Post on 20-Feb-2020
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr.
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”
Nr.______________din_______________
IORGA BENEDICTOS GHEORGHE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: IMPLICAŢIILE PARTICIPĂRII FORŢELOR MILITARE
ROMÂNEŞTI LA OPERAŢIILE DE TIP COALIŢIE, ASUPRA
EVOLUŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII SISTEMULUI MILITAR NAŢIONAL DE
COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r)
prof.univ.dr. Gheorghe BOARU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
DOCTOR în Ştiinţe Militare
- Bucureşti, 2016 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 26
PAGINĂ ALBĂ
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 26
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 SISTEMUL DE COMUNICAȚII ŞI INFORMATIC AL
FORŢELOR ARMATE NAŢIONALE, COMPONENTĂ A ARHITECTURII
COMUNE ÎN OPERAŢIILE DE TIP COALIŢIE
1.1. Forţele armate naţionale în operaţiile multinaţionale – o nouă filă de istorie
1.1.1. Forţele armate - catalizator al politicii externe a României
1.1.2. Perspectiva iniţială a sistemului de comunicaţii şi informatic pentru
suportul forţelor în operaţii de tip coaliţie/alianţă
1.2. Sistemul Militar Naţional de Comunicaţii şi Informatic în sprijinul misiunilor
militare externe
1.2.1. Asigurarea suportului de comunicaţii şi informatic pentru misiunile
militare externe
1.2.2. Servicii informatice şi de comunicaţii şi principii de asigurare a
legăturilor cu forţele dislocate în teatrele de operaţii
1.3. Suportul operaţional şi tehnic al forţelor militare româneşti dislocate în teatrele
de operaţii din Balcani şi Orientul Mijlociu
1.3.1. Teatrul de operaţii „BALCANI” - un nou început pentru arhitectura
militară de comunicaţii şi informatică
1.3.2. Teatrul de operaţii „IRAK” - Reţeaua Militară Naţională de
Comunicaţii în sprijinul misiunilor militare externe
1.3.3. Teatrul de operaţii „AFGANISTAN” - suportul de comunicaţii şi
informatic în acţiuni de luptă
CAPITOLUL 2 SISTEMUL DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC,
COMPONENTĂ A SISTEMULUI DE COMANDĂ ŞI CONTROL (C2) ÎN
OPERAŢII DE TIP COALIŢIE
2.1. Sisteme de comandă şi control în operaţiile de tip coaliţie
2.1.1. Comanda şi controlul forţelor în operaţii multinaţionale
2.1.2. Adaptarea sistemelor de comandă şi control la cerinţele operaţionale
curente ale acţiunilor militare moderne
2.1.3. Locul şi rolul sistemului militar de comunicaţii şi informatic în
operaţiile militare actuale
2.2. Interoperabilitate şi integrabilitate naţională în sisteme şi reţele de coaliţie
2.2.1. Perspectivele interoperabilităţii sistemului militar naţional de
comunicaţii şi informatic în noua arhitectură aliată de comandă şi control
2.2.2. Scenarii de interconectare a reţelelor militare naţionale în mediul
multinaţional
2.2.3. Soluţii de integrare a infrastructurilor de comunicaţii naţionale – reţele
unificate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 26
CAPITOLUL 3 IMPLICAŢIILE PARTICIPĂRII FORŢELOR MILITARE
ROMÂNEŞTI LA OPERAŢIILE DE TIP COALIŢIE, ASUPRA
DIRECŢIILOR DE TRANSFORMARE A SISTEMELOR MILITARE DE
COMUNICAŢII ŞI INFORMATICE
3.1. Consideraţii privind evoluţia sistemului militar naţional de comunicaţii şi
informatic în concordanţă cu cerinţele operaţiilor de tip coaliţie
3.1.1. Adaptarea sistemului de comunicaţii şi informatic la noile cerinţe de
comandă şi control a forţelor participante la operaţii de tip coaliţie
3.1.2. Sistemul de comunicaţii şi informatic, componentă a sistemului
informaţional unificat
3.1.3. Sistemul informaţional - sistem de management al spaţiului de luptă aliat
3.2. Transformarea sistemelor militare de comunicaţii şi informatice din perspectiva
noilor tehnologii
3.2.1. Evaluări privind transformarea sistemelor militare de comunicaţii şi
informatice – noua generaţie CIS
3.2.2. Perspectiva naţională privind implementarea noilor tehnologii
3.2.3. Impactul noilor tehnologii asupra sistemelor militare naţionale de
comunicaţii și informatice
CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE PRIVIND EVOLUŢIA SISTEMELOR
MILITARE DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATICE SPECIFICE DIN
DOTAREA FORŢELOR MILITARE PARTICIPANTE LA OPERAŢII
MULTINAŢIONALE
4.1. Noua dimensiune operaţională a sistemelor militare naţionale de comunicaţii şi
informatice utilizate în operaţii multinaţionale
4.1.1. Scenarii de reconfigurare şi utilizare a sistemelor de comunicaţii şi
informatice militare
4.1.2. Evoluţia sistemului de comunicaţii şi informatic naţional în cadrul forţei
de reacţie rapidă a NATO
4.1.3. Implicaţiile operaţionalizării structurilor aliate de reacţie ultra rapidă
(VHRJTF) asupra dezvoltării CIS naţional
4.2. Noua dimensiune cibernetică a sistemelor militare naţionale de comunicaţii şi
informatice
4.2.1. Capabilitatea cibernetică – noua proiecţie de dezvoltare a sistemului de
comunicaţii şi informatic
4.2.2. Strategii de securitate cibernetică pentru sistemele militare naţionale de
comunicaţii şi informatice
4.2.3. Perspectiva de dezvoltare şi implementare a capabilităţilor cibernetice
pentru sistemele informatice militare naţionale
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
GLOSAR CU ACRONIME
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 26
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Cuvinte cheie: sistem de comunicaţii şi informatic, superioritate
informaţională, putere de luptă, securitate, virtualizare, virtual computing, cloud
computing, sisteme multimisiune, reţele rapid dislocabile, reţele de legături satelitare,
federalizare de reţele, arhitecturi de rețea, arhitecturi unificate, reţele multinivel,
rețele multidomeniu, sisteme integrate ad-hoc, capabilităţi cibernetice ofensive,
capabilităţi cibernetice defensive, interoperabilitate, integrabilitate de sistem,
centre de date regionale virtuale, centre de date master, supra aglomerare
informaţională, sistem de management al spaţiului de luptă, sistem modular de
comandă şi control, agilitate de sistem.
Acţiunea militară, cu atât mai mult cu cât se desfăşoară întru-un mediu
complex, ostil şi necunoscut, este de cele mai multe ori decisă de un element
esenţial numit superioritate informaţională. Superioritatea informaţională, privită ca
potenţator al puterii de luptă a forţelor, deşi este rezultanta unui cumul de factori şi
acţiuni, nu poate fi dobândită, susţinută şi exploatată fără deţinerea de către
structurile de forţe armate, a unui sistem de comunicaţii şi informatic (CIS)
operaţional, eficient şi agil, care să permită asigurarea sprijinului forţelor
combatante în mod agresiv şi susţinut, în toate fazele unei operaţii.
Suplimentar, atât realitatea conflictelor militare din prezent, cât şi evoluţia
fenomenului militar în ansamblul ultimilor 20 de ani, au generat apariţia unui trinom
„om – maşină - informaţie”, fără de care nici o acţiune militară, indiferent de
amploarea ei, nu poate avea loc. Încă din cel de-al doilea război mondial, tot ceea ce
a însemnat dispozitiv de luptă şi structuri de forţe aliate sau adverse, au avut în
comun cel puţin trei elemente definitorii: dorinţa de a câştiga, nevoia de a cunoaşte
şi nevoia de a comunica. De cele mai multe ori, atunci când componentele umană şi
tehnică s-au aflat în echilibru, partea care a câştigat, a fost aceea care a deţinut un
sistem de comunicaţii şi informatic mai eficient şi nu în ultimul rând mai sigur,
capabil să îi asigure superioritate informaţională.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 26
Din perspectivă curentă, transformările din societatea actuală determinate în
principal de dezvoltarea tehnologică şi de amplificarea fenomenului cunoaşterii, au
generat o puternică schimbare la nivelul conceptelor şi procedeelor de angajare şi
ducere a acţiunilor militare. Astfel, apariţia unui conflict militar nu mai este doar
rezultatul unor strategii militare puse în practică prin folosirea brută a forţei.
Conflictele actuale şi viitoare pot fi reprezentate de acţiuni desfăşurate de structuri
militare specializate, regulate sau hibride, în reţele de comunicaţii şi informatice
adverse sau în infrastructurile critice ale statelor ţintă, fapt ce transformă sistemele
de comunicaţii şi informatice deţinute fie în obiective strategice de apărare, fie în
capabilităţi de angajare a forţelor, asemenea oricărui sistem de armament.
În plan secund, ameninţările la adresa securităţii societăţii umane precum şi
apariţia frecventă a conflictelor locale, coroborate cu extinderea generalizată a
fenomenelor migraționiste şi teroriste, au determinat necesitatea abordării acţiunilor
armate dintr-o nouă perspectivă, reprezentată de dezvoltarea operaţiilor la mare
distanţă de teritoriile naţionale ale statelor, acolo unde este identificat şi definit un
focar sau o stare de conflict. Astfel, la majoritatea acţiunilor militare semnificative
din ultimul sfert de veac, forţele armate române au participarea alături de numeroase
naţiuni, în coaliţii de voinţă sau alianţe, sub mandat NATO sau ONU, în misiuni
conduse sub egida UE sau OSCE, având drept scop principal asigurarea securităţii
naţionale prin mijloace armate, la distanţă de teritoriul naţional.
Angajarea structurilor militare în toate operaţiile multinaţionale semnificative
din ultimul sfert de veac, alături de forţe de coaliţie şi parteneri strategici aliaţi, în
teatre de operaţii precum Africa, Irak, Balcani şi Afganistan, a devenit noua istorie
modernă a Armatei României, în care o filă însemnată a fost scrisă de forţele şi
sistemele de comunicaţii şi informatice naţionale dislocate în sprijinul forţelor
combatante.
Participarea la operaţii de tip coaliţie în teatrele de operaţii menţionate,
împreună cu state aliate, a presupus angrenarea şi operaţionalizarea, alături de
structurile de forţe combatante dislocate, a unor forţe specializate şi a unor sisteme
de comunicaţii şi reţele de misiune dislocabile. Aceste acţiuni au reprezentat nu
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 26
numai o etapă a operaţiilor în sine, ci şi un element de autosusţinere naţională, de
sprijin al forţelor proprii şi de cooperare multinaţională în spaţiul de conflict.
Pe baza acestor realităţi putem constata că sistemul de comunicaţii şi
informatic al forţelor armate române dislocate în operaţiile militare externe (CIS) a
devenit treptat acea componentă tehnică de potenţare a capabilităţilor militare de
acţiune în spaţiul de luptă, capabilă să asigure şi să menţină superioritatea
informaţională a forţelor proprii şi să contribuie decisiv la dezvoltarea CIS aliat în
zona de conflict sau de acţiune a forţelor.
Răspunsul la întrebarea „care sunt implicaţiile participării Armatei Românei
la operaţiile militare externe, din perspectiva evoluţiei sistemului de comunicaţii şi
informatic” nu poate fi, în viziune proprie, unul simplu, bazat pe enumerarea
avantajelor sau pe enunţarea unor liste de achiziţii şi proiecte realizate, ca parte a
obligaţiilor militare externe impuse de statutul de membru NATO.
În acest sens, am considerat oportun ca prin prezentul demers ştiinţific, să
identificăm un răspuns la întrebarea anterioară, bazat pe o analiză extinsă asupra a
ceea ce a însemnat capabilitatea de comunicaţii operaţională în spaţiul de conflict şi
să propunem o viziune de evoluţie şi dezvoltare a sistemului de comunicaţii şi
informatic al forţelor armate române pe baza experienţei şi lecţiilor identificate în
teatrele de operaţii. Această viziune de dezvoltare viitoare se bazează pe argumente
ştiinţifice demonstrate şi susţinute faptic de experienţe operaţionale şi tehnice, fiind
adaptată la noile concepte NATO de evoluţie CIS şi coroborată cu descoperirile
avansate din domeniul tehnologiei informaţiei.
Utilizând experienţa proprie din spaţiul de conflict şi pornind de la o analiză
sistemică avansată a participării cu sisteme şi forţe specializate CIS, prezenta
cercetare ştiinţifică a fost structurată şi dezvoltată, în patru capitole şi o parte finală
de sinteză care înglobează concluziile întregului demers. Fiecare capitol, urmăreşte
dezbaterea unui element fundamental în funcţionarea şi dezvoltarea unui sistem
militar de comunicaţii şi informatic şi atingerea cu precădere a obiectivelor de
cercetare ştiinţifică cuprinse în partea introductivă a lucrării.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 26
Echilibrul structural al întregii lucrări a fost atins prin respectarea
elementelor de proporţionalitate între partea introductivă, partea fundamentală şi
partea finală a cercetării, care sintetizează concluziile, soluţiile şi propunerile
rezultate, urmare a finalizării demersului ştiinţific.
Opinăm că, întreaga cercetare ştiinţifică poate reprezenta o nouă viziune
tehnică şi operaţională asupra evoluţiilor viitoare ale sistemului militar naţional de
comunicaţii şi informatic, precum şi o alternativă de creştere a fiabilităţii serviciilor
informaţionale şi interoperabilităţii acţionale.
Utilizând o abordare logică şi analitică, prezenta cercetare ştiinţifică nu îşi
doreşte să nege realităţile actuale sau să explice minusuri de sistem, deoarece
demersul este unul constructiv bazat pe soluţii, curs inovativ de acţiune, propunere
de scenariu operaţional şi optimizare de servicii şi arhitecturi de reţele
informaţionale, pentru potenţarea comenzii, controlului şi acţiunii forţelor
combatante în mediile de conflict clasice şi hibride.
Partea introductivă a lucrării descrie explicit motivaţia alegerii temei,
importanţa acesteia, caracterul de noutate, precum şi principalele direcţii, metode,
instrumente şi tehnici de cercetare utilizate în scopul atingerii obiectivelor şi
confirmării sau infirmării ipotezelor de lucru iniţiale. Specific acestei părţi, putem
aminti că importanţa dezbaterii şi abordării ştiinţifice este generată de faptul că, la
nivelul alianţei Nord - Atlantice şi la nivelul partenerului strategic al României
(SUA), dezvoltarea sistemelor militare de comunicaţii şi informatice a devenit
prioritate strategică continuă şi obiectiv primordial al securităţii naţionale. Această
dezvoltare porneşte de la eliminarea limitărilor operaţionale constate în spaţiul de
luptă şi presupune implementarea unor noi capabilităţi (precum cele cibernetice) şi a
unor noi tehnologii (precum virtual computing, cloud computing, sisteme
multimisiune, reţele rapid dislocabile, reţele de legături satelitare etc).
Capitolul I, intitulat Sistemul de comunicaţii şi informatic al forţelor
armate naţionale, componentă a arhitecturii comune în operaţiile de tip
coaliţie, cuprinde o analiză extinsă a participării militare naţionale la operaţiile
militare externe din ultimii 25 de ani, din prisma sistemelor şi forţelor specializate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 26
CIS, dislocate în scopul asigurării sprijinului cu servicii specializate, pentru toate
structurile naţionale, combatante. Pentru obţinerea unei imagini complete asupra
participării, fundamentarea teoretică analizează contribuţia forţelor armate naţionale
la operaţiile multinaţionale, ca fiind o etapă a istoriei contemporane şi un mod de
asigurare a securităţii naţionale, la distanţă de propriul teritoriul, ca parte a unui sistem
de forţe de coaliţie, în mediul aliat.
Capitolul conţine, de asemenea, o analiză descriptivă şi comparativă a
operaţionalizării sistemelor de comunicaţii şi informatice naţionale raportată la
infrastructura şi sistemele de comunicaţii partenere, în teatrele de operaţii din Irak,
Balcani şi Afganistan, insistând pe lecţiile identificate, diferenţele conceptuale şi
tehnice şi concluziile rezultate, urmare a acţiunii cu forţe în aceste medii de conflict.
În finalul acestei părţi am subliniat că, participarea forţelor armate româneşti
la misiunile multinaţionale, atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul unor coaliţii de
forţe, a reliefat pregnant necesitatea transformării sistemul militar naţional de
comunicaţii şi informatic pentru eliminarea limitărilor identificate în raport cu
sistemele aliate şi cu nevoile operaţionale impuse de zonele de operaţii. Pe lângă
eliminarea limitărilor, scopul acestei transformări este şi acela de a adapta
dezvoltarea sistemului la noile provocări, generate de schimbarea cerinţelor
operaţionale din domeniu, urmare a transformărilor la nivel aliat, prin canalizarea
eforturilor strategice pe cinci direcţii de acţiune.
Capitolul II, Sistemul de comunicaţii şi informatic, componentă a
sistemului de comandă şi control (C2) în operaţii de tip coaliţie, dezbate
problematica locului şi rolului CIS militar naţional în cadrul sistemelor de comandă
şi control a forţelor, accentuând necesitatea migrării de la stadiul de actual de
interoperabilitate cu sistemele similare aliate, la stadiul de integrare de
infrastructuri şi reţele CIS. Acest capitol are un rol dublu, urmărind în acelaşi timp
contextualizarea subiectului participării la operaţiile multinaţionale din prisma
sistemului de comandă şi control a forţelor, dar şi propunerea unor soluţii şi scenarii
operaţionale de realizare a interoperabilităţii acţionale şi sistemice, prin integrarea
componentelor de comunicaţii naţionale în arhitecturile aliate/partenere.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 26
În partea finală a acestui capitol am evidenţiat că, sistemele de comunicaţii şi
informatice aflate la baza arhitecturii C2 se află la momentul actual într-o
transformare accelerată din perspectiva integrării acestora într-un sistem aliat
unificat. Etapa prin care, interoperabilitatea ca şi concept şi standard arhitectural
comun, a reprezentat o soluţie suficientă pentru schimbul informaţional între
sistemele diferitelor naţiuni partenere, pe timpul operaţiilor şi exerciţiilor comune,
este în acest moment depăşită. Tendinţa actuală este de realizare a unor sisteme
informatice aliate unificate care să permită procesarea datelor în timp real, independente
de mediul operaţional, utilizând aceiaşi infrastructură hardware de reţea.
Din perspectivă naţională, se impune în primul rând adaptarea sistemelor de
comunicaţii şi informatice militare, atât la nivel strategic, cât şi la nivel tactic (reţele
de misiune), prin migrarea de la faza de interoperabilitate la faza de integrabilitate
de sistem, posibilă prin aplicarea unor soluţii şi arhitecturi de interconectare
documentate în prezentul demers ştiinţific.
În al doilea rând, devine vital ca sistemul de comunicaţii şi informatic al
forţelor armate să migreze la o arhitectură bazată pe servicii (SOA), aptă să îi
confere independenţă faţă de soluţiile tehnologice şi echipamentele hardware
eterogene operaţionale în prezent.
Capitolul III, intitulat Implicaţiile participării forţelor militare româneşti
la operaţiile de tip coaliţie asupra direcţiilor de transformare a sistemelor
militare de comunicaţii şi informatice, realizează o radiografie longitudinală a
sistemului de comunicaţii şi informatic naţional, plecând de la subsistemele tactice
şi finalizând cu componenta strategică, din perspectiva aplicării şi adaptării
descoperirilor din domeniul IT1 la nivelul propriei infrastructuri CIS. În acest capitol,
am urmărit identificarea unor soluţii de dezvoltare a CIS militar naţional prin importul de
tehnologie, arhitecturi, soluţii hardware şi software testate de către forţele aliate în
operaţiile de tip coaliţie/alianţă din TO Afganistan şi Irak. Astfel, opinăm că, viitorul
sistemului militar naţional de comunicaţii şi informatic constă în:
1 tehnologia informației
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 26
- implementarea pe scară largă a tehnologiei cloud computing şi virtual
computing în cadrul reţelelor de misiune utilizate în operaţiile multinaţionale;
- generalizarea şi accelerarea implementării tehnologiilor de virtualizare
hardware şi software la nivelul mediului strategic de reţea;
- migrarea la o infrastructură comună unificată de reţea în cadrul SAOPSN,
prin contopirea serviciilor de comunicaţii şi a celor informatice în servicii
informaţionale;
- aplicarea extinsă şi unificată a conceptelor şi tehnologiilor de protecţie
cibernetică la nivelul oricărei infrastructuri de reţea de misiune, în mod sine qua
non, la nivelul sistemelor şi reţelelor unificate naţionale, concomitent cu dezvoltarea
„in house” a propriilor capabilităţi cibernetice ofensive.
Acest capitol oferă, de asemenea, soluţii şi scenarii de adaptare a
infrastructurii CIS militare actuale la o arhitectură agilă de sistem, bazată pe
acoperirea digitală şi virtuală a spaţiului naţional, în detrimentul extinderii unor
infrastructuri de comunicaţii statice bazate pe o acoperite fizică a teritoriului.
Capitolul IV intitulat, Perspective privind evoluţia sistemelor militare de
comunicaţii şi informatice specifice din dotarea forţelor militare participante la
operaţii multinaţionale este un capitol sinteză, ce înglobează constructiv o viziune
integratoare asupra evoluţiei CIS militar naţional. Viziunea este aplicabilă la nivel
strategic, operativ şi tactic și se raportează la noul concept, de reacţie ultra rapidă a
forţelor NATO (VJTF) şi la noua abordare cibernetică a sistemelor de comunicaţii şi
informatice „post Ţara Galilor”.
În cadrul acestui ultim capitol am considerat că este oportună abordarea
evoluţiei sistemului de comunicaţii şi informatic, pornind de la analizele din
capitolele anterioare referitoare la limitările identificate în operaţiile multinaţionale,
continuând cu aplicarea unor tehnologii şi soluţii de sistem inovative pentru
eliminarea acelor limitări şi finalizând cu fundamentarea teoretică a unei viziuni de
evoluţie adaptată la noile concepte aliate VHRJTF şi NFFI.
Un rol esenţial în privinţa perspectivelor de evoluţie curente şi viitoare a CIS
naţional îl are adaptarea tehnologică la realităţile tehnice actuale şi în mod
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 26
fundamental, transformarea alianţei Nord - Atlantice, în principal, în domeniul
suportului informaţional. Sub aspect naţional, transformările la nivelul NATO şi
necesitatea de limitare a deficienţelor CIS din operaţiile multinaţionale au creat o
nouă dimensiunea operaţională pentru infrastructurile de reţea şi sistemul de
comunicaţii propriu ce necesită a fi implementată preponderent prin:
- reorganizarea, reconfigurarea şi adaptarea sistemului militar naţional de
comunicaţii şi informatic în sensul asigurării suportului de reţea pe teritoriul
naţional, pentru noile structuri şi sisteme aliate, concomitent cu reducerea limitărilor
operaţionale demonstrate şi constatate în misiunile de tip coaliţie/alianţă anterioare,
la nivelul sistemelor şi reţelelor de misiune;
- creşterea capabilităţii de dislocare a sistemelor de comunicaţii, a reţelelor de
misiune şi a forţelor specializate, a gradului şi nivelului de operaţionalizare a CIS,
prin reorganizarea sistemelor şi prin implementarea unor noi tehnologii (virtual
computing şi cloud computing) în vederea atingerii unei capacităţi de sistem apte să
asigure suportul CIS necesar VHRJTF;
- dezvoltarea unor noi capabilităţi cibernetice ofensive şi defensive, urmare a
noii proiecţii aliate, în concordanţă cu politica naţională din domeniu, pe baza raportului
de riscuri şi ameninţări specifice, identificate şi conştientizate la nivel regional.
Din perspectiva CIS naţional, în opinia noastră, apariţia noului mediu de
confruntare cibernetic, impune materializarea pe agenda militară, a cinci preocupări
strategice. Acestea derivă din nevoia de apărare a valorilor naţionale proprii fiecărui
stat şi din necesitatea acţionării într-un mediu aliat, de coaliţie, având în vedere faptul
că spaţiul cibernetic reprezintă o sumă a unor medii virtuale de reţele şi infrastructuri
critice aflate în funcţiune la nivelul tuturor naţiunilor. Deşi preocupări de dezvoltare pot
fi diferite ca anvergură şi stadiu de implementare, ele se pot traduce în principal prin:
- dezvoltarea unor strategii şi doctrine care să reglementeze juridic
acţiunile militare şi guvernamentale în spaţiul cibernetic la nivel naţional şi să
ofere cadrul legal pentru desfăşurarea acţiunilor militare cu caracter defensiv şi
ofensiv în mediul de reţea global, sub aspectul dreptului internaţional;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 26
- dezvoltarea unor capabilităţi militare de apărare cibernetică care să
garanteze simultan integralitatea, funcţionabilitatea şi securitatea sistemelor de
comunicaţii şi a reţelelor informatice militare şi guvernamentale, precum şi a
infrastructurii critice a statului, în mediul virtual global;
- dezvoltarea unor capabilităţi militare ofensive în spaţiul cibernetic care
să faciliteze libertatea de mişcare în mediul de reţea, să contracareze anticipativ
acţiunile ofensive adverse asupra reţelelor şi sistemelor de comunicaţii proprii şi să
elimine ameninţările incipiente asupra infrastructurii critice naţionale;
- integrarea extinsă a capabilităţilor cibernetice la nivelul sistemului de
comunicaţii şi informatic militar naţional, precum şi la nivelul reţelelor
guvernamentale şi infrastructurii critice naţionale pentru creşterea rezilienţei
acestora, concomitent cu dezvoltarea culturii de securitate la nivelul societăţii;
- dezvoltarea parteneriatelor de cooperare cibernetică public-private și
inter-state şi realizarea unor coaliţii cibernetice pe baza principiului NATO
„smart defence” şi a parteneriatelor strategice bilaterale, în scopul desfăşurării
acţiunilor comune în mediul de reţea aliat şi global.
Cele cinci preocupări strategice aplicabile sistemelor de comunicaţii şi
informatice militare actuale presupun o nouă proiecţie de dezvoltare a CIS bazată pe
implementarea unor strategii de securitate cibernetică definite prin modele
arhitecturale cunoscute: modelul Don O'neill şi modelul apărării în adâncime.
Dezvoltarea capabilităţilor reale de protecţie va face obiectivul partajării
resurselor tehnice şi umane atât pentru protecţia reţelelor şi sistemelor aliate cât şi
pentru protecţia infrastructurilor CIS naţionale, a ţărilor membre. Acest aspect, în
opinia noastră, va fi generat în principal de creşterea nivelului de interconectare a
reţelelor odată cu extinderea conceptului FMN. Dezvoltarea unor capabilităţi de
protecţie individuale de către fiecare stat membru care să protejeze propriile
segmente de reţea este ineficientă din punct de vedere financiar şi inaplicabilă din
punct de vedere tehnic.
Partea finală a demersului ştiinţific a fost alocată enunţării logice şi
deductive a concluziilor şi propunerilor rezultate ca urmare a parcurgerii etapelor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 26
cercetării ştiinţifice. În acest sens, utilizând metoda deductivă, pentru construirea
unor scenarii de dezvoltare a CIS militar naţional plecând de la realitatea existenţă în
mediul de coaliţie, metoda inductivă pentru elaborarea unor concluzii, fundamentări
de soluţii şi propuneri şi metoda comparativă, pentru optimizarea soluțiilor, am
considerat ca fiind esenţiale, următoarele concluzii majore:
1. Evoluţia CIS militar naţional, cu atât mai mult cu cât acesta face
obiectul dislocării elementelor componente într-o zonă de operaţii, va cunoaşte trei
dimensiuni, reprezentate de dimensiunea operaţională, dimensiunea tehnică şi
dimensiunea de securitate.
2. Misiunile militare externe la care forţele armate româneşti au luate
parte activ au reprezentat, din perspectiva sistemului militar naţional de comunicaţii
şi informatic, o rampă de testare a propriilor capabilităţi şi limitări şi un pas esenţial
de evoluţie bazat pe experienţa reală a câmpului de luptă.
3. Limitările de sistem, personal, tehnică şi proceduri CIS identificate,
analizate şi conştientizate, deşi au fost generatoare uneori de frustrări profesionale în
suportul real al forţelor proprii, comparativ cu capabilităţile unor parteneri de
coaliţie, au făcut obiectul unor lecţii învăţate traduse în fapt prin „dezvoltare de
sistem” şi în viitor, prin progres operaţional continuu.
4. Toate implicaţiile participării cu personal specializat şi cu sisteme
naţionale de comunicaţii în operaţii din afara teritoriul naţional, analizate în
prezentul demers ştiinţific, se regăsesc în elementul cel mai importat pe care o
structură militară naţională de forţe nu îl poate achiziţiona, ci numai dobândi şi care
se cheamă – „experienţă tehnică şi operaţională de luptă”.
5. Lecţia operaţională esenţială din perspectiva strategică a CIS naţional,
datorată exclusiv participării la operaţii de tip coaliţie, nu este reprezentată numai de
experienţa umană şi tehnică dobândită, ci şi de capacitatea dobândită de sistemul de
comunicaţii şi informatic, de a depăşi bariera interoperabilităţii tehnice şi
procedurale cu structurile partenere similare în scopul migrării la noul concept aliat
de unificare şi integrare CIS, de la tactic la strategic.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 26
6. Aparent atât statele aliate, cât şi România, sunt în faţa unei paradigme
generale, reprezentată de nevoia de retehnologizare, unificare CIS, dezvoltare a
unor noi capabilităţi (cibernetice) sau de dislocare ultra rapidă, în contradicţie cu
limitările de resurse logistice şi financiare cauzate de plafonarea bugetelor de
apărare. Astfel, considerăm că evoluţia CIS naţional, a sistemelor şi reţelelor
dislocabile, ca parte a sistemului naţional integrat, va avea loc în ritm accelerat,
impusă de schimbarea soluţiilor tehnologice din sfera societăţii civile şi de nevoia de
adaptare la noile riscuri şi ameninţări din mediul electronic.
7. Perioada imediat următoare va reprezenta pentru evoluţia CIS naţional
o etapă de transformare generată, pe de o parte, de evoluţia infrastructurilor de reţea
către mediul virtual, de tendinţa de unificare a sistemelor la nivel naţional (în cadrul
SAOPSN) şi ulterior la nivel aliat, iar pe de altă parte, de apariţia unor ameninţări
hibride în mediul de reţea, cu efect distructiv asupra capabilităţilor sistemelor.
8. Dacă până acum 2 ani baza evoluţiei sistemului a fost generată de
nevoile curente impuse de suportului CIS al operaţiilor militare din Afganistan,
privind asigurarea legăturii pentru forţele participante la operaţii în afara graniţelor
ţării sau de diversificarea resurselor de sistem pe teritoriul naţional, plecând de la o
realitate paşnică din vecinătatea României, la momentul actual, viziunea de
dezvoltare a sistemului trebuie reconsiderată şi orientată spre unificarea capabilităţilor
plecând de la conceptele NATO „interconected forces” şi „smart defence”.
9. Dezvoltarea sistemului militar naţional de comunicaţii şi informatic
trebuie realizată, în opinia noastră, pe baza celor trei dimensiuni menţionate,
operaţională, tehnică şi de securitate, plecând de la o analiză de impact asupra
implicaţiilor operaţionalizării noilor concepte şi structuri de forţe aliate şi stabilind
priorităţile strategice de acţiune şi tehnologiile de sistem ce urmează a fi implementate,
ca urmare a realităţii operaţionale curente şi de perspectivă.
10. Din perspectivă tehnică, dezvoltarea CIS militar naţional, de la tactic la
strategic, va trebui să se bazeze, aşa cum am demonstrat, pe tehnologiile viitorului
precum virtualizare, cloud computing şi capabilităţi cibernetice, iar procesul de
evoluţie nu trebuie să fie rezultanta faptului că „aşa ne-a învăţat lecţia Afganistan”
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 26
sau că „aşa impune interoperabilitatea în NATO”. Implementarea noilor tehnologii
trebuie să reprezintă o cerinţă critică pentru a răspunde adecvat la acţiunile militare
hibride, la conceptul VHRJTF şi la riscurile şi ameninţările cibernetice care reunesc
mediul civil şi mediul militar.
11. Aşa cum perioada 2004-2006 a reprezentat prima etapă de evoluţie a
sistemului militar naţional de comunicaţii şi informatic prin implementarea
componentei mobile a RMNC şi a primelor unităţii dislocabile (MCID), perioada
2016-2020 este o oportunitate de migrare a infrastructuri CIS militare la o nouă
etapă tehnologică caracterizată prin uniformizarea şi unificarea sistemelor, a
soluţiilor şi serviciilor CIS.
12. Dezvoltarea unor infrastructuri hardware şi arhitecturi de reţele
informatice complexe, precum şi a unor sisteme separate de comunicaţii digitale, va
cunoaşte o stagnare, în favoarea înlocuirii acestora cu sisteme de comunicaţii şi
informatice unificate, agile, adaptate şi configurate multimisiune, raportate la nevoia
de capabilitate viitoare şi nu la cerinţe operaţionale generale sau la necesitatea
acoperirii unor deficite curente de dotare.
Plecând de la un vechi aforism potrivit cărui „cel mai sigur viitor trebuie să
fie construit începând de astăzi”, opinăm că la capitolul propuneri, întregul demers
ştiinţific abordează continuu o alternativă originală, din perspectiva dezvoltării şi
evoluţiei sistemului militar de comunicaţii şi informatic, propunând definirea unui
viitor sistem, începând de la momentul actual, pe baza a patru piloni strategici de
dezvoltare şi a unor modalităţi tehnice de implementare, adaptate la tehnologiile
viitorului, astfel:
1. Adaptarea dinamică a CIS naţional prin migrarea de la vechiul rol de
„arhitectură de sprijin” la rolul de „sistem de management al spaţiului de luptă”, în
scopul creşterii contribuţiei la operaţiile militare de coaliţie/aliate prin acţiunea
acestuia ca factor multiplicator al capacităţilor militare naţionale, astfel:
- unificarea tuturor capabilităţilor CIS militare din dotarea forţelor
armate, sub o platformă virtuală BMS2 integrată, utilizând modelul federalizării şi
2 Battle Management System – sistem de management al spațiului de luptă.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 26
managementului distribuit al subreţelelor şi subsistemelor componente, având ca
scop limitarea serviciilor şi sistemelor redundante;
- extinderea platformei BC2A actuale implementate, pe verticală şi
orizontală, la nivelul tuturor forţelor din sistemul de apărare, utilizând o
infrastructură de tip „cloud militar în teologie EoIp”, în scopul acoperirii tuturor
categoriilor de forţe şi a structurilor operaţionalizate şi asigurării imaginii
operaționale comune începând cu nivelul de batalion;
- migrarea BC2A către un sistem informaţional multisursă, prin
integrarea fluxurilor informaţionale multisistem, concomitent cu interconectarea ad-
hoc a tuturor structurilor tactice, la platforma BMS virtuală;
- centralizarea managementului sistemelor de comunicaţii tactice şi
operative şi regândirea serviciilor asigurate pe baza celor două principii din cloud
PaaS3 şi SaaS
4, pentru extinderea rapidă a serviciilor de monitorizare a forţelor, dar
şi pentru simplificarea managementului de sistem, de la nivelul unităţilor tactice.
2. Transformarea sistemică strategică a infrastructurii de reţea militară
din „reţea militară naţională statică” în „componentă a sistemului informaţional
aliat în flancul estic” al Alianţei Nord-Atlantice, prin:
- aplicarea modelului arhitectural documentat pe parcursul
cercetării pentru realizarea interconectărilor şi integrării de sisteme şi reţele militare
naţionale, cu/în sisteme aliate sau partenere, conform scenariului operaţional propus;
- dezvoltarea oricărui CIS militar şi a reţelelor de misiune,
independent de topologie, pe baza principiilor arhitecturii orientate pe servicii
(SOA), conform modelului descris în scenariul de reconfigurare şi utilizare a CIS şi
renunţarea la vechea filozofie a dezvoltării unor sisteme pe baza unor cerinţe
operaţionale curente limitate la nevoile unor tipuri de misiuni şi configurari de forţe;
- creşterea nivelului de acoperire a teritoriului naţional cu sisteme
şi servicii informatice militare, nu prin sporirea numărului de reţele de misiune din
3 PaaS=Platformă ca serviciu - termen provenit din tehnologia cloud computing.
4 SaaS=Software ca serviciu - termen provenit din tehnologia cloud computing.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 26
dotarea forţelor, ci prin creşterea vitezei de reacţie a CIS militare dislocabile şi prin
extinderea acoperirii utilizând servicii „radio peste IP (RoIp)”.
3. Migrarea arhitecturilor CIS actuale de la echipamente hardware
multiple, produse software diferite şi sisteme de comunicaţii independente de mediul
IP, la soluţii de comunicaţii unificate virtualizate prin tehnologii „cloud” sau
tehnologii „virtual computing”, disponibile la nivel aliat şi în mediul civil, prin:
- reorganizarea sistemului militar naţional strategic, prin
implementarea centrelor virtuale de date strategice şi operative, în tehnologie VDI şi
VDC, în conformitate cu arhitectura propusă;
- unificarea serviciilor de comunicaţii şi a celor informatice de bază,
la nivelul SAOPSN şi renunţarea la serviciile identice asigurate de către
infrastructuri şi sisteme diferite ale categoriilor de forţe şi altor structuri militarizate;
- operaţionalizarea unei infrastructuri naţionale de cloud,
milcloud.ro, ca bază a unei platforme integrate de servicii informaţionale, unică la
nivelul structurilor de forţe armate, pentru care factorul mobilitate este esenţial;
- integrarea serviciilor informaţionale naţionale în sisteme aliate sau
implementarea serviciilor aliate în reţele naţionale, pe baza principiului celui mai
eficient serviciu, ca etapă finală a unificării infrastructurilor de reţea în concept FMN.
4. Completarea rolului şi capabilităţilor sistemului de comunicaţii şi
informatic unificat prin adăugarea capabilităţilor cibernetice ofensive şi defensive
sau prin integrarea celor existente la nivelul reţelelor aliate în propriile sisteme şi reţele
interconectate, în scopul transformării sistemului CIS într-un sistem de luptă cu
capabilităţi defensive sau ofensive, superior prin cunoaştere şi prin tehnologie, astfel:
- interconectarea tuturor capabilităţilor CIS naţionale din dotarea
SAOPSN, sub o platformă virtuală integrată, utilizând modelul federalizării şi
managementului distribuit al subreţelelor şi subsistemelor componente, având ca
scop operaţionalizarea reţelei INTRANET a statului;
- reconsiderarea doctrinară militară strategică a „spaţiului cibernetic”
şi delimitarea „frontierelor cibernetice naţionale”, în spaţiul cibernetic global;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 26
- modificarea concepţiei de asigurare şi dezvoltare CIS prin
implementarea obligatorie a capabilităţilor cibernetice defensive, la nivelul oricărui
sistem informatic militar;
- aplicarea modelului de apărare cibernetică în adâncime începând cu
sistemele şi reţelele militare operative şi finalizând cu reţelele strategice;
- dezvoltarea capabilităţilor cibernetice defensive şi ofensive
conform arhitecturilor prezentate, prin migrarea şi customizarea instrumentelor şi
tehnologiilor cibernetice din mediul IT civil, pentru reţelele informatice militare;
- dezvoltarea parteneriatelor de cooperare cibernetică public-private
sau inter-state şi realizarea unor coaliţii cibernetice pe baza principiului NATO
„smart defence”;
- schimbarea politicii de personal privind pregătirea şi antrenamentul
specialiştilor CIS, prin modificarea programelor educaţionale şi includerea în
programele de învăţământ a cursurilor privind utilizarea înaltei tehnologii şi a
stagiilor de pregătire executate în mediul civil, utilizând tehnologii de networking
avansat din mediul corporatist;
- încurajarea platformelor de dezvoltare şi a incubatoarelor de cercetare
în sistemul militar de învăţământ, pentru dezvoltarea propriilor sisteme informatice
de operare şi a propriilor aplicaţii critice, în scopul eliminării dependenţei de
sistemele publice proprietar şi implicit a riscurilor generate de vulnerabilităţile
constructive ale acestora.
Deşi lucrarea propune concepte noi (supra aglomerare informaţională,
federalizare de reţele de misiune, sistem de management al spaţiului de luptă, sistem
modular de comandă şi control, arhitecturi unificate, reţele multinivel şi
multidomeniu, sisteme integrate ad-hoc, sisteme multimisiune) şi soluţii tehnice de
dezvoltare inovatoare (centre de date virtuale strategice, DC-M / DC-S şi regionale,
RDC, virtualizare VDI, capabilităţi de protecţie cibernetică integrate IDS/IDP),
elemente ce ar putea fi considerate în ansamblul lor nerealiste pe termen scurt,
considerăm că evoluţia rapidă a tehnologiei informaţiei din mediul civil, suprapusă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 26
cerinţelor NATO de capabilitate 2020, va genera această transformare de paradigmă,
mult mai rapid.
Din punct de vedere al contribuţiei demersului ştiinţific asupra evoluţiei
ulterioare a sistemului, considerăm că propunerile prezentate, cel puţin în ceea ce
priveşte unificarea serviciilor de reţea cu mediul aliat şi regândirea arhitecturii CIS
din perspectiva unificării resurselor şi utilizării partajate a serviciilor şi aplicaţiilor
de comandă şi control, vor fi implementate în mod cert în viitorul apropiat, fie
urmare a necesităţii stringente naţionale cauzată de riscurile şi ameninţările militare
din vecinătate, fie ca rezultantă a procesului accelerat de transformare tehnică şi
operaţională declanșat la nivelul NATO.
Dacă în majoritatea situaţiilor problematica resurselor tehnice şi financiare s-a
constituit într-un factor limitativ în ceea ce priveşte evoluţia extinsă a CIS la nivelul
armatei, în pas cu necesităţile operaţionale, noile tehnologii propuse a fi
implementate, precum virtualizarea resurselor hardware, utilizarea platformelor
software ca servicii (SaaS), unificare resurselor software (software sharing), punerea
în comun a aplicaţiilor C2, eliminarea redundanţei serviciilor şi nu în ultimul rând
interconectarea mediilor de reţea şi integrare serviciilor de comunicaţii în mediul
WAN EoIp, vor genera reducerea şi eficientizarea de cost, producând o transformare
accelerată.
Aşa cum am menţionat pe parcursul demersului ştiinţific, deşi poate fi un
paradox, propunerea unei transformări de subsistem CIS în plină transformare a
sistemului militar la nivel aliat şi naţional în ansamblul său, considerăm că,
schimbarea de paradigmă se poate realiza ca o adaptare strategică permanentă a
funcţiilor şi capabilităţilor de comunicaţii şi informatice corelate cu nevoile
operaţionale aflate în dinamică continuă, adaptare ce poate fi atinsă prin asigurare
unei noi caracteristici, denumită „agilitate de sistem”.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 26
BIBLIOGRAFIE
I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,
Bucureşti, 2003.
2. Legea nr. 45 privind apărarea naţională a României, Monitorul Oficial al
României, nr. 172, Bucureşti, 1994.
3. Legea nr. 14 din 1972 privind organizarea Apărării Naţionale.
4. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,
Bucureşti, 2007.
5. Strategia de securitate cibernetică a României, Bucureşti, 2013.
II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI
1. Concepţia de modernizare şi optimizare a Sistemului de comunicaţii şi
informatic al Armatei României (SCIAR), Bucureşti, 2011.
2. Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012;
3. Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României – S.M.G. 18,
Statul Major General, 2014;
4. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,
Bucureşti, 2007.
5. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019,
Bucureşti, 2015 General, 2012.
III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE
1. *** Definition of Cloud Computing, Recommendations of the National
Institute of Standards and Technology, Editura NIST, 2011
2. *** Dictionary of Military and Associated Terms, US Department of Defense, 2005.
3. Carta Naţiunilor Unite.
4. NATO, BI-MNC Directive for NATO Doctrine for Peace Support
Operations, 1998.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 26
5. NATO, Allied Data Publication 34 - ADatP-34(H) NATO Interoperability
Standards and Profiles Volume 3, NISP, NATO, August 2014.
6. NATO, International Military Staff, Connected forces initiative
implementation plan, 2013.
7. SUA, Joint Pub 3-07 Joint Doctrine for MOOTW, June 16, 1995.
8. SUA, Army doctrine publication, vol. 1, Operations.
9. SUA, Joint Publication 3-16, Multinational Operations, March 2007.
10. SUA, Joint Communications System - JP-6, US DOD, June 2015.
11. SUA, Joint Communications System - JP-6, US DOD, June 2015.
IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI
1. Ana Maria Marhanm, Analiza cognitivă a sarcinii: consideraţii teoretico-
metodologice, Bucureşti, 2009.
2. A, Pop, Strategia de Securitate Naţională – de la proiect la realitate, eseu,
Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2006.
3. Al., Sarcinschi, Operaţiile de stabilitate şi securitatea umană, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008.
4. Bidu, J., Troncotă, C., Coordonate de securitate, Editura Academiei Naţionale
de Informaţii, Bucureşti, 2005.
5. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-a,
Bucureşti,1996.
6. Dicţionar enciclopedic ilustrat, Editura Codex 2000 SRL, Bucureşti, 1999,
Biblioteca Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota 69195.
7. Dan COLESNIUC, Implementarea tehnologiei ATM în reţelele de
comunicaţii digitale de banda larga, Editura ASE, București, 2002.
8. Ion Roceanu, Sisteme C4I, comandă şi control comunicaţii, computere şi
informaţii, Editura UNAp, 2004.
9. Ioniţă Liviu, Dimensiunea hibridă a conflictului ruso - ucrainean,
Bulentinul UNAp, Vol. 2, Nr. 3, 2015.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 26
V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI
1. ***, Answering Big Data’s 10 Biggest Vision and Strategy Questions,
Gartner Inc., Stamford – USA, 2012.
2. A., Vershbow, European Defence: European and American
Perceptions, Paris 2000.
3. Al Siebert, Avantajul rezilienţei, Editura BussinessTech, 2009.
4. B., Boutros-Ghali, Agenda for Peace:Preventive Diplomacy, Peace-
making and Peace-keeping, ONU, 1996.
5. Charles West Churchman, The Systems Approach, Delacorte Press, New
York, 1968.
6. Dag Wilhelmsen, Interoperability in Afganistan. Perspective of NCSA,
AFEA, Shape 2010.
7. F., Foch, Principiile războiului, Editura militară, Bucureşti, 1976.
8. John P. Holmquist, Stephen L. Goldberg, Dynamic Situations: The
Soldier’s Situation Awarenes, University of Central Florida Orlando, 2013.
9. Larry K. Wentz, C4ISR Systems and Service, Lessons from Bosnia,
USDOD, 1995.
10. Marc Rogers, Network Centric Operations: Background and Oversight
Issues for Congress, March 2007.
11. Michael Canna, Command and Control of Multinational Operations
Involving U.S. Military Forces, Atlantic Council, 2004.
12. Tazar Hussain, Khalid Naseer Al-Mutib, Abdullah Sharaf Alghamdi,
Towards Software Engineering Process for C4I Systems, King Saud University, 2011.
13. Chad C. Serena, Isaac R. Porche III, Joel B. Predd, Jan Osburg, Bradley
Lossing, Lessons Learned from the Afghan Mission Network, developing a Coalition
Contingency Network, RAND Corporation, 2014.
14. Julian Hale: Cyber Attack Systems Proliferating, DefenceNews, Martie 2010.
15. Peter Mell, Timothy Grance, Presentation on Effectively and Securely
Using the Cloud Computing Paradigm, Editura NIST, 2011.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 26
16. Matthew Rosenquist, Intel Cyber Security Briefing at the Cyberstrat14
Security Conference, Helsinki, 2014.
17. Rizwan Ali, United, Security on cyber defence, The true story magazine, 2014.
18. Ulrich Wolf, Operational Requirements and Interoperability and
Interoperability Challenges, NCSA, 2008.
19. Viswanath Venkatesh, Michael G. Morris, User acceptance of
information technology: toward a unified view, Editura MIS Quarterly, Vol. 27, 2000.
20. Shmuel Even, David Siman-Tov, Cyber Warfare: Concepts and
Strategic Trends, Tel Aviv, Editura INST.
21. Soames Vatsel, NATO Response Force and Communications and
Information Systems in a Multinational Force, NATO Joint Warfare Centre, 2006.
22. Sun Tzu, The art of war, Editura Antet, 2012.
VI. SURSE WEB
1. http://www.afcea.org/content/?q=node/2616
2. http://www.nato.int.
3. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/ carta_natiunilor_unite/
4. http://www.un.org/ Docs/SG/agpeace.html.
5. http://www.act.nato.int/fmn
6. https://wss.apan.org/2345/Document%20Library/MPE%20-%20FMN%
20Overview %20%2025%20June%202015.pptx
7. http://www.afcea.org/content/?q=node/2616
8. http://www.afcea.org/europe/events/tne/08/documents/03_ Interoperable
StandardsProfiles-EWells.pdf.
9. http://afcea.org/europe/events/tne/08/documents/03InteroperableStandards
Profiles-EWells.pdf.,
10. http://www.cisco.com/c/en/us/products/unified-communications /unified -
presence/index.html
11. http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_98527.htm,
12. http://ue.eu.int.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 26
13. https://www.fox-it.com/datadiode/government-and-defense/
14. http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/ carta_natiunilor unite/
15. http://www.un.org/ Docs/SG/agpeace.html
16. http://www.aco.nato.int/page349011837.aspx.
17. http://www.afcea.org/content/?q=Article-nato-tests-response-force-
communicationsRobert K.
18. http://www.afcea.org/content/?q=Article-nato-tests-response-force-
communications
19. http://www.citatepedia.ro/index.php?id=72295.
20. https://despretot.info/virtualizare-definitie.
21. http://www.defense.gov/news/dodcloudcomputingstrategy.pdf.
22. http://www.ibusiness.com.ro/2011/08/05/iaas-cloud-computing-
virtualizare-triunghiul-de-aur-al-it-ului.
23. http://www.gartner.com/technology/about.jsp.
24. http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm.
25. http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_112964.htm.
26. http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_117222.htm.
27. https://www.ncia.nato.int/NewsRoom/Documents/Communicator%201-
2016%20WEB.pdf.
28. https://www.ncia.nato.int/NewsRoom/Pages/151015-IFB.aspx.
29. https://www.mae.ro/node/28465.
30. http://www.satellitetoday.com/publications/eletters/2015/04/06/nato-outlines-
satcom-needs-and-goals/.
31. http://www.scmagazineuk.com/russia-to-spend-250m-strengthening-cyber-
offensive-capabilities/article/470733/.
VII. VII. REVISTE
1. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii
2006-2015.
2. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2012.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 26
3. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2013.
4. Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2013.
5. Revista NATO Review din anii 2007-2013.
VIII. LUCRĂRI PUBLICATE DE AUTOR
1. Alexandru Alexandroaia, Iorga Benedictos, Suportul platformelor de
comunicaţii de tip FBCB2 pentru îmbunătăţirea sprijinului logistic integrat, revista
Comunicaţiilor şi informaticii, 2011.
2. Becheru Valentin, Iorga Benedictos, Transformările produse în sistemul de
comunicaţii şi informatic al Elementului Naţional de Sprijin dislocat în Teatrul de
Operaţii Afganistan, revista Comunicaţiilor şi informaticii, 1/2013.
3. Boaru Gheorghe, Iorga Benedictos, Security culture – the first line of cyber
defense, Revista de ştiinţe militare, nr. 2, 2015.
4. Boaru Gheorghe, Iorga Benedictos, Common communications architecture in
combat support operations - Afghan Mission Network, International Scientific
Conference „Strategies XXI”, Vol.3, UNAp., 2014.
5. Boaru Gheorghe, Iorga Benedictos, Cloud technology - the evolution of
military networking, International Scientific Conference „Strategies XXI”,
Vol.3, UNAp., 2014.
6. Iorga Benedictos, The cyber attack - a hybrid threat in a hybrid war,
International Scientific Conference „Strategies XXI” UNAp., 2015.
7. Iorga Benedictos, Redefining communication and information system in
support of Very High Readiness Joint Task Force (VJTF), Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2015.
8. Iorga Benedictos, Dimensiunea cibernetică a conflictelor militare
contemporane, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2015.