Post on 07-Jul-2018
8/18/2019 Pentru Studierea Temei Contribuţia Proiectelor de Parteneriat Educaţional În Dezvoltarea Competenţei Acţional
1/3
Pentru studierea temei Contribuţia proiectelor de parteneriat educaţional în
dezvoltarea competenţei acţional-strategică la elevii claselor primare, au fost analizate
aspectele teoretice ale elementelor acesteia ca: proiect, parteneriat educa ional, competen e,ț ț
competen e ac ional-strategice. S-au efectuat studii de constatare asupra nivelului de formare aț ț
competen elor la elevi i a presupunerii nivelului de formare a competen ilor din parteaț ș ț părin ilor, au fost implimentate în practică cîteva proiecte pentru dezvoltarea aspectului studiat,ț
mai apoi organizat studiu de control al nivelului de formare a competen elor i evaluateț ș
rezultatele pentru a observa schimbarea în dinamică al subiectului cercetat.
Este necesar de scos în eviden ă no iunea deț ț competenţă, ce este de origine latină: competere (a
se întlni într-un loc, a fi capabil, a fi în stare, .a.!, ca un element conceptual important înș
întreaga educa ie, fiind preluată în învă"ămnt din alte domenii: psihologie, muncă, lingvistică.ț
Este o no"iune polisemantică, semnifica"ia ei schimbndu-se în func"ie de domeniu în care eaeste aplicată. #onceptul dat este acceptat i aplicat în cele mai multe ări europene $ran"a,ș ț
%elgia, &landa, 'omnia .a, în 'usia, inclusiv i în 'epublica oldova a fost lansat iș ș ș
termenul pedagogic a competen"elor.
)o"iunea de competen"ă, ca finalitate concretă a procesului educa"ional, în general , a fost
lansată la începutul anilor *+ ai secolului trecut, cnd a fost recunoscută generalizarea crizei
în învă"ămnt la nivel mondial i cnd în fa"a tiin"elor educa"iei s-a pus problema efectuării
unor cercetări de anvergură în vederea identificării unor solu"ii viabile de scoatere a educa"iei
din impas. n această perioadă, mai eact în /0*1, un grup de cercetători din $ran"a (de
la centrul #EPE#! au lansat, în cadrul unei conferin"e interna"ionale, termenul de competen"ă,
acesta fiind utilizat cu referire la achizi"iile colare i desemnnd o cunotin"ă procedurală, ceea
ce poate să facă elevul, în rezultatul parcurgerii unui segment2treaptă de învă"ămnt, înregistrnd
efectele finale ale învă"ării.
3u investit în dezvoltarea acestui concept personalită i ca: 4u. 5. %abans67 , 8.S. 9ubins67,ț
8îgots6ii, 8l. Pslaru, 8. ora -Postica, .3llport, %. 'e7 , Ph. Perrenoud, ;. ainaut., ?.ș
Piaget .a. n continuare, acest concept evoluează i capătă o nouă etindere în vederea a@ustăriiș ș
i adaptării sarcinilor pedagogice realitatea socială, fiindș specificate competenţelelor
transdisciplinare descendente din sistemul de competenţe-cheie transversale, unde ob inemț
discriminarea competenţei acţional-strategice ,(#3S!. 3ceasta vizează capacitatea elevului de a
identifica i a rezolva probleme, de a-i planifica activitatea, ac"iunile, de a determina scopurile
i a prognoza rezultatele ateptate, de a alege istrumentele necesare de lucru, de a realiza
activitatea conform planului, a aprecia rezultatele eiA de a-i forma deprinderi de colaborare încă
din perioada vărstei colare mici,ș care este una din competen"ele-cheie ce trebuie formată de pe
8/18/2019 Pentru Studierea Temei Contribuţia Proiectelor de Parteneriat Educaţional În Dezvoltarea Competenţei Acţional
2/3
băncile colii i dezvoltată în mod fructuos în învă"ămntul superior la toate nivelurile sale, ideie
întîlnită la 8iorica ora -Posticaș .
#onceptul #3S ob ine un contur bine definit, devine clar cum i ce trebuie să poată, să cunoască, să-lț ș
intereseze pe un elev, schi îndu-se în acest fel chiar i profilul unui elev dotat cu competen ă ac ional-ț ș ț ț
strategică. La nivelul Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene se accentuiază
necesitatea modernizării curriculare, inînd cont de competenţele-cheie din perspectivaț
învăţării pe parcursul întregii vieţi.
n 'epublica oldova, curriculum colar, este bazat pe formarea clară a competen elor, acesteaț
fiind pe piedestal.
)u poate fi trecută cu vederea gîndul formulat de 8.ora -Postica : B$iind una dintre cele zeceș
competen"e-cheie, una de inspira"ie autohtonă, competenţa acţional-strategică trece ca un fir
rou prin curriculumul scris i, sperăm, prin curriculumul predat i învă"at de la toate disciplinele
colare. 3ceasta servete drept resursă didactică pentru fiecare elev, a@utîndu-l ca învă"area să
devină semnificativă, cu finalită"i pragmatice clare i cu perspective de integrare socială.
Pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor în mediul colar, formarea competen elor a teptate,ș ț ș
este necesară colaborarea, organizarea parteneriatului cu părin ii, mass-media, primăria,ț
organiza ii non-guvernamentale, organiza ii comerciale, s.a. 3cestea ar permite aplicarea practicăț ț
a unor competen e, ce nu ar putea oferi cola în mediul său. Parteneriatul se desfă oară în bazaț ș ș
anumitor proiecte, care sunt reglementate de medologia managementului proiectului
n iulie
1++/, #onsiliul Europei a luat ini"iativa de a pune la punct o etodologie proprie a
anagementului de Proiect (P!, lund în considerare toate cele trei faze de bază ale ciclului
managementului de proiect C respectiv planificarea, implementarea i evaluarea proiectului.
etoda proiectului generează o formare individuală, progresivă, problematizată, pragmatică,
socio-rela"ională, holistică. 8aloarea educa"ională a metodei proiectului constă i în faptul că, de
rînd cu multiplele valen"e formative ale sale, prin proiect, elevii îi formează #3S atît de
necesare timpurilor noastre. 3vceasta stimulează investi"ia: cognitivă (prin
,,repetareaDcunotin"elor!A productivă (prin ac"iune!A afectivă (prin secundarea obiectivelor de
cunoatere!A ,,terapeuticăD (prin formarea siguran"ei elevilor!, i astfel @ustifică statutul de a fi o
metodă de învă"are, nu doar de evaluare. n cadrul procesului educa"ional un proiect motivat îl
face pe elev să se bucure de posibilitatea i dorin"a de a învă"a.
3ctivitatea de finisare a studiului proiectului constă în evaluarea propriu-zisa a temei abordate
pe o perioada de timp bine delimitată. Evaluarea poate fi făcută sub diferite forme: convorbiri,
dramatizări, portofolii cu lucrările copiilor, machete, lucrări colective, fi e individuale, @urna le aș
impresiilor, epozi"ii de lucrări colective etc. #adrul didactic evaluează gradul de formare a sub-
8/18/2019 Pentru Studierea Temei Contribuţia Proiectelor de Parteneriat Educaţional În Dezvoltarea Competenţei Acţional
3/3
competen elor pe durata derulării proiectului, însă paralel cu ele poate duce diverse observa iiț ț
asupra altor aspecte psihopedagogice a elevului. 3ceasta, nemi@locit, permite elaborarea i
valorificarea sistemului de indicatori de calitate ai #3S prin intermediul proiectelor de
parteneriat educa"ional.