Mihai Viteazul

Post on 15-Jan-2016

24 views 4 download

description

Prezentare Mica Unire

Transcript of Mihai Viteazul

MICA UNIRE DE LA 1600-

MIHAI VITEAZUL(1593-1601)

Realizatori: Neagu Luminiţa-ElenaMatache FlorinClasa a IX-a B

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, a deschis în istoria poporului român o nouă epocă, care va avea drept scop unirea celor trei principate române.

Acesta a venit la tronul Ţării Româneşti într-o situaţie de cumpănă, într-o conjunctură internaţională complexă, cînd presiuni externe şi dificultăţi politice şi economice interne puneau sub semnul întrebării durabilitatea statului român.

Mihai Viteazul s-a dovedit a fi un bun organizator şi comandant militar, parcurgând între 1588-1593 întreaga ierarhie administrativ-politică a ţării.

Domnia sa (1593-1601), prin evenimentele care au avut loc, cunoaşte două perioade distincte – dar strîns legate între ele: lupta de eliberare de sub dominaţia otomană (1594-1598), respectiv unirea politică a celor trei ţări române (1599-1601) .

Oastea lui Mihai Viteazul- pictură de Gheorghe Tătărescu

Întru realizarea primului obiectiv Mihai Viteazul a întreprins o serie de acţiuni:

-a făcut însemnate comenzi de armament în Transilvania;-a refăcut atelierele de tunuri şi pulberăriile de la Tîrgovişte;-a crescut dotarea artileristică;-a dotat infanteria cu arme de foc portabile;-a restructurat instituţiile tradiţionale în consens cu obiectivele politice şi cerinţele militare ale epocii;-în fruntea unităţilor sale armate a numit oameni apropiaţi, persoane de nădejde, buni profesionişti, potriviţi locului şi momentului;-a ştiut să-şi apropie masele largi populare, fără al căror aport nu şi-ar fi putut atinge obiectivele sale, cărora le-a dedicat totul, inclusiv viaţa.

A dus o serie de bătalii precum cele de la Călugăreni, Hîrşova, Brăila, Putineiu,

Giurgiu, Târgoviște  etc. După mai multe încercări de înlaturare a suzeranităţii

otomane, Mihai-Viteazul a înţeles că acest lucru este posibil numai prin unirea eforturilor celer trei ţări româneşti.

Bătălia de la Călugăreni (august 1595)

Bătălia de la Giurgiu ( 1595)

Bătălia de la Târgoviște (1595)

      În vara anului 1959, în zona ţărilor româneşti s-a conturat un nou raport de forţe. 

■ Polonia şi-a consolidat poziţiile o dată cu preluarea tronului ardelean de către cardinalul Andrei Bathory- supremaţia politică a Poloniei se asocia cu instituirea păcii cu turcii şi reprezenta o grea lovitură pentru Mihai Viteazul

■ Ieremia Movilă şi Andrei Bathory, cu acordul tacit al Porţii i-au cerut lui Mihai să părăsească tronul şi ţara

■ Mihai a hotărât o campanie peste munţi, considerând că fără o intervenţie energică cauza antiotomană ar fi suferit o înfrângere- printr-o solie trimisă la Praga, în iulie 1599, Mihai cere voie împăratului să intervină în Ardeal pentru a sparge cercul de adversităţi care-l înconjura

CONJUNCTURA POLITICĂ INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ

UNIREA TRANSILVANIEI

Forţele armate ale Ţării Româneşti intră în Transilvania în două mari coloane: • una, condusă de Mihai, trece prin Buzău - Braşov unde aşteptau detaşamentele secuilor (duşmani de moarte ai Bathoreştilor care le răpiseră vechile privilegii) şi care ajunge dincolo de Carpaţi la 4 / 14 octombrie 1599 • cealaltă oaste, având în frunte pe Udrea Băleanu şi fraţii Buzeşti, porneşte mai târziu, deplasându-se în Transilvania pe la Turnu Roşu - oştile s-au unit la 16 / 26 octombrie în apropiere de Sibiu

18/28 octombrie 1599 victoria lui ■ Mihai de la Șelimbăr (lângă Sibiu), Andrei Bathory este prins şi ucis de secui- la 1 noiembrie 1599, Mihai şi făcea intrarea triumfală în Alba-Iulia.

Bătălia de la Șelimbăr

Andrei Bathory

UNIREA MOLDOVEI

Mihai asigurat de partea turcilor care îl recunoscuseră pe Nicolae Pătraşcu, fiul său, domn în Ţara Românească şi apreciind corect situaţia din Polonia, momentan incapabilă să i se opună, Mihai organizează campania sa în Moldova: • la 4 mai 1600 grosul trupelor sale treceau Valea Trotuşului, li se alătură oştile boiereşti din Ţara Românească (efectivul era de 17.000 ostaşi) • la 10 mai este cucerit Bacăul • la 16 mai, apărătorii Sucevei s-au predat fără luptă • între timp Baba Novac intră în Iaşi, cetăţile Chilia, iar în sud Tighina, Cetatea Albă, Ismail, i-au revenit lui Mihai • cetatea Hotin (unde se retrăsese Ieremia Movilă) nu a putut fi cucerită

■ Mihai se intitula într-un hrisov emis la 27 mai 1600 „Domn al Ţării Româneşti, Ardealului şi Moldovei” • îşi confecţionează pecetea pe care figurează cele trei ţări române surori • capitala se stabileşte la Iaşi • se străduieşte să adune marea boierime în jurul noii domnii, • orăşenii şi ţăranii sunt iertaţi de dări pe 6 ani

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba-Iulia

La 27 mai 1600,  Mihai 

Viteazul a fost intitulat 

într-un hristov în care 

scria că el este “Domn al

Ţării Româneşti,

Ardealului şi

Moldovei”.

Statul român după Unirea sub Mihai Viteazul

PRĂBUȘIREA OPEREI POLITICE A LUI MIHAI VITEAZUL

Dieta de la Turda (septembrie 1600) se răscoală împotriva lui Mihai pentru „dăjdii neobişnuite” şi sarcini „care i-au slăbit”.

■ poziţia lui Mihai este şubredă; trupele lui staţionau în cele două ţări de dincolo de Carpaţi • putea primi ajutor numai de la împărat care trimise pe guvernatorul Basta cu 18.000 oameni • oastea imperială se alătură răsculaţilor ardeleni • lui Mihai îi rămăseseră doar secuii, mercenarii cazaci şi balcanici şi ţăranii recent încorporaţi în total 10.000 – 12.000 • lupta s-a dat la Mirăslău, la 18 septembrie 1600 şi a însemnat pierderea Ardealului

oastea poloneză condusă de ■ Zomoyski intră în Moldova

Bătălia de la Mirăslău

Suceava s-a predat la 27 septembrie, iar la 6 octombrie Movileştii redobândesc Moldova • cu 16.000 de ostaşi a dat bătălia decisivă cu ostile poloneze de la Bucov (pe Teleajen) la 20 octombrie, după ce încercase să-i reţină la Năieni şi Ceptura (Mihai aste nevoit să se retragă). • peste câteva zile, este înscăunat Simion Movilă.

stăpân încă în ■ Oltenia, speră să reocupe tronul la Târgovişte. • la 25 noiembrie, pierde bătălia de la Curtea de Argeş, iar Buzeştii se închinaseră noului domn.

Simion Movilă

PRIBEGIA, REÎNTOARCEREA ȘI SFÂRȘITUL LUI MIHAI VITEAZUL

  Mihai pleacă prin Ardeal, la 12 ianuarie 1601 ajunge la Viena unde a redactat un memoriu către împărat şi o celebră autobiografie, cronica luptelor sale cu Imperiul Otoman adresată ducelui Casimo de Toscana un aliat în Liga Sfântă.

în ■ Transilvania, Sigismund Bathory este reînscăunat a treia oară. în audienţă la ■ Rudolf al II-lea la Praga (martie 1601) Mihai primeşte

10.000 taleri pentru echiparea unei oşti. • în mai 1601 are loc, împăcarea cu Basta; după ce trupele lor au fost adunate joncţiunea are loc la începutul lui iulie 1601. • la 3/13 august, la Gurăslău, Mihai îl învinge pe Sigismund Bathory.

■ Simion Movilă a fost îndepărtat şi scaunul Ţării Româneşti îl aştepta.

 Mihai Viteazul este asasinat pe câmpia Turzii la 9 august 1601. Aceasta a corespuns perfect ţelurilor

imperiale.

Mănăstirea Dealu (lângă Târgovişte) – locul unde se află capul lui Mihai Viteazul

Mormântul de la Turda – locul unde este înmormântat trupul lui Mihai Viteazul

Faptele marelui domnitor s-au impus ca simbol al luptei pentru unitate şi

au exprimat o aspiraţie fundamentală a poporului român - "De la 1600 nici un român n-a mai putut gîndi unirea

fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre

cerul dreptăţii, fără chipul lui de curată si desăvîrşită poezie

tragică." (N.Iorga).