12 pagini

n AUSTRALIAN OPEN / Carantina ”pe bani”, motiv deceartã între sportivi ºi oficiali

PAGINA 10

n Salã polivalentã de 18 milioane euro, construitã deUniversitatea ”Lucian Blaga”

PAGINA 10

n COMISIA NAÞIONALÃ DEPROGNOZÃ: “Economiava avea o contracþie uºoarãîn primul trimestru din 2021"

PAGINA 9

5 lei Miercuri, 20 ianuarie 2021, nr. 13 (6793), anul XXXn LUDOVIC ORBAN, RÃSPUNS PENTRU CONTES-

TATARI: “Eu sunt preºedintele PNL pânã laCongresul din acest an” PAGINA 3

n Acþionarii iHunt au aprobat emiterea de noiobligaþiuni, în valoare maximã de ºaptemilioane lei PAGINA 4

n EDUCAÞIE / Studenþii solicitãcreºterea bugetuluiînvãþãmântului superior

PAGINA 10

n Biden preia conducerea uneiAmerici în crizã

PAGINA 12

GRAM AUR = 238,3750 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5297 RON EURO = 4,8742 RON DOLAR = 4,0186 RON

Se mai poate renunþacontrolat la aºteptãrileiraþionale alimentate debãncile centrale?

Ministerul de finanþe al Polo-niei ºi-a exprimat recentmulþumirea în faþa decizieiBãncii Naþionale a

Poloniei (BNP) de a intervenipe piaþa valutarã pentru depre-cierea zlotului, în condiþiile încare dobânda de politicã mone-tarã a fost menþinutã la 0,1%.

“Banca centralã doreºte unzlot mai slab pentru a se asiguracã economia va beneficia pedeplin de condiþiile monetareultrarelaxate”, scrie Bloomberg, pefondul unor declaraþii ale oficialilorpolonezi, conform cãrora depreciereamonedei va ajuta la creºterea competi-tivitãþii exportatorilor.

Nu s-a spus nimic, din pãcate, de-spre posibilele efecte inflaþioniste aledeprecierii monedei, cu efecte negati-ve asupra bugetelor populaþiei, maiales pe fondul incertitudinilor majore

de pe pieþele internaþionale.În ceea ce priveºte efectul asupra

competitivitãþii externe a firmelor,acesta va fi, în cel mai bun caz,doar uºor pozitiv ºi de duratãredusã. Un zlot “diluat” va fi,însã, foarte bun pentru reduce-rea poverii reale a datoriei pu-blice.

Lipsa opþiunilor pentru au-toritãþile monetare ºi fiscaleale Poloniei se manifestã dupãlansarea unui program de rela-

xare cantitativã ºi a reducerii ratei re-zervelor minime obligatorii din siste-mul bancar, pe fondul scãderii masivea dobânzii de politicã monetarã.

În februarie 2020, dobânda de poli-ticã monetarã din Polonia era de 1,5%,nivel care a fost menþinut de BancaNaþionalã a Poloniei (BNP) din martie2015.

(continuare în pagina 12)

CÃLIN

RECHEA

OPINIE

Vaccinarea ar trebui întreruptã,mãcar la vârstnici, pânã laclarificarea cauzei deceselor lavaccinaþii din Norvegia

Odeclaraþie ºocantã a fostpusã în circulaþie deagenþia Bloomberg, înseara de 18 ianuarie: "Înmod clar, Co-vid-19 este multmai periculos

pentru majoritatea pacienþilordecât vaccinarea", declaraþiepe care i-a atribuit-o directoru-lui medical al Agenþiei Norve-giene pentru MedicamenteSteinar Madsen, într-o convorbire te-lefonicã avutã cu reporterul, în cazuldeceselor celor 29 de norvegieni vac-cinaþi anti-Covid-19 (https:// www.bloomberg.com/news/articles/2021-01-18/norway-finds-no-direct- link -bet-ween-elderly-deaths-and-vaccine).

Declaraþia este ºocantã pentru cãeste improprie comparaþia între riscu-rile infecþiei ºi riscurile vaccinãrii, câttimp suntem sãnãtoºi, deoarece avem

ºi o a treia variantã, sã ne pã-zim de infecþie, fãrã sã nevaccinãm.

Noi ºi o lume întreagã stãmacum cu ochii aþintiþi pe Norve-gia, pentru cã vaccinaþii morþiraportaþi acolo pe 14 ianuariene fac sã ºovãim sã ne mai vac-

cinãm, dupã ce vaccinarea a fost aºtep-tatã de omenire aproape un an ºitocmai începuse.

Declaraþia pusã în circulaþie de Blo-omberg ne face sã credem cã stãm cuochii aþintiþi la niºte proºti ºi ne face sãezitãm.

De aceea, articolul agenþiei Bloom-berg este ºocant.

Agenþia Bloomberg afirmã cã Mad-sen a adãugat cã este dificil de dovedit

o legãturã între vaccin ºi decese. „Nusuntem alarmaþi”.

Deja, suntem pierduþi.(continuare în pagina 11)

Informarea ºi dezinformarea asupravaccinãrii anti-Covid. Strategii deapãrare împotriva manipulãrilor

Începerea campaniei de vaccinare anti-Covid-19 la nivel mondial a venit ca un val de optimismpentru mulþi dintre noi. Vestea începutului vaccinãrii a redat speranþa cã, într-o zi nu foarte înde-pãrtatã, vom putea sã ne reluãm obiceiurile, sã cãlãtorim, sã socializãm, iar economia sã se redre-seze. Cu toate acestea, în jurul vaccinurilor anti-Covid-19 planeazã încã incertitudinea ºi nesigu-

ranþa care au dus la apariþia unor teorii ale conspiraþiei pe fondul dezinformãrilor ºi ºtirilor false.

De la îndoiala cu privire la existenþa virusului, la decesele survenite la scurt timp dupã vaccinareaîmpotriva Covid-19 ºi pânã la implantarea cu cipuri 5G, toate aceste teorii plutesc în jurul campanieide vaccinare ºi împart populaþia în pro ºi contra vaccinãrii.

(continuare în pagina 11)

Certificatul de strãnutArmata de bãgãtori de seamã, tãie-

tori de frunze la cîini, de mutãtori dehîrtii din tava ”intrãri” în tava ”ieºiri”ºi încasatori de salarii plus venituri su-plimentare fãrã nici o acoperire în acti-vitate utilã ”cetãþeanului european”,care sfideazã uriaºa majoritatea truditorilor din Europa, ºi-aforþat micropotenþa organuluide creativitate, congenital sub-calibrat, ºi a nãscocit dezbate-rea ultimã din UE: certificatulde vaccinare covid-19. Pe înþe-lesul tuturor ºi al oricui, ”þaraarde ºi baba se piaptãnã” sau,în varianta frustã, ”bou am fost, bouam rãmas, nu mã duc de pe islaz”!

Sã fim bine înþeleºi, problemeleuriaºe create de actuala pandemie cer oactualizare, o creºtere în complexitatea mãsurilor capabile sã asigure securi-tatea de sãnãtate la nivel public ºi, de-sigur, individual, în spaþiul UniuniiEuropene ºi la interfaþa cu zonele ex-terne de interacþiune. De aici încoloîncep problemele.

Prima ar fi aceea cã politica de sã-nãtate publicã nu se aflã pe lista celorde care este împuternicitã sã se ocupebirocraþia de la Bruxelles. Responsa-

bile de rezolvarea problemelor aflatepe aceastã agendã sunt Guvernele sta-telor membre. Chiar ºi decizia deachiziþionare en gross a vaccinuluiantiviral, de cãtre Uniune, urmînd sãfie distribuit apoi conform cotelor de

comandã cãtre statele membre,depãºeºte cadrul tratatelor. Aretotuºi, de bine de rãu, îndreptã-þire ºi susþinerea unei decizii lanivelul Consiliului Uniunii.Este evitatã, astfel, concurenþadintre state la uºa furnizorului,ceea ce ar fi alimentat inegalitã-þile în accesul la soluþia salvato-

are pentru milioane de cetãþeni ai Eu-ropei ºi posibila variaþie artificialã apreþului. De aici, însã, ºi pînã la ”solu-þia” certificatului european covid esteo cale lungã pentru parcurgerea cãreianu existã nici decizie politicã, nici ju-stificare raþional-funcþionalã. De ce?Simplu: un asemenea certificat nu re-zolvã nimic, dar creeazã în schimb oenormã ºi total inutilã masã de activi-tãþi birocratic-administrative. El poa-te atesta un singur lucru, anume cã opersoanã s-a supus unei procedurimedicale, vaccinarea.

(continuare în pagina 11)

CORNEL

CODIÞÃ

FORUMUL ECONOMIC MONDIAL:

“Costul imediat - umanºi economic - alpandemiei este major”l “Am avertizat în ultimii 15 ani cu privire la pericolul uneipandemii, iar în 2020 am vãzut efectele ignorãriipregãtirilor în acest sens”

Costul imediat - uman ºi econo-mic - al pandemiei de Covid-19este unul major ºi ameninþã sãanuleze ani de progrese în ceea

ce priveºte reducerea sãrãciei ºi a ine-galitãþilor, respectiv sã slãbeascã încontinuare coeziunea socialã ºi coo-perarea globalã, potrivit RaportuluiRiscurilor Globale 2021, lansat ieri deForumul Economic Mondial (WEF).Conform acestuia, pierderea locurilorde muncã, creºterea decalajului digi-tal, perturbarea interacþiunilor socialeºi schimbãrile bruºte de pe pieþe ar pu-tea avea consecinþe severe ºi anulaoportunitãþi pentru pãrþi mari ale po-pulaþiei globale.

Borge Brende, preºedintele WEF, adeclarat ieri, în evenimentul online pri-lejuit de lansarea raportului: “În ultimii15 ani, Raportul nostru privind riscurileglobale a avertizat lumea cu privire lapericolele pe care le reprezintã pande-miile. În 2020, am vãzut efectele igno-

rãrii pregãtirii în acest sens ºi ale igno-rãrii riscurilor pe termen lung. Pande-mia de Covid-19 nu numai cã a afectatmilioane de vieþi, dar a extins ºi dispari-tãþile din sãnãtate, economie ºi pe celedigitale. Sistemul global de sãnãtateeste supus unei presiuni uriaºe ºi ºtimcã lumea trebuie sã se trezeascã cu ade-vãrat în privinþa riscurilor globale încurs de desfãºurare. Covid-19 ne aratãcã ar trebui sã acordãm mult mai multãatenþie riscurilor. Pandemia a afectateconomia lumii ºi a determinat ocreºtere a inegalitãþilor, ceea ce înseam-nã cã expansiunea economicã viitoaretrebuie sã fie mai incluzivã. Nu vedemo redresare timpurie a economiei glo-bale. Recesiunea va duce, din pãcate, lao situaþie în care aproape 150 de milioa-ne de oameni vor ajunge într-o sãrãcieextremã. Aceasta va fi una dintre prin-cipalele noastre griji pentru anii urmã-tori”. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Gravurã pe cupru (coloratã ulterior) a doctorului Schnabel (n.r. Dr. Beak), un medic de ciumã din Roma secolului al XVII-lea.

MAKE