Obiecte de podoaba

Elevi: Ciudin Elena Apetrei Roxana Asendulesei Bianca Profesor coordonator: Pintilie Radu

Arta bijuteriilor reprezintă realizarea pieselor de podoabă folosindu-se în acest sens metalele nobile (aur, argint, platina) şi pietrele preţioase. Dar în procesul de confecţionare se utilizează şi alte materii mai puţin tradiţionale, cum ar fi lemnul, ceramica, titanul, oţelul, materialele sintetice, sticla etc

Podoabele şi bijuteriile se prezintă ca o adevărată lume miraculoasă, din care motiv mulţi artişti plastici au fost supuşi tentaţiei de a crea ceva deosebit, fie şi din ceramică, lemn sau samburi de fructe.

Merită atenţie mărgelele decorative confecţionate din ceramică glazurată, realizate de meşterul din domeniul artelor decorative Grecu Esfiri Livovna (n. 1921), care a absolvit Şcoala Republicană de Artă din Chişinău (1949) şi a prezentat pentru „Expoziţia jubiliară republicană de artă” (1965) mărgele decorative din teracotă .

În aşa mod, constatăm că în anii 1960–1970 ceramica a constituit una din materiile prime folosite pentru confecţionarea podoabelor. Totodată, aceste articole prezintă în marea lor majoritate, articole expoziţionale şi rare sunt cazurile cînd se utilizau de consumatori în calitate de piese de înfrumuseţare.

Un aspect mai puţin interesant în demersul nostru reprezintă ornamentul incizat, care vădeşte similitudini cu decorul statuetelor şi ceramicii cucuteniene, asociat cu motive floristice şi vegetale, impresia fiind amplificată prin emailarea artistică a acestor motive ornamentale.

Bijuteriile medievale

Principalele surse de inspiratie pentru bijuteriile mediavele le-au constituit Cruciadele, iar dominanta epocii a fost inpusa de “sumptuariae leges” - legile care reglementau obiceiurile de consum si prin care luxul si extravaganta erau restrictionate, in special in privinta cheltuielilor necumpatate in materie de imbracaminte, mobilier, podoabe etc.

Marimea si culoarea bijuteriilor medievale erau atributele principale, care le determinau valoarea. Aceste podoabe erau recunoscute pentru puterea lor magica de a proteja purtatorul si erau confectionate, de regula, din aur, argint, arama si aliaj alb de cositor si plumb, in combinatie cu geme stralucitoare si perle.

Bijuteriile erau purtate ca decor pentru par si haine, la moda fiind butonii ornamentali si podoabele fantezie gen: cleme, curele, elementele decorative pentru palarii si brosele

Destul de populare erau si: colierele, pandantivele, bratarile si inelele. Colierele medievale erau, de regula, simple siraguri de margele, perle sau alte boabe din sticla sau din cristale. Pentru a imprima o nota exotica acestor piese erau utilizate margelele metalice

Senzationalele si rafinatele bijuterii medievale si-au pastrat farmecul si frumusetea chiar si dupa trecerea secolelor. In afara de valoarea decorativa, aceste elemente de podoaba aveau sensuri si conotatii complexe. Datorita acestor sensuri puternice care le erau atasate, bijuteriile au devenit o parte esentiala din limbajul medieval al semnelor.

In secolul XVII schimbarile din moda vestimentara au impus noi stiluri in bijuterii. In timp ce matrialele inchise cereau podoabe elaborate din aur, materialele in nuante pastelate erau accesorizate cu pietre pretioase si perle. O data cu extinderea comertului, nestematele au devenit din ce in ce mai disponibile. Se dezvolta trendul motivelor botanice.

In secolul XVIII vedetele sunt diamantele, iar mestesugul taieturilor in pietre apropae ca atinge perfectiunea, astfel incat acestea stralucesc mai mult decat oricand. De regula, pietrele pretioase sunt aplicate in monturi de argint, pentru a le evidentia mai bine.

Va multumim pentru atentia acordata. :*