GRAM AUR = 229,6754 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4720 RON EURO = 4,9225 RON DOLAR = 4,1367 RON

12 pagini

n CREªTERE ANUALÃ DE 277%, ÎN PRIMELEDOUÃ LUNI DIN 2021 FAÞÃ DE ACEEAªIPERIOADÃ A ANULUI TRECUT / Deficitul decont curent al României a explodat în primeleluni ale lui 2021

PAGINA 11

n PARTENERIAT ZITEC-STARTARIUM / Platformãpentru antreprenori

PAGINA 10

5 lei Miercuri, 14 aprilie 2021, nr. 73 (6853), anul XXX

n PROTESTE / Ceferiºtii, nemulþumiþi de(in)activitatea ARF PAGINA 3

n Confederaþiile sindicale cer demisiaGuvernului Cîþu

PAGINA 3

n ARISTOTEL JUDE, DIRECTORGENERAL: “Compania Romgaz estepregãtitã sã finanþeze proiectulNeptun Deep” PAGINA 11

n Încrederea investitorilor îneconomia Germaniei a scãzut,în aprilie PAGINA 12

CURTEA DE CONTURI EUROPEANÃ:

“UE sã accelereze instalarea destaþii de încãrcare dacã doreºte orevoluþie în electromobilitate”lUniunea Europeanã are o þintã de 1 milion de staþii deîncãrcare pânã în 2025, potrivit Green Deall În prezent, înUE, sunt instalate circa 250.000 de staþii

Uniunea Europeanã trebuie sã ac-celereze ritmul de instalare a in-frastructurii de încãrcare dacãdoreºte o “adevãratã revoluþie în

domeniul electromobilitãþii”, este con-cluzia unui raport al Curþii Europene deConturi publicat ºi prezentat ieri în cadrulunei conferinþe de presã. Potrivit consi-lierilor de conturi europeni, UE este încãdeparte de a atinge þinta din Pactul verdede 1 milion de puncte de încãrcare pânãîn 2025 ºi nu dispune de o foaie de par-curs strategicã globalã pentru electromo-bilitate. În prezent, în UE, sunt instalatecirca 250.000 de staþii de încãrcare, dincare doar 16% sunt cu încãrcare rapidã.

“În pofida succeselor înregistrate,cum ar fi promovarea unui standard co-mun al UE privind prizele de alimentarepentru încãrcarea vehiculelor electrice ºiîmbunãtãþirea accesului la diferite reþelede încãrcare, continuã sã existe obstacole

care afecteazã circulaþia vehiculelorelectrice pe teritoriul UE. Curtea a con-statat cã disponibilitatea staþiilor deîncãrcare publice variazã considerabil dela o þarã la alta, cã sistemele de platã nusunt armonizate ºi cã lipsesc informaþiiîn timp real pentru utilizatori”, aratãraportul Curþii de Conturi a UE.

Oficialii Curþii au clarificat ºi faptul cãraportul nu a cercetat impactul asupra re-ducerii emisiilor de carbon ºi nici impac-tul asupra sistemelor energetice - electri-citatea trebuie produsã - ale unei posibiletreceri în masã la vehicule electrice.

Potrivit raportului, circa 69% din toatestaþiile de încãrcare din UE sunt localiza-te în doar trei þãri, Germania, Franþa ºiOlanda, iar doar 16% sunt staþii de încãr-care rapide cu putere de peste 22 kW.

M.G.(continuare în pagina 11)

RAPORT WHITE & CASE PENTRU TRIMESTRUL ÎNTÂI

Mega-afacerile au dus fuziunileºi achiziþiile mondiale la cel mairidicat nivel din ultimii 15 ani

Restricþiile impuse de pandemiade Covid-19 nu au diminuatapetitul pentru tranzacþiile de-rulate la nivel mondial în pri-

mul trimestru al anului 2021, când va-loarea fuziunilor ºi achiziþiilor s-a du-blat faþã de acelaºi interval din 2020,ajungând la 1,2 trilioane de dolari - celmai ridicat nivel din oricare prim tri-mestru din 2006 pânã acum, potrivitunui raport al casei internaþionale deavocaturã White & Case LLP, preluatde lexology.com.

Conform sursei, numãrul tranzacþiilora crescut cu un procent mai modest, de6%, în aceeaºi perioadã: 5.063 de aface-ri, din care 47 cu o valoare de cel puþincinci miliarde de dolari, evoluþie care re-prezintã un record dupã cel de-al doileatrimestru din 2007.

Cifrele Dealogic aratã tranzacþii de1,43 trilioane de dolari în primul trime-stru din 2021, în creºtere cu 114% faþãde intervalul similar din 2020. Potrivitsursei, afacerile care au depãºit un mi-

liard de dolari au însumat 1,06 trilioanede dolari în primele trei luni din 2021,ceea ce reprezintã nivelul maxim al tu-tror timpurilor. Dealogic mai aratã cãafacerea cea mai mare din periodamenþionatã a fost achiziþia de cãtre Ve-rizon Communication din SUA, pe45,5 miliarde de dolari, a unui spectruFCC.

Valoarea tranzacþiilor dinSUA, de peste douã ori maimare faþã de nivelurilepre-pandemice

Dupã o revenire impresionantã înprimul semestru din 2020, în SUA acontinuat sã se resimtã impulsul pesegmentul tranzacþiilor în primul tri-mestru din 2021, cu un total de 563,2miliarde de dolari, cifrã de peste douãori mai mare decât cele 213,6 miliardede dolari din primul trimestru al anului2020. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Au devenit ºtirile false despreinflaþie un instrument “legitim”de politicã monetarã?

De ce ar spune oficialii bãncilorcentrale cã inflaþia este tranzito-rie, când pierderea puterii decumpãrare este permanentã? ªi

asta în condiþiile în care bãncilecentrale au nenumãraþi angajaþicare cunosc implicaþiile procese-lor stohastice nestaþionare pentrumodelarea economicã?

Explicaþia nu poate fi decâtaceea cã rãspândirea ºtirilor falsedespre inflaþie a devenit un instru-ment “legitim” al politicilor mo-netare.

ªi nici nu poate fi altfel, când ºi birou-rile oficiale de statisticã îºi aduc din plincontribuþia la povestea înºelãtoare con-struitã în jurul inflaþiei, prin susþinereaimpresiei cã mãsurarea inflaþiei se facecu exactitate.

Dovada este oferitã chiar de BLS (Bu-

reau of Labor Statistics) din SUA. Pentruluna martie 2021, BLS a raportat o ratãanualã a inflaþiei de 2,6%, cea mai ridica-tã valoare din august 2018, dupã 1,7% în

luna precedentã, pe fondul uneicreºteri lunare de 0,7%, cea maimare din februarie 2013 (vezigraficul 1).

Cele mai mari creºteri anualeau înregistrat preþurile energiei ºicombustibililor. Astfel, preþulbenzinei a crescut cu 22,5% faþãde martie 2020, iar preþul gazelornaturale cu 9,8%.

Dar reflectã aceste date “adevãrata”inflaþie? Deloc, de fapt ar putea sã o su-bestimeze, în condiþiile în care “colecta-rea personalã a datelor a fost suspendatãdin 16 martie 2020", bineînþeles pe fon-dul pandemiei.

(continuare în pagina 3)

Pandemia a pus ofrânã, scurtã, migraþieil Telemunca scade mobilitatea ”calificaþilor”lOECD considerã migraþia pozitivãl Copiiiemigranþilor, cei mai afectaþi de criza sanitarãl Sezonierii, primii care au revenit în strãinãtatel Suntem ”campioni europeni” la plecat de acasãlA revenit presiunea de la graniþa turco-greacã

Pandemia a dat peste capvieþile oamenilor de peîntreaga planetã. Omare nenorocire, glo-balã, s-a suprapus pe-ste multe altele mai”mici”, locale/ perso-nale. Criza sanitarã a

influenþat multe domenii de activitateºi ºi-a pus amprenta ºi asupra fenome-nului migraþiei. La jumãtatea anului2020, rata migraþiei se redusese la ju-mãtate.

Dacã la debutul pandmiei procesulmigraþiei a fost frânat pânã spre cotazero, ulterior, oamenii, apãsaþi de neca-zuri de tot felul, de la rãzboaie pânã la

probleme economice, au început sã semiºte din nou peste graniþe. În 2021, va-lurile de migranþi revin aproape de unnormal, anormal. În acelaºi timp, pan-demia a acutizat crizele deja existente,oferind motive în plus ca oamenii sãîncerce sã plece dintr-o zonã în alta,existând inclusiv un flux invers al mi-graþiei, cu persoane care au decis sã re-vinã în propriile þãri. Fenomenul a fostvizibil ºi în þara noastrã - din cauza pro-blemelor de la locurile de muncã, dar ºide teamã, mulþi compatrioþi au decis sãrevinã acasã.

OCTAVIAN DAN(continuare în pagina 9)

Românii, cei mai mulþi migranþi dinGermania – peste un million

Numãrul migranþilor din Germania se ridica, în iulie anul trecut, la 21,2 milioa-ne de persoane, reprezentând aproape 26% din populaþia þãrii, potrivit OficiuluiFederal de Statisticã. Dintre aceºtia, peste un milion (1,018 milioane) erau românisau nãscuþi din pãrinþi români, conform aceleiaºi surse. Al cincilea cel mai maregrup de persoane cu origini migrante din Germania are rãdãcini româneºti, dupãturci (2,82 milioane, polonezi (2,24 milioane), ruºi (1,39 milioane) ºi kazahi (1,24milioane), aratã statisticile oficiale .

Numãrul românilor care locuiesc în Germania a crescut de aproape patru ori dela sfârºitul anului 2012, iar în 2019 peste 50.000 de români s-au mutat în Germa-nia, reprezentând cel mai mare grup de noi migranþi pentru al doilea an consecutiv.

(continuare în pagina 9)

CÃLINRECHEA