Piata vinului

Profesor coordonator: Studenta:Conf. Univ. Dr. Fintineru Gina Matei Sorina Ionela

An IV, Gr. I

CARACTERISTICI GENERALE ALE PIEŢEI VINULUI

România este o importantă ţară europeană producătoare de vin, dispunând de un mare trecut istoric si de bogate tradiţii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de această bautură, considerată, pe drept cuvant, o licoare divină.

În România, 1,7% din suprafaţa agricolă este cultivată cu viţă de vie, mai exact circa 200.000 de hectare.

În funcţie de conţinutul lor în zahăr, vinurile pot fi:▪ seci (până la 4 g/l);▪ demi-seci (între 4-12 g/l);▪ demi-dulci (între 12+50 g/l);▪ dulci (peste 50g/l).

După gradul alcoolic, vinurile se clasifică în:▪ vinuri de masă (trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită de

minimum 8,5% în volum);▪ vinuri de masă superioare (cu tăria alcoolică intre 8,5% şi 9,5

%);▪ vinuri de calitate superioară (tăria alcoolică dobândită, fără

adaos, trebuie să fie de cel puţin 10,5 % în volum).

După denumirea de origine controlată, vinurile pot fi:▪ vinuri cu denumire de origine controlată – DOC (din struguri cu

minimum 180 g zahăr la litru);▪ vinuri din struguri culeşi la deplină maturitate - DOC-CMD

(min. 187g zahăr);▪ vinuri din struguri culeşi târziu – DOC-CT (min. 220 g zahăr);▪ vinuri din struguri culeşi la înnobilarea boabelor – DOC-CIB

(min. 240 g zahăr).

În funcţie de culoare, vinurile se împart în:▪ vinuri albe;▪ vinuri rose;▪ vinuri roşii;

Regulamentul 1234/2007 REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22

octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP ”) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Parlamentului European ,întrucât: Funcționarea și dezvoltarea pieței comune a produselor agricole ar trebui însoțite de stabilirea unei politici agricole comune (denumite în continuare „PAC”) pentru a include, în special, organizarea comună a piețelor agricole (denumită în continuare „OCP”) care poate adopta diverse forme în funcție de produs, în conformitate cu articolul 34 din tratat.

• Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieței în sectorul viti-vinicol

 

Legislaţia Uniunii Europene

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 595 data de 23 august 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 769/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002.

Hotararea aproba noile Norme metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Organizarea comună a pieţei vitivinicole conţine reguli privind:

a) potenţialul de producţie vitivinicolă;b) mecanismele de piaţă;c) organizaţiile de producători şi organismele de filieră;d) practicile şi tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia

produselor vitivinicole;e) vinurile şi alte produse vitivinicole de calitate obţinute în areale viticole delimitate;f) regimul schimburilor cu ţări terţe.

Regim intern Preturile si tarifele

La modul general, disparităţile de preţ sunt importante din toate privinţele :• în regiunile de producţie ;• între vinurile roşii şi albe ;• între cele catalogate ca vin de calitate

În concluzie, este dificil de făcut o apreciere generală a diferenţelor de preţuri existente însectorul de vin, mai ales dacă avem în vedere “ vinuri de calitate ” , pot atinge niveluri de preţ spectaculoase, în timp ce anumite tipuri de vin de masă, nu pot adesea să găsească o piaţă de desfacere în ciuda preţului relativ redus.

Regim extern Importurile si exporturile

Importurile au avut o evoluție crescătoare până în anul 2008, când s‐a înregistrat cea mai mare valoare de 19,06 mil. euro. În anul 2010 importurile s‐au redus cu 4,3% față de anul 2006, ajungând la valoarea de 8,66 mil. euro, pe primul loc situându‐se tot “Strugurii proaspeți” cu 6,02 mil euro (69,5 din total grupa).

In ultimii trei ani, exporturile au fost in declin, de la aproximativ 16 milioane de euro in 2008 la doar 12 milioane de euro in 2010, respectiv aproximativ 8 milioane de euro in prima parte a anului in curs. Principalele tari de destinatie sunt Germania, China si Statele Unite ale Americii. Cantitati importante ajung si in Italia, Spania si Anglia, datorita comunitatilor romanesti din aceste state.

Perspectivele pe termen mediu si lung pe plan european si mondial

Tendinţele pe piaţa mondială de vinuri se descriu cel mai bine prin fenomenul de „globalizare”. Cu alte cuvinte, evoluţiile de pe pieţele de desfacere se caracterizează prin nişte trenduri comune pentru producătorii şi consumatorii din diferite ţări şi continente. Printre aceste tendinţe globale putem menţiona:

                   -  Segmentarea pieţelor - Transformarea cererii - Puterea crescândă a reţelelor de vânzători

Impactul aderarii Romaniei la UE asupra pietei vinului

Integrarea României în Uniunea Europeană şi-a pus amprenta şi peevoluaţia pieţei vitivinicole din ţara noastră.Odată cu mult aşteptata integrare ,piaţa şi-a deschis larg porţile în faţa bunurilor produse în spaţiul U.E. , unele dintreele având preţuri mult mai mici şi calitate superioară celor de aici.

Preţul scăzut al mărfurilor de import a influenţat benefic piaţa vinului din România , deoarece adus la apariţia unei concurenţe corecte , cu preţuri competitive.În tara noastră există câţiva producători de vinuri care comercializează produse peste calitatea medie europeană şi care pot face faţă concurenţei fără probleme.

În ceea ce priveşte măsurile de fidelizare a clienţilor în condiţiile invadăriipieţei din România cu produse din U.E. la preţuri mai mici , producătorii auadoptat strategii diferite.

Viile româneşti sunt în majoritate „albe” . Cultivatorii au optat

pentru acesttip de struguri deoarece oferă o producţie mai mare. Însă consumatorii încep să-şimodifice preferinţele spre soiurile „roşii” , ceea ce impune luarea unor măsuri de înlocuire a producţiei de vin alb cu producţia de vin roşu.

În prezent , conform statisticlor Patronatului Vinurilor , consumul pe cap de locuitor este de 22 de litri anual , din care numai 3 litri de vin este consumat în sticle, iar restul pe pet sau vărsat .

Reducerea preţurilor de vânzare a vinurilor din ţara noastră , chiar şi cu un procentmic, faţă de cele din import poate fi în favoarea produselor româneşti şi poateinfluenţa piaţa .De asemenea eticheta este cea care îi face pe mulţi clienţi să aleagă un anumit produs.

Etichetele trebuie să fie cât mai atractive , îndrăzneţe , chair nonconformiste , sugestive , să folosească anumite culori care să atragă plăcut privirea.

Unele branduri induc în eroare consumatorul , deoarece folosesc denumiri apropiate fonetic de cele ale unor firme porducătoare renumite . (ex. Busuioc de Pietroasă , Tămâios de Pietroasă care se aseamănă cu Busuioacă de Bohotin , Tămâioasă românească).

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!