Post on 19-Dec-2015
PROIECT C.E.I.N
Să se proiecteze după regulile RNR instalaţia de balast pentru nava
petrolier cu următoarele caracteristici constructive:
Lungime: 242,11[m]
Lăţime : 40,06[m]
Îmălţime : 18,03[m]
Pescajul : 13,61[m]
Viteza : 15,7[Nd]
Autonomia:12000[Mm]
Se cere:
I. Calculul volumelor tancurilor de balast
II. Stabilirea schemei instalaţiei
III.Calculul hidraulic
IV.Alegerea pompelor
I.Calculul volumelor tancurilor de balast
La navele petrolier tancurile de balast sunt dispuse in dublul bordaj şi
în peak-uri .
Instalaţia de balast este o instalaţie care reglează asieta transversală,
asieta longitudinală şi pescajul mediu.
Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din peak-uri,
pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancurile amplasate cât mai
departe de P.D, iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile.
Volumul tancurilor de balast se calculează cu relaţia:
unde:
l-lungimea tancului
b-lăţimea tancului
d-înălţimea tancului
(0,98-coeficient de umplere)
Volumul tancurilor de balast se calculează după formula :
unde:
l-lungimea tancului
b-lăţimea tancului
d-înălţimea tancului
(0,98-coeficient de umplere)
Tubulatura instalaţiei de balast este formată din ramificaţii care leagă
tancurile de balast de magistrală aflată în tancul maşinii.
Fiecare tanc de balast trebuie să fie deservit de o ramificaţie. Sorburile
se dispun în locurile cele mai adânci ale tancurilor pentru ca să se poată
asigura golirea tancurilor in orice condiţii.
Conform recomandărilor registrelor de clasificaţie , diametrul interior
al ramificaţiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determină cu
formula:
unde:
V- volumul tancului de balast în
STANDARDIZAREA diametrelor/ramificaţiilor de tubulatură
Diametrul tubulaturii magistrale trebuie să fie cel puţin egal cu cel
mai mare diametru al ramificaţiilor sau, altfel spus:
unde:
= volumul celui mai mare tanc;
Registrul recomandă determinarea debitului pompei de balast, ţinând
seama de asigurarea vitezei apei de cel puţin 2m/s cu diametrul tubulaturii
calculat pentru tancul de balast de volum maxim:
III . Calculul hidraulic
Vom considera situaţia cea mai dezavantajoasă de funcţionare a
pompei de balast şi anume situaţia când pompa aspiră din tancul din prova şi
refulează peste bord.
Funcţie de configuraţia şi dimensiunile tubulaturii traseului cel mai
dificil vom calcula pierderile hidraulice şi cele geodezice pentru a putea
determina sarcina H a pompei.
Calculul pierderilor locale de sarcină
unde:
densitatea apei de mare
g=9,81- acceleraţia gravitaţională
v=2m/s - viteza de circulaţie a fluidului prin conducte
- coeficientul pierderilor locale
Pierderile locale de sarcină sunt pierderile de sarcină prin valvule,
casete de valvule, teuri, coturi.
Nr. Elemente tip -coeficient de pierderi locale
1. Valvule 0,52
2. Coturi 0,83
3. Teuri distribuitoare 0,35
4. Casetă distribuţie 0,52
Traseul este compus din: 5 valvule, 2 teuri distribuitoare, 6 coturi şi o
casetă valvule.
Calculul pierderilor liniare de sarcină
=1025 - densitatea apei de mare
v-viteza fluidului prin conductă
d-diametrul interior al conductei
L-lungimea porţiunii de conductă
-coeficientul de pierderi liniare
Re-numărul Reynolds
v-viteza fluidului prin conductă
-vâscozitatea cinematică
Tronsonul 1: L=178m,d=285mm
Tronsonul 2: L=10m,d=340mm
Tronsonul 3: L=5m,d=340mm
Tronsonul 4: L=12m,d=340mm
Tronsonul 5: L=6m,d=340mm
Tronsonul 6: L=5m,d=340mm
Tronsonul 7: L=16m,d=340mm
Tronsonul 8: L=12m,d=340mm
Tronsonul 9: L=14m,d=340mm
Tronsonul 10: L=4m,d=340mm
Tronsonul 11: L=3m,d=340mm
Suma pierderilor liniare de sarcină pe tot traseul este
Calculul pierderilor geodezice
Sarcina totală a pompei este dată de relaţia:
IV. Determinarea timpului de umplere
ore
V. Alegerea pompei
Din catalogul de pompe am ales tipul: N.Ţ.V 630/30A-I-II cu
n=1450rot/min.
FACULTATEA DE NAVE ŞI INGINERIE ELECTRICĂSECŢIA:INGINERIE ECONOMICĂANUL:IV
STUDENT: ŞTEFAN MARLENA
GRUPA:2641
- 2001 -