi manifestă interes pentru creşterea şi educarea copiilor, menţinând permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în activitatea educativă, uneori fiind chiar implicați în desfășurarea unor activități out-door. Nivelul de pregătire al grupelor de copii a fost omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularitățile de vârstă ale copiilor de 3, 4 ani, de obiectivele programei instructiv- educative pentru acest nivel am utilizat pe parcursul anului şcolar fişe de evaluare concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii. Probele sunt prezentate în număr de o activitate pe săptămână conform Curriculumului preșcolar și verifică cunoștințele copiilor legate de activitățile de educarea limbajului.
Debutul în actul evaluativ iniţial a fost concretizat prin aplicarea unor seturi de probe în vederea cunoaşterii nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor .
Evaluarea continuă şi sumativă reprezintă cunoștințele asimilate anterior , după parcurgerea unei etape din programa activităților instructiv-educative specific preșcolarilor de nivel I. Reușita acestor evaluări depinde de calitatea materialelor folosite în desfășurarea activităților de educarea limbajului.
Conceperea unor fișe cu sarcini de lucru individualizate pentru fiecare copil, sunt probe individuale și colective, urmărind implicarea activă în cadrul activităților şi maturitatea proceselor cognitive.
Metoda de bază a fost experimentul psihopedagogic derulat pe trei etape:
Etapa iniţială: PRETESTUL
Etapa Experimentală: PLAN DE INTERVENŢIE
Etapa Finală: POSTTESTUL
Perioada de cercetare şi etapele acesteia pot fi reprezentate astfel:
Calendarul cercetării
Etapa de evaluare
Perioada
Activitatea de Educarea limbajului propriu-zisă
Etapa iniţială
PRETESTUL
11.09- 15.09. 2017
18. 09 – 22.09. 2017
Evaluare cunostințelor domeniul limbă și comunicare.(Anexa 1)
Probă scrisă de evaluare iniţială
Probă orală de evaluare iniţială
Etapa Experimentală
PLAN DE INTERVENŢIE
30.09.2017-
08.06.2018
Introducerea factorului de progres: îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele moderne activ-participative
Etapa Finală
POSTTESTUL
11.06-15.06.
2018
Probe de evaluare finală.(Anexa 2)
Pretestul a constat în aplicarea probelor de evaluare iniţială în perioada 11 -22 septembrie 2017. În această perioadă am urmărit şi am identificat nivelul achiziţiilor iniţiale ale preșcolarilor în termeni de cunoştinţe, am înregistrat aspecte privind nivelul de dezvoltare al copiilor ce urmează să fie supuși experimentului. Prin obținerea acestor rezultate am avut posibilitatea de a a-mi forma o reprezentare cât mai exactă a situației existente asupra potențialului de învățare, şi am reuşit să formulez concluzii referitoare la nivelul profilului grupei şi al fiecărui copil,dar și a lacunelor ce trebuiesc remediate.
În această perioadă am cules informaţii despre capacităţile intelectuale ale copiilor, deprinderi şi priceperi de comunicare orală la educarea limbajului. Fișele de observație și apreciere privind dezvoltarea copilului preșcolar au fost concepute urmărind comportamentul fiecărui copil în timpul activităților desfășurate la grupă, scopul fiind acela de a stabili punctul de plecare în desfăşurarea demersului experimental și eventual a unor programe de recuperare.
Planul de intervenţie a fost aplicat pe parcursul anului şcolar, în perioada septembrie 2017 - iunie 2018. În etapa experimentală mi-am propus introducerea metodelor şi tehnicilor moderne, dar prin îmbinare optimă cu cele tradiţionale în cadrul activităţilor de educarea limbajului, dar şi în activităţile de tip integrat. În această etapă am cules date referitoare la achiziţiile copiilor: cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi.
Posttestul a constat în aplicarea probelor în perioada 11-15 iunie 2018 în vederea testării nivelul intelectual-cognitiv la care au ajuns copiii. În această etapă am aplicat probele din prima etapă, fişe pentru înregistrarea progresului, evoluţia copiilor pe parcursul unui an şcolar, atât sub raportul cunoştinţelor, deprinderilor formate, cât şi al capacităţii de aplicare a cunoştinţelor însuşite şi al dezvoltării cognitive. După aplicarea experimentului, am înregistrat datele în tabele, apoi le-am comparat cu cele iniţiale, comparaţia permiţându-mi o interpretare obiectivă a rezultatelor celor două testări.
Etapa constatativă (pretestul)
Pretestul a constat în aplicarea probelor de evaluare iniţială în perioada 11-22 septembrie 2017. În această perioadă am urmărit şi înregistrat aspecte privind nivelul de dezvoltare al limbajului copiilor ce urmează să fie supuşi experimentului. Prin rezultatele obţinute mi-am format o imagine de ansamblu asupra grupelor de preşcolari şi am reuşit să formulez concluzii referitoare la nivelul profilului grupelor şi al fiecărui copil.
De asemenea, în această perioadă am cules informaţii despre capacităţile intelectuale ale copiilor, cunoştinţele lor de baza . Experimentul s-a realizat pe un grup experimental format din 27 de preşcolari din
Grupa mică „Mămăruțele” şi pe un grup de control format din 25 de preşcolari din Grupa mică „Albinițele”, de la Grădiniţa cu Program Prelungit ,, Floare de Colț,, din Brad, în anul şcolar 2017- 2018.
În tabelul următor se regăseşte structurarea pe sexe a numărului de preşcolari care aufrecventat grădiniţa, atât în grupul experimental, cât şi în cel de control.
Grupul experimental
Grupul de control
Nr. fete
Nr. băieţi
Nr. preşcolari careau frecventatgrădiniţa
Nr. fete
Nr. băieţi
Nr. preşcolari careau frecventatgrădiniţa
13
14
27
12
13
25
Procentaj
48%
52%
100%
48%
52%
100%
Tabel nr. 1 – Grupul de subiecți
Grupul experimental cuprins în experiment nu este omogen din punctul de vedere alvârstei împlinite la intrarea în grupa mică. Astfel, din 27 de preşcolari 23aveau 3ani laînceputul anului şcolar 2017- 2018, 4 copii au împlinit 3 ani până la sfârşitul anului 2017, iar 1 copil au împlinit vârsta de 3 ani în primele luni ale anului 2018.Grupul de control din cadrul experimentului este omogen ca vârstă, toţi preşcolariiîncadrându-se la nivelul de vârstă corespunzător grupei micii.
Am alcătuit fişe de observaţie şi apreciere privind dezvoltarea copilului preşcolar, urmărind comportamentul copiilor la fiecare activitate. Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în desfăşurarea demersului experimental. Informaţiile culese au fost corelate, prelucrate, interpretate şi folosite în organizarea şi desfăşurarea activităţilor didactice în vederea optimizării procesului instructiv- educativ: adecvarea actului educativ la particularităţile de vârstă ale copiilor, stabilirea unor măsuri ameliorative, anticiparea eventualelor dificultăţi ale procesului de învăţare, etc.
S-au aplicat probe prin care s-au evaluat perceperea şi pronunţarea corectă a sunetelor limbii române; îmbogăţirea vocabularului activ al copiilor cu substantive, adjective, pronume; exprimarea corectă în conformitate cu normele gramaticii limbii române.
Etapa constatativă s-a realizat la începutul primului semestru, în perioada 11 septembrie- 22 septembrie 2017, prin aplicarea testelor de evaluarea iniţială, atât pe grupul experimental cât şi pe grupul de control, teste preluate din volumul coordonat de Gabriela Berbeceanu, Smaranda Maria Cioflica, Elena Ilie, Cornelia Marta, Nadina Maria Guga, „ Bine te- am găsit gradiniță”,- Caiet de muncă independentă pe domenii experienţiale, 3-4 ani, editura Tehno-Art, 2017. Aceste teste au urmărit determinarea nivelului de cunoştinţe la început de an şcolar. Rezultatele obţinute au permis elaborarea unei imagini globale despre fiecare copil şi au contribuit la proiectarea acţiunilor educative, centrate pe copil, care să sprijine şi să stimuleze dezvoltarea predispoziţiilor native ale acestuia.
Probe de evaluare inițială
Denumirea activităţii: Educarea limbajului
Etapa iniţială/constatativă reprezintă faza prealabilă intervenţiei factoruluiexperimental, când se realizează testarea iniţială, evaluarea predictivă ce vizează cunoaşterea nivelului de realizare a obiectivelor studiului din etapa anterioară experimentului. Sunt înregistrate date referitoare la variabilele implicate înaintea experimentării şi se stabileşte strategia desfăşurării experimentului.
În această etapă a cercetării am aplicat teste docimologice pentru evaluarea nivelului de pregătire din perspectiva capacităţii de receptare a mesajului oral şi de comunicare orală, a nivelului de structurare şi operare a capacităţii de gândire critică.
În continuare, voi prezenta conţinutul testelor de evaluare iniţială, concluziile desprinse din analiza rezultatele obţinute de copii, precum şi setul de măsuri ameliorative.
Proba utilizată este individuală, bazată pe instrucţiuni verbale, desfăşurată în condiţii identice pentru fiecare copil, cu o durată de aproximativ 10 minute.
Proba 1 - Pretest : Bine te-am găsit grădiniță! ( Anexa 1)
PROBĂ SCRISĂ
Competenţa specifică: Evaluarea vocabularului activ şi exprimarea corectă din punct de vedere gramatical;
Obiective de evaluare:
O1: să asculte cu atenție textul sugerat de poezie;
O2: să formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
O3: -să denumească jucăriile din fişa individuală de lucru;
O4: - să descrie cu propriile cuvinte, jucăria preferată;
Material: Diferite jucării din mediul educaţional;
Fişe individuale de lucru.
Instructaj: Copilului i se arată o jucărie şi i se cere: „ Numeşte jucăria pe care ţi-o arat eu!.,,Care este jucăria voastră preferată?”,,Spuneţi-mi ce ştiţi despre ea!”.
Evaluare: pentru fiecare obiectiv realizat se acordă un punct.
Tabel nr. 2. Tabel cu rezultatele obţinute la proba nr.1/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică,,Mămăruțele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1 punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
3
4
10
10
Figura nr. 1. Rezultatele obţinute la proba nr.1. de evaluare iniţială la grupul experimental.
Comportamente urmărite - proba 1 de evaluare iniţială la grupul experimental - Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
C1 –Ascultă cu atenție un text;
C2- Formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
C3 - Recunoaşte şi denumeşte jucăriile;
C4 - Descrie jucăria preferată;
Tabel nr.3. Tabel privind comportamentele urmărite la proba nr.1/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
7
9
8
8
În Dezvoltare
18
13
13
17
Necesită sprijin
2
5
6
2
Nr.copii
27
27
27
27
Tabel nr. 4. Tabel cu rezultatele obţinute la proba nr.1/Pretest.- Grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
4
6
10
5
Figura nr. 2. Rezultatele obţinute la proba nr.1. de evaluare iniţială la grupul de control.
Comportamente urmărite - proba 1 de evaluare iniţială la grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
C1 –Ascultă cu atenție un text;
C2- Formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
C3 - Recunoaşte şi denumeşte jucăriile;
C4 - Descrie jucăria preferat.
Tabel nr. 5. Tabel privind comportamentele urmărite la proba nr.1/Pretest. - Grupul de control – Grupa mică ,,Albinițele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
6
5
4
5
În Dezvoltare
15
14
13
14
Necesită sprijin
4
6
8
6
Nr.copii
25
25
25
25
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemi
Comportament atins
Comportament în dezvoltare
Comportament ce necesită sprijin
I1
Ascultă cu atenție tot textul.
Ascultă cu atenție jumătate din text.
Ascultă cu atenție o parte din text.
I2
Alcătuieşte o propoziţiedezvoltată fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă cu sprijinuleducatoarei.
I3
Recunoaște și denumește toate jucăriile din imagine
Recunoaște și denumește 3-4 jucării din imagine fără sprijinuleducatoarei
Recunoaște și denumește 2 jucării din imagine cu sprijinuleducatoarei
I4
Descrie jucăriafără sprijinuleducatoarei
Descrie jucăria pe jumătetefără sprijinuleducatoarei
Descrie jucăriacu sprijinuleducatoarei
Proba 2 - Pretest : Ce bine e la grădiniţă
PROBĂ ORALĂ
Competenţa specifică: Evaluarea deprinderii de pronunţare corectă a sunetelor limbii române, a vocalelor şi consoanelor, îndeosebi a celor labio-dentale (f, v) şi şuierătoare (ş, j)
Obiective de evaluare:
O1: - să reproducă corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc;
O2: - - să formuleze enunţuri sugetate de imagine;
O3: - să folosească corect acordul dintre subiect şi predicat;
O4: - să repete prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc.
Material: ilustraţii reprezentând un foc în cămin sau cuptor şi vântul redat prin mişcarea crengilor şi căderea frunzelor unor pomi din parc, livadă sau pădure,
Instructaj: : Copilului i se arată imaginea şi i se cere să numească fenomenele din imagini, apoi să redea prin mişcare acţiunea specifică fenomenului, să imite prin onomatopee sunetul fenomenelor şi să alcătuiască propoziţii simple despre acestea.
Evaluare: pentru fiecare obiectiv realizat se acordă un punct.
Tabel nr. 6. - Tabel cu rezultatele obţinute la proba nr.2/Pretest. - Grupul experimental - Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
3
4
15
5
Figura nr. 3. Rezultatele obţinute la subproba nr.2.
de evaluare iniţială la grupul experimantal
Comportamente urmărite - proba 2 de evaluare iniţială la grupul experimental - Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
C1 –Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc;
C2 - Formuleză enunţuri sugetate de imagine;
C3 –Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
C4 -Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc.
Tabel nr.7. - Tabel privind comportamentele urmărite la proba nr. 2/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
7
10
7
11
În Dezvoltare
17
11
17
13
Necesită sprijin
3
6
4
3
Nr.copii
27
27
27
27
Tabel nr. 8 -. Tabel cu rezultatele obţinute la proba nr.2 - Grupul de control - Grupa mică ,, Albinițele,,;
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
1
4
13
4
Figura nr. 4. Rezultatele obţinute la subproba nr.2. de evaluare iniţială la grupul de control.
Comportamente urmărite - proba 2 de evaluare iniţială la grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
C1 –Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc;
C2 - Formuleză enunţuri sugetate de imagine;
C3 –Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
C4 -Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc.
Tabel nr. 9. Tabel privind comportamentele urmărite la proba nr.2/Pretest - Grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
6
8
4
9
În Dezvoltare
12
10
14
11
Necesită sprijin
7
6
7
5
Nr.copii
25
25
25
25
Evaluare:
· pentru fiecare subprobă, itemii de evaluare corespund obiectivelor propuse, astfel:
· O1= I1;
· O2= I2;
· O3= I3;
· O4= I4
· pentru fiecare obiectiv realizat la fiecare probă se acordă un punct ;
· punctaj maxim= 16 puncte
Convertirea punctajului în comportamente:
- A (Atins) = 14-16 puncte;
- D ( În Dezvoltare) = 10-13 puncte;
- NS(Necesită sprijin) = 0-9 puncte;
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemi
Comportament atins
Comportament în dezvoltare
Comportament ce necesită sprijin
I1
Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc;
Reproduce corect o parte din onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc;
Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat în joc cu sprijinul educatoarei;
I2
Alcătuieşte o propoziţiedezvoltată fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă cu sprijinuleducatoarei.
I3
Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
Folosește corect subiect şi predicat;
Folosește corect subiect şi predicat cu sprijinuleducatoarei.;
I4
Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc fără ajutor din partea educatoarei.
Repetă prin mişcari o parte din femonenele meteorologice din joc cu ajutor din partea educatoarei. .
Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc cu sprijinul educatoarei.
Interpretarea rezultatelor testării iniţiale:
Tabelele următoare reflectă rezultatele obţinute la cele două probe de evaluare iniţială de către preşcolarii din grupul experimental şi din grupul de control.
Notă: Comportament atins- A
Comportament în dezvoltare- D
Comportament ce necesită sprijin-NS
Comportamente
Grupul experimental
Grupul de control
Proba 1
Proba 2
Proba 1
Proba 2
Comportament atins
44%
26%
36%
36%
Comportament îndezvoltare
33%
48%
40%
40%
Comportament cenecesită sprijin
23%
26%
24%
24%
Tabel nr.10. – Procentajul pentru fiecare probă a evaluării inițiale la cele două grupuri.
Tabel nr.11 - Tabel centralizator cu rezultatele obţinute de grupul experimental – Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
Punctaj
Comportament
Nr. copii
Procent
0-9 puncte
Necesită sprijin
7
25%
10-13 puncte
În Dezvoltare
13
50%
14-16 puncte
Atins
7
25%
Tabel nr.12. - Tabel centralizator cu rezultatele obţinute de grupul de control – Grupa mică ,,Albinițele,,:
Punctaj
Calificativ
Nr. copii
Procent
0 – 9 puncte
Necesită sprijin
9
25%
10-13 puncte
În dezvoltare
10
40%
14-16 puncte
Atins
6
25%
Fig.5. a) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul experimental
Fig.6. b) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul experimental
Fig.7. a) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul de control
Fig.8. b) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul de control
Figura nr.9. Rezultatele comparative la cele două grupuri: grupul experimental şi grupul de control
Proba de evaluare iniţială la Activităţile de educarea limbajului indică faptul că:
Grupul experimental - grupa mică ,,Mămăruțele,, formată din 27 de copii a obţinut următoarele rezultate: 25% din copii necesită sprijin ceea ce denotă faptul că trebuie intervenit rapid cu metode şi strategii moderne pentru a înlătura lacunele existente, 50% au comportament în dezvoltare sunt copii care au frecventat constant grădiniţa, dar încă mai au cunoştinţe de acumulat, iar 25% au comportamentul atins dovedind un limbaj bogat, o exprimare corectă, cunoştinţe multe despre poveşti, memorie bună, un limbaj scris specific nivelului de vârstă etc.
- Grupul de control-grupa mică ,,Albinițele,, formată dintr-un număr egal de copii (25) a obţinut rezultate apropiate grupului experimental după cum urmeză:
25% din copii- necesită sprijin 40% din copii - comportament în dezvoltare şi 25% din copii au comportamentul atins.
În desfăşurarea acestor probe practice, am urmărit copilul sub aspectul personalităţii lui, modul lui de a se exprima cu un limbaj clar, corect din punct de vedere gramatical şi creşterea capacităţii de reglare prin cuvânt (şi autoreglare). Majoritatea copiilor se exprimă liber în cadrul colectivului de elevi, dar unii dintre ei au reţineri faţă de educatoare.
La vârsta preşcolară limbajul prezintă noi valenţe şi îi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalţi copii, să-şi organizeze activitatea psihică, să-şi exprime ideile şi stările interioare, dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. Prin intermediul limbajului copilul îşi dezvoltă propria s-a experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţa altora. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele, ceea ce contribuie la sistematizarea şi complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii.
Din datele furnizate de etapa iniţială, rezultă că posibilităţile de dezvoltare psihică sunt promiţătoare, că pe baza probelor de verificare aplicate copiilor aflaţi la începutul preşcolarităţii, se pot elabora strategii didactice adecvate de stimulare a proceselor de cunoaştere, de dezvoltare a gândirii şi limbajului, de cultivare a afectivităţii, a conduiteivoluntare, a motivaţiei adecvate vârstei, deci a întregii personalităţi, aflate în cea mai dinamicăşi productivă perioadă formativă – vârsta marilor achiziţii.
Analizând rezultatele testării iniţiale, am constatat că pregătirea preşcolarilor din grupul experimental de a recepta mesajul oral şi de a se exprima oral prin intermediul metodelor şi tehnicilor interactive este favorabilă, în consecinţă am notat următoarele observaţii:
cei mai mulţi dintre copii au auzul fonematic suficient dezvoltat, ceea ce reprezintă unsuport pentru receptarea şi pronunţarea corectă a fonemelor, identificarea sunetelor încadrul cuvintelor, identificarea cuvintelor din structura propoziţiilor;
copiii demonstrează că au capacitatea de a înţelege semnificaţia globală a unui mesaj oral,însă întâmpină dificultăţi în respectarea dreptului la replică a partenerului de dialog,ascultarea activă fiind deficitară;
unii copii prezintă dificultăţi în exprimarea corectă şi logică a ideilor, în sesizarea intuitivăa construcţiei gramaticale correct e a unei propoziţii ascultate;
caracterul situativ al limbajului este prezent deoarece nu este suficient conturată percepţiaseparării cuvântului de obiect;
vocabularul activ este suficient dezvoltat pentru a permite o comunicare normală;
sunt prezente în acţiunile copiilor conduite motorii nestabilizate, mişcări rigide, bruşte înactivităţi ce vizează folosirea muşchilor fini ai mâinii (activităţi practice si artisticoplastice),ce vor fi educate prin intermediul sarcinilor de învăţare integrate metodelor şitehnicilor interactive;
atenţia voluntară este pasivă şi difuză;
se manifestă slab memoria logică, voluntară datorită lipsei de experienţă;
gândirea critică are caracter sumar, însă se va dezvolta prin intermediul sarcinilor deînvăţare incluse în componenţa strategiilor didactice bazate pe metodele şi tehnicileinteractive.
Rezultatele probelor de evaluare indică nivelul bun al cunoaşterii şi utilizării unor noţiunide limba română.
În această situaţie, pentru ca fiecare copil să înveţe şi succesul obţinut să ducă lacreşterea nivelului de aspiraţie, am stabilit următoarele măsuri de corectare:
aplicarea unor sarcini de învăţare cu accent pe dezvoltarea auzului fonematic;
diversificarea contextelor de comunicare orală pentru educarea comportamentului deascultare activă;
antrenarea în activităţi de grup, cu sarcini de învăţare ce solicită exersarea elementelor deconstrucţie a comunicării;
diversificarea sarcinilor de învăţare ce stimulează activizarea vocabularului;
antrenarea atenţiei voluntare şi a memoriei prin sarcini de învăţare ce solicită gândireacritică;
diversificarea şi alternarea activităţilor de învăţare pentru organizarea noţiunilor în sisteme coerente de gândire.
ANEXA 1
Proba 2
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce necesită srijin0.260.48000000000000020.26
Proba 1
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce necesită srijin0.360000000000000210.40.2400000000000001
Proba 2
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce necesită srijin0.360000000000000210.40.2400000000000001
VânzăriGrup experimental/Necesită sprijinGrup experimental/În dezvoltareGrup experimental/AtinsGrup de control/Necesită sprijinGrup de control/În dezvoltareGrup de control/Atins0.250.50.250.250.40.25Nr de copii012340341010
Nr. de copii01234046105
Nr de copii01234034146
Nr. de copii01234035134
Proba 1
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce necesită srijin0.440.330000000000000350.23
Strategia cercetării
-
Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLE
?
A CLAUDIA RODICA
GRĂDINI
?
A
CU
P
ROGRAM
P
RELUNGIT
,,FLOARE DE COLT
” BRAD, JUD. HUNEDOARA
SEC
?
IUNE 2
:
INFO
-
PLATFORMA RECO
-
STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una
formativ
-
constatativă
cu scop ameliorativ, ce îşi propune să evidenţieze
valenţele educative ale metodelor interactive în activităţile
de educarea limbajului la
grupa mică.
Cercetarea s
-
a desfăşurat la Grădiniţa cu Program
Prelungit ,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar
2017
-
2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală
, Grupa Mică ,,Mămăru
?
ele,, formată din 27 copii din care 13 sunt
fete şi 14
sunt băieţi,
O grupă de control
,
Grupa Mica ,,Albini
?
ele”, formată tot
din 25 copii din care 12 fete şi 13
băieţi
.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care frecventează în anul şcolar 2017
-
2018
grădiniţa. Am abordat un stil
democratic, permisiv, creativ, participativ, care pune copilul în
centrul activită
?
ilor de formare
?
i informare al personalită
?
ii copilului.
Copiii provin dintr
-
un climat familial favorabil. Familiile le asigură condiţiile necesare
desfăşurării actului în
văţării şi manifestă interes pentru creşterea şi educarea copiilor, menţinând
permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în activitatea educativă, uneori fiind chiar
implica
?
i în desfă
?
urarea unor activită
?
i out
-
door. Nivelul de pregătire al g
rupelor de copii a fost
omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularită
?
ile de vârstă ale copiilor de 3, 4 ani, de obiectivele programei
instructiv
-
educative pentru acest nivel am utilizat pe parcursul anului şcolar
fişe de evaluare
concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii.
Probele sunt prezentate în număr
de o activitate pe săptămână conform Curriculumului pre
?
colar
?
i verific
ă cuno
?
tin
?
ele copiilor
legate de activită
?
ile de educarea limbajului.
Strategia cercetării - Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLE?A CLAUDIA RODICA
GRĂDINI?A CU PROGRAM PRELUNGIT ,,FLOARE DE COLT” BRAD, JUD. HUNEDOARA
SEC?IUNE 2: INFO- PLATFORMA RECO - STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una formativ-constatativă cu scop ameliorativ, ce îşi propune să evidenţieze
valenţele educative ale metodelor interactive în activităţile de educarea limbajului la grupa mică.
Cercetarea s-a desfăşurat la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar
2017-2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală , Grupa Mică ,,Mămăru?ele,, formată din 27 copii din care 13 sunt
fete şi 14 sunt băieţi,
O grupă de control ,Grupa Mica ,,Albini?ele”, formată tot din 25 copii din care 12 fete şi 13
băieţi.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care frecventează în anul şcolar 2017-2018
grădiniţa. Am abordat un stil democratic, permisiv, creativ, participativ, care pune copilul în
centrul activită?ilor de formare ?i informare al personalită?ii copilului.
Copiii provin dintr-un climat familial favorabil. Familiile le asigură condiţiile necesare
desfăşurării actului învăţării şi manifestă interes pentru creşterea şi educarea copiilor, menţinând
permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în activitatea educativă, uneori fiind chiar
implica?i în desfă?urarea unor activită?i out-door. Nivelul de pregătire al grupelor de copii a fost
omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularită?ile de vârstă ale copiilor de 3, 4 ani, de obiectivele programei
instructiv- educative pentru acest nivel am utilizat pe parcursul anului şcolar fişe de evaluare
concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii. Probele sunt prezentate în număr
de o activitate pe săptămână conform Curriculumului pre?colar ?i verifică cuno?tin?ele copiilor
legate de activită?ile de educarea limbajului.