ADELINA MIHAI

ABSOLVEN}II de liceu din cele [aseora[e din nord-estul ]`rii (Bac`u,Boto[ani, Ia[i, Neam], Suceava [iVaslui), unde raportul PIB per capitaeste cel mai sc`zut din Romånia, de3.358 de euro/locuitor, au avut cea maimare rat` medie de promovabilitate labacalaureat: 49,38%. La polul opussunt cei care au sus]inut bacalaureatul\n cele mai bogate regiuni, \n Bucu -re[ti-Ilfov [i \n vestul ]`rii, unde PIB-ulpe cap de locuitor ajunge la valori de13.648 de euro, respectiv 6.333 de euro[i unde rata de absolvire a bacalau -reatului a fost de 33%. Explica]ia?

„Cei s`raci vor s` ias` din s`r`cie,iar \nv`]atul [i ob]inerea unor notebune este singura lor [ans` de a plecadin locurile \n care sunt, de a se \nscriela o facultate bun` [i de a ob]ine un jobmai bine pl`tit. Ei \nva]` cu mai mult`seriozitate, poate [i pentru c` nu aualte activit`]i sau «tenta]ii»“, este dep`rere Paloma Petrescu, fost secretarde stat pentru \nv`]`måntul preuni -versitar \n Ministerul Educa]iei.

Elevii au avut cea mai slab` per -forman]` din istoria \nv`]`mån tului,\n trucåt rata de promovabilitate \nsesiu nea de var` a examenului de ba -calaureat a fost de numai 44,5%, iarpeste 110.000 de absolven]i de liceu aufost declara]i respin[i \n urma sus]i -nerii examenelor.

|n cele mai s`race jude]e din ]ar` -Vaslui [i Boto[ani - unde rata [oma -jului este \nc` destul de mare pentru c`investitorii str`ini au refuzat s` vin`deoarece nu au infrastructur` [i pia]`de desfacere spre Vest, rata depromovabilitate la bacalaureat a fostcu 10 [i chiar 20% mai mare decåt ceaob]inut` de elevii din jude]ul Ilfov. |nVaslui, salariul mediu lunar era denumai 996 de lei \n luna martie, \n timpce \n Bucure[ti salariul mediu net afost de 2.217 lei/lun`, de peste dou`ori mai mare, \n aceea[i perioad`.

Pe de alt` parte, este posibil caaceste rezultate s` fie influen]ate [i defaptul c` \n unele jude]e - Suceava,Har ghita sau Constan]a - nu au fostmon tate (sau nu atåt de multe ca \n altejude]e) camerele video prin care s-arealizat supravegherea examenului.

„Ar trebui s` se fac` o analiz`temeinic` a rezultatelor la bacalaureatraportate la situa]ia [colar` din liceu aelevilor. |n perioada 2004 - 2005 s-af`cut o astfel de analiz`, [i au fostsitua]ii \n care elevi care au ob]inut laproba de limb` romån` note de 8 sau

chiar 9, au avut medii la limba romån`\n liceu de 6. Este nevoie [i de o analiz`[i din perspectiva obiectivelor pe carele are examenul de bacalaureat, pentruc` ceea ce se \nva]` nu corespunde cuceea ce se evalueaz`: elevii \nva]`comentarii despre operele lui Creang`[i Caragiale [i sunt evalua]i la compe -ten]ele de comunicare“, a ad`ugatPetrescu, actualmente senior consul -tant \n cadrul firmei de consultan]`educa]ional` [i IT Green Light.

La nivel european, se discut` \nprezent la elaborarea unor politiciadaptate pentru fiecare ]ar` \n ceea ceprive[te reducerea fenomenului dep`r`sire timpurie a [colii, bazate pecauzele care au declan[at abandonul[colar \n fiecare ]ar`.

Dac` guvernele au fost sf`tuite deComisia European` s` g`seasc` solu]iide recalificare pentru tinerii carep`r`sesc [coala timpuriu, \n toatedezbaterile din Romånia din ultimaperioad` pe tema bacalau reatului nu s-a vorbit despre oferirea unei solu]iialternative pentru cei peste 110.000 detineri care nu au reu[it s` promovezeexamenul.

„De[i \n Romånia rata p` r`siriitimpurii a elevilor a sc` zut \nperioada 2000 - 2008, aceasta acrescut constant \n anii ur m`tori [i aajuns \n 2010 la 18,4%, sub mediaeuropean` de 14,1%. Cifre le au fostmai mici \n 2010 decåt au fost \n 2006,de aceea este impor tant ca Gu vernulromån s` adopte o strategie prin cares` inverseze aceast` tendin]`. Co misiarecomand` Romå niei s` ur mezepoliticile europene pentru a re ducep`r`sirea timpurie a [colii“, a declaratDennis Abbott, pur t`tor de cuvånt alcomi sarului eu ro pean pentru educa]ie,cul tur`, multi lingvism [i tineret An -droulla Vassiliou.

Potrivit unei analize a ZF, peste110.000 de absolven]i de liceu care nuau reu[it s` promoveze examenul debacalaureat \n 2011 reprezint` o ge -nera]ie care producea [i consuma bu -nuri [i servicii \n economie de aproape1 mld. euro, aceasta fiind valoarea cu -mu lat` a investi]iilor \n educa]ie, acon su mului de bunuri [i servicii pecare l-ar fi putut avea ca studen]i, ataxei de [colarizare sau a impozitelorpl` tite pentru salarii, impozite maimari \n cazul absol ven]ilor de studii su -perioare. {i Vasile Iuga, country ma -nager al companiei PwC, a spus c`lacunele din educa]ie cost` Romåniaprocente din PIB.

adelina.mihai@zf.ro

CLAUDIA MEDREGA

Economia este de a[teptat s`\nregistreze o \ncetinire \n aldoilea trimestru comparativ cuevolu]ia din primele trei luniale anului \n ciuda unor ve[ti

bune legate de evolu]iile din luna mai,consider` anali[tii.

„Datele recente indic` o \ncetinire aritmului real de cre[tere a PIB \n T2, care arputea cre[te cu aproximativ 1,2% an/an \nT2 [i cu 0,3 % trim./trim, pe seama \ncetiniriiritmului de cre[tere a exporturilor [i, impli -cit, a industriei, [i continuarea tren dului decontrac]ie a consumului privat. Pe partea deformare a PIB ne a[tept`m la o performan]`pozitiv` a industriei [i agriculturii [i la ame -liorarea performan]ei sectorului construc -]iilor, \n timp ce retailul ar putea s` \nre -gistreze din nou o dinamic` negativ` \n ciudacre[terii modeste din T1“, a comentat Mela -nia H`ncil`, economistul-[ef al Volksbank.Ea consider` c` singura compo nent` a PIBcare ar putea s` \nregistreze un ritm superiorde cre[tere \n termeni anualiza]i sunt impo -zitele nete, ca urmare a cre[terii TVA [ireducerii evaziunii fiscale.

|n primul trimestru din acest an, econo -mia a \nregistrat un plus de 0,7% fa]` deultimul trimestru din 2010.

Retailul a continuat s` se contracte fa]`de 2010 pe seama sc`derii puterii de cump` -rare a romånilor datorit` cre[terii infla]iei [idiminu`rii veniturilor, precum [i ca urmare amen]inerii la nivel sc`zut al sentimentuluiconsumatorilor.

|n cazul industriei, de[i a continuat as -censiunea, se observ` o \ncetinire a ritmuluide cre[tere, care este fireasc` \n condi]iilediminu`rii ratei de cre[tere a principalilorno[tri parteneri comerciali, dar [i a difi -cult`]ilor de finan]are de pe pia]a intern`, aspus H`ncil`.

Dan Buc[a, economistul-[ef alUniCredit }iriac, a amintit c` \n Romåniacre[terea economic` se bazeaz` predo -minant pe cererea extern`, iar \n trimestrulal doilea cre[terea activit`]ii \n economiiledezvoltate a fost mai redus` decåt \n primultrimestru. „Ritmul cre[terii economice \nRomånia a fost afectat \n trimestrul doi dereducerea vitezei de cre[tere a exporturilor[i a produc]iei industriale.“ „La nivelul\ntregii economii activitatea este de a[teptats` sufere o \ncetinire com parativ cutrimestrul I din cauza transmiterii impactuluinegativ al cre[terii pre]urilor la anumitebunuri de consum \n prima parte a anului(alimente, combustibili), pre cum [i din cauza\ntreruperii temporare a pro duc]iei \n uneleramuri pe fon dul tragediei nucleare dinJaponia, dar [i ca urmare a \ncetinirii cereriiexterne \n tri mestrul II (pe fondul acelora[ifactori)“, a spus [i C`t`lina Molnar, senioreconomist al RBS Bank.

Industria [i construc]iile au crescut peste a[tept`ri \n mai, dar consumul sc`zut ]ine economia pe loc

Bucure[tiul s-a speriatde „setea de p`månt“romånesc a str`inilor

GABRIEL RAZI

BUCURE{TIUL examineaz` \n mod serios posibilitatea s`cear` Comisiei Europene amånarea termenului pån` la carestr`iniilor le este interzis s` cumpere teren \n Romånia - 2014- de teama c` o bun` parte a suprafe]elor agricole vor intrasub control str`in, f`r` niciun fel de posibilitate de gestiuneasupra traseului produc]iei.

„M` \ngrijoreaz` interesul companiilor str`ine pentruterenul romånesc. Legisla]ia ar trebui s` pun` ni[te bariere.P`måntul este ieftin, exist` riscul s` ne trezim cu mul]iproprietari str`ini. Ar trebui s` mergem mai mult peconcesiuni decåt pe \nstr`inare de terenuri“, a sus]inut ieriministrul de externe Theodor Baconschi la un seminar peteme agricole organizat de Forum Invest.

Interesul str`inilor pentru terenul agricol din Romåniaeste mare, \n condi]iile \n care aici un hectar de teren cost`\ntre 1.000 [i 2.000 de euro, \n timp ce \n Vest aceea[isuprafa]` poate avea un pre] [i de 40 de ori mai mare. Spreexemplu, \n Olanda un hectar de teren agricol cost` aproape50.000 de euro.

Ministerul Agriculturii nu are o statistic` centralizat`privind num`rul companiilor cu capital neautohton care de]interenuri agricole, \ns` informa]iile din pia]` arat` c` in -vestitorii str`ini ar putea controla deja cåteva sute de mii dehectare. Spre exemplu, companii precum Maria Trading [iAgro Chirnogi, de]inute de un grup de oameni de afacerilibanezi, controleaz` peste 25.000 de hectare de teren agricol,germanii de la Aton Transilvania exploateaz` prin mai multecompanii circa 25.000 de hectare de teren.

Suprafa]a agricol` a Romåniei este de 14,7 milioane dehectare, dintre care 9,4 milioane de hectare teren arabil.

Continuare pe www.zf.ro

Cum poate fi confiscat`averea \n cadrul„confisc`rii extinse“

IULIAN ANGHEL

MINISTRUL justi]iei C`t`lin Predoiu a sus]inut ieri c` primagenera]ie de magna]i „100% made in Romånia“ s-a doveditpe cåt de iscusit` \n acapararea de active prin mijloa cepolitice, pe atåt de insuficient preg`tit` pentru administrarealor \n condi]ii de concuren]` [i responsabilitate.

Ministrul a sus]inut: „Multe dintre marile patrimoniiindivi duale s-au format prin mijloace ilicite penale, se men]inprin mijloace ilicite penale [i perpetueaz` ilicitul penal“.Ministrul a f`cut aceste declara]ii la un seminar, cu cåteva ore\nainte ca Guvernul s` aprobe un proiect privind „confiscareaextins` a averilor“. Acesta prevede c`, \n cazul unei persoanecon damnate pentru infrac]iuni pentru care legea prevede ope deaps` cu \nchisoarea mai mare de 5 ani, instan]a poatedis pune [i confiscarea bunurilor condamnatului \n a[a-numita„confiscare extins`“. Confiscarea extins` \nseamn` c`bunurile confiscate vor fi [i cele transferate de c`tre persoanacondamnat` unui ter], unui membru al familiei sauunei persoane juridice asupra c`reia aceasta de]ine controlul.|n acest caz, intervine „sarcina invers`rii probei“, adic` celcondamnat trebuie s` demonstreze c` [i-a dobåndit averealicit, dac` vrea ca ea s` nu-i fie confiscat`.

Cei mai s`raci elevi au avut cea mai mare rat` de promovabilitate la bacalaureat

www.zf.ro/eveniment2Ziarul Financiar l J o i , 7 i u l i e 2 0 1 1tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: zf@zf.ro

REGIUNEA NORD – EST

n PIB locuitor (euro): 3.358n Rata de promovabilitate la BAC: 49,38%

REGIUNEA CENTRU

n PIB locuitor (euro): 5.427n Rata de promovabilitate la BAC: 48,66%

REGIUNEA NORD – VEST

n PIB locuitor (euro): 5.172n Rata de promovabilitate la BAC: 48,83%

REGIUNEA SUD (MUNTENIA)

n PIB locuitor (euro): 5.017n Rata de promovabilitate la BAC: 40,09%

REGIUNEA SUD - VEST(OLTENIA)

n PIB locuitor (euro):

4.232n Rata de promovabilitate la BAC:

42,17%

REGIUNEA SUD - EST

n PIB locuitor (euro): 4.581n Rata de promovabilitate la BAC:

45,91%

REGIUNEA DE VEST

n PIB locuitor (euro):

6.333n Rata depromovabilitate laBAC:

33,01%

Boto[aniPIB/capita (euro): 2.653Rata de promovare laBAC 2011 (%): 56

SuceavaPIB/capita (euro): 3.292Rata de promovare laBAC 2011 (%): 65,03 Ia[i

PIB/capita (euro): 4.054Rata de promovare laBAC 2011 (%): 41,9

VasluiPIB/capita (euro): 2.377Rata de promovare laBAC 2011 (%): 43,27

Bac`uPIB/capita (euro): 3.924Rata de promovare laBAC 2011 (%): 45,6

VranceaPIB/capita (euro): 3.242Rata de promovare laBAC 2011 (%): 38,73

Buz`uPIB/capita (euro): 3.708Rata de promovare laBAC 2011 (%): 53,2

Timi[PIB/capita (euro): 8.218Rata de promovare laBAC 2011 (%): 31,79

AradPIB/capita (euro): 6.119Rata de promovare laBAC 2011 (%): 36,43

ClujPIB/capita (euro): 7.625Rata de promovare laBAC 2011 (%): 54,07

S`lajPIB/capita (euro): 4.040Rata de promovare laBAC 2011 (%): 57,21

Bistri]a-N`s`udPIB/capita (euro): 4.168Rata de promovare laBAC 2011 (%): 41,92

Maramure[PIB/capita (euro): 3.680Rata de promovare laBAC 2011 (%): 46,41

Satu MarePIB/capita (euro): 3.940Rata de promovare laBAC 2011 (%): 43

Br`ilaPIB/capita (euro): 4.537Rata de promovare laBAC 2011 (%): 57

TulceaPIB/capita (euro): 3.806Rata de promovare laBAC 2011 (%): 37

Constan]aPIB/capita (euro): 6.709Rata de promovare laBAC 2011 (%): 57,6C`l`ra[i

PIB/capita (euro): 3.570Rata de promovare laBAC 2011 (%): 40,88

Ialomi]aPIB/capita (euro): 3.860Rata de promovare laBAC 2011 (%): 40,2

PrahovaPIB/capita

(euro): 5.950Rata depromovare laBAC 2011 (%):44,65

Arge[PIB/capita(euro): 7.712Rata depromovare laBAC 2011 (%):35

TeleormanPIB/capita(euro): 3.484Rata depromovare laBAC 2011 (%):46

OltPIB/capita(euro): 3.460Rata depromovare laBAC 2011 (%):54,26

DoljPIB/capita(euro): 4.313Rata depromovare laBAC 2011 (%):39,74

GorjPIB/capita(euro): 5.753Rata depromovare laBAC 2011 (%):34,94

Cara[-SeverinPIB/capita(euro): 4.446Rata depromovare laBAC 2011 (%):24,82

HunedoaraPIB/capita(euro): 5.080Rata depromovare laBAC 2011 (%):39

AlbaPIB/capita(euro): 5.709Rata depromovare laBAC 2011 (%):38,4

SibiuPIB/capita(euro): 6.412Rata depromovare laBAC 2011 (%):53,8

Mure[PIB/capita(euro): 4.135Rata depromovare laBAC 2011 (%):45,56

HarghitaPIB/capita(euro): 4.308Rata depromovare laBAC 2011 (%):64,03

Bra[ovPIB/capita(euro): 6.923Rata depromovare laBAC 2011 (%):45,89

CovasnaPIB/capita(euro): 4.048Rata depromovare laBAC 2011 (%):44,29

BihorPIB/capita(euro): 5.354Rata depromovare laBAC 2011 (%):50,38

VålceaPIB/capita(euro): 4.067Rata depromovare laBAC 2011 (%):54,41

Mehedin]iPIB/capita(euro): 3.532Rata depromovare laBAC 2011 (%):27,5

GiurgiuPIB/capita(euro): 3.032Rata depromovare laBAC 2011 (%):38,92

Dåmbovi]aPIB/capita(euro): 4.015Rata depromovare laBAC 2011(%): 35

Gala]iPIB/capita(euro): 3.938Rata depromovare laBAC 2011 (%):32

Neam]PIB/capita (euro): 3.043Rata de promovare laBAC 2011 (%): 44,5

BAC 2011: Harta rateide promovabilitate pejude]e \n func]ie de

PIB/capita SURSA: Ministerul Educa]iei, Comisia Na]ional` de Prognoz`

Cifra de afaceridin industrie a crescut cu17,3% \n maiCifra de afaceri din industrie, pepia]a intern` [i extern`, a avansat\n luna mai cu 17,3% fa]` deaceea[i lun` de anul trecut, \nprincipal ca urmare a cre[terilor\nregistrate \n industriaprelucr`toare (17,7%) [i extractiv`(8,2%). Pe marile grupe industrialeau fost raportate major`ri \n toatesectoarele, respectiv cu 32,5% \nindustria energetic`, cu 22,8% \nindustria bunurilor intermediare,cu 17,2% \n industria bunurilor decapital, cu 8,3% \n industriabunurilor de folosin]` \ndelungat`[i cu 5,2% \n industria bunurilorde uz curent. Fa]` de luna aprilie,cre[terea cifrei de afaceri dinindustrie a fost de 10,3%. |nprimele cinci luni s-a \nregistrat omajorare a afacerilor din industriecu 20,4% comparativ cu aceea[iperioad` din 2010.

Construc]iiledau semnede revenireVolumul lucr`rilor deconstruc]ii a crescut \n maifa]` de aceea[i lun` de anultrecut atåt ca serie brut`, cåt[i ca serie ajustat` sezonier,cu 3,4%, respectiv cu 1,9%.Aceasta este cea maiconsistent` cre[tere, dup` unu[or plus de 0,3% \nregistrat\n februarie, ca serieajustat`. Din februarie 2009pån` \n acest an construc]iiles-au men]inut \n teritoriulnegativ. Fa]` de aprilie 2011,volumul lucr`rilor deconstruc]ii a urcat cu 16%,serie brut`, respectiv cu2,9%, ca serie ajustat`. |nperioada ianuarie-mai 2011,volumul lucr`rilor deconstruc]ii a sc`zut ca seriebrut` cu 3% fa]` de acela[iinterval din anul anterior, iarca serie ajustat` sc`derea afost de 3,3%.

Comer]ulcre[te fa]` deaprilie, darscade fa]` demai 2010Volumul cifrei de afaceri dincomer]ul cu am`nuntul, cuexcep]ia celui auto, a crescut \nmai fa]` de aprilie cu 1,1% caserie brut` [i cu 0,2% ca serieajustat` \n func]ie de num`rul dezile lucr`toare [i de sezonalitate,potrivit datelor INS. |ns`,comparativ cu aceea[i lun` din2010, volumul cifrei de afaceripentru comer]ul cu am`nuntul (cuexcep]ia comer]ului cuautovehicule [i motociclete) asc`zut atåt ca serie brut`, cåt [i caserie ajustat` cu 5,5% [i, respectiv,cu 6,4%. |n primele cinci luni aleanului volumul cifrei de afaceri dincomer]ul cu am`nuntul (cuexcep]ia celui auto) a sc`zut cu5,2% ca serie brut` [i cu 5,9% caserie ajustat`, comparativ cuaceea[i perioad` din 2010.

Comenzile noi\n industrieurc` \n lunamai cu 18,3%

Comenzile noi din industrie pepia]a intern` [i extern` aucrescut \n luna mai cu 18,3%fa]` de aceea[i perioad` din2010 [i cu 3% comparativ culuna aprilie din acest an,conform datelor InstitutuluiNa]ional de Statistic`.Cre[terea fa]` de mai 2010 sedatoreaz` major`rilor dinindustria bunurilor intermediarecu 26,7%, din industriabunurilor de folosin]`\ndelungat` cu 18,8%, dinindustria bunurilor de capital cu14,2% [i celor din industriabunurilor de uz curent cu10,7%. |n primele cinci luni aleanului cre[terea comenzilor noidin industrie \n termeninominali a fost de 23,5%,comparativ cu aceea[i perioad`din 2010.

SURSA: INS

2011

2010

2009 2009

2010

2011

2009 2009

2010

2011

2010

2011

SURSA: INS SURSA: INS

SURSA: INS

* \ncepånd dinianuarie 2009seriile de datesunt ajustate \nfunc]ie desezonalitate [i denum`rul de zilelucr`toare