Şef Lucrări Dr. Furău Cristian George

MOARTEA CELULARĂ

Procesul de îmbătrânire limitează durata de viaţă a omului.este involuntar şi duce la un proces cumulativ de modificări

celulare, tisulare şi sistemice.

 Teorii: Teoria legăturilor incrucişate – legături puternice între

moleculele organice determină instabilitate chimică, insolubilitatea ţesutului conjunctiv şi a ADN

Teoria radicalilor liberi – creşterea producerii de radicali liberi

Teoria imunologică – îmbătrânirea sistemului imun (celulele T şi B) face ca recunoşterea celulelor proprii să scadă şi să crească distrugerea acestora

Teoria suprasolicitării – prin acumularea leziunilor determinate de episoade stresante se reduce rezistenţa.

FIZIOPATOLOGIA SENESCENŢEI

In viaţa celulei există trei stadii:

îmbătrânireaagoniamoarte.

MOARTEA CELULARĂ

Îmbătrânirea celulară volumul celulei, ritmul mitotic coeficientul de celule moartemodificări nucleare:

condensarea nucleilorhipercromiepicnoze nuclearefragmentare – cariorexiscarioliză

Modificari citoplasmaticescaderea bazofiliei citoplasmeilipide si pigmentivacuolizarea citoplasmei.

MOARTEA CELULARĂ

Agonia celulară:Modificări:

nucleareale organitelor citoplasmaticefiguri mielinicemodificări ale pseudopodelor

MOARTEA CELULARĂ

Moartea celulară

Este instantanee.Post mortem celula are formă:

rotundăretractarea pseudopodelorcolorarea difuza a nucleului si citoplasmei

umflarea şi dispariţia mitocondriilorpignoza ,cariorexis, carioliza nucleara

MOARTE CELULARĂ

Moartea celulara fiziologică este esenţială pentru dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismelor multicelulare.

Apoptoza este un proces înnăscut, conservat din punct de vedere evolutiv, prin care celulele sistematic îşi inactivează, îşi dezasambleză şi îşi degradează propriile componente structurale şi funcţionale pentru desăvârşirea propriului lor deces.

Ingestia celulelor apoptotice de către macrofage nu induce eliberarea enzimelor proteolitice toxice. Fragmentarea celulelor are loc fără scurgerea conţinutului celular în spaţiul extracelular.

Absenţa inflamaţiei reprezintă o trăsătura crucială permiţându-se astfel moartea celulei fără deteriorarea celulelor adiacente.

APOPTOZA CELULARĂ

Moarte fiziologicaNu sunt implicati lisosomiiSe sintetizeaza proteine

care demonteaza componentele specifice ale celulei

Degradarea ADN de o endonuclează care nu este de natura lisosomala

condensarea cromatinei fără afectarea integrităţii lisosomilor

Celula isi micsoreaza volumul

Nu sunt afectate celulele vecine

Celulele sunt fagocitate de catre macrofage atrase de modificarile plasmalemei.

APOPTOZA CELULARĂ

Declansarea apoptozei de factori extracelulari

Activarea unor enzime numite CASPAZEProteaze care acţioneaza prin mecanismul

cisteinei ce scindează lantul polipeptidic

lângă un rest de acid asparticlimfocitele ucigaşe:

peptida FASdomeniu letalreceptorii morţii

APOPTOZA CELULARĂ

Consecinţele apoptozeiCromatina se condensează şi se fracmentează.

Picnoza: nucleul nu are detaliiCariorexis: fracmentare nuclearăCarioliză: dizolvă nucleul

Celula se va condensa- formeaza corpii apoptotici ce vor fi fagocitaţi

APOPTOZA CELULARĂ

Importanţa apoptozeiintervine în embriogeneză la modelarea ţesuturilor (distrugerea ţesutului dintre degete la embrion)moartea unor neuroni în AVC pe lănga necroză este datorată şi apoptozei

APOPTOZA CELULARĂ

• in Parkinson, Alzheimer se pierd neuroni datorită apoptozei

• nu se întălneşte la apoptoză la celulele maligne

• HIV omoară limfocitele T prin apoptoză

• citostaticele induc apoptoza la celulele maligne

exagerarea apoptozei, datorită eliberării locale de mediatori, expresia unor receptori pentru mediatorii apoptozei sau alte cauze de stimulare a apoptozei (ex. în infecţii, boli autoimune, iradiere, ischemie, defecte genetice)

reducerea apoptozei datorită unor tulburări de reglare endocrină şi paracrină, defecte genetice, infecţii virale; scăderea apoptozei predispune la infecţii persistente, boli autoimune, formarea unor tumori, hiperfuncţie.

APOPTOZA PATOLOGICĂ

NECROZA Cfr. nekrosis = nwrtificare, de la nekros = nwarte.Moarte celulara patologică, oprirea patologică şi definitivă a

proceselor vitale la nivelul unei celule, al unui grup de celule sau al unui ţesut si transformările anatomopatologice rezultate.

digestia enzimatică a celulei, de către enzimele proprii celulei (autoliza) sau provenind din lizozomii leucocitelor migrate (heteroliza);

b) denaturarea proteinelor, atât a celor structurale, cât şi a enzimelor, exprimate prin alterarea structurii tridimensionale, care explică tendinţa de calcificare a tesuturilor moarte, prin disponibilizarea unor legaturi normal saturate ale lanţurilor proteice de aminoacizi;

distrugerea nucleelor: picnoză, cariorexis carioliză.

NECROZA CELULARĂ

De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

Ischemia acută prin denaturarea (coagularea) rapidă a proteinelor celulare

„ necroză structurată”Contur celular păstratCitoplasmă intens eozinofilăAbsenţa nucleului

Macroscopic: zonă bine delimitată, poligonală, palidă, de consistenţă scăzută

NECROZA DE COAGULARE

NECROZA HEMORAGICĂEste o necroză de coagulare

determinată de oprirea bruscă a circulaţiei sanguine

Zona de necroză este roşie, hemoragicăApare în organele cu dubla vascularizaţie

(pulmon), cu cinsistenţă redusă (intestin) sau prin blocarea drenajului venos (testicul)

NECROZA DE COAGULARE

De coagulare

De lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

Infarctul cerebral (ischemia acută):Autoliză – hidrolaze lizozomale neuronaleConţinut crescut de lipideConţinut scăzut de proteine structurale

Inflamaţia purulentă (bacterii piogene):Heteroliză – hidrolaze leucocitare

NECROZA DE LICHEFACŢIE

De coagulareDe lichefacţie

De cazeificareEnzimaticăGomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

Mecanism inflamator de tip imun

Necroză astructurată

Aspect macroscopic al necrozei din centrul leziunilor tuberculoase (asemănător cu brânza).

NECROZĂ DE CAZEIFICARE

De coagulareDe lichefacţieDe cazeificare

EnzimaticăGomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

A ţesutului adiposEste rezultatul acţiunii lipazelor pancreatice

asupra ţesutului adipos intra- şi peri-pancreatic (cito-steato-necroză)

Pancreatita acută necrotico-hemoragică

NECROZA ENZIMATICĂ

De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimatică

GomoasăFibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

Leziune caracteristică ce apare numai în sifilis ( Treponema pallidum)

Macroscopic: zonă de necroză, fermă, cauciucată (gumă arabică)

Microscopic: masă amorfă, acelulară

NECROZA GOMOASĂ

De coagulareDe lichefacţieDe cazeificareEnzimaticăGomoasă

Fibrinoidă

TIPURI DE NECROZĂ

Apare în :Baza ulcerului peptic cronicPeretele arterial (vasculite, HTA severă)Nodulii Aschoff (febra reumatoidă)

NECROZA FIBRINOIDĂ

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

CREȘTERE TUMORALĂ =Multiplicare celulară haotică și nelimitată, în condiții în care nu este necesară refacerea tisulară.

-Tumoră-Neoplasm

-Tumoră-Neoplasm

TUMORATUMORA

Benignă

Malignă

-Rată de creștere scăzută;-Creștere regulată;-Multiplicare limitată; -Celule conform tiparului de origine; -Celulele nu pot migra.

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

-Rată de creștere mare-Creștere neregulată;-Multiplicare anarhică, nelimitată; -Celule diferite de tiparul de origine; -Celulele migrează.

Tumori benigne

Tumori maligne

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

-compresiuni;-obstrucții;-hipersecreție.

-compresiuni;-obstrucții;-metastazare și cancerizare.

IMPLICAŢIIIMPLICAŢII

Prefix țesut- sufix: om-osteom;

-miom;-fibrom.

Prefix țesut- sufix: om-carcinom sau

epiteliom;-sarcom;

-melanom;-limfom;

Excepție:-leucemie

Prefix organ- sufix: tipul de cancer

-hepatocarcinom;-liposarcom.

DENUMIREDENUMIRE

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

BOALĂ CANCEROASĂ

Inductori (mutații)Promotori

(dezvoltare)Compleți

(mutații și dezvoltare)

FACTORI CARCINOGENETICI

Fizici:-traumatisme;

-radiații.

Chimici:-solvenți organici;

-pesticide;-micotoxine;-nitrozamine;

-gudroane;-hidrocarburi policiclice aromate.

Virusuri:-herpes;-papova;

-retro.

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFACTORI CARCINOGENETICI

Fizici: Chimici: Virusuri:

Alterare ADN:-direct;-RLO.

Alterare enzimelor: -reparatorii ale ADN;-detoxifiante.Imunodepresie.

Alterare ADN. Activați în organism (precancerigeni).

Alterare ADN (inserție).

Dire

ct

Dire

ct

Dire

ct

Indi

rect

Indi

rect

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

ADN

Factor carcinogenetic

Mutație care afectează controlul

mitozelor.

ADN

Multiplicare haotică

FIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALEFIZIOPATOLOGIA CREȘTERII TUMORALE

PROONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINE REGLATOARE ALE MITOZEI ȘI APOPTOZEI

Factor carcinogenetic

ONCOGENĂ = CODIFICĂ PROTEINĂ REGLATOARE AFECTATĂ

Mutație

-Proteină reglatoare modificată (hipo sau hiperactiv).-Proteină reglatoare în exces.

GENĂ SUPRESOARE TUMORALĂ = CODIFICĂ PROTEINE FRENATOARE A ONCOGENELOR

Inhibă

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

ONCOGENEZA =

1. Inițierea1. Inițierea

2. Promoția 2. Promoția

3. Progresia 3. Progresia

1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEIONCOGENEZA =

Prooncogenă

Genă supresoare tumorală

Agent carcinogenetic Oncogenă

Inhibiție

EȘEC ONCOGENIC

A

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!

ASTFEL :

1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEIONCOGENEZA =

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!

ASTFEL :

Prooncogenă

Genă supresoare tumorală

Agent carcinogenetic

I H I B I Ţ I ETUMOARE BENIGNĂ

Multiplicare

Mutație ineficientă

B

1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare.

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

ONCOGENEZA =

Succesul oncogenic presupune mutații la nivelul ambelor categorii de gene!

ASTFEL :

Prooncogenă

Genă supresoare tumorală

Agent carcinogenetic Oncogenă

TUMOARE MALIGNĂ

Agent carcinogenetic

I H I B I Ţ I E

Mutație ineficientă

MultiplicareC

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare. ONCOGENEZA =

Succesul factorilor oncogenici indirecțipresupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!

AGENT CARCINOGENETIC

INDIRECT

Substrat metabolic

Metabolit cu efect carcinogenetic direct.

REACŢII DE INACTIVARE

(DETOXIFIERE)EFICIENTE

EȘEC AL INIŢIERII

ONCOGENICE

ASTFEL :

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI1. Inițierea = mutații ale protooncogenelor și genelor supresoare. ONCOGENEZA =

Succesul factorilor oncogenici indirecțipresupune ineficiența mecanismelor de detoxifiere!

ASTFEL :

AGENT CARCINOGENETIC

INDIRECT

Substrat metabolic

REACŢII DE INACTIVARE

(DETOXIFIERE)INEFICIENTE

MUTAŢIIMetabolit cu efect

carcinogenetic direct.

SUCCES AL INIŢIERII

ONCOGENICE

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

ProoncogenăOncogenă

Celulă inițiată

Reparare ADNProoncogenă

Oncogenă

Moarte

Oncogenă

Cancerizare

Factor carcinogenetic

Celula inițiată are trei căi de evoluție:

2. Promoția = transformarea celulei inițiate în celulă preneoplazică.

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

ONCOGENEZA =

a-Multiplicare timpurie: -Alterarea diferențierii celulare (celulă preneoplazică).

b-Expansiune clonală: -Mutiplicarea clonei câștigătoare în competiție (clona neoplazică)

-Clone multiple în competiție selectivă.

ONCOGENĂ

CELULĂ INIŢIATĂ

PROCESE ONCOGENE PARALELE

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI2. Promoția

a-Multiplicare timpurie:

ONCOGENĂ

ONCOGENĂ

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 1

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA n

SELECŢIE NATURALĂ, PRIN COMPETIŢIE PE SPAŢIU ȘI

RESURSE

ONCOGENĂ

CELULĂ INIŢIATĂ

SELECŢIE NATURALĂ, PRIN COMPETIŢIE PE SPAŢIU ȘI RESURSE

PROCESE ONCOGENE PARALELE

EXPANSIUNE CLONALĂ

A SUȘEI “VICTORIOASE”

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI2. Promoția

b-Expansiune clonală:

ONCOGENĂ

ONCOGENĂ

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 1

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA n

3. Progresie (cancerizare)= apariția celulei neoplazice și invazia țesuturilor adiacente și a organismului (metastazare).

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

ONCOGENEZA =

ONCOGENĂ

CELULĂ PRENEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)

MULTIPLICARE HAOTICĂ ȘI

METASTAZARE

CANCERIZAREA ORGANISMULUI

ONCOGENĂ

CELULĂ NEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)

FAZELE ONCOGENEZEIFAZELE ONCOGENEZEI

MULTIPLICARE HAOTICĂ ȘI

METASTAZARE

CANCERIZAREA ORGANISMULUI

ONCOGENĂ

CELULĂ NEOPLAZICĂ, SUȘA 2 (“Câștigătoare”)

FAVORIZEAZĂ

-Colagenaza IV și a activatorului plasminogenului;

-Leziunile locale;

3. Progresie (cancerizare)ONCOGENEZA =

Diseminare limfatică și sanguină

Fixare la nivelul seroaselor

+

RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ

RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ

Modificările receptorilor membranari, ai celulei neoplazice:

-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac

-activează complementul și fagocitele;-activează limfociteleT.

-activează limfocitele K

-activează macrofage

ONCOGENĂ

CELULĂ NEOPLAZICĂ

Fagocitoză

Citotoxicitate

Modificările receptorilor membranari, ai celulei neoplazice:

-anticorpi anti-receptor complexe ag-ac

-activează complementul și fagocitele;-activează limfociteleT.

-activează limfocitele K

-activează macrofage TNFONCOGENĂ

CELULĂ NEOPLAZICĂ

Fagocitoză

Citotoxicitate

Citotoxicitate

RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ

RĂSPUNSUL DEFENSIV AL ORGANISMULUI ÎN BOALA CANCEROASĂ

MANIFESTĂRILE BOLII CANCEROASEMANIFESTĂRILE BOLII CANCEROASE

Directe Indirecte

-cancerizarea organismului (metastaze);

-compresiuni;-obstrucții;-adenopatii;

-hemoragii, necroze și ulcere.

-cahexie, indusă de:-TNF;-epuizarea rezervelor energetice;

-manifestări hematologice:-anemie;-leucopenie;-trombocitopenie;

-factori endocrini ectopici, (ACTH, parathormon,

eritropoietina); -factori endocrini, de origine tumorală

endocrină:

-insulina (insulinoame);-catecolamine (tumorile

medulosuprarenalelor).

MARKERII TUMORALI

Markerii tumorali = substanțe apărute în organismul, în condițiile bolii canceroase.

-enzime (fosfataza acidă- cancer de prostată);-antigene tumorale (glicoproteine);

-antigene embrionare (antigenul carcinoembrionic-CEA din cancerele digestiv și pancreatic sau -fetoproteina , din cancerele digestiv și

hepatic);-antigenul specific prostatic (PSA- cancer de prostată);

-antigenul comun leucocitar (limfoame).