Post on 06-Sep-2019
Motto:
“PLĂNUIEŞTE-ŢI CU GRIJĂ VIITORUL,
PENTRU CĂ ACOLO O SĂ-ŢI PETRECI RESTUL VIEŢII.”
MARK TWAIN
VIZIUNEA
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” localitatea Coloneşti este o şcoală
în care elevii, cadrele didactice, părinţii, întreaga comunitate își unesc eforturile pentru a construi
viitorul.
MISIUNEA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Valorificarea eficientă în cadrul oferit de şcoală,a tuturor posibilităţilor de educare astfel
încât pe parcursul anilor de şcoală elevii să-şi contureze o personalitate autonomă şi creativă
capabilă să se integreze în viaţa socio –economică a societăţii contemporane.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ
-ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”AVIATOR ALEXANDRU ŞERBĂNESCU”,JUD.OLT-
I.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN
1.ARGUMENT Schimbările în procesul educațional sunt rapide si frecvente,de aceea
toți cei implicați în acest proces trebuie să poată gestiona aceste schimbări. Descentralizarea
sistemului de învățământ-prioritatea reformei educaționale implică necesitatea propriei politici
educaționale a fiecărei scoli. La baza întocmirii Proiectului de Dezvoltare Instituţionalǎ al Școlii
Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti, au stat legile care guvernează
domeniul învăţământului(Legea Învăţământului, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul
României, toate actele normative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele,
Metodologiile, Precizările şi Programele elaborate de M.E.N.C.Ş. ) precum şi condiţiile concrete
existente în zona în care se află şcoala. Activităţile din cadrul şcolii se desfăşoară în conformitate
cu legile şi strategiile naţionale care guvernează domeniul, prin considerarea specificului
regional, judeţean şi local. Echipa managerială , împreună cu toţi colegii, au ajuns la concluzia că
sunt necesare ţinte şi obiective noi, iar viziunea şi misiunea şcolii necesită adaptare la noile
condiţii locale şi naţionale în care funcţionează şcoala. Proiectul de Dezvoltare Instituţionalǎ
este necesar: pentru a ne cunoaşte ţintele, scopurile, resursele şi a stabili modalităţile de
îndeplinire a acestora; pentru ca activitatea noastră să se desfăşoare ordonată, în echipă şi să
putem ridica standardele scolii şi să ducem la îndeplinire misiunea propusă. Proiectul mai este
necesar şi pentru ca alţii să ne cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul
acestei şcoli.
2.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN
2.1.DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN
CONTEXTUL ECONOMIC ŞI SOCIAL.DATE GEOGRAFICE
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti este aşezată în centrul
localităţii,în satul Coloneşti.
Comuna Colonesti este situata in nordul judetului Olt pe valea raului Vedita la 36 km de
orasul Slatina si 34 km de orasul Pitesti. Este alcatuita din 9 sate: Colonesti, Barasti, Maruntei,
Guiesti, Batareni, Navargheni, Chelbesti, Carstani, Vlaici.
Localitatea dateaza din secolul III-IV d.Hr. asa cum reiese din descoperirile arheologice din
satul Maruntei.
In comuna Colonesti exista 1200 de familii, alcatuind o populatie de peste 3000 de
locuitori.
Suprafata arabila, predominant campie, este de 3600 ha . Puterea economica a comunei este
asigurata din activitati agricole, 14 magazine mixte, bine aprovizionate si 2 mori.
In comuna exista un dispensar medical uman, un local de posta, un post de politei, 6
biserici foarte vechi si impunatoare, două monumente ridicate in cinstea eroilor cazuti.
Populatia este imbatranita, numarul familiilor de tineri care locuiesc in comuna este mic-
aproximativ 70-80 de familii care nu au unde sa lucreze.
Populatia este de nationalitate romana si de credinta crestin-otodoxa.
Activitatea culturala se desfasoara in cadrul caminului cultural in incinta caruia
functioneaza si o biblioteca.
Procesul de invatamant se desfasoara in 2 gradinite si o scoală cu clase I-VIII Şcoala
Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” în incinta căreia se află şi un Centru de
Documentare şi Informare. Pe bancile acestor scolii s-au format multi oameni care ne-au facut
si fac cinste localităţii: invatatori, profesori, actori, sportivi, medici.
DATE ECONOMICE.
Populaţia,în majoritate ,lucrează în agricultură,pentru că în localitate nu există alte domenii
în care ar putea să lucreze.Populaţia este îmbătrânită ,numărul familiilor de tineri care locuiesc în
comună este mic ,aproximativ 70-80 de familii şi nu prea au unde să lucreze. 100% populaţia
este de naţionalitate română şi de religie creştin ortodoxă.
ANALIZA SWOT
Diagnoza organizazaţiei şcolare prin tehnica SWOT,a fost făcută pe mediul intern şi cel
extern pe următoarele paliere:
-oferta curriculară
-resursele umane
-resursele materiale şi financiare
-relaţiile cu comunitatea
A.OFERTA CURRICULARĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
►Pentru fiecare ciclu de îvăţământ,şcoala
dispune de întreg materialul curricular (planuri
de învăţământ,programe şcolare
alternative,auxiliare curriculare,manuale,caiete
de lucru,ghiduri de aplicare,culegeri de
probleme,îndrumătoare)
►Disciplinele opţionale-curriculum la
decizia şcolii-satisfac cerinţele părinţilor şi
elevilor.
►Oferta C.D.S.-contribuie la dezvoltarea
unei motivaţii intrinsece pentru învăţare.
►C.D.S. permite valorificarea abilităţilor
individuale.
►Slaba implicare a cadrelor didactice
,elevilor şi părinţilor în organizarea activităţilor
extracurriculare
►Baza materială existentă nu permite
realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)
beneficiarilor.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
►Perfecţionarea / formarea cadrelor
didactice prin cursuri manageriale ,C.C.D.,etc.
►C.D.S. oferă posibilitatea satisfacerii
dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite
domenii de activitate.
►Există riscul micşorării numărului de elevi
B.RESURSE UMANE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
►Toate cadrele didactice sunt calificate
►Relaţiile interpersonale existente
favorizează crearea unui climat educaţional
deschis ,stimulativ.
►Există o bună delimitare a
responsabilităţilor cadrelor didactice precum
şi o bună coordonare a acestora.
►Slaba motivare datorată salariilor mici
►Cadre didactice navetiste
►Lipsa cabinetului de consultanţă
psihopedagigică
►Slaba participare la olimpiade
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
►Varietatea cursurilor de formare şi
perfecţionare organizate de C.D.D. ,O.N.G-
uri.
UNIVERSITĂŢI.
►Posibilităţi financiare de
stimulare,motivare a cadrelor didactice.
►Criza de timp a părinţilor datorată implicării
acestora în agricultură
►Implicarea copiilor în agricultură în special
primăvara şi toamna.
C.RESURSE MATERIALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
►Starea fizică a spaţiilor şcolare şi
încadrarea în normele de igienă
corespunzătoare
►Existenţa cabinetelor şi laboratoarelor
funcţionale pentru anumite discipline
:informatică,biologie,istorie,geografie, mate-
matică,limba română.
►Existenţa unei biblioteci şcolare în
cadrul C.D.I.-ului
▶Dispune de fonduri pentru igienizarea
spaţiilor pentru iluminat şi încălzire
►Şcoala este conectată la INTERNET
►Nu există sală de sport
►Nu există cabinet de consiliere
psihopedagogică
►Material didactic insuficient
►Lipsa materialului sportiv
►Fondurile băneşti sunt insuficiente pentru
stimularea cadrelor didactice şi elevilor.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
►Descentralizare şi autonomie
instituţională
►Parteneriat cu comunitatea locală
(primărie , părinţi,O.N.G.-uri,firme)
►Posibilitatea antrenării elevilor şi
părinţilor în activităţi de întreţinere a şcolii.
►Ritmul accelerat al schimbărilor
tehnologice conduce la uzura morală a
echpamentelor existente.
D.RELAŢIILE CU COMUNITATEA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
►Semestrial-comisia diriginţilor
organizează întâlniri cu reprezentanţi ai
Poliţiei în scopul prevenirii delicvenţei
juvenile
►Întâlniri semestriale cu Comitetul
Reprezentativ al părinţilor,suplimentate de
consultaţii individuale cu părinţii.
►Dezvoltarea relaţiei profesor-elev-părinţi
se realizează prin intermediul serbărilor
şcolare.
►Şcoala colaborează cu medicul de familie
în vederea prevenirii îmbolnăvirilor la copii şi
asigurarea asistenţei medicale.
►Şcoala colaborează cu Biserica
►Şcoala colaborează bine cu autorităţile
locale în ceea ce priveşte repartizarea
fondurilor necesare pentru întrţinerea şi
repararea şcolilor şi grădiniţelor.
►Puţine activităţi desfăşurate în şcoală la care
să participe părinţii
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
►Disponibilitatea şi responsabilitatea unor
instituţii de a veni în sprijinul şcolii
(Primăria,O.N.G.,Biserica,Poliţia).
►Cererea exprimată de Consiliul
Reprezentativ al elevilor privind desfăşurarea
de activităţi comune,părnţi,profesori,elevi.
►Interesul şcolii de a-şi reprezenta oferta
educaţională.
►Nivelul de educaţie şi timpul limitat al
părinţilor poate duce la slaba implicare a
părinţilor în viaţa şcolară.
►Indiferenţa unor familii faţă de situaţia
şcolară a copiilor lor.
►Conservatorismul unor părinţi
►Lipsa educaţiei de acasă ,comportamentul
necivilizat al unor elevi.
2.2.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN
INFORMAŢII GENERALE PRIVIND UNITATEA
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” a fost înfiinţată în jurul anului
1900.
Şcoala este unitate şcolară coordonatoare avănd în subordine următoarele unităţi:
- G.P.N. COLONEŞTI
-G.P.N. “MARIA TUDORACHE” MĂRUNŢEI
Şcoala este conectată la INTERNET.
CONSTRUCŢIA ŞCOLARĂ
Unitatea funcţionează în aceeaşi clădire cu G.P.N.Coloneşti
Şcoala dispune de o suprafaţă utilă de 1110 m² , 1 laborator , 3 cabinete şcolare şi o sală de
clasă dotată cu 10 calculatoare obţinute printr-o sponsorizare de la Universitatea „Spiru Haret”,5
calculatore la C.D.I.,4 calculatoare prin programul AEL.
UTILITĂŢI
Şcoala dispune de curent electric ,apă curentă,sistem de încălzire cu gaze prin centrală
termică şi toalete în incinta şcolii .Nu dispune de canalizare.
CURRICULUM
Prima construcţie cu destinaţie şcolară a fost realizată în anul 1924.Actualul local
de şcoală a fost construit între anii 1971/1974.În cadrul şcolii există învăţământ
preşcolar,învăţământ primar şi învăţământ gimnazial.
G.P.N. “Maria Tudorache” a fost înfiinţată în anul 1985.Actualul local a fost construit în
perioada 1913/1926-tip Spiru Haret.
INFORMAŢII PRIVIND PERSONALUL DIDACTIC ŞI NEDIDACTIC
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” şi grădiniţele afiliate, au un număr
de 12 de posturi didactice.
Există un număr de 11 cadre didactice titulare şi 6 cadre didactice suplinitoare, dar
calificate.
Şcoala nu dispune de psiholog şcolar şi nici de consilier şcolar.
În ultimii ani încadrarea cu personal calificat a fost în general bună .O parte din cadre
locuiesc în localitate fiind fii ai satului iar cealaltă parte este formată din navetişti.
INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ŞCOLARI / PREŞCOLARI.
În învăţământul preşcolar există 2 posturi didactice şi un număr de 32 de preşcolari.
În şcoală există clase cu predare simultană şi în învăţământul primar şi în cel gimnazial.
La Şc. Gimnazială„Aviator Alexandru Şerbănescu „ există trei posturi de învăţători:
Nr.
crt.
Unitatea şcolară Clasa/grupa Număr
elevi/preşcolari
1 G.P.N. Coloneşti 20
2 G.P.N. “Maria Tudorache” Mărunţei 12
3 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa pregătitoare 6
4 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa I 14
5 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a II-a 6
6 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a III-a 10
7 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a IV-a 13
8 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a V-a 8
9 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VI-a 10
10 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VII-a 7
11 Şcoala Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Clasa a VIII-a 20
12 TOTAL 127
Numărul total al elevilor din învăţământul primar este de 45 de elevi.
În învăţământul gimnazial există 10,5 posturi didactice şi un număr de 49 de elevi.
La sfârşitul anului şcolar 2013/2014 toţi elevii au fost promovaţi.
RESURSE MATERIALE.
G.P.N.“ Maria Tudorache” dispune de un local construit din cărămidă ,o toaletă pentru
preşcolari şi apă curentă.
Şc. Gimnazială „Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti dispune de un local construit în
anul 1974 din cărămidă cu 10 săli de clasă ,un teren de sport betonat şi o toaletă pentru elevi şi
profesori.
În urma inundaţiilor care au avut loc în data de 29 iulie 2104 parterul şcolii şi terenul de
sport au fost distruse.
Toate sălile de clasă au fost recondiţionate.S-a pus parchet în toate clasele,în
cancelarie,grădiniţă,cabinetul directorului şi gresie în arhivă,boxa pentru materiale sportive şi
bucătărie.
S-a construit o toaletă în incinta şcolii,cea veche fiind afectată de inundaţii.
Şcoala a primit 10 calculatoare printr-un contract de sponsorizare de la Universitatea
„Spiru Haret”.
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” Coloneşti şi G.P.N.“ Maria
Tudorache” dispun de condiţii de iluminat , condiţii de încălzire prin centrală cu gaz metan şi apă
curentă.
Şcoala funcţionează intr-un singur schimb dimineaţa intre orele 8-14.
Activitatea şcolară se desfăşoară în cabinete şi laboratoare bine dotate.
Scoala are parteneriate cu şcoli din judeţ în cadrul proiectelor inscrise în calendarul
activitatilor educative al I.S.J. „Ruga pentru parinti” si „O melodie de aripi neterminata”
coordonate de prof. Mirela Celmare şi prof. Lilian Celmare.
RELAŢIA CU COMUNITATEA
În general părinţii ,cu excepţia câtorva,nu se implică în activităţi manageriale.În cadrul
şcolilor s-au organizat lunar întâlniri cu părinţii şi lectorate.Colaborarea cu autorităţile locale şi
cu agenţii economici este bună.Nu există parteneriate cu şcoli din ţară sau străinătate,înfrăţiri
,programe comune.
II. STRATEGIA
3.MISIUNEA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Valorificarea eficientă în cadrul oferit de şcoală,a tuturor posibilităţilor de educare astfel
încât pe parcursul anilor de şcoală elevii să-şi contureze o personalitate autonomă şi creativă
capabilă să se integreze în viaţa socio –economică a societăţii contemporane.
VIZIUNEA
Şcoala Gimnazială “Aviator Alexandru Şerbănescu” localitatea Coloneşti este o şcoală
în care elevii, cadrele didactice, părinţii, întreaga comunitate își unesc eforturile pentru a construi
viitorul.
4.ŢINTE (SCOPURI) STRATEGICE
1.Organizarea eficientă a unităţii de învăţământ –cadru propice desfăşurării unui proces de
învăţământ de calitate;
2.Realizarea obiectivelor şi formarea competenţelor –finalităţi ale unui act de înaltă calitate
apropiat de cerinţele şi standardele europene;
3.Încheierea unor programe de parteneriat cu şcoli din ţară şi străinătate;
4.Asigurarea ,în fiecare an şcolar , pentru fiecare copil din şcoală a cel puţin 50 de ore de
pregătire în funcţie de nevoile identificate;
5.Crearea unui climat de siguranţă fizică şi libertate spirituală pentru elevii şcolii;
6.Perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale;
7.Creşterea prestigiului şcolii în comunitate prin implicarea acesteia în proiecte / programe
educaţionale şi parteneriate sociale;
8.Implicarea directă a elevilor,a părinţilor şi a comunităţii locale în vederea realizării
dezideratelor şcolii;
9.Finanţarea :surse noi / idei noi pentru sursele vechi;
5.RESURSE STRATEGICE
Pentru atingerea ţintelor strategice şi ţinând cont de realităţile existente îmi propun
următoarele obiective:
O₁. Asigurarea cunoaşterii şi
respectării legislaţiei în vigoare
şi a regulamentelor
■Cunoaşterea şi respectarea de către personalul unităţii şcolare şi
elevi a legilor şi reglementărilor în vigoare
■Respectarea legislaţiei şi regulamentelor privind curriculum-
ul,evaluarea ,finanţarea,drepturile elevilor şi protecţia acestora.
■ Cunoaşterea şi respectarea normelor de protecţia muncii
O₂.Aplicarea programului de
reformă din învăţământul
preuniversitar în şcoli
■ Prezentarea ofertei şcolii privind disciplinele opţionale în
concordanţă cu curriculum-ul naţional şi local
■Consultarea părinţilor ,profesorilor şi membrilor comunităţii locale
privind stabilirea curriculum-ului unităţii
■Stabilirea schemei orare pe clase şi arii curriculare în care să fie
incluse şi disciplinele opţionale
O₃.Valorificarea continuă şi
eficientă a resurselor umane şi
materiale
■Cuprinderea tuturor elevilor de vărstă şcolară din circumscripţia
şcolii
■Atragerea unor elevi din satele învecinate printr-o ofertă curriculară
diversificată şi atractivă
■Încadrarea cu personal calificat la toate disciplinele
■Dotarea cabinetelor şcolare cu mijloace audio-video moderne cu
ajutorul I.S.J.Olt şi prin sponsorizări
■ Pastrarea şi îngrijirea materialelor şi mijloacelor audio-video
existente
■Folosirea oportună şi eficientă a materialelor didactice şi a
mijloacelor audio-vizuale în procesul invăţării
menţinerea şi diversificarea colaborării dintre şcoală şi familie în
vederea eficientizării procesului instructiv –educativ
■Proiectare,planificarea şi realizarea unui program special cu elevii
clasei a VIII-a în vederea susţinerii examenului de Evaluare
Naţională.
■Acţiunea se declanşează începând cu primul semestru prin:
-cunoaşterea conţinuturilor programelor pentru Evaluarea Naţională
-cunoaşterea opţiunilor elevilor şi a părinţilor în vederea organizării
pregătirii
-rezervarea unui spaţiu mai mare la orele de predare –învăţare,la
evaluarea semestrială pentru tematica examenului de Evaluare
Naţională.
-simularea examenului la fiecare din cele două obiecte de Evaluare
Naţională.
O₄.Desfăşurarea eficientă a
activităţii didactice
■Studierea manualelor ,programelor,metodicilor şi a literaturii de
specialitate
■Urmărirea modului în care se întocmesc planificările calendaristice
anuale şi semestriale,precum şi a modului în care se proiecteză
unitatea de învăţare
■Pregătirea materialului didactic şi a lucrărilor de laborator,pe lotul
agricol,pe terenul de sport,în CDI.
■Verificarea modului în care cadrele didactice se pregătesc pentru
lecţiile ce urmează a fi predate
■Confecţionarea de material didactic necesar desfăşurării eficiente a
activităţii didactice
■Urmărirea modului şi a modalităţilor prin care se realizează
evaluarea cunoştinţelor predate atât în cursul semestrului precum şi în
perioada de recapitulare.
O₅.Asigurarea eficienţei
activităţii manageriale
■ Planificarea şi proiectarea unui program managerial la începutul
fiecărui an şcolar în care să se regăsească toate dimensiunile noului
sistem curricular
■Repartizarea responsabilităţilor de aşa natură încât obiectivele
planificate să fie realizate cu succes
■Colaborarea permanentă cu membri consiliului de administraţie în
luarea deciziilor la nivelul şcolii
■Colaborarea cu comitetul de părinţi ,ales la începutul fiecărui an
şcolar,în vederea îndeplinirii anumitor proiecte ce s-au stabilit de
comun acord
■Menţinerea şi cultivarea unei bune relaţii cu organele de conducere
ale comunităţii locale
■Urmărirea modului în care se realizează activităţile proiectate
O₆.Eficientizarea activităţii de
perfecţionare
■Proiectarea şi organizarea acţiunilor de perfecţionare în forme
specifice şcolii (comisiile metodice şi colectivele de catedră)
■Participarea cadrelor didactice la acţiunile de formare continuă prin
studiu individual,lecţii deschise şi referate metodice,atât în cadrul
comisiilor metodice cât şi în cadrul cercurilor pedagogice
■Popularizarea unor metode de învăţare eficientă ce s-au desprins din
activităţi proprii sau din activităţi desfăşurate la cercurile pedagogice
■Partciparea cadrelor didactice la acţiunile de perfecţionare continuă
organizate la nivel judeţean de I.S.J. –Olt sau C.C.D. –
Olt,îmbunătăţirea pregătirii profesinale şi metodice prin înscrierea la
grade didactice
■Urmărirea modului în care perfecţionarea cadrelor didactice
contribuie la ridicarea nivelului de pregătire al elevilor
O₇.Redefinirea calităţii şi
diversificarea acţiunilor
educative
■Exploatarea cu măiestrie şi tact pedagogic a conţinutului educativ al
unităţilor de învăţare în vederea formării la elevi a unor principii
morale sănătoase (cinstea,omenia,bunătatea,atitudinea faţă de
muncă,patriotismul şi respectarea valorilor democratice)
■Întocmirea şi proiectarea muncii educative a diriginţilor
,monitorizarea rezultatelor şi găsirea unor soluţii adecvate pentru
atingerea scopului educativ propus
■Formarea de cercuri cu caracter artistic ,cu caracter tehnico-
aplicativ,
cercuri sportive şi turistice
■Organizarea unor activităţi extradidactice de masă:serbări şi şezători
şcolare ,serbări sportive,excursii,evocări istorice,diferite competiţii şi
concursuri
■Pregătirea cu conştiinciozitate şi responsabilitate a fiecărei activităţi
astfel încât scopul propus să fie atins
O₈.Îndrumarea,controlul şi
evaluarea activităţii în unitate
■Îndrumarea cadrelor didactice tinereşi a celor necalificateasupra
modului de planificare şi întocmire a documentelor şcolare
■Verificarea modului în care se desfăşoară activităţile la clasă prin
discuţii şi asistenţe la lecţii
■Proiectarea împreună cu cadrele didactice a unor teste de evaluare
care să conţină obiectivele prevăzute în programele şcolare pentru a
măsura nivelul de pregătire al elevilor
■Găsirea unor soluţii optime pentru remedierea rămînerii în urmă la
învăţătură a unor elevi
■Urmărirea progresului şcolar şi a rezultatelor obţinute de elevi la
examenul de capacitate precum şi găsirea unor soluţii de îmbunătăţire
a situaţiilor existente
■Întocmirea fişei de evaluare a fiecărui cadru didactic pentru
stabilirea calificativului anual
O₉.Atragerea de resurse
financiare şi dezvoltarea bazei
materiale
■Construirea unei Săli de sport
Achiziţionarea unor aparate audio-video necesare pentru activităţile
cultural –artistice
■Amenajarea bazei sportive şi dotarea ei cu materiale le necesare
Sprijinirea Fundatiei Aviator Alexandru Şerbănescu”în realizarea
unui Centru de Documentare şi Informare istorico-muzeal
■Realizarea unui muzeu de artă populară
O₁₀.Încheierea unor programe
de parteneriat cu şcoli din ţară
şi din străinătate
III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Menţionăm că planurile operaţionale vor fi stabilite în conformitate cu rezultatele
analizelor SWOT, care au evidenţiat următoarele nevoi:
importanţa muncii în echipă şi participarea la decizie;
necesitatea intăririi legăturilor între şcoală şi principalii actori ai comunităţii locale
(Consiliul local, Poliţie, Biserică, părinţi, agenţi economici, ONG-uri,etc.);
abilităţi sociale şi nevoi afective atât pentru elevi cât și pentru profesori;
cooperarea între profesori – elevi – părinţi;
diversificarea ofertei educaționale;
formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe de dezvoltare
pesonală;
consilierea elevilor în probleme legate de orientare şcolarăşi profesională, dar şi în
aspecte referitoare la viaţa de zi cu zi;
dotarea cu echipamente IT şi materiale auxiliare;
resurse de învăţare şi facilităţi logistice.
Din lista de nevoi enumerate mai sus considerăm că rezolvarea lor de către şcoală cu
sprijinul comunităţii locale şi prin diferite programe în care aceasta s-ar putea implica, ar putea
atinge, pe perioada derulării acestui plan de dezvoltare şcolară, toate ţintele strategice, după cum
urmează:
cooperarea dintre profesori - elevi - părinţi, dar şi consilierea elevilor ar putea crește
motivația pentru învățare și performanță înaltă, darşi întărirea colaborării cu familia.
rezolvarea problemelor de dotare cu echipamente IT şi materiale auxiliare ar asigura
resursele de învăţare şi facilităţile logistice;
creşterea calităţii actului educaţional prin diversificarea ofertei educaționale și prin
formare continuă a cadrelor didactice ar asigura creșterea abilităților sociale ale elevilor,
integrarea lor mult mai eficientă în echipe de învățare, proiectare sau muncă.
1. OPŢIUNI MANAGERIALE
Întreaga activitate din şcoală va fi organizată astfel încât să se creeze în cadrul său un
mediu educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte. Contextul general
actual şi direcţiile stabilite de documentele educaţionale în vigoare constituie premise solide de
continuare a eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe
aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, deprinderi de muncă intelectuală pentru a
putea învăţa pe tot parcursul vieţii, competenţe necesare inserţiei sociale şi profesionale.
Întregul proces de instrucţie şi educaţie al şcolii trebuie să fie centrat pe un set de valori
care să se imprime şi să definească profilul moral şi acţional al elevilor noştri.
Demersul managerial are în vedere realizarea idealului educaţional propus de Legea
Învăţământului şi de documentele de politică educaţională ale Ministerului Educaţiei Naționale.
Din această perspectivă finalităţile unităţii noastre şcolare au în vedere formarea unui absolvent
în măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale şi profesionale, activ
integrat în viaţa socială.
2. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de
învăţământ şi reflect idealul educaţional al şcolii româneşti.
Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la
o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu
success examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional.
3. TRUNCHIUL COMUN
Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de prograrnele şcolare şi îndeplinirea
obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului
colectiv didactic.
Fiecare comisie metodică va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să
asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:
- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de
examen);
- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);
- simulări de examene;
Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală
orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea
de a-ţi mobiliza propriile resurse.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:
afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de invăţământ prevăzute de
trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la
nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu
performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a
aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);
curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la
disciplinele care constituie probe de examen;
la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or
pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia
prevăzută de programele pentru examene);
stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea
procesului educativ;
asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ,
competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;
4. CURRICULUM-UL LA DECIZIA ŞCOLII
Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia
unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure
individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul
absolvenţilor săi.
Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea
centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns
la nevoile concrete ale comunităţii.
Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de
şcolaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi
interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).
Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul
fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:
elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează
perspective disciplinelor opţionale;
oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de
posibilitatea de opţiune a elevilor;
proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii
şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;
proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:
- argumentul;
- competenţe specifice;
- competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);
- conţinuturi;
- valori şi atitudini;
- sugestii metodologice;
proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de
învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe teren
scurt şi mediu;
proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de
comisii metodice;
predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi
de metode de evaluare performante;
informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a
dezvoltării rutelor individuale de pregătire;
disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an
şcolar;
dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură
prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză sau limba germană) la
clasele de gimnaziu;
formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin
asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului
(oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis
de planul de învăţământ);
adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la
un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;
transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel
din ţară şi din străinătate;
compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi
cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada
2014-2018;
Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi
aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în
următoarele domenii de interes:
1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale
dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;
familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;
accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modern;
studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, geografia, discipline
tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;
2. Educaţia informaţională
interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real;
utilizarea echipamentului multimedia;
proiectarea asistată de calculator;
3. Educaţia moral-civică
drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;
drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;
4. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii
rolul artei în formarea personalităţii individului.
IV.MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI
În elaborarea planului am consultat :
cadrele didactice în vederea stabilirii priorităților strategice care trebuie urmărite pentru
realizarea misiunii pe care școala și-a asumat-o;
reprezentanți ai părinților pentru a determina așteptarile acestora și modul în care acestea
au fost atinse până acum; au fost reținute aspecte pe care părinții doresc să le ameliorăm și
să le dezvoltăm în etapele următoare;
Consultările au fost realizate în perioada iunie – septembrie 2014, în perioada de
elaborare a proiectului.
Activitățile de monitorizare și evaluare vor viza următoarele aspecte:
întocmirea setului de date care să sprijne monitorizarea realizării țintelor, etapă cu etapă
(datele și informațiile sunt colectate în “baza de date a școlii”);
analiza informațiilor privind atingerea țintelor;
evaluarea progresului în atingerea țintelor, adică gradul de avansare în raport cu
obiectivele și termenele propuse;
costurile – concordanța/neconcordanța dintre ceea ce am planificat și ceea ce am obținut;
calitatea – nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate;
Monitorizarea se va realiza prin :
deciziile curente – referitoare la derularea concretă a acțiunilor, în cazul “problemelor
bine structurate”;
rezolvarea de probleme – adică elaborarea deciziilor în cazul “problemelor structurate
impropriu”;
stilul managerial – alternarea stilurilor manageriale iîn functie de situațiile concrete;
Monitorizarea de tip managerial. Cea mai frecventă formă de monitorizare pe care o vom
folosi va fi cea de tip managerial, adică vor fi monitorizați indicatorii :
eficacitate – indicatorii care arată atingerea finalităților propuse;
economicitate – indicatorii care arată nivelul consumului de resurse;
eficiență – indicatorii care arată relația dintre eficacitate și economicitate;
efectivitate – aspectele care arată dacă ceea ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem;
În asociere cu acești indicatori, vom monitoriza frecvent gradul de satisfacție al
beneficiarilor serviciilor educațioanle oferite de școala noastră.
Monitorizarea inovației. Vom folosi de asemenea și acest tip de monitorizare, având în
vedere ca inovația, creativitatea reprezintă o cale esențială de asigurare a calității
educației:
măsura în care personalul școlii (cadre didactice, personal auxiliar, personal nedidactic),
părinți, elevi, actori educaționali din comunitate s.a. adoptaă/participă/inițiază procese
de schimbare;
măsura în care cei implicați corectează/remediază și îmbunătățesc/crează o anumită
schimbare, în concordanță cu cerințele din standardele de calitate;
Datele și informațiile colectate pe baza monitorizării vor fi valorificate pentru evaluarea
propriu-zisă: stabilirea gradului de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a
actorilor educaționali, impactul asupra mediului intern și cel extern, nivelul costurilor,
oportunitatea continuării/dezvoltării/diversificarii acțiunilor.
Planurile operationale vor fi monitorizate de echipa de cadre didactice care au contribuit
la realizarea acestora. Membrii comisiilor metodice își vor evalua activitatea, în orizontul
sarcinilor care le revin din planurile operaționale, cel putin o dată la sfârșitul semestrelor.
Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual,
privind starea învățământului din unitatea noastră, și se vor stabili măsuri corective și
ameliorative. Consiliile profesorale de la sfârșitul semestrelor I și II vor analiza gradul de
atingere a obiectivelor din planurile operaționale asociate semestrului încheiat.
Directorul școlii este răspunzător de realizarea obiectivelor din plan și are datoria de a
interveni pentru implementarea de măsuri de optimizare și stabilirea direcțiilor de acțiune.
Revizuirea planului se va face, de regulă, la inceputul anului școlar, în lunile septembrie
– octombrie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea învățămaântului în
școală, în anul școlar încheiat, și pe baza propunerilor făcute de beneficiarii directi și indirecti ai
școlii.