Post on 06-Jul-2018
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
1/13
Neurobiologia cunostintei:
Modelele neuroanatomice ale cunostintei:
1. SRAA – implicat in „arousal” – este alcatuit din nucleii reticulari clasici din trunchiul cerebral, darinclud si nucleii colinergici din trunchiul cerebral superior, nucleii noradrenergici, mai ales locuscoeruleus, proiec iaț histaminica din hipotalamusul posterior iș probabil cai ascendente de dopamina si
serotonina din trunchiul cerebral. O mare parte din activitatea eercitat! de aceste c!i este mediata detalamus, care poate "i considerat ca v#r"ul SRAA, precum i unș releu sinaptic critic pentru ma$oritateacanalelor sen%oriale iș intracerebrale &'ononi iș (och, )**+ ))*- 'ononi )*1) )))-/. Rolul SRAAimplic!, de asemenea, coordonarea cu talamusul, care prin colaterale aonale inhibitorii, inhiba"asciculul reticular speci"ic de in"orma iiț catre corte. &0oung iș igott, 1222 )32-/. 'omogra"ia cuemisie de po%itroni &4'/ a demonstrat hipometabolism selectiv talamic iș SRAA 5n timpul somnuluicu unde lente &Ma6uet, )*** 137-/ iș aneste%ie &Al8ire, 9aier iș allon, )*** 3-/.
). Amigdala – neurobiologia a dovedit rolul ei in memoria de lunga durata &;'M/, memoria de lucru& ?-/.Rela ia dintre amigdala si sistemeleț ș țcognitive este bi@directionala, depin%and de lin8@uri "unc ionale corticolimbice. Ast"el, noradrenalina iț șdopamina pot $uca un rol 5n rela ia dintre amigdala i cunoa terea &„cognition”/ superioar! &alleine iț ș ș ș(illcross, )**? 1?-. (im et al, )*11 1*7-/. Apare evidenta nevoia de integrare intr@un modelcuprin%!tor, a bine@cunoscutei implicari a amigdalei 5n emo ie, cu rolul s!u 5n cunoa tereț șsuperioara&helps, )**? 1??-/. Amigdala asigura o "unc ie de vigilen ! generala, care are ca scopț ț
preg!tirea organismului pentru a "ace "a ! unor situa ii di"icile, solicitante, ca% in care r!spunsul vigilentț țal amigdalei poate lua "orma unor semnale neuromodulatorii "a%ice proiectate pe sistemul nervoscognitiv, motor i B sau autonom, 5n timpul unei situa ii ce solicita resurse metabolice suplimentare,ș țcum ar "i, o amenin are "i%ic! sau o activitate mentala complea &Schae"er i CraD, )**E 1+>-/. e de oț ș
parte, amigdala este sensibila la stimuli care posed! o valoare intrinsec! de adaptare &de eemplustimuli emo ionali, sau care generea%a teama etc/. e de alt! parte, amigdala este sensibila la stimuli ațc!ror valoare motivationala este determinat! 5n mod arbitrar de scopul activitatii sau de anumitesolicitari &Richardson, ciudate i =olan, )**E 177-/. rin urmare, acest lucru sugerea%a ca amigdalaș
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
2/13
Neurobiologia cunostintei:
trebuie s! primeasc! nu numai intr!ri sen%oriale de ba%!, dar, de asemenea, intr!ri de la nivel 5naltlegate de scopul sarcinii. Amigdala are un model remarcabil de bogat de coneiuni directe i indirecteș cu regiunile subcorticale iș trunchiul cerebral, dar i cuș regiunile neocorticale implicate 5n memoria delucru & 12)-/. =e asemenea, eista teorii ce sustin implicarea proiec iilor ț a"erente din parietal, corteul temporal iș occipital iș sistemul limbic in integrarea de in"orma ii sen%orialeț ,organi%area visuospatial, memoria vi%uala, cuno tin !ș ț iș controlul comportamentului i motiva ie&ș ț Schmahmanniș andDa, 122) 121-/ . Iatura eact! a implic!rii cerebelului 5n procesele cognitive, este p#n! 5n pre%ent, mai
pu in 5n eleas!. Anomalii ale structurii i "unc iei cerebelului au "ost identi"icate neuroimagistic 5n anumiteț ț ș țtulbur!ri psihiatrice &(onars8i et al., )**? 11E-/. Mai mult dec#t at#t, interven ii terapeutice "armacologice iț ș
psihosociale pentru pacien ii cu aceste tulbur!ri au "ost asociate cu modi"ic!ri ale "unc iei cerebelului, suger#ndț țun rol important al acestuia, 5n di"erite procese mentale, care sunt perturbate 5n anumite tulbur!ri psihice &Strata,)*11)*+-/.
E. 'alamus @ neuronii din talamusul central &nucleii intralaminari anterior i posterior, por iunileș ț paralaminare conee ale nucleilor de asociere talamici @ dorsal median, anterior ventral, ventral pulvinar lateral i in"erior/ au speciali%!ri anatomice i "i%iologice speci"ice care spri$in! rolul lor esen ial 5nș ș ț"unc iile generale de aten ie sus inut!, memorie de lucru i preg!tire motorie. Aceste popula ii neuronaleț ț ț ș țsunt interpuse 5ntre sistemul de ecitare &arousal/, care controlea%! nivelul general de activitate talamic!
i cortical!, precum i sistemele de supraveghere "rontale, care controlea%a „shi"t@ul” premotor deș șaten ie i a$ustarea nivelului de vigilen ! i alert! &arsuraman, 1222 1?*-/. Jn paralel, populatiiț ș ț ș
http://www.benbest.com/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref208http://www.benbest.com/http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref208
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
3/13
Neurobiologia cunostintei:
neuronale individuale din cadrul acestor agregate celulare sunt tintite de o varietate de relee sen%orialededicate care au evoluat, pentru a capta rapid aten ia i a redirec iona comportamentul &(rout, el%er iț ș ț ș;oeHD, )**) 117-/. Gmpreuna, aceste speciali%!ri anatomice sugerea%! c! mul i neuroni din talamusulțcentral au rol in comportamentele directionate catre scop i in cuno tin !.ș ș ț 'alamusul central prime teș inerva ieț larga in cadrul sistemului de ecitare &ra"", )**? 1?E-/ cu a"erente neuronale colinergice&(olmac iș Mitro"anis, 1222 113-/ cat iș noradrenergica din locus ceruleus iș a"erente serotoninergicede la ra"eul medial &McFormic8 iș al, 1227 1E3-/. ;e%iuni directe ale talamusului central pot producetulbur!ri ale cuno tin ei la nivel global &arvi%i i =amasio, )**3 1?1-/. =ac! le%iunea este unilaterala,ș ț șse pot produce a"ectari hemispa iale sau stari modi"icate de cunostinta similare cu mania acuta sauțdelirul. ;e%iuni bilaterale restr#nse ale talamusului central pot produce coma acuta, care indic! rolulimportant pe care aceste structuri il $oac! in alerta, sau starea de veghe. Fu toate acestea, spre deosebirede le%iunile trunchiului cerebral care produc com! 5n urma le%iunilor "ocale, recuperarea cuno tin ei inș țle%iunile bilaterale centrale talamice 5n ceea ce prive te comportamentul directionat spre scop iș șabilit! ile de comunicare este "oarte lent i incert &Schi"", )**+ 1++-/.ț ș
>. Fircuitele "rontoparietale:
=aca cuno tin aș ț „"enomenal!” &phenomenal consciousness/ se re"er! la aspectul subiectiv al eperien eiț ,cunostinta „de acces”& access consciousness/ se re"er! la aspectul obiectiv prin controlul direct al eperien eiț
prin ra ionamentț , raportare, si ac iuneț . =istinc ia 5ntre ele &loc8, 1227 )3-/, ar "i relevanta pentru a 5n elegeț ț presupusul rol al %onelor "rontoparietale 5n percep ia con tient!. „ț ș henomenal consciousness” ar putea "i asociata5n principal cu activarea regiunilor sen%oriale, iar „access consciousness” ar putea avea nevoie de implicare din
partea %onelor "rontoparietale. Modelul speci"ic de activare "rontoparietala in timpul percep iei con tiente poateț ș"i di"eren iat mai in detaliu 5n "unc ie de "a%ele i B sau tipul de prelucrare, de eemplu, tran%i ii perceptive "a ! deț ț ș ț ț
percep ie sus inut!. =e asemenea eista teorii care sustin ca suprapunerea activarilor "rontoparietale re"lectaț ț procese cognitive comune, de tip atentional sau memorie de lucru.
?. Forteul pre"rontal – eista teorii contradictorii in ce priveste rolul in cunostinta, totusi cele mai recentesustin c! F $oac! un rol mai important 5n monitori%area con tienta dec#t 5n acumularea automat saușnon@con tient! de dove%i. Sugestia este c! traseul con tient de nivel superior corespunde re elei parieto@ș ș ț
pre"rontal i %onelor corticale superioare asociate &9irstein, )*11 2E-/.ș
7. recuneus @ a "ost sugerat c! activitatea precuneus 5n timpul st!rii con tiente de odihn!ș spri$in! procesarea conceptual! care operea%! pe stocurile interne de in"orma iiț &semnale endogene/, maidegrab! dec#t "unc iile deț Kpercep ieKț &surse de in"orma iiț eterne de creier/. Fu alte cuvinte, acestdomeniu pare s! contribuie la auto@ prelucrarea de „ganduri” pe care oamenii o eperimentea%a 5ntimpul odihnei constiente &Favanna, )**7 33-/. O interac iune 5ntreț precuneus iș corteul pre"rontal a"ost postulata 5n st!ri de cunostinta caracteri%ate de un nivel ridicat de re"lectare a con tiin ei de sine.ș ț &($aer et al ., )**)1*2- Favanna and 'rimble, )**?3)-/.
Modele si teorii neuronale:1. 'eoria dendritelor apicale @ Activitatea sincrona 5n grupurile de dendrite apicale produce unde
electromagnetice &4M/ care pot radia spre eterior, iar 5n ca%ul 5n care acestea sunt su"icient de puternice pentru a a$unge la supra"a a pielii capului pot "i m!surate ca 44C. F#mpul electromagnetic aț"ost propus ca substrat "i%ic al cuno tin ei &Mcadden, )*** 1EE- oc8ett, )*** 1?7-/. Furen iiș ț ț"luctuanti care produc c#mpuri 4M sunt produsi de mai multe surse, printre care: activitatea membraneiaonilor, dendritelor i somei neuronilor din regiunile corticale si subcorticale. Fon"orm acestei teoriișcuno tin a de moment este repre%entata de c#mpul general "ormat din toate aceste domenii 4Mș țindividuale.
). Activitatea I@metDl – = – Asparat@ului
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref109http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref32http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref109http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3653219/#ref32
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
4/13
Neurobiologia cunostintei:
Apari ia st!rii de cunostinta depinde 5n mod critic de o anumit! categorie de procese computeri%ate,țcare sunt mediate de sDnapse IM=A. Argumentele 5n "avoarea ipote%ei se ba%ea%! pe ideea c!activitatea receptorului IM=A este capabil! s! "orme%e repre%entari 5n creier i toate aneste%iceleșgenerale inhiba activitatea receptorilor IM=A. rin urmare, activitatea receptorului IM=A esteesen ial! pentru cunostinta &Cambrill i colab., )*11 77-/.ț ș
3. Modelul ansamblurilor neuronale:
Ln ansamblu de celule neuronale este de"init ca o structur! di"u%! cuprin%#nd celule din corte iș dience"al,capabil! s! ac ione%eț rapid ca un sistem 5nchis iș sa "acilite%e "unctionarea altor ast"el de sisteme &9ebb, 12E22)-/. Au "ost stabilite ast"el de ansambluri, observand ca 1* de milioane de neuroni isi pot sincroni%a activitatea5n mai putin de )3* ms si s@a postulat ca "iind esen ialeț pentru producerea de st!ri con tiente.ș Jn teorie neuronala&;ibet, 1223 13*-/, cuno tin a este asociata cu activit! ile neuronale care persista pentru o perioad! su"icient deș ț țlung!, cu o durat! minim! de >** ms. Jn sinapsele de ansambluri neuronale, cunoscute sub numele de sinapseMalsburg, puterea sinapselor cre te c#nd eist! o corela ie puternic! 5ntre activitatea pre@ i postsinaptic! &Fric8,ș ț ș12+E E2-/. Aceste con"igura ii tridimensionale de ansambluri de mari dimensiuni din creier, care nu respectațlimitele anatomice conven ionale, se vor corela cu di"erite grade de cunostinta 5n "iecare moment &Creen"ield,ț1227 +?-/. Ln studiu recent spri$ina acest model de asamblare neuronala &(och, )**> 11)- Overgaard iș
Morgensen, )*11 1>7-, ansen i Overgaard, )*11 1*1-/.ș
E. Modelul dialogului talamo@cortical:
'eoria descrie centre pe circuitul thalamocortical care implic! nucleii intralaminari, care con in celule carețconectea%a activitatea trunchiul cerebral &in st!rile generale de veghe i vigilen !/ la di"erite %one aleș țcorteului &ogen, 122> )E-/, distribuite pe scar! larg!. Al ii au propus ca structurile talamice i corticaleț ș&5mpreun! cu rela ia lor cu nucleii reticulati din trunchiul cerebral/ sunt condi ii necesare i su"iciente pentruț ț șeisten a unei stari de cunostinta de veghe, iar proprietile recurente de Kre@intrareK ale circuituluițthalamocortical par a "i esentiale &aars et al, )**3 2-.. Seth et al, )**> 127-/.
>. 'eoria activitatii neuronale cerebrale ba%ale:S@a observat ca i 5n absen a unor sarcini cognitive sau de stimulare sen%orial!, activitatea cerebralaș ț
ba%ala 5n %onele implicate 5n gene%a percep iei con tiente "luctuea%! continuu 5n creierul uman &Agliotiț și Fandidi, )*11 1-/. Mai mult dec#t at#t, datele de cercetare sugerea%a ca auto@con tienti%are iș ș ș
constienti%area eterna nu sunt concurente, ci ar "i mai degrab! 5n competi ie 5n timpul procesului deț percep ie sen%orial!. ;uate 5n ansamblu, aceste date sugerea%! c! "luctua iile in activitatea cerebralaț ț ba%ala sunt susceptibile de a "orma con inutul de K"lu al con tiin eiK noastre 5n curs de des"! urare 5ntr@ț ș ț șun mod decisiv. Fu toate acestea, originea i "i%iologia acestor "luctua ii r!m#ne un mister, i va "aceș ț șobiectul unor studii viitoare &olD et al, )**+ )7-.. olD et al, )*11 )?-/.
'eoria proto@panpsihista a cunostintei:Fon"orm acesteia sistemele con tienteș sunt cele care con inț dou! re eleț care interac ionea%!ț activ, unul
pentru construirea de cuno tin eș ț , i cealalt! pentruș generarea de sentimente. Ioutatea este modul 5n careeste conceput sistemul de sentimente: ca un sistem care "unc ionea%!ț cu modele „Haveli8e”, iar "iecaretip de val corespunde unui sentiment. „Fentrul” care ini ia%!ț sentimentele se propune a "i re eauaț astrogliala &ereira r. iș urlan, )*1* )E?- ereira r, ereira iș urlan, )*1* )E7-/, re"lect#nd stariale 5ntregului corp, 5n procesul de interac iuneț cu lumea. Jn acest sens, studii recente "ac legatura intreundele de calciu din re eauaț de astrocite cu integrarea in"orma iilor ț in creier &Iavarrete et al., )*1))E+-/, starea de con tien !ș ț &'hrane et al., )*1) )E2-/ iș bolile neurologice cu impact asupracunon tin ei,ș ț cum ar "i boala Al%heimer &urman i colabș ., )*1) )>*-/.Re eauaț astrogliala prime te semnale de laș 5ntregul corp prin intermediul neuronilor, "luului de s#ngei lichidulș ce"alorahidian &de eemplu, 5n sistemul vestibular/. Aceast! stare a 5ntregului corp este
comparata dinamic cu in"orma iileț cu privire la eistenta organismului 5n mediul eterior, a a cum esteșrepre%entat de re eauaț neuronal!. Re%ultatul acestei compara iiț este un sentiment de moment careraportea%a in"orma iilor primite laț starea sistemului. Acest sentiment impactea%a intreg organismul, prin
semnale neuro@endocrin@imune @ inclusiv activit! iț ale inimii si sistemului nervos. rin urmare,con tiin aș ț este conceputa ca prelucrarea de in"orma ii despreț corp iș lume, construirea de cuno tin eș ț iș
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
5/13
Neurobiologia cunostintei:
investirea lor cu sentimente care in"luen ea%!ț procesarea iș , prin urmare, ac iunileț individului caretr!ieste 5n lume.
Ieuromodulatorii:Sistemul colinergic este unul dintre cele mai importante sisteme de neurotransmitatori la nivelulcreierului i controlea%a activit! ile care depind de aten ia selectiv!, component! esen ial! a cunostintei.ș ț ț ț
=ove%i psiho"armacologice i patologice sus in conceptul de Kcomponent! colinergicaK a cunostintei. eș ț ba%a constatarii ca activarea corticala se mentine in cadrul somnului R4M, in absenta activariineuronale mono@aminergice &serotoninergice sau noradrenergice/ dar in pre%enta descarcarilor constantedin neuronii colinergici ai nucleului ba%al, s@a a$uns la conclu%ia ca sistemul colinergic ascendent estesu"icient pentru mentinerea neocorteului intr@un mod operativ. Se pare insa ca sunt necesare ac iunițcombinate ale AFh i glutamatului 5n acest sens. 'eoriile recente ale rolului AFh includ posibilitatea cașaceasta a"ectea%! procesele discriminatorii creste rata semnal@%gomot, modulea%! e"icien a deț
prelucrare corticala a in"orma iilor sen%oriale i de asociere, controlea%! receptia stimulilor i evaluareaț ș șnivelul lor de semni"ica ie, modi"ic! reac ia corticala 5n ceea ce prive te relevan a i noutatea, iț ț ș ț ș șlimitea%! con inutul "luului con tient. =roguri care antagoni%ea%! receptorii muscarinici inducț șhalucina ii i reduc nivelul de cunostinta, 5n timp ce receptorul nicotinic este implicat 5n mecanismul deț șac iune al aneste%icelor generale &prin inhalare/. Gn bolile degenerative ale creierului, modi"ic!ri alețst!rii de con tien ! sunt asociate cu de"icite regionale 5n sistemul colinergic. Reteaua vasta colinergicaș ț
din trunchiul cerebral care include proiec ii convergente la talamus, pare a "i amplasata strategic pentruța genera i integra constienta. )>1-șrintre di"eritele p!r i ale neuronului , dendritele sunt probabil cei mai buni candidati pentru a "i cheiaț
pentru "unctia cognitiva superioara , deoarece pot integra un num!r mare de intr!ri . Membrananeuronala este site@ul ini ial de r!spuns pentru intr!ri de la alti neuroni , dar ceea ce se a"l! dincolo dețmembrana neuronal! controlea%! nivelul sinaptic de r!spuns prin compararea intr!rilor noi cuin"orma iile stocate 5n memorie . =endritele sunt imbogatite cu microtubuli si proteine asociatețmicrotubulilor &MA/ , al caror rol nu se cunoaste inca pe deplin. Acumularea de dove%i sugerea%a camicrotubulii i MA@urile $oac! un rol critic 5n memorie i con tiin ! , precum i 5n transportulș ș ș ț șneuronal. roteina @ ) asociata microtubulilor & MA) / este o protein! citoscheletala speci"icadendritelor , care , de asemenea, ac ionea%! ca o molecul! de transduc ie a semnalului , mediindț țr!spunsurile chimice interne ca urmare a eliber!rii sinaptice de neurotransmitatori glutamat ișacetilcolina . MA) i microtubulii se leaga 5mpreun! pentru a "orma o matrice care stochea%!ș
memoria. Gn"orma ia stocata 5n matricea de microtubuli este apoi accesata la eliberarea anumitorțneurotransmi !tori , cum ar "i acetilcolin! i glutamat . Acetilcolina controlea%! nivelul de con tien ! ,ț ș ș ț5n principal prin receptorul muscarinic determinand activarea consecutiva a 8ina%elor (F i FaM(GG ,șambele "os"oriland MA) cu rol in memorie . rin activarea de catre neurotransmitatori , microtubulii
pot evalua intr!rile sinaptice actuale 5n contetul activit! ii sinaptice anterioare , i apoi sa creascaț ștransportul de anumite molecule legate de 5nv! are la sinapse . entru aparitia activitatii con tiente esteț șnecesara co@ activare a unui num!r mare de sinapse si transportul 5n mas! de proteine sinaptice esen ialeț, i este posibil ca „6uantum computation” sa $oace un rol 5n diri$area coerenta a acestui transport . Oșteorie anterioara sustine ca acetilcolina "acilitea%! calculele cuantice 5n microtubuli prin "os"orilareaMA). O terorie recenta propune ca modelul de legare a MA) de microtubuli "ormea%! un contur pe
ba%a de gel, care repre%int! in"orma ii stocate de c!tre mecanismul de 5nv! are i o"er! o ba%! "i%ic!ț ț ș pentru aceste in"ormatii. F#nd MA) este "os"orilat, acest contur pe ba%a de gel se etinde propagandin"orma ia longitudinal pe microtubul, i tangen ial, la microtubulii vecini. Jn aceste dou! moduri,ț ș ț
microtubulii activati "i%ic asigura un r!spuns coerent care acoper! mai multe sinapse moduland intr!rinoi 5n contetul in"orma iilor stocate 5n memorie.ț )>)-
Re"erinte:1. Aglioti SM, Fandidi M. Out o" place bodies, out o" bodD selves. Ieuron. )*117*:173–>. ubMed-). Ale8sander G. Mapping the Mind Series. ;ondon:
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
6/13
Neurobiologia cunostintei:
?. Arnsten A, ;i M. IeurobiologD o" eecutive "unctions: Fatecholamine in"luences on pre"rontal cortical"unctions. iol sDchiatrD. )**>>7:1377–+E. ubMed-7. Aru , achmann ', Singer . ubMed-11. aars . A Fognitive 'heorD o" Fonsciousness. Fambridge: Fambridge LniversitD ress 12++.1). aars . Gn the 'heater o" Fonsciousness. O"ord: O"ord LniversitD ress 1227.13. aars . 'he conscious access hDpothesis: Origins and recent evidence. 'rends Fogn Sci. )**)?:E7–>).ubMed-
1E. adgaiDan R=. Ionconscious perception, conscious aHareness and attention. Fonscious Fogn.)*1))1:>+E–?. ubMed-1>. aldu%%i =, 'ononi C. Gntegrated in"ormation in discrete dDnamical sDstems: Motivation and theoretical"rameHor8. ;oS Fomput iol. )**+E:e1****21. MF "ree article- ubMed-
1?. alleine :>?7–7>. ubMed-)3. loc8 I. 'he Iature o" Fonsciousness: hilosophical =ebates. Fambridge: MG' ress 1227.)E. ogen 4. On the neurophDsiologD o" consciousness: An overvieH. Fonscious Fogn. 122>E:>)–?).ubMed-
)>. olD M, alteau 4, Schna8ers F, =egueldre F, Moonen C, ;uen A, et al. aseline brain activitD"luctuations predict somatosensorD perception in humans. roc Iatl Acad Sci LSA. )**71*E:1)1+7–2). MF"ree article- ubMed-)?. olD M, Carrido MG, Cosseries O, runo MA, overou , Schna8ers F, et al. reserved "eed"orHard butimpaired top doHn processes in the vegetative state. Science. )*1133):+>+–?). ubMed-)7. olD M, hillips F, alteau 4, Schna8ers F, =egueldre F, Moonen C, et al. Fonsciousness and cerebral
baseline activitD "luctuations. 9um rain Mapp. )**+)2:+?+–7E. ubMed-
)+. runo MA, ernnde% 4spe$o =, ;ehembre R, 'shibanda ;, PanhaudenhuDse A, Cosseries O, et al.Multimodal neuroimaging in patients Hith disorders o" consciousness shoHing Q"unctional hemispherectomD”rog rain Res. )*11123:3)3–33. ubMed-)2. uschman ', Miller 4(. 'op doHn versus bottom up control o" attention in the pre"rontal and posterior
parietal cortices. Science. )**731>:1+?*–). ubMed-3*. Fabe%a R, IDberg ;. Gmaging cognition GG: An empirical revieH o" )7> 4' and "MRG studies. Fogn
Ieurosci. )***1):1–E7. ubMed-31. Favanna A4, Shah S, 4ddD FM, ?E–+3. ubMed-33. Favanna A4. 'he precuneus and consciousness. FIS Spectr. )**71):>E>–>). ubMed-3E. Fhalmers =. acing up to the problem o" consciousness. Fonscious Studies. 122>):)**–12.3>. Fhalmers =. 'he Fonscious Mind. O"ord: O"ord LniversitD ress 122?.3?. Fhangeu . Fonscious processing: Gmplications "or general anesthesia. Furr Opin Anaesthesiol.)*1))>:327–E*E. ubMed-37. Fhilds I;, Mercer
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
7/13
Neurobiologia cunostintei:
32. Flar8 A. Pisual aHareness and visuomotor action. Fonscious Studies. 1222?:1–1+.E*. Fleermans A. Fomputational correlates o" consciousness. rog rain Res. )**>1>*:+1–2+. ubMed-E1. FloHer =M, E1–>). ubMed-E>. Foull ', ones M4, 4gan '=, rith F=, Ma%e M. Attentional e""ects o" noradrenaline varD Hith arousallevel: Selective activation o" the thalamic pulvinar in humans. Ieuroimage. )**E)):31>–)). ubMed-E?. Fric8 , (och F. Are He aHare o" the neural activitD in primarD visual corte. Iature. 122>37>:1)1–3.ubMed-E7. Fric8 , (och F. Fonsciousness and neuroscience. Fereb Forte. 122++:27–1*7. ubMed-E+. Fric8 , (och F. 'oHards a neurobiological theorD o" consciousness. Sem Ieurosci. 122*):)?3–7>.E2. Fric8 . unction o" the thalamic reticular comple: 'he searchlight hDpothesis. roc Iatl Acad Sci L S A.12+E+1:E>+?–2*. MF "ree article- ubMed->*. Furtis F4, =4sposito M. ersistent activitD in the pre"rontal corte during Hor8ing memorD. 'rends Fogn
Sci. )**37:E1>–)3. ubMed->1. Fusters R, Aarts 9. ;earning o" predictive relations betHeen events depends on attention, not on aHareness.Fonscious Fogn. )*11)*:3?+–7+. ubMed->). da Silva 9. Fontribution to a neurophDsiologD o" consciousness. Suppl Flin IeurophDsiol. )**E>7:?E>– >?. ubMed->3. =avis M, 7?:)3?–>?. ubMed->7. =ehaene S, Fhangeu , Iaccache ;, Sac8ur , Sergent F. Fonscious, preconscious and subliminal
processing: A testable taonomD. 'rends Fogn Sci. )**?1*:)*E–11. ubMed-
>+. =ehaene S, Fhangeu . 4perimental and theoretical approaches to conscious processing. Ieuron.)*117*:)**–)7. ubMed->2. =ehaene S, Fhangeu . Ongoing spontaneous activitD controls access to consciousness: A neuronal model"or inattentional blindness. ;oS iol. )**>3:e1E1. MF "ree article- ubMed-?*. =ehaene S, Iaccache ;, Fohen ;, ihan =;, Mangin , oline , et al. Ferebral mechanisms o" Hordmas8ing and unconscious repetition priming. Iat Ieurosci. )**1E:7>)–+. ubMed-?1. =ehaene S, Iaccache ;. 'oHards a cognitive neuroscience o" consciousness: asic evidence and aHor8space "rameHor8. Fognition. )**172:1–37. ubMed-?). =ehaene S, Sergent F, Fhangeu . A neuronal netHor8 model lin8ing sub$ective reports and ob$ective
phDsiological data during conscious perception. roc Iatl Acad Sci LSA. )**31**:+>)*–>. MF "ree article-ubMed-?3. =rubach =A, Rabinstein AA, Molano . ree Hill, "reedom o" choice and "rontotemporal lobar degeneration.Mens Sana Monogr. )*112:)3+–>*. MF "ree article- ubMed-
?E. 4delman CM, CallD A, aars . iologD o" consciousness. ront sDchol. )*11):E. MF "ree article-ubMed-?>. 4delman CM. 'he remembered present: A biological theorD o" consciousness. IeH 0or8: asic oo8s12+2.??. 4nns ', Oriet F. Pisual similaritD in mas8ing and priming: 'he critical role o" tas8 relevance. Adv FognsDchol. )**+3:)11–)?. MF "ree article- ubMed-?7. 4pstein S. Gntegration o" the cognitive and the psDchodDnamic unconscious. Am sDchol. 122EE2:7*2–)E.ubMed-?+. 4vans S. =ual processing accounts o" reasoning, $udgment and social cognition. Annu Rev sDchol.)**+>2:)>>–7+. ubMed-?2. arthing C
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
8/13
Neurobiologia cunostintei:
71. ins , Glles , ernat ;, 9irsch , ;aureDs S, MurphD 4. Ieuroimaging and disorders o" consciousness:4nvisioning an ethical research agenda. Am ioeth. )**++:3–1). ubMed-7). ins . Fonstructing an ethical stereotaD "or severe brain in$urD: alancing ris8s, bene"its and access. IatRev Ieurosci. )**3E:3)3–7. ubMed-73. lohr 9, Clade L, Mot%8o =. 'he role o" the IM=A sDnapse in general anesthesia. 'oicol ;ett. 122+1**@1*1:)3–2. ubMed-
7E. lohr 9. An in"ormation processing theorD o" anaesthesia. IeuropsDchologia. 122>33:11?2–+*. ubMed-7>. o M=, SnDder AN, Nac8s M, Raichle M4. Foherent spontaneous activitD accounts "or trial to trialvariabilitD in human evo8ed brain responses. Iat Ieurosci. )**?2:)3–>. ubMed-7?. uster M. 'he re"rontal Forte. )nd ed. IeH 0or8: Raven ress 12+2.77. Cambrill AF, StoreD C, arria A. =Dnamic regulation o" IM=A receptor transmission. IeurophDsiol.)*111*>:1?)–71. MF "ree article- ubMed-7+. Ca%%aniga MS. Ferebral speciali%ation and interhemispheric communication: =oes the corpus callosumenable the human conditionT rain. )***1)3:1)23–3)?. ubMed-72. Ca%%aniga MS. –2E. ubMed-21. 9aines =4, =ietrichs 4. 'he cerebellum structure and connections. 9andb Flin Ieurol. )*1)1*3:3–3?.ubMed-2). 9ebb =O. 'he organi%ation o" behavior. IeH 0or8: ohn 1*):EE>–71. ubMed-1*3. ones 4C. 'he 'halamus. 1 and ). L(: Fambridge LniversitD ress )**7.1*E. (ahneman =. Maps o" bounded rationalitD: A perspective on intuitive $udgment and choice, Iobel ri%e;ecture, =ecember +th )**). ;ast accessed on )*1) Sept 1+-. Available "rom: http:HHH.nobelpri%e.orgBnobelUpri%esBeconomicsBlaureatesB)**)B8ahnemann lecture.pd" .1*>. (anHisher I. unctional speci"icitD in the human brain: A HindoH into the "unctional architecture o" the
mind. roc Iatl Acad Sci LSA. )*1*1*7:111?3–7*. MF "ree article- ubMed-
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18853371http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12671648http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10049147http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7501137http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16341210http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3023381/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20980539http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10869045http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12453496http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC124326/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC124326/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12032346http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1374953http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16186012http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC384799/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC384799/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15070770http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10072692http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11584306http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21827879http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115285/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694967http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9204488http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/860134http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15681963http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15681963http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2895137/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20484679http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18853371http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12671648http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10049147http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7501137http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16341210http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3023381/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20980539http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10869045http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12453496http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC124326/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC124326/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12032346http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1374953http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16186012http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC384799/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC384799/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15070770http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10072692http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11584306http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21827879http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115285/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694967http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9204488http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/860134http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15681963http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2895137/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20484679
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
9/13
Neurobiologia cunostintei:
1*?. (im . Mind in a hDsical 1–E. ubMed-11E. (onars8i N, McGntDre RS, Crupp ;A, (ennedD S9. Gs the cerebellum relevant in the circuitrD o"neuropsDchiatric disorders. sDchiatrD Ieurosci. )**?3*:17+–+?. MF "ree article- ubMed-11>. (oob C. 'he role o" the striatopallidal and etended amDgdala sDstems in drug addiction. Ann I0 AcadSci. 1222+77:EE>–?*. ubMed-
11?. (oDama ', Mc9a""ie C, ;uarienti , Foghill RF. 'he sub$ective eperience o" pain: 1*):1)2>*–>. MF "ree article- ubMed-117. (rout (4, el%er R4, ;oeHD A=. rainstem pro$ections to midline and intralaminar thalamic nuclei o" therat. Fomp Ieurol. )**)EE+:>3–1*1. ubMed-11+. (ulli , (och F. =oes anesthesia cause loss o" consciousnessT 'rends Ieurosci. 12211E:?–1*. ubMed-112. (unde E–?E.ubMed-1)1. ;aerge =. Apical dendrite activitD in cognition and consciousness. Fonscious Fogn. )**?1>:)3>–>7.ubMed-1)). ;achter , orster (G, Ruthru"" 4. ortD "ive Dears a"ter roadbent &12>+/: Still no identi"ication Hithoutattention. sDchol Rev. )**E111:++*–213. ubMed-
1)3. ;amme PA. 9oH neuroscience Hill change our vieH on consciousness. Fogn Ieurosci. )*1*1:)*E–E*.1)E. ;amme PA. 'oHards a neural stance on consciousness. 'rends Fogn Sci. )**?1*:E2E–>*1. ubMed-1)>. ;amme PA. 3:1+*1–1+.MF "ree article- ubMed-13E. ;Dnch C, McCaugh ;, . Mac8 MA, Roc8 SA. Gnattentional lindness. Fambridge: MG' ress 12++.13?. Mangan . Sensations ghost: 'he non sensorD Q"ringe” o" consciousness. sDche. )**17:7–1+.137. Ma6uet . unctional neuroimaging o" normal human sleep bD positron emission tomographD. Sleep Res.)**12:)*7–31. ubMed-13+. Maren S.
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
10/13
Neurobiologia cunostintei:
1E*. Mashour CA. Fonsciousness unbound: 'oHards a paradigm o" general anesthesia. AnesthesiologD.)**E1**:E)+–33. ubMed-1E1. Mashour CA. Gntegrating the science o" consciousness and anesthesia. Anesth Analg. )**?1*3:27>–+).ubMed-1E). Mashour CA. Sleep, anaesthesia and consciousness. Sleep. )*113E:)E7–+. MF "ree article- ubMed-1E3. McFormic8 =A, al '. Sleep and arousal: 'halamocortical mechanisms. Annu Rev Ieurosci.
1227)*:1+>–)1>. ubMed-1EE. Mcadden . Vuantum 4volution. ;ondon: 9arper Follins )***.1E>. Mehta I. Mind odD =ualism: A criti6ue "rom a health perspective. Mens Sana Monogr. )*112:)*)–2.MF "ree article- ubMed-1E?. Milner A=, Coodale MA. 'he Pisual rain in Action. O"ord: O"ord LniversitD ress 122>.1E7. Mograbi C. Meditation and the brain: Attention, control and emotion. Mens Sana Monogr. )*112:7?–+3.MF "ree article- ubMed-1E+. Mograbi C. Ieural basis o" decision ma8ing and assessment: Gssues on testabilitD and philosophicalrelevance. Mens Sana Monogr. )*112:)>1–2. MF "ree article- ubMed-1E2. Monaco , Mula M, Favanna A4. Fonsciousness, epilepsD and emotional 6ualia. 4pilepsD ehav.)**>7:1>*–?*. ubMed-1>*. MoodD '. Fonsciousness and compleitD. rog Fomple Gn"o =esign. )**3):1–?.1>1. Moru%%i C, Magoun 9>–73. ubMed-1>). Mudri8 ;, res8a A, ;amD =, =eouell ;0. Gntegration Hithout aHareness: 4panding the limits o"unconscious processing. sDchol Sci. )*11)):7?E–7*. ubMed-1>3. Iaccache ;, landin 4, =ehaene S. Lnconscious mas8ed priming depends upon temporal attention.sDchol Sci. )**)13:E1?–)E. ubMed-1>E. Iagel '. rain bisection and the unitD o" consciousness. SDnthese. 1271)):32?–E13.1>>. IeHman , aars . A neural attentional model o" access to consciousness: A global Hor8space
perspective. Fogn Ieurosci. 1223E:)>>–2*.1>?. Iortho"" C, Vin , einberg '4. rain imaging o" the sel" conceptual, anatomical and methodologicalissues. Fonscious Fogn. )*11)*:>)–?3. ubMed-1>7. Overgaard M, Mogensen . A "rameHor8 "or the studD o" multiple reali%ations: 'he importance o" levels o"analDsis. ront sDchol. )*11):72. MF "ree article- ubMed-1>+. OHen AM, Foleman MR. unctional MRG in disorders o" consciousness: advantages and limitations. Furr
Opin Ieurol. )**7)*:?3)–7. ubMed-1>2. andDa S(. Lnderstanding brain, mind and soul: Fontributions "rom neurologD and neurosurgerD. MensSana Monogr. )*112:1)2–E2. MF "ree article- ubMed-1?*. arsuraman R. 'he Attentive rain. Fambridge, MA: MG' ress 1222.1?1. arvi%i , =amasio A. Ieuroanatomical correlates o" brainstem coma. rain. )**31)?:1>)E–3?. ubMed-1?). assingham R4. 'he rontal ;obes and PoluntarD Action. Pol. )1. IeH 0or8: O"ord LniversitD ress1223.1?3. erruchet , Pinter A. 'he sel" organi%ing consciousness. ehav rain Sci. )**3)>:)27–3**. ubMed-1?E. "a"" =. rain arousal and in"ormation theorD. Fambridge: 9arvard LniversitD ress )**?.1?>. "ister 9R, ohm . 'he multiplicitD o" emotions: A "rameHor8 o" emotional "unctions in decision ma8ing.udgm =ecis Ma8. )**+3:>–17.1??. helps 4A. 4motion and cognition: Gnsight "rom studies o" the human amDgdala. Annu Rev sDchol.)**?>7:)7–>3. ubMed-
1?7. oc8ett S. 'he Iature o" Fonsciousness: A hDpothesis. ;incoln I4: . ubMed-
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14739820http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17000815http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3041698/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21358839http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9056712http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115289/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694971http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115297/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694979http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115294/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694976http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16046279http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18421835http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21555524http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12219807http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20932778http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3222887/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21772823http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21772823http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17992081http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115284/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694966http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12805123http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12879698http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16318588http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16406760http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12853366http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10022491http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9787003http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9950718http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14739820http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17000815http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3041698/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21358839http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9056712http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115289/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694971http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115297/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694979http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115294/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694976http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16046279http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18421835http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21555524http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12219807http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20932778http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3222887/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21772823http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17992081http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3115284/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21694966http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12805123http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12879698http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16318588http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16406760http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12853366http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10022491http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9787003http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9950718
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
11/13
Neurobiologia cunostintei:
17>. Reber AS. 'he cognitive unconscious: An evolutionarD perspective. Fonscious Fogn. 122)1:23–133.17?. Rees C, (reiman C, (och F. Ieural correlates o" consciousness in humans. Iat Rev Ieurosci.)**)3:)?1–7*. ubMed-177. Richardson M, Strange A, =olan R. 4ncoding o" emotional memories depends on amDgdala andhippocampus and their interactions. Iat Ieurosci. )**E7:)7+–+>. ubMed-17+. Ri%%olatti C, Riggio ;, =ascola G, Lmilt F. Reorienting attention across the hori%ontal and vertical
meridians: 4vidence in "avor o" a premotor theorD o" attention. IeuropsDchologia. 12+7)>:31–E*. ubMed-172. Rose S. 4ssaDs on the neH sciences o" the mind. rinceton &I/: rinceton LniversitD ress 122+. rom brains to consciousnessT1+*. Saalmann 0, (astner S. Fognitive and perceptual "unctions o" the visual thalamus. Ieuron. )*1171:)*2– )3. MF "ree article- ubMed-1+1. Sah , aber 4S, ;ope% =e Armentia M, oHer . 'he amDgdaloid comple: AnatomD and phDsiologD.hDsiol Rev. )**3+3:+*3–3E. ubMed-1+). Salinas 4, Se$noHs8i '. Forrelated neuronal activitD and the "loH o" neural in"ormation. Iat Rev Ieurosci.)**1):>32–>*. MF "ree article- ubMed-1+3. Sara S. Retrieval and reconsolidation: 'oHard a neurobiologD o" remembering. ;earn Mem. )***7:73–+E.ubMed-1+E. Sass ;A, arnas . Schi%ophrenia, consciousness and the sel". Schi%ophr ull. )**3)2:E)7–EE. ubMed-1+>. Schae"er A, CraD R. A role "or the human amDgdala in higher cognition. Rev Ieurosci. )**71+:3>>–?3.
ubMed-1+?. ScharnoHs8i , RWter , oli$ , 9ermens , (ammer ', 9er%og M9. 'ranscranial magnetic stimulation&'MS/ o" earlD visual corte reveals a HindoH o" integration o" substantial duration. Pis. )**77:1*1?.1+7. Schi"" I=, lum . 'he role o" arousal and Qgating” sDstems in the neurologD o" impaired consciousness. Flin IeurophDsiol. )***17:E3+–>). ubMed-1++. Schi"" I=. Fentral thalamic contributions to arousal regulation and neurological disorders o"consciousness. Ann I 0 Acad Sci. )**+11)2:1*>–1+. ubMed-
1+2. Schi"" I=. Multimodal neuroimaging approaches to disorders o" consciousness. 9ead 'rauma Rehabil.)**?)1:3++–27. ubMed-12*. Schlaghec8en , 4imer M. A central peripheral asDmmetrD in mas8ed priming. ercept sDchophDs.)***?):13?7–+). ubMed-121. Schmahmann =, andDa =I. Fourse o" the "ibre pathHaDs to pons "rom parasensorD association areas in
the rhesus mon8eD. Fomp Ieurol. 122)3)?:1>2–72. ubMed-12). Schmahmann =, andDa =I. re"rontal corte pro$ections to the basilar pons in rhesus mon8eD:Gmplications "or the cerebellar contribution to higher "unction. Ieurosci ;ett. 122>122:17>–+. ubMed-123. Schmahmann =,
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
12/13
Neurobiologia cunostintei:
)*>. Singh , 9allmaDer , Glles . Gnteracting and paradoical "orces in neuroscience and societD. Iat Rev Ieurosci. )**7+:1>3–?*. MF "ree article- ubMed-)*?. Springer S, =eutsch C. >th ed. IeH 0or8: 22*– >. ubMed-)3+. 0ashiro (, hilpot =. Regulation o" IM=A receptor subunit epression and its implications "or ;'=,;', and metaplasticitD. IeuropharmacologD. )**+>>:1*+1–2E. MF "ree article- ubMed-)32. 0oung C, igott S4. Ieurobiological basis o" consciousness. Arch Ieurol. 1222>?:1>3–7. ubMed-
)E*. Nald =9. 'he human amDgdala and the emotional evaluation o" sensorD stimuli. rain Res rain Res Rev.)**3E1:++–1)3. ubMed-
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1885680/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17237806http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21777033http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3341650/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22577305http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17935946http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14698766http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4136544http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12461636http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14972755http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12426064http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9808462http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12612634http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18400934http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16186019http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17603405http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10097022http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12517357http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3719028http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10027285http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3624621/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16554740http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16554740http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11476885http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16767087http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12814589http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16738241http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2590778/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18755202http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18755202http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10025420http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12505650http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1885680/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17237806http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21777033http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3341650/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22577305http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17935946http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14698766http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/4136544http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12461636http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14972755http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12426064http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9808462http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12612634http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18400934http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16186019http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17603405http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10097022http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12517357http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/3719028http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10027285http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3624621/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16554740http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11476885http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16767087http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12814589http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16738241http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2590778/?report=readerhttp://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18755202http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10025420http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12505650
8/18/2019 Neurobiologia cunostintei
13/13
Neurobiologia cunostintei:
)E1. Ne8i S. 'he disunitD o" consciousness. 'rends Fogn Sci. )**37:)1E–+. ubMed-)E). Nela%o =, Moscovitch M, 'hompson 4. Fambridge 9andboo8 o" Fonsciousness. IeH 0or8: FambridgeLniversitD ress )**7.)E3. Neman A. Fonsciousness. rain. )**11)E:1)?3–+2. ubMed-)EE. Neman A. ersistent vegetative state: A revieH. ;ancet. 12273>*:72>–2. ubMed-)E>. Nhao , eng 0, Yu N, Fhen RV, Cu V9, Fhen N, ;u @)*.)E7.ereira r. A, urlan A, ereira, MA. Recent Advances in rain hDsiologD and Fognitive rocessing. MensSana Monogr )*112:1+3@2).LM4=-)E+. Iavarrete M, erea C, de Sevilla =, C[me%@Con%alo M, I\]e% A, et al . AstrocDtes Mediate Gn PivoFholinergic@Gnduced SDnaptic lasticitD. ;oS iol )*1)1*:e1**1)>2.)E2. 'hrane AS, 'hrane PR, Neppen"eld =, ;ou I, Yu V, Iagelhus 4A, et al . Ceneral anesthesia selectivelDdisrupts astrocDte calcium signaling in the aHa8e mouse corte. roc Iatl Acad Sci LSA )*1)1*2:1+27E@2.)>*. urman ;, Sama =M, Cant F, ec8ett ';, MurphD M, achstetter A=, et al . 'argeting astrocDtesameliorates neurologic changes in a mouse model o" Al%heimers disease. Ieurosci )*1)3):1?1)2@E*.
251. errD 4,