Metrul. Multiplii şi submultiplii metrului

I.Explicaţii teoretice şi exemplificări

Mihai şi bunicul său au măsurat lungimea terenului din faţa blocului, cu pasul.Rezultatul măsurătorii a fost următorul: Mihai 22 paşi, bunicul 10 paşi.

Întrebare:De ce crezi că s-a obţinut un rezultat diferit al măsurării?Pentru că lungimea paşilor celor doi a fost diferită.Concluzie:Pentru ca măsurarea unei mărimi să nu aibă rezultate diferite oamenii au inventat unităţi de măsură care se folosesc în lumea întreagă.

Reţine!Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este metrul ( m ).

Pentru a măsura lungimile mari sau foarte mari se folosesc multiplii metrului:→decametrul ( dam ) → 1 dam = 10 m→hectometrul ( hm ) → 1 hm = 100 m→kilometrul (km ) → 1 km = 1000 m

Pentru a măsura lungimi mai mici decât un metru se folosesc unităţi mai mici decât metrul, numite submultiplii metrului:→decimetrul ( dm ) → 1 m = 10 dm→centimetrul ( cm )→ 1 m = 100 cm→milimetrul ( mm )→ 1 m = 1000 mm

Nu uita!· în kilometri se măsoară distanţele dintre localităţi;· în hectometri şi decametri , dimensiuni ale unor loturi de pământ, în agricultură;· în decimetri, dimensiuni ale construcţiilor utilitare din gospodărie;· în centimetri, lungimi din construcţii sau ale obiectelor din gospodărie, lungimi ale părţilor corpului uman;· în milimetri, dimensiuni ale unor obiecte de precizie ( lungimi şi diametre de şuruburi, de plăci,... etc.)

II.Exerciţii şi probleme rezolvate1.Să completăm corect:

mm cm dm

m dam hmkm

multiplii

submultiplii

2.Dacă vrei să ştii mai mult:→Metrul este de 1000 ori mai mic decât kilometrul.→Decametrul este de 10 ori mai mare decât metrul.→Centimetrul este de 100 ori mai mic decât metrul.→1m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm→1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m

3.Propoziţiile de mai jos exprimă lucruri posibile? A sau F.Înălţimea vărului meu este de 1 km. FUniforma mea are lungimea de 4 m. FCaietul de matematică are lungimea de 10 cm. AGrosimea carnetului de note este de 5 mm. A 4.Pe strada bunicii mele, pe o lungime de 100 m, de o parte şi de alta, s-au plantat pomi la distanţa de 5 m între ei. Câţi pomi s-au plantat? ( Atenţie! S-au pus pomi şi la capetele străzii. ) Rezolvare

a) Aflăm câţi pomi pe o parte. 100 : 5 + 1 = 20 + 1 = 21 (pomi)

b) Aflăm cîţi pomi în total.21 x 2 = 42 (pomi ) R: 42 pomi

c) Sub formă de exerciţiu: ( 100 : 5 + 1 ) x 2 =

= ( 20 + 1 ) x 2 = 21 x 2 = 42

III.Exerciţii şi probleme aplicative

1. Alege numărul care arată măsura cea mai apropiată de realitate:→lăţimea băncii de la şcoală: 6m, 1m, 3m;→înălţimea casei în care locuieşti: 10m, 6m, 100m;→lungimea unui creion se măsoară în: cm, m, km, lei;

2. Transformă şi completează:

1 km = ________ m 9 km = ________ m 1m =....dm =......cm

1 hm = ________ m

2 dam = _______ m

3. Andreea are de parcurs până la şcoală 1 km, iar Raluca cu 2 km mai mult.

Câţi km parcurg zilnic Andreea şi Raluca? ( Atenţie! Calculează drumul dus şi întors )

Ştiaţi că... ...primele unităţi de măsură în Ţările Române s-au bazat pe unele părţi ale corpului omenesc...

Palmă 1/8 dintr-un stânjen

Stânjen 2 m (aproximativ)

Palmac 3,48 cm (Moldova)

Poştă 8 – 20 km (În funcţie de ţară)

Pas mic 4 palme (Ţ. Românească)

Pas mare 6 palme (Ţ. Românească; Moldova)

Lat de palmă ½ palmă

Cot 0,664 cm (Moldova); 0,637 cm (Ţ. Românească)

Funie 20 – 120 m (În funcţie de loc)

Leghe 4,444 km;

Deget Lăţimea unui deget

Prăjină 3 stânjeni

.