Post on 23-Oct-2015
INS
TR
UCŢ
IUN
I TE
HN
ICE
PR
IVIN
D ÎM
BIN
AR
EA
EL
EM
EN
TE
LO
R D
E C
ON
ST
RU
CŢ
II M
ET
AL
ICE
CU
ŞU
RU
BU
RI D
E ÎN
AL
TĂ
RE
ZIS
TE
NŢĂ
PR
ET
EN
SIO
NA
TE
Ind
icat
iv:
C 1
33-8
2
Înlo
cuieşt
e: C
133
-71
Cu
pri
ns
* G
EN
ER
AL
ITĂŢ
I *
MA
TE
RIA
LE
*
CO
ND
IŢII
TE
HN
ICE
DE
PR
OIE
CT
AR
E D
E E
XE
CUŢ
IE U
ZIN
ALĂ
ŞI D
E M
ON
TA
J L
A Ş
AN
TIE
RE
, VE
RIF
ICA
RE
A C
AL
ITĂŢ
II *
RE
CE
PŢ
IILE
FU
RN
ITU
RIL
OR
ŞI L
UC
RĂ
RIL
OR
DE
MO
NT
AJ
* V
ER
IFIC
AR
EA
ÎMB
INĂ
RIL
OR
ÎN T
IMP
UL
EX
PL
OA
TĂ
RII
* C
ON
DIŢ
II T
EH
NIC
E P
RIV
IND
PR
OT
ECŢ
IA Ş
I SE
CU
RIT
AT
EA
MU
NC
II *
AN
EX
A 1
*
AN
EX
A 2
:Exe
cuţi
a st
rân
ger
ii şu
rub
uri
lor,
ver
ific
area
str
âng
erii şi
rem
edie
rea
strâ
ng
erii
în f
un
cţie
de
rezu
ltat
ele
veri
fică
rii a
cest
eia
* A
NE
XA
3:E
lem
ente
de
dim
ensi
on
are şi
ver
ific
are
a îm
binăr
ilor
cu ş
uru
bu
ri d
e în
altă
rez
iste
nţă
pre
ten
sio
nat
e *
AN
EX
A 4
:Pro
ces
verb
al d
e ve
rifi
care
pe
faze
a c
alităţ
ii ex
ecuţi
ei îm
binăr
ilor
pri
n ş
uru
bu
ri d
e în
altă
rez
iste
nţă
1. G
EN
ER
AL
ITĂŢ
I
1.1.
Pre
zent
ele
inst
rucţ
iuni
tehn
ice
se r
eferă
la p
roie
ctar
ea ş
i exe
cuta
rea
cu ş
urub
uri d
e în
altă
rez
iste
nţă
pret
ensi
onat
e, a
îmbi
năril
or c
u ec
lise,
la c
onst
rucţ
iile
met
alic
e.
Tra
nsm
itere
aso
licită
rilor
într
eel
emen
tele
îmbi
nării
(ecl
iseşi
com
pone
ntel
eel
emen
telo
rde
cons
trucţii
met
alic
eca
rese
îmbi
nă)
sefa
cepr
info
rţel
ede
frec
are
dezv
olta
resu
bsa
rcin
iîn
tre
supr
afeţ
ele
deco
ntac
tal
eac
esto
r el
emen
te, î
n lim
itele
forţ
elor
de
frec
are
capa
bile
, det
erm
inat
e de
pre
tens
iona
rea şu
rubu
rilor
la m
onta
re.
Şur
ubur
ile s
unt e
xecu
tate
din
oţe
l alia
t, cu
rez
iste
nţe
supe
rioar
e, o
bţin
ute
prin
trat
amen
t ter
mic
ade
cvat
.
Sup
rafeţe
le d
e co
ntac
t ale
ele
men
telo
r îm
bină
rii s
e pr
eluc
rează
pent
ru a
se
real
iza
coef
icie
ntul
de
frec
are
adop
tat î
n ca
lcul
ul îm
bină
rii.
1.2.
Fac
obie
ctul
prez
ente
lor
inst
rucţ
iuni
tehn
ice,
îmbi
năril
eel
emen
telo
rde
cons
trucţii
met
alic
edi
ndo
men
iul
cons
trucţii
lor
civi
leşi
indu
stria
lefo
losi
teîn
med
iide
agre
sivi
tate
până
la3,
conf
orm
ST
AS
1012
8-75
"Pro
tecţ
iaco
ntra
co
rozi
unii
a co
nstr
ucţii
lor
supr
ater
ane
din
oţel
".
Pre
vede
rile
inst
rucţ
iuni
lor
se p
ot a
dopt
a al
tor
tipur
i de
cons
trucţii
, alto
r te
hnol
ogii
de p
relu
crar
e a
supr
afeţ
elor
şi a
ltor
clas
e de
agr
esiv
itate
, pe
bază
de
expe
rimen
tări.
[top]
2. M
AT
ER
IAL
E
Ele
men
tele
îmb
inăr
ii
2.1.
Ele
men
tele
îmbi
nării
pot
fiex
ecut
ate
cula
min
ate
deoţ
elm
arca
:O
L37
,O
L52
,O
CS
44,
OC
S52
,O
CS
55,
OC
S58
,R
CA
37,
RC
A52
şiR
CB
52,
conf
orm
ST
AS
500/
1-78
,"Oţe
luri
deuz
gene
ral
pent
ruco
nstr
ucţii
.C
ondiţ
tehn
ice
gene
rale
",S
TA
S50
0/2-
80,
"Oţe
luri
deuz
gene
ral
pent
ruco
nstr
ucţii
rezi
sten
tela
coro
ziun
eat
mos
ferică.
Măr
ci"şi
ST
AS
9021
-80
"Tab
lede
oţel
pent
ruco
nstr
ucţii
met
alic
esu
date
,di
noţ
elcu
gran
ulaţ
iefină.
Con
diţii
te
hnic
e de
cal
itate
".
tehn
ice
de c
alita
te".
Pre
zent
ele
inst
rucţ
iuni
tehn
ice
conţ
in p
aram
etri
tehn
ici ş
i teh
nolo
gici
de
proi
ecta
re ş
i de
exec
uţie
pen
tru
elem
ente
le îm
bină
rii d
in O
L 37
, OL
44, O
CS
44,
OL
52, O
CS
55,
OC
S 5
8.
2.2.
Pen
tru
elem
ente
leîm
bină
riidi
nla
min
ate
deoţ
elde
alte
măr
ci,
para
met
riite
hnic
işi
tehn
olog
ici
depr
oiec
tareşi
deex
ecuţ
iese
vor
stab
ilinu
mai
peba
zăde
expe
rimen
tări,
fiepr
inco
mpl
etar
eapr
ezen
telo
rin
stru
cţiu
ni
tehn
ice,
fie
prin
pro
iect
ele
cons
trucţii
lor
met
alic
e re
spec
tive.
2.3.
Gro
sim
ea m
inimă
a ta
blel
or c
are
se îm
bină
est
e de
4 m
m.
Org
anel
e d
e as
amb
lare
2.4.Ş
urub
urile
deîn
altă
rezi
stenţă
pot
fidi
ngr
upa
deca
ract
eris
tici
mec
anic
e8.
8sa
u10
.9.
Ele
sevo
rex
ecut
aco
nfor
mS
TA
S87
96/0
-77şi
8796
/1-8
0"O
rgan
ede
asam
blar
ede
înal
tăre
zist
enţă
,fo
losi
tepr
inpr
eten
sion
are
la
îmbi
nare
a st
ruct
urilo
r di
n oţ
el. C
ondiţii
tehn
ice
gene
rale
de
calit
ate"
şi r
espe
ctiv
"Ş
urub
uri I
.P. D
imen
siun
i".
2.5.
Piu
liţel
e vo
r fi
afer
ente
şur
ubur
ilor
de în
altă
rez
iste
nţă
grup
a 8.
8 sa
u re
spec
tiv 1
0.9,
după
caz.
Ele
se
vor
exec
uta
conf
orm
ST
AS
879
6/0-
77 ş
i 879
6/2-
80 "
Org
ane
de a
sam
blar
e de
înal
tă r
ezis
tenţă,
folo
site
prin
pre
tens
iona
re la
îmbi
nare
a st
ruct
urilo
r di
n oţ
el. C
ondiţii
tehn
ice
gene
rale
de
calit
ate"
şi r
espe
ctiv
"Ş
aibe
I.P
. Dim
ensi
uni".
2.7.
În c
adru
l pre
zent
elor
inst
rucţ
iuni
tehn
ice
se v
or p
utea
folo
si, c
onfo
rm S
TA
S 8
796/
1, 2
, 3 –
80,
tipu
rile
dim
ensi
onal
e de
org
ane şi
de
asam
blar
e co
resp
unză
toar
e ur
măt
oare
lor şu
rubu
ri: M
16,
M20
, M 2
2, M
24 şi
M 2
7.
2.8.
Pre
zent
ele
inst
rucţ
iuni
tehn
ice
conţ
inpa
ram
etri
tehn
icişi
tehn
olog
ici
depr
oiec
tareşi
deex
ecuţ
iepe
ntru
îmbi
năril
ecu
şuru
buri
pret
ensi
onat
ede
înal
tăre
zist
enţă
,gr
upa
8.8
detip
urile
M16
,M
20,
M22
,M
24şi
grup
a10
.9
detip
urile
M20
,M
22,
M24
,M
27,
conf
orm
ST
AS
8796
/0-7
7şi
8796
/1,
2,3
–80
.P
entr
uor
gane
deas
ambl
are
core
spun
zăto
are
unorşu
rubu
ripr
eten
sion
ate
deîn
altă
rezi
stenţă
din
alte
grup
e,de
alte
tipur
isau
conf
orm
alto
r pr
escr
ipţii
tehn
ice,
par
amet
rii te
hnic
i şi t
ehno
logi
ci d
e pr
oiec
tare
se
vor
stab
ili n
umai
pe
bază
de
expe
rimen
tări,
fie
prin
com
plet
area
pre
zent
elor
inst
rucţ
iuni
, fie
prin
pro
iect
ele
cons
trucţii
lor
met
alic
e re
spec
tive.
2.9.
Liv
rare
a or
gane
lor
de a
sam
blar
e se
face
num
ai în
soţită
de c
ertif
icat
de
calit
ate
înto
cmit
conf
orm
ST
AS
879
6/0-
77.
La u
nita
tea
de c
onst
rucţ
ii-m
onta
j cal
itate
a or
gane
lor
se v
erifi
că:
- la
prim
irea
orga
nelo
r de
asa
mbl
are;
- în
aint
e de
mon
taj.
2.10
. Ver
ifica
rea
la p
rimire
a or
gane
lor
de a
sam
blar
e de
căt
re u
nita
tea
de c
onst
rucţ
ii-m
onta
j, co
nstit
uie
verif
icăr
i de
conf
runt
are şi
se
fac
conf
orm
pct
. 3.2
3.
Ver
ifică
rile
înai
nte
de m
onta
j se
fac
conf
orm
pct
. 3.2
5.
[top]
3. C
ON
DIŢ
II T
EH
NIC
E D
E P
RO
IEC
TA
RE
DE
EX
EC
UŢ
IE U
ZIN
ALĂ
ŞI D
E M
ON
TA
J L
A Ş
AN
TIE
RE
, VE
RIF
ICA
RE
A C
AL
ITĂŢ
II
Co
nd
iţii
teh
nic
e d
e p
roie
ctar
e şi
de
exec
uţi
e u
zin
ală,
ver
ific
area
cal
ităţ
ii îm
binăr
ii la
într
epri
nd
erea
pro
du
căto
are
a co
nst
rucţ
iilo
r m
etal
ice
3.1.
Lapr
oiec
tare
aîm
bină
rilor
cuşu
rubu
ride
înal
tăre
zist
enţă
pret
ensi
onat
e,se
vor
resp
ecta
prev
eder
iledi
nan
exa
3la
prez
ente
lein
stru
cţiu
nite
hnic
e"E
lem
ente
dedi
men
sion
areşi
deve
rific
are
aîm
bină
rilor
cuşu
rubu
ride
în
altă
rezi
stenţă
pret
ensi
onat
e,co
nstit
uind
prec
izar
eapr
eved
erilo
rco
resp
unză
toar
edi
nS
TA
S10
108/
0-78
"."C
onst
rucţ
iici
vile
,in
dust
rialeşi
agric
ole.
Cal
culu
lel
emen
telo
rdi
noţ
el",
prec
umşi
com
plet
area
aces
tora
cupr
eved
eri
priv
ind
met
oda
rezi
stenţe
lor
adm
isib
ile a
plic
abile
str
uctu
rilor
met
alic
e, căr
ora
nu li
se
aplică
ST
AS
101
08/0
-78.
Pe
planşe
ecu
deta
liide
exec
uţie
,pr
oiec
tant
ulva
trec
eîn
mod
oblig
ator
iugr
upa
deca
litat
ea
orga
nelo
rde
asam
blar
eşi
stan
dard
ulde
prod
us.
De
asem
enea
laex
ecuţ
iauz
inală
sevo
rre
spec
taco
ndiţi
ilete
hnic
ede
calit
ate
cupr
inse
în S
TA
S 7
67/0
-77
"Con
stru
cţii
civi
le, i
ndus
tria
le ş
i agr
icol
e. C
onst
rucţ
ii de
oţe
l. C
ondiţii
tehn
ice
gene
rale
de
calit
ate"
şi c
ondiţii
le d
e al
cătu
ire, î
nscr
ise
în c
ap. 3
.4 ş
i 5 d
in p
reze
ntel
e in
stru
cţiu
ni te
hnic
e.
cupr
inse
în S
TA
S 7
67/0
-77
"Con
stru
cţii
civi
le, i
ndus
tria
le ş
i agr
icol
e. C
onst
rucţ
ii de
oţe
l. C
ondiţii
tehn
ice
gene
rale
de
calit
ate"
şi c
ondiţii
le d
e al
cătu
ire, î
nscr
ise
în c
ap. 3
.4 ş
i 5 d
in p
reze
ntel
e in
stru
cţiu
ni te
hnic
e.
3.2.
Pen
tru
dist
anţe
ledi
ntre
şuru
buri,
prec
umşi
cele
dint
reşu
rubu
rile
mar
gina
leşi
mar
gini
leco
resp
onde
nte
ale
elem
ente
lor
care
seîm
bină
,se
vor
prev
edea
valo
rile
min
ime
prevăz
ute
înS
TA
S10
108/
0-78
"Con
stru
cţii
civi
le,
indu
stria
le ş
i agr
icol
e. C
alcu
lul e
lem
ente
lor
din
oţel
", c
orel
ate
cu d
ista
nţel
e m
inim
e im
puse
de
tehn
olog
ia d
e st
râng
ere
a şu
rubu
rilor
.
3.3.
Dia
met
rele
şur
ubur
ilor
se v
or a
lege
în fu
ncţie
de
gros
imea
max
imă
a el
emen
telo
r ca
re s
e îm
bină
şi a
pac
hetu
lui d
e st
râns
, con
form
tabe
lulu
i 1 a
l ane
xei 1
la p
reze
ntel
e in
stru
cţiu
ni te
hnic
e.
3.4.
Lung
imile
şuru
buril
or,
pent
ruor
gane
lede
asam
blar
ecu
cara
cter
istic
iledi
men
sion
ale
însc
rise
înS
TA
S87
96/1
-80
(şur
ubur
i),S
TA
S87
96/2
-80
(piu
liţe)şi
ST
AS
8796
/3-8
0(ş
aibe
),su
ntda
teîn
funcţie
degr
osim
eapa
chet
ului
de
str
âns,
în ta
belu
l 1 a
l ane
xei 1
la p
reze
ntel
e in
stru
cţiu
ni te
hnic
e (ş
urub
ul)
treb
uie
să d
epăş
ească
piul
iţa c
u do
i paş
i de
filet
).
3.5.
Ele
men
tele
car
e se
îmbi
nă v
or fi
ast
fel c
once
pute
în z
ona
îmbi
nării
, înc
ât să
se a
sigu
re p
lane
itate
a, fă
ră p
rag,
a s
upra
feţe
lor
core
spon
dent
e de
con
tact
.
Com
pensăr
ile d
e gr
osim
i nec
esar
e în
depl
iniri
i con
diţii
lor
de la
alin
iatu
l 1 a
l ace
stui
pun
ct, s
e vo
r pr
eved
e nu
mai
prin
furu
ri, c
are
de r
egulă
nu v
or m
ai fi
subţir
i de
4 m
m (
fig. 1
a).
3.6.
Zon
ele
de îm
bina
re v
or fi
loca
lizat
e, faţă
de
rigid
izăr
i, la
o d
ista
nţă
mai
mar
e de
30
de o
ri gr
osim
ea m
aximă
a ta
blel
or c
are
se îm
bină
, pen
tru
a pe
rmite
exe
cuta
rea
îndr
eptă
rii, e
vent
ual n
eces
ară,
a a
cest
ora,
în z
ona
îmbi
nării
.
Tab
elul
1
AB
AT
ER
I AD
MIS
E
Nr.
crt
.D
enum
irea
abat
erilo
rA
bate
ri ad
mis
e fă
ră r
emed
ieri
1A
bate
ride
laal
inie
rea
supr
afeţ
elor
supe
rioar
e,re
spec
tiv
infe
rioar
e, a
le e
lem
ente
lor
care
se
îmbi
nă -
tălp
i – (
H)
H <
1 m
m*)
max
.
2A
bate
ride
laal
inie
rea
supr
afeţ
elor
stân
ga,
resp
ectiv
drea
pta,
ale
ele
men
telo
r ca
re s
e îm
bină
– in
imă
– (
g) g
< 1
mm
*)
3A
bate
ri de
la d
iam
etru
l gău
rilor
(dg
)-0
,5
dg+
0,5
mm
4A
bate
ri de
la d
ista
nţel
e di
ntre
gău
ri (
ls)
-0,5
ls
+
0,5
mm
5A
bate
ride
ladi
stanţe
ledi
ntre
găur
ilem
argi
nale
şi
mar
gini
leco
resp
onde
nte
ale
elem
ente
lor
care
seîm
bină
(lm
)-0
,5
lm
+0,
5 m
m
*) A
bate
rile
se măs
oară
în a
xul p
rimul
ui ş
ir de
şur
ubur
i.
3.7.
Ecl
isel
evo
rfi
cât
mai
subţ
irişi
nuvo
rde
păşi
gros
imea
de22
mm
pent
ruşu
rubu
rile
din
grup
a8.
8şi
de30
mm
pent
ruşu
rubu
rile
din
grup
a10
.9,
pent
rua
sere
aliz
aun
cont
act
cont
inuu
pesu
praf
eţel
ede
cont
act
ale
elem
ente
lor
care
seîm
bină
.N
use
vor
folo
siec
lise
cugr
osim
im
aim
ici
de4
mm
.Lăţim
eaşi
poziţia
eclis
elor
vafi
astfe
lpr
oiec
tată
încâ
tm
argi
nile
eclis
eişi
tălp
iisă
nufie
situ
ate
înac
elaş
ipl
anve
rtic
al,
pent
rua
sepe
rmite
ap
licar
ea c
ordo
nulu
i de
chit,
în v
eder
ea e
tanşăr
ii îm
bină
rii.
3.8.
Laîm
bină
rile
supu
sela
solic
itări
repe
tate
,ca
repo
tpr
oduc
efe
nom
ene
deob
osea
lă(e
x.la
grin
zile
deru
lare
),m
uchi
ileec
lisel
orvo
rfi
prel
ucra
tesi
mila
rcu
muc
hiile
elem
ente
lor
care
seîm
bină
.E
clis
ele
sevo
rpr
eluc
rala
m
argi
nea
spre
pie
să, p
erpe
ndic
ulară
pe d
irecţ
ia e
fort
ului
, în
vede
rea
evită
rii s
chim
bării
bruşt
e a
secţ
iuni
i fig
. 1 b
).
3.9.
În c
adru
l exe
cuţie
i uzi
nale
se
adm
it, fă
ră r
emed
ieri,
aba
teri
de la
dim
ensi
unile
car
acte
ristic
e pr
oiec
tate
ale
îmbi
nării
, con
form
fig
. 2, î
n lim
itele
însc
rise
în ta
belu
l 1.
Sim
bolu
rile
dim
ensi
unilo
r ca
ract
eris
tice şi
ale
aba
teril
or s
unt a
răta
te în
fig.
2.
Dia
met
rul n
omin
al a
l gău
rilor
(dg
) se
va
prev
edea
cu
1 m
m m
ai m
are
decâ
t dia
met
rul n
omin
al a
l tije
i şur
ubul
ui.
Dia
met
rul n
omin
al a
l gău
rilor
(dg
) se
va
prev
edea
cu
1 m
m m
ai m
are
decâ
t dia
met
rul n
omin
al a
l tije
i şur
ubul
ui.
3.10
.În
cazu
rile
înca
reab
ater
ileîn
secţ
iune
tran
sver
sala
dela
supr
apun
erea
supr
afeţ
elor
înco
ntac
tsu
ntm
aim
ari
decâ
tce
lead
mis
e,fa
rare
med
ieri
(tab
elul
1),
dar
mai
mic
ide
3m
m,
vor
fiel
imin
ate
prin
poliz
area
plan
a nu
mai
a m
argi
nilo
r el
emen
telo
r ca
re s
e îm
bină
.
Pol
izar
ea s
e va
exe
cuta
cu
o în
clin
are
de m
axim
1/8
, pre
fera
bil 1
/10 şi
se
va a
prop
ia la
cel
mul
t 30
mm
de
linia
cen
trel
or p
rimul
ui r
ând
de gău
ri, p
aral
el c
u m
argi
nea
în c
auză
.
Pen
tru
cazu
l cân
d nu
se
pot r
espe
cta
ambe
le c
ondiţii
(pa
nta şi
dis
tanţ
a m
inimă)
, se
va a
dopt
a o
soluţie
de
rem
edie
re c
u ac
ordu
l pro
iect
antu
lui.
Rep
reze
ntar
ea s
chem
atică
a ac
esto
r ca
zuri
este
dată
în fi
g. 3
.
3.11
.În
doitu
rile
loca
lesa
upr
oem
inenţe
lere
zulta
tedi
ntă
iere
acu
foar
feca
,sa
udi
ngă
urire
acu
burg
hiul
înzo
nele
îmbi
nării
,vo
rfi
înde
părt
ate
prin
prel
ucră
rim
ecan
ice,
însc
opul
asig
urăr
iisu
prap
uner
iico
ntin
uea
eclis
elor
pe
elem
ente
le c
are
se îm
bină
.
Rep
reze
ntar
ea s
chem
atică
a ac
esto
r si
tuaţ
ii es
te d
ată
în fi
g. 4
.
3.12
.În
cazu
rile
unor
elem
ente
cude
form
aţii
dato
rate
sudu
rilor
(ciu
percăr
i),ch
iar
înlim
item
aim
ici
decâ
tce
lead
mis
ede
ST
AS
767/
0-77
"Con
stru
cţii
civi
le,
indu
stria
leşi
agric
ole
Con
stru
cţii
din
oţel
.C
ondiţii
tehn
ice
gene
rale
de
calit
ate"
, se
vor
prev
edea
ecl
isăr
i sep
arat
e al
e zo
nelo
r (fi
g. 5
).
3.13
.E
lem
ente
leca
rese
îmbi
năvo
rfi
prea
sam
blat
ede
cătr
eîn
trep
rinde
rea
prod
ucăt
oare
aco
nstr
ucţie
im
etal
ice,
folo
sind
u-se
şuru
buri
obiş
nuite
,cu
acel
eaşi
diam
etre
nom
inal
eca
şice
leal
eşu
rubu
rilor
deîn
altă
rezi
stenţă
dest
inat
e îm
bină
rii.
Pre
sam
blar
eauz
inală
efec
tuată
însc
opul
dete
ctăr
iiab
ater
ilor
dela
dim
ensi
unile
cara
cter
istic
epr
oiec
tate
ale
îmbi
năriişi
ave
rificăr
iico
ntra
ctul
uiîn
tre
elem
ente
leîm
bină
rii,
seva
final
iza
după
elim
inar
eaab
ater
ilor
adm
ise,
cu
rem
edie
repr
inpo
lizar
e,ca
lapu
nctu
l3.
10,
fig.
3,
după
elim
inar
eade
fect
elor
mar
gina
ledi
nzo
naîm
bină
rii,
prin
prel
ucra
rea
mec
anică,
cala
punc
tul
3.11
.,fig
.4şi
după
real
izar
ea c
ondiţii
lor
de c
alita
te a
le c
onta
ctul
ui d
intr
e el
emen
tele
îm
bină
rii.
În p
oziţi
a de
pre
asam
blar
e, ş
urub
urile
vor
treb
ui să
poată
fi in
trod
use
norm
al, fără
efor
t.
Str
ânge
reaşu
rubu
rilor
seva
face
înce
pând
dela
cent
rul
îmbi
nării
cătr
em
argi
nile
ei(e
x.or
dine
ain
dica
tăîn
fig.
6),
până
când
pies
ele
ajun
gîn
cont
actşi
sepo
tef
ectu
ave
rificăr
ilepr
evăz
ute
lapc
t.3.
27,
3.28
,3.
29.
Pen
tru
strâ
nger
e se
va
folo
si o
che
ie s
tand
ard,
acţ
iona
tă m
anua
l.
După
strâ
nger
eaşu
rubu
rilor
din
îmbi
nare
,se
vaex
ecut
ave
rific
area
aces
teia
cusp
ionu
lde
0,2
mm
,ca
renu
vatr
ebui
săpă
trun
dăîn
inte
rval
uldi
ntreşu
rubu
rile
mar
gina
le,
peo
adân
cim
em
aim
are
de20
mm
dela
mar
gine
a el
emen
telo
r îm
bină
rii, i
ar în
juru
l şur
ubur
ilor
mar
gina
le, n
u m
ai a
proa
pe d
e 1,
25 d
g. m
m d
e ax
ul fi
ecăr
ui ş
urub
.
Zon
ele
de a
cces
ale
spi
onul
ui d
e 0,
2 m
m d
e la
mar
gine
a pi
esel
or s
pre
inte
rioru
l îm
bină
rii, s
unt a
răta
te în
fig
. 7.
Se
vor
cons
emna
într
-ono
tăde
cons
emnă
riad
ucer
eaab
ater
ilor
dim
ensi
onal
ela
limite
lead
mis
ibile
,m
etod
ele
pres
cris
efo
losi
teîn
aces
tsc
op,
rezu
ltate
leve
rificăr
iipr
imar
ea
cont
actu
lui
dint
reel
emen
tele
îmbi
năriişi
rem
edie
rile
even
tual
ein
terv
enite
,pr
ecum
şico
nsta
tăril
eas
upra
însc
rierii
abat
erilo
rîn
limite
lead
mis
eşi
are
alizăr
iico
ntac
tulu
idi
ntre
pies
e.O
copi
edu
păno
tade
cons
tata
rese
vatr
ansm
iteun
ităţii
deco
nstr
ucţii
-mon
taj,
odată
culiv
rare
a el
emen
telo
r re
spec
tive.
După
prea
sam
blar
e,el
emen
tele
care
seîm
bină
şiec
lisel
ese
vor
mar
cacu
sim
bolu
rile
indi
cate
înpr
oiec
te,
dist
inct
epe
ntru
fieca
reel
emen
tal
îmbi
năril
orşi
pent
rufie
care
poziţie
înca
drul
aces
tora
,as
tfel
încâ
tsă
seas
igur
e re
cuno
aşte
rea şi
asa
mbl
area
lor
core
ctă
în e
tape
le u
rmăt
oare
.
La p
reas
ambl
area
din
uzi
nă, v
or p
artic
ipa şi
del
egaţ
i ai u
nităţii
de
cons
trucţii
-mon
taj.
3.14
. Ele
men
tele
car
e se
îmbi
nă n
u vo
r fi
grin
duite
la p
rodu
căto
r în
zon
ele
de c
onta
ct a
le îm
bină
rii ş
i ale
ecl
isel
or.
3.15
. La
man
ipulăr
ile ş
i tra
nspo
rtur
ile u
zina
le, p
recu
m ş
i la
încă
rcar
ea p
entr
u ex
pediţie
, se
va a
sigu
ra în
mod
spe
cial
păs
trar
ea c
urată
a su
praf
eţel
or d
e co
ntac
t ale
ele
men
telo
r îm
bină
rii.
3.16
. Pen
tru
expe
diţie
, ecl
isel
e se
vor
fixa
în z
ona
de îm
bina
re c
ores
punzăt
oare
a e
lem
ente
lor
care
se
îmbi
nă, c
u or
gane
de
asam
blar
e ob
işnu
ite. S
e in
terz
ice
fixar
ea lo
r pr
in h
aftu
ri de
sud
ură.
3.16
. Pen
tru
expe
diţie
, ecl
isel
e se
vor
fixa
în z
ona
de îm
bina
re c
ores
punzăt
oare
a e
lem
ente
lor
care
se
îmbi
nă, c
u or
gane
de
asam
blar
e ob
işnu
ite. S
e in
terz
ice
fixar
ea lo
r pr
in h
aftu
ri de
sud
ură.
Str
ânge
rea şu
rubu
rilor
pen
tru
expe
diţie
se
va fa
ce m
anua
l, cu
che
i sta
ndar
d, p
ână
la a
sigu
rare
a co
ntac
tulu
i din
tre
pies
e. S
e in
terz
ice
expe
dier
ea e
clis
elor
nes
olid
ariz
ate
prov
izor
iu la
ele
men
tele
res
pect
ive,
car
e se
îmbi
nă.
Co
nd
iţii
teh
nic
e d
e ve
rifi
care
pe şa
nti
er a
cal
ităţ
ii el
emen
telo
r îm
binăr
ii şi
org
anel
or
de
asam
bla
re, p
relu
crar
ea s
up
rafeţe
lor
de
con
tact
, mo
nta
rea
îmb
inăr
ilor şi
ver
ific
area
cal
ităţ
ii îm
binăr
ii
3.17
.D
esfa
cere
aec
lisel
ordi
nso
lidar
izar
eapr
oviz
orie
,ex
ecut
ată
cala
pct.
3.16
din
prez
ente
lein
stru
cţiu
nite
hnic
epe
ntru
oper
aţiu
nile
deve
rific
are
prec
izat
ela
pct.
3.18şi
3.19
,se
vafa
cenu
mai
lalo
culd
em
onta
j,in
terz
icân
du-
se d
epla
sări
ulte
rioar
e al
e el
emen
telo
r ca
re s
e îm
bină
.
3.18
.La
prim
irea
peşa
ntie
ra
elem
ente
lor
cese
îmbi
năse
vave
rific
aco
nfecţio
nare
alo
rco
nfor
mpr
oiec
tulu
işi
norm
elor
tehn
ice
învi
goar
e(S
TA
S76
7/0-
77şi
C56
-75
fasc
icol
a15
),in
clus
ivpo
ziţia
şidi
men
siun
ilegă
urilo
rîn
ra
port
cu
valo
rile
adm
ise
ale
abat
erilo
r; p
recu
m ş
i gro
sim
ea tă
lpilo
r şi
inim
ilor
care
treb
uie
să c
ores
pundă
proi
ectu
lui ş
i lun
gim
ilor
de s
trân
s a şu
rubu
rilor
.
3.19
. Pre
asam
blar
ea la
sol
de
cătr
e un
itate
a de
con
stru
cţii-
mon
taj e
ste
oblig
ator
ie la
prim
irea
elem
ente
lor
pe ş
antie
r, în
următ
oare
le c
azur
i:
- de
lega
tul î
ntre
prin
derii
de
cons
trucţii
mon
taj n
u a
part
icip
at la
ver
ifica
rea
în s
tare
pre
asam
blată
a el
emen
telo
r m
etal
ice
la u
zina
furn
izoa
re, s
au n
u a
cons
emna
t pun
ctul
său
de
vede
re în
act
ul d
e co
nsta
tare
pre
văzu
t la
pct.
3.13
;
- da
că s
e co
nsta
tă că
au s
urve
nit a
ccid
ente
în ti
mpu
l exp
edie
rii ş
i tra
nspo
rtul
ui.
Ace
astă
prea
sam
blar
ese
vaex
ecut
aîn
acel
eaşi
cond
iţiun
ite
hnic
eca
şipr
easa
mbl
area
dela
uzin
afu
rniz
oare
,co
nfor
mpc
t.3.
13,
urmăr
indu
-se
acel
eaşi
obie
ctiv
eşi
adop
tând
,pe
ntru
rem
edie
rea
defe
cţiu
nilo
r,măs
urile
pr
evăz
utel
a pc
t. 3.
10, 3
.11 şi
3.1
3 di
n pr
ezen
tele
inst
rucţ
iuni
tehn
ice,
înto
cmin
du-s
e o
notă
de
cons
tata
re.
3.20
. Îna
inte
de
mon
taj,
mon
tato
rul v
a fa
ce u
rmăt
oare
le v
erifi
cări şi
rem
edie
ri:
- da
că n
u s-
au p
rodu
s de
formăr
i ale
ele
men
telo
r în
tim
pul o
peraţiu
nilo
r de
tran
spor
t, m
anip
ular
e şi
dep
ozita
re, î
n ca
drul
şan
tieru
lui,
efec
tuân
du-s
e re
med
ieril
e ne
cesa
re;
- da
că s
udur
ile c
ap la
cap
cor
espu
nd n
orm
elor
de
verif
icar
ea c
alităţii
(co
nf. p
reve
deril
or C
150
-82
"Nor
mat
iv p
rivin
d ca
litat
ea îm
bină
rilor
sud
ate
din
oţel
, ale
con
stru
cţiil
or c
ivile
, ind
ustr
iale
şi a
gric
ole"
);
- da
că o
rgan
ele
de a
sam
blar
e au
fost
con
serv
ate
pe ş
antie
r în
con
diţii
cor
espu
nzăt
oare
nor
mel
or te
hnic
e;
- da
că e
xistă
nota
de
cons
tata
re a
pre
asam
blăr
ii pr
evăz
ută
la p
unct
ul 3
.13,
sau
în c
azul
lips
ei a
cest
eia,
not
a de
con
stat
are
a pr
easa
mblăr
ii pe
şan
tier
(pct
. 3.1
9);
- da
că e
xistă
acte
de
verif
icar
ea c
alităţii
org
anel
or d
e as
ambl
are şi
a e
lem
ente
lor
ce s
e îm
bină
, la
prim
irea
pe ş
antie
r.
3.21
. Pre
lucr
area
şi t
rata
rea
supr
afeţ
elor
de
conc
tat s
e va
exe
cuta
prin
dec
apar
e (s
păla
re ş
i fre
care
cu
peria
) şi
ard
ere
cu fl
acăr
a, c
u re
spec
tare
a ur
măt
oare
lor
cond
iţii:
- spăl
area
mat
eriil
or u
leio
ase
cu s
ubst
anţe
deg
resa
nte şi
spă
lare
a m
ater
iilor
păm
ânto
ase
cu a
pă;
- fr
ecar
ea c
u pe
ria d
e sâ
rmă
din
oţel
moa
le p
entr
u în
depă
rtar
ea r
ugin
ei n
eade
rent
e şi
a p
ojgh
iţei d
e la
min
are
(se
inte
rzic
e fr
ecar
ea c
are
să c
ondu
că la
o s
praf
aţă
luci
oasă
);
- fr
ecar
ea s
e va
exe
cuta
tran
sver
sal p
e di
recţ
ia d
e tr
ansm
itere
a e
fort
ului
;
-ar
dere
acu
flacă
racu
oxig
ense
vaex
ecut
acu
ovi
teză
deîn
aint
are
de1
...2
mpe
min
ut,
cuo
încl
inar
ea
sufla
iulu
ide
cca.
30°
,su
flaiu
lîn
aint
ând
înur
ma
flăcă
rii;
tem
pera
tura
supr
afeţ
eiîn
timpu
lar
derii
cufla
căra
nutr
ebui
e să
depăş
ească
200°
C. P
entr
u ac
eastă
oper
aţie
se
vor
folo
si a
rzăt
oare
cu
un s
ingu
r be
c sa
u cu
mai
mul
te b
ecur
i asa
mbl
ate.
Înut
iliza
rea
aces
tora
seur
măr
esc
tras
eede
arde
repe
zone
delim
itate
,as
igur
ându
-se
încă
lzire
aun
iformă
azo
nei,
evitâ
ndu-
sesu
praî
ncăl
ziri
loca
le.
După
arde
rea
cufla
căra
,su
praf
aţa
deco
ntac
tva
avea
ungr
adde
rugo
zita
te
pron
unţa
t. S
upra
feţe
le d
e co
ntac
t vor
fi u
scat
e în
aint
e de
asa
mbl
are,
iar
pies
ele
de c
onta
ct s
e vo
r m
onta
la te
mpe
ratu
ra m
ediu
lui.
3.22
.A
plic
area
core
ctă
ate
hnol
ogiil
orde
prel
ucra
reaşi
trat
area
supr
afeţ
elor
deco
ntac
t,cu
asig
urar
eapr
eten
sionăr
iişu
rubu
rilor
lava
loril
est
abili
tepr
inpr
ezen
tele
inst
rucţ
iuni
,pe
rmite
luar
eaîn
calc
ula
următ
oare
lor
valo
ripe
ntru
3.22
.A
plic
area
core
ctă
ate
hnol
ogiil
orde
prel
ucra
reaşi
trat
area
supr
afeţ
elor
deco
ntac
t,cu
asig
urar
eapr
eten
sionăr
iişu
rubu
rilor
lava
loril
est
abili
tepr
inpr
ezen
tele
inst
rucţ
iuni
,pe
rmite
luar
eaîn
calc
ula
următ
oare
lor
valo
ripe
ntru
coef
icie
nţii
de fr
ecar
e (f
N).
f N =
0,3
5 pe
ntru
şur
ubur
i din
gru
pa d
e ca
litat
e 8.
8. ş
i ele
men
te a
le îm
bină
rii d
in oţe
luri
OL
37; O
L 44
; OL
42; O
L 52
pen
tru şu
rubu
ri di
n gr
upa
de c
alita
te 1
0.9.
şi e
lem
ente
ale
îmbi
nării
din
oţe
luril
e O
L 37
; OL
44; O
L 52
; OC
S
44; O
CS
52;
OC
S 5
5 şi
OC
S 5
8.
Se
pot
folo
sişi
alte
valo
rial
eco
efic
ienţ
ilor
defr
ecar
est
abili
tepe
cale
expe
rimen
tală
num
aila
schi
mba
rea
valo
rilor
forţ
eide
pret
ensi
onar
e,a
regi
mur
ilor
dest
râng
ere,
aoţ
elur
ilor
din
elem
ente
leîm
bină
riisa
ua
tehn
olog
iei
de
prel
ucra
rea şi
trat
area
sup
rafeţe
lor.
Fol
osire
a un
or a
stfe
l de
coef
icie
nţi s
e va
face
prin
com
plet
area
pre
zent
elor
inst
rucţ
iuni
, fie
prin
pro
iect
ele
cons
trucţii
lor
met
alic
e.
3.23
. Înt
repr
inde
rea
de m
onta
j are
dre
ptul
şi o
blig
aţia
să
exec
ute
verif
icăr
ile d
e co
nfru
ntar
e pr
ivin
d ca
litat
ea o
rgan
elor
de
asam
blar
e pr
imite
pe şa
ntie
re. E
le c
onst
au d
in:
-ve
rific
area
dim
ensi
unilo
rşi
aspe
ctul
uişu
rubu
rilor
,pi
uliţe
lorşişa
ibel
or,
verif
icar
eafil
etel
orşi
verif
icar
eaca
lităţ
iior
gane
lor
deas
ambl
are
prin
înce
tare
ade
durit
ate
Brin
ell,
care
seex
ecută
asup
raeş
antio
anel
orst
abili
teco
nfor
m
acel
uiaş
i tab
el.
Înca
zuril
eîn
care
din
acea
stă
verif
icar
ede
conf
runt
are,
nure
zultă
înde
plin
irea
cond
iţiilo
rde
acce
ptar
e,se
înto
cmes
cno
tede
cons
tata
reşi
situ
aţia
vafi
imed
iat
sesi
zată
într
eprin
derii
prod
ucăt
oare
aor
gane
lor
deas
ambl
areşi
în
trep
rinde
rii p
rodu
căto
are
a co
nstr
ucţie
i met
alic
e, în
caz
ul c
ând
orga
nele
de
asam
blar
e au
fost
com
anda
te ş
i liv
rate
de
acea
sta,
pen
tru
luar
ea măs
urilo
r co
resp
unză
toar
e.
În c
azur
i de
litig
iu c
u fu
rniz
orul
priv
ind
durit
atea
Brin
ell,
dete
rmin
ante
sun
t car
acte
ristic
ile m
ecan
ice
, sta
bilit
e pr
in în
cerc
area
la tr
acţiu
ne a
epr
uvet
elor
con
fecţ
iona
te ş
i înc
erca
te c
onfo
rm S
TA
S 8
796/
0-77
.
Într
eaga
proc
edură
deac
cept
are
aca
ntităţil
orde
orga
nede
asam
blar
epe
şant
ier
seva
înch
eia
înai
nte
dete
rmen
ulde
înce
pere
aex
ecuţ
iei
îmbi
năril
orpe
şant
ierşi
num
aitâ
rziu
de50
dezi
leca
lend
aris
tice
dela
prim
irea
orga
nelo
r de
asa
mbl
are,
pe şa
ntie
r.
3.24
. Mon
tare
a îm
bină
rilor
cu şu
rubu
ri de
înal
tă r
ezis
tenţă
va în
cepe
num
ai d
upă
efec
tuar
ea tu
turo
r ve
rificăr
ilor şi
rem
edie
rilor
menţio
nate
şi a
pre
gătir
ii pe
ntru
mon
taj a
org
anel
or d
e as
ambl
are,
con
form
pct
. 3.2
0, 3
.21 şi
3.2
3.
Nu
se v
a ef
ectu
a m
onta
rea
eclis
elor
dacă
supr
afeţ
ele
de c
onta
ct, d
upă
prel
ucra
rea
de la
pct
. 3.2
1, n
u au
un
aspe
ct u
nifo
rm, l
ipsi
te d
e pe
te d
e ru
gină
, ţun
der,
ule
i etc
. şi n
u au
un
grad
pro
nunţ
at d
e ru
gozi
tate
.
Pre
lucr
area
sup
rafeţe
lor şi
faze
le s
ucce
sive
de
real
izar
e al
e fie
căre
i îm
bină
ri, in
clus
iv to
ate
verif
icăr
ile ş
i chi
tuire
a, s
e vo
r ef
ectu
a în
ace
laşi
sch
imb
de lu
cru.
3.25
.O
rgan
ele
deas
ambl
are
vor
fipr
egat
itepe
ntru
mon
taj
cupu
?in
înai
nte
dein
trod
ucer
ealo
rîn
îmbi
nare
,pr
incu
ra?i
rea
cusu
bsta
nţe
degr
esan
tepe
ntru
înde
părt
area
unso
riide
prot
ecţie
şia
mur
dărie
i,pr
ecum
şipr
in
frec
are
cu p
eria
din
oţe
l moa
le, p
entr
u în
depă
rtar
ea r
ugin
ei, d
acă
este
caz
ul.
În s
ituaţ
iile
în c
are
rugi
na n
u va
put
ea fi
înde
părt
ată
prin
frec
are
cu p
eria
din
oţe
l moa
le, o
rgan
ele
de a
sam
blar
e în
cau
ză n
u vo
r pu
tea
fi ut
iliza
te.
Înco
ntin
uare
,fil
etul
piul
iţelo
rva
fiun
scu
oca
ntita
tem
ică
deun
soar
eco
nsis
tentă
detip
LDE
-Lsa
ucu
unso
are
cons
iste
ntă
prep
arată
din
ulei
min
eral
grup
a40
0,am
este
cat
cupr
afde
graf
itsa
ual
tepr
odus
ecu
cara
cter
istic
i si
mila
re, e
vitâ
ndu-
se p
rodu
cere
a re
fulă
rii u
nsor
ii în
exc
es.
Se
inte
rzic
e un
gere
a fil
etul
ui ş
urub
urilo
r pe
ntru
a s
e ev
ita c
a un
soar
ea să
ajun
gă p
e su
praf
eţel
e de
con
tact
ale
ele
men
telo
r îm
bină
rii.
3.26
. Şai
bele
se
vor
mon
ta c
u m
uchi
a ne
teşi
tă s
pre
elem
ente
le îm
bină
rii.
Str
âng
erea
şu
rub
uri
lor
pen
tru
ele
men
tele
mo
nta
te.
3.27
. Str
ânge
rea şu
rubu
rilor
de
înal
tă r
ezis
tenţă
se v
a fa
ce în
două
faze
dis
tinct
e, p
rima
denu
mită
faza
iniţi
ală şi
a d
oua
fază
fina
lă, d
upă
cum
urm
ează
:
a) fa
za in
iţială
a) fa
za in
iţială
- st
râng
erea
se
va fa
ce c
u o
chei
e di
nam
omet
rică
de ti
p "S
teag
u R
oşu
– B
raşo
v" s
au a
ltă c
heie
sim
ilară
, cu
o ca
paci
tate
min
imă
de 2
5 da
Nm
, până
la v
aloa
rea
norm
ată
a m
omen
tulu
i iniţia
l de
strâ
nger
e;
- va
loril
e no
rmat
e al
e m
omen
telo
r in
iţial
e de
str
ânge
re s
unt d
ate,
pen
tru şu
rubu
ri 8.
8, r
espe
ctiv
10.
9, în
col
oana
5 d
in ta
belu
l 2, r
espe
ctiv
3;
- st
râng
erea
se
face
din
spre
cen
trul
îmbi
nării
spr
e ex
trem
ităţi
sim
ilar
punc
tulu
i 3.1
3 pr
ezen
tat î
n ex
empl
ul d
in f
ig. 6
.
b) fa
za fi
nală
- în
cepe
rea
exec
uţie
i str
ânge
rii în
faza
fina
lă s
e fa
ce n
umai
după
verif
icar
ea p
real
abilă
a s
trân
gerii
din
faza
iniţi
ală
(cu
chei
e di
nam
omet
rică)
con
form
pre
vede
rilor
de
la p
ct. 3
.28
alin
iat a
;
- st
râng
erea
în a
ceas
tă fa
ză s
e ex
ecută
prin
rot
iere
a în
două
trep
te a
prox
imat
iv e
gale
a p
iuliţ
ei, p
ână
la a
tinge
rea
ungh
iuril
or p
revă
zute
în ta
belu
l 2, r
espe
ctiv
3, î
n co
loan
a 6.
Ace
ste
ungh
iuri
se n
umes
c "r
otiri
fina
le n
orm
ate"
şi s
unt d
ifere
nţia
te d
e gr
upa şu
rubu
rilor
8.8
(ta
belu
l 2) şi
10.
9 (t
abel
ul 3
) şi
gro
sim
ea p
ache
tulu
i de
strâ
ns.
Tre
apta
a d
oua
de s
trân
gere
se
înce
pe d
upă
ce to
ate şu
rubu
rile
au fo
st s
trân
se în
trea
pta
întâ
ia.
Ung
hiul
"ro
tiri f
inal
e no
rmat
e" s
e măs
oară
după
rotir
ea p
iuliţ
ei c
u ce
le d
ouă
trep
te în
tre
sem
nele
mar
cate
, prin
impr
imar
ea c
onco
mite
ntă,
înai
ntea
înce
perii
ace
stei
faze
, cu
dalta
în a
ceeaşi
secţiu
ne, a
tât d
e pi
uliţă
cât
şi d
e tij
a şu
rubu
lui.
Ord
inea
de
strâ
nger
e a şu
rubu
rilor
în fa
za fi
nală
est
e ac
eeaş
i cu
cea
indi
cată
la a
linia
tul a
) al
ace
stui
pun
ct, r
espe
ctiv
cea
indi
cată
la p
unct
ul 3
.13.
3.28
. Ver
ifica
rea
strâ
nger
ii şu
rubu
rilor
de
înal
tă r
ezis
tenţă
după
faza
iniţi
ală şi
după
faza
fina
lă d
e st
râng
ere,
se
face
prin
:
cont
rolu
l cal
ităţii
con
trac
tulu
i din
tre
pies
e;co
ntro
lul p
rete
nsio
nării
prin
măs
urar
ea m
omen
tulu
i de
strâ
nger
e cu
che
ia d
inam
omet
rică.
a) D
upă fa
za in
iţială d
e st
râng
ere
efec
tuată c
onfo
rm p
unct
ului
3.2
7 al
inia
t a, s
e co
ntro
lează c
alita
tea
cont
actu
lui d
intr
e el
emen
tele
îmbi
nării
, pe
toat
e in
terv
alel
e în
tre şur
ubur
i şi î
n dr
eptu
l tut
uror
şur
ubur
ilor.
Con
trol
ulse
face
cusp
ionu
lde
0,2
mm
,ca
renu
treb
uie
săpă
trun
dăpe
oad
ânci
me
mai
mar
ede
15m
mde
lam
argi
nea
elem
ente
lor
îmbi
nării
,în
inte
rval
ele
dint
reşu
rubu
ri,ia
rîn
drep
tulşu
rubu
rilor
num
aiap
roap
ede
1,5
dg
de a
xul f
iecă
rui ş
urub
.
Zon
ele
de a
cces
max
ime
adm
ise
ale
spio
nulu
i de
0,2
mm
de
la m
argi
nea
pies
elor
spr
e in
terio
rul î
mbi
nării
, sun
t ară
tate
în f
ig. 8
.
b) D
upă fa
za fi
nală
de
strâ
nger
e ef
ectu
ată c
onfo
rm p
unct
ului
3.2
7 al
. b:
- se
con
trol
ează
atâ
t cal
itate
a co
ntac
tulu
i din
tre
elem
ente
le îm
bină
rii, c
ât ş
i cal
itate
a pr
eten
sionăr
ii şu
rubu
rilor
de
înal
tă r
ezis
tenţă;
-ca
litat
eaco
ntac
tulu
idi
ntre
elem
ente
leîm
bină
riise
cont
role
ază
înac
eleaşi
secţ
iuni
înca
res-
afă
cut
verif
icar
eade
lalit
.a,
însă
cusp
ionu
lde
0,1
mm
,ca
renu
treb
uie
săpă
trun
dăîn
inte
rval
ele
dint
reşu
rubu
rile
mar
gina
le,
pead
ânci
me
mai
mar
ede
15m
m,
dela
mar
gine
ael
emen
telo
rîm
bină
rii,
iar
înju
rulşu
rubu
rilor
mar
gina
lenu
mai
apro
ape
de1,
5dg
deax
ulfie
căru
işu
rub.
Zon
ele
deac
ces
max
imad
mis
eal
esp
ionu
lui
de0,
1m
mde
lam
argi
nea
pies
ei s
pre
inte
rioru
l îm
bină
rii s
unt p
reze
ntat
e în
fig.
8;
După
verif
icar
eaca
lităţ
iico
ntac
tulu
idi
ntre
elem
ente
leîm
bină
rii,
după
faza
finală
dest
râng
ere,
înac
elaş
isc
him
bde
lucr
uşi
înai
nte
detr
ecer
eala
verif
icar
eaca
lităţ
iipr
eten
sionăr
iişu
rubu
rilor
,se
vafa
cech
ituire
aîm
bină
riipe
ntru
a
evita
păt
rund
erea
ape
i sau
alto
r ag
enţi
agre
sivi
într
e su
praf
eţel
e în
con
tact
.
- ca
litat
ea p
rete
nsio
nării
şur
ubur
ilor
de în
altă
rez
iste
nţă
se c
ontr
olea
ză p
rin măs
urar
ea m
omen
telo
r de
str
ânge
re c
u ch
eia
dina
mom
etrică.
Val
orile
aces
tora
sunt
denu
mite
"val
ori
norm
ate
min
imeşi
max
ime
ale
mom
entu
lui
dest
râng
ere"
(;
)şi
sunt
trec
ute
înco
loan
ele
7şi
8al
eta
belu
lui
2pe
ntruşu
rubu
rile
din
grup
a8.
8şi
înta
belu
l3
pent
ruşu
rubu
rile
din
grup
a 10
.9.
din
grup
a 10
.9.
Ver
ifica
rea
prin
măs
urar
eam
omen
tulu
ide
strâ
nger
ese
face
pece
lpuţin
unşu
rub
din
fieca
rezo
năca
ract
eris
tică
aîm
bină
rii.
Zon
ele
cara
cter
istic
esu
ntde
limita
tela
drea
ptaşi
last
ânga
celo
rdo
uăax
ede
sim
etrie
ale
elem
ente
lor
secţ
iuni
i ce
se îm
bină
şi a
num
e pe
ntru
talp
a su
perio
ară,
talp
a in
ferio
ară şi
inimă
(la in
ima
cu r
igid
izăr
i lon
gitu
dina
le a
par
mai
mul
te z
one
cara
cter
istic
e de
ver
ifica
t, du
pă s
oluţ
ia c
onst
ruct
ivă
adop
tată
la r
igid
izar
e).
Măs
urar
ea m
omen
telo
r de
str
ânge
re p
entr
u co
ntro
lul c
alităţii
pre
tens
ionă
rii s
e fa
ce c
u o
chei
e di
nam
omet
rică
adec
vată
ca
măr
ime,
con
form
mod
ului
ope
rato
r in
dica
t în
anex
a 2.
Înca
zul
înca
reva
loril
em
omen
telo
rde
strâ
nger
eef
ectiv
real
izată
laco
ntro
lul
pret
ensi
onăr
iişu
rubu
rilor
,se
abat
dela
valo
rile
norm
ate
(tab
elel
e2şi
3),
seva
verif
ica
înco
ntin
uare
unnu
măr
egal
deşu
rubu
ride
înal
tăre
zist
enţă
ales
e în
ace
laşi
mod
, ca
la p
rima
verif
icar
e.
Înfu
ncţie
dere
zulta
tul
aces
tor
verif
icăr
ise
vatr
ece
lare
med
iere
ast
râng
erii
final
eaşu
rubu
rilor
deîn
altă
rezi
stenţă
,at
âtpr
inîn
lătu
rare
aca
uzel
orca
reîm
pied
ică
cont
actu
ldi
ntre
pies
e,câ
tşi
prin
rem
edie
rea
defe
cţiu
nilo
rde
st
râng
ere
a şu
rubu
rilor
, prin
com
plet
area
str
ânge
rii s
au în
locu
irea şu
rubu
rilor
con
form
cu
cond
iţiile
pre
văzu
te la
pct
. 3.2
9.
Şur
ubur
ile v
erifi
cate
vor
fi m
arca
te v
izib
il pe
ntru
a p
utea
fi id
entif
icat
e în
ved
erea
rec
epţie
i.
3.29
. Rem
edie
rea
strâ
nger
ii şu
rubu
rilor
de
înal
tă r
ezis
tenţă
se fa
ce în
funcţie
de
sens
ul ş
i fre
cvenţa
aba
teril
or c
onst
atat
e la
ver
ifica
rea
mom
entu
lui d
e st
râng
ere
cu c
heia
din
amom
etrică,
con
form
pct
. 3.2
8.
Rem
edie
rile
se fa
c du
pă c
az:
- pr
in c
ompl
etar
ea s
trân
gerii
(re
spec
tiv a
mom
entu
lui e
fect
iv r
ealiz
at)
până
la v
aloa
rea
norm
ată
min
imă
a m
omen
tulu
i de
strâ
nger
e (
);
- pr
in în
locu
irea şu
rubu
rilor
la c
ele
la c
are
mom
entu
l de
strâ
nger
e re
aliz
at e
ste
mai
mar
e de
cât v
aloa
rea
norm
ată
max
imă
().
Tab
elul
2
ŞU
RU
BU
RI G
RU
PA
8.8
V
AL
OR
I NO
RM
AT
E P
EN
TR
U F
ORŢ
A D
E P
RE
TE
NS
ION
AR
E, U
NG
HIU
L D
E R
OT
IRE
, MO
ME
NT
E D
E S
TR
ÂN
GE
RE
INIŢ
IAL
E Ş
I CE
LE
DE
VE
RIF
ICA
RE
A Ş
I CO
RE
CT
AR
EA
ST
RÂ
NG
ER
II
Nr.
cr
t.
Dia
m. N
om.
al ş
uru-
buril
or, t
ipul
fil
etul
ui
Gro
sim
ea
pach
etul
ui d
e st
râns
Par
amet
rii n
orm
aţi p
entr
u st
râng
erea
şur
ubur
ilor
min
.m
ax.
Forţa
de
pret
ens.
Mom
entu
l de
st
râng
ere
pent
ru fa
za
iniţi
ală
Ung
hiul
de
rot
ire
a pi
uliţe
i pe
ntru
fa
za fi
nală
Mom
ente
le d
e st
râng
ere
pent
ru
verif
icar
ea ş
i co
recţ
ia s
trân
gerii
şu
rubu
rilor
min
.m
ax.
mm
g,
mm
g,
mm
KN
daN
m
grad
e he
xag.
daN
m
daN
m
hexa
g.
1M
16
15 31 51
30 50 80
86,4
1530 60 90
2540
2M
20
15 31 51 81
30 50 80 95
125,
425
45 75 105
135
5075
3M
22
15 31 51 81
30 50 80 110
155,
430
45 75 105
134
7010
0
4M
24
15 31 51 81
30 50 80 120
180,
735
45 75 105
135
8512
5
Notă:
Pen
tru
alte
tipur
idi
men
sion
ale
deşu
rubu
rişi
alte
grup
ede
gros
imi
ale
pach
etel
orde
strâ
nspa
ram
etrii
norm
aţi
dest
râng
ere
aişu
rubu
rilor
col.
(4,
5,6,
7,8,
9)ur
mea
zăa
sest
abili
peba
zăex
perim
enta
lăşi
folo
site
fiepr
in
com
plet
area
pre
zent
elor
inst
rucţ
iuni
tehn
ice,
fie
prin
pre
vede
rea
lor
în p
roie
ctel
e co
nstr
ucţii
lor
met
alic
e re
spec
tive.
Tab
elul
3
ŞU
RU
BU
RI G
RU
PA
10.
9 V
AL
OR
ILE
NO
RM
AT
E P
EN
TR
U F
ORŢ
A D
E P
RE
TE
NS
ION
AR
E, U
NG
HIU
L D
E R
OT
IRE
, MO
ME
NT
E D
E S
TR
ÂN
GE
RE
INIŢ
IAL
E Ş
I CE
LE
DE
VE
RIF
ICA
RE
A Ş
I CO
RE
CT
AR
EA
ST
RÂ
NG
ER
II
Nr.
cr
t.
Dia
m.
Nom
. al
şuru
-bu
rilor
, tip
ul
filet
ului
Gro
sim
ea
pach
etul
ui d
e st
râns
Par
amet
rii n
orm
aţi p
entr
u st
râng
erea
şur
ubur
ilor
min
.m
ax.
Forţa
de
pret
ens.
Mom
entu
l de
st
râng
ere
pent
ru
faza
iniţi
ală
Ung
hiul
de
rot
ire a
pi
uliţe
i pe
ntru
fa
za fi
nală
Mom
ente
le d
e st
râng
ere
pent
ru
verif
icar
ea ş
i cor
ecţia
st
râng
erii şu
rubu
rilor
min
.m
ax.
mm
g,
mm
g,
mm
KN
daN
m
grad
e he
xag.
daN
m
daN
m
1M
20
15 31 51 81
30 50 80 95
154,
425
120
150
180
210
8011
0
8195
210
2M
22
15 31 51 81
30 50 80 110
190,
930
120
150
180
210
110
150
3M
24
15 31 51 81
30 50 80 120
222,
435
120
150
180
210
140
190
4M
27
30 51 81
50 80 120
289,
235
180
210
240
185
* ()
Notă:
Pen
tru
alte
tipur
idi
men
sion
ale
deşu
rubu
rişi
alte
grup
ede
gros
imi
ale
pach
etel
orde
strâ
ns,
para
met
riino
rmaţ
ide
strâ
nger
eaişu
rubu
rilor
col.
(4,
5,6,
7,8,
9)ur
mea
zăa
sest
abili
peba
zăex
perim
enta
lăşi
folo
site
fie
prin
com
plet
area
pre
zent
elor
inst
rucţ
iuni
tehn
ice,
fie
prin
pre
vede
rea
lor
în p
roie
ctel
e co
nstr
ucţii
lor
met
alic
e re
spec
tive.
* N
u se
indi
că d
ator
ită li
psei
che
ilor
dina
mom
etric
e co
resp
unză
toar
e.
Val
orile
nor
mat
e m
inim
e (
) şi
max
ime
(),
sun
t tre
cute
în c
oloa
nele
7 ş
i 8 d
in ta
bele
le 2
şi 3
.
Rem
edie
rile
se li
mite
ază
num
ai la
şur
ubur
ile v
erifi
cate
:
dacă
se
cons
tată
aba
teri
la m
axim
um 1
0% d
in ş
urub
urile
ver
ifica
te ş
i/sau
dacă
aba
teril
e nu
sun
t sis
tem
atic
e ca
sen
s (m
axim
60%
într
-unu
l din
sen
suri)
–
dacă
se
cons
tată
aba
teri
la m
ai m
ult d
e 10
% d
in ş
urub
urile
ver
ifica
te ş
i/sau
dacă
aba
teril
e su
nt s
iste
mat
ice
ca s
ens
(mai
mul
t de
60%
într
-unu
l din
sen
suri)
.
Co
mp
leta
rea
strâ
ng
erii
Adu
cere
a m
omen
tulu
i de
strâ
nger
e fin
al în
inte
rval
ul v
alor
ilor
norm
ate
( ş
i )
din
colo
anel
e 7 şi
8 a
tabe
lelo
r 2 şi
3, s
e fa
ce p
rin e
fect
uare
a un
or r
otiri
sup
limen
tare
, mai
mar
i dec
ât r
otiri
le n
orm
ate
(col
. 6 d
in ta
bele
le
2 şi
3),
sim
boliz
ată
prin
.
Val
orile
rot
irilo
r su
plim
enta
re n
u vo
r de
păşi
15°
pen
tru
g 5
0 m
m ş
i 30°
pen
tru
g 5
0 m
m, u
nde
g es
te g
rosi
mea
pac
hetu
lui d
e ta
ble.
Val
orile
rot
irilo
r su
plim
enta
re n
u vo
r de
păşi
15°
pen
tru
g 5
0 m
m ş
i 30°
pen
tru
g 5
0 m
m, u
nde
g es
te g
rosi
mea
pac
hetu
lui d
e ta
ble.
Şu
rub
uri
le c
are
se în
locu
iesc
Şur
ubur
ile c
are
se fo
lose
sc la
înlo
cuire
treb
uie
să în
depl
inea
scă
cond
iţiile
pre
văzu
te la
pct
. 3.2
3.
Şur
ubur
ile v
or fi
str
ânse
în tr
epte
, dire
ct c
u ch
eia
dina
mom
etrică
de c
apac
itate
cor
espu
nzăt
oare
, până
la d
omen
iul d
efin
it de
val
orile
nor
mat
e al
e m
omen
tulu
i de
strâ
nger
e (
şi
din
col
. 7 ş
i 8 a
le ta
bele
lor
2 şi
3).
3.30
.V
erifi
care
aca
lităţ
iicu
răţir
iisu
praf
eţel
orce
vin
înco
ntac
tco
nfor
mpc
t.3.
24,
verif
icar
eaca
lităţ
iico
ntac
tulu
iîn
tre
supr
afeţ
eîn
ambe
leet
ape
delu
cruşi
verif
icar
east
râng
eriişi
rem
edie
rilor
conf
orm
pct.
3.13
,3.
19,
3.27
,3.
28
şi 3
.29,
vor
fi e
fect
uate
de
o ec
hipă
de
cont
rol n
umită
prin
dec
izie
de
unita
tea
de c
onst
rucţ
ii-m
onta
j.
Rez
ulta
tele
cont
rolu
lui
vor
fico
nsem
nate
înpr
oces
eve
rbal
ede
verif
icar
e,pe
faze
,pe
ntru
gara
ntar
eaca
lităţ
iiex
ecuţ
iei
îmbi
năril
orpr
inşu
rubu
ride
înal
tăre
zist
enţă
cuco
nţin
utul
din
Bul
etin
ulC
onst
rucţ
iilor
nr.
2/19
81,
pag.
167şi
an
exa
4 di
n pr
ezen
ta in
stru
cţiu
ne.
La a
cest
e pr
oces
e se
ane
xează
câte
un
tabe
l cu
sche
ma
de p
oziţi
onar
e a
îmbi
năril
or ş
i poz
iţia şu
rubu
rilor
înce
rcat
e cu
che
ia d
inam
omet
rică.
Pro
cesu
l ver
bal s
e în
regi
stre
ază
oblig
ator
iu la
şan
tier
sau
bene
ficia
r, în
ziu
a în
tocm
irii.
3.31
.E
xecuţia
îmbi
năril
orcu
şuru
buri
deîn
altă
rezi
stenţă
sefa
cenu
mai
culu
crăt
ori
ates
taţi.
Ate
star
ease
refe
răat
âtla
cond
ucăt
orul
lucrăr
iicâ
tşi
lam
aişt
ri,şe
fiide
echi
păşi
mun
cito
riica
lific
aţi
care
exec
ută
astfe
lde
îmbi
nări.
În
conf
orm
itate
cupr
eved
erile
Ord
inul
uiIn
spec
tora
tulu
iG
ener
alde
Sta
tpe
ntru
Inve
stiţi
i-Con
stru
cţii
nr.
4/19
81,
ates
tare
ape
rson
alul
uise
face
deor
gani
zaţii
lede
cons
trucţii
-mon
taj
desp
ecia
litat
e,pe
baza
"Ins
trucţiu
nilo
rpe
ntru
at
esta
rea
cadr
elor
tehn
ice şi
a m
unci
toril
or c
are
exec
ută
îmbi
nări
cu ş
urub
uri d
e în
altă
rez
iste
nţă"
, ela
bora
te d
e M
inis
teru
l Con
stru
cţiil
or In
dust
riale
în c
olab
orar
e cu
Min
iste
rul I
ndus
trie
i Met
alur
gice
.
3.32
. După
înch
eier
ea v
erifi
căril
or ş
i rem
edie
rilor
se
trec
e la
apl
icar
ea p
rote
cţie
i ant
icor
osiv
e.
[ top]
4. R
EC
EPŢ
IILE
FU
RN
ITU
RIL
OR
ŞI L
UC
RĂ
RIL
OR
DE
MO
NT
AJ
4.1.
Rec
epţii
le fu
rnitu
rilor
şi l
ucră
rilor
de
mon
taj s
e vo
r fa
ce în
con
form
itate
cu
pres
cripţii
le în
vig
oare
: ST
AS
767
/0-7
7, S
TA
S 8
796/
1, 2
, 3-8
0, n
orm
ativ
ele
C 5
6-75
şi C
150
-82 şi
pre
vede
rile
prez
ente
lor
inst
rucţ
iuni
.
Înac
est
sens
,re
zulta
tele
verif
icăr
ilorşi
înce
rcăr
ilor
mec
anic
eal
efu
rnitu
rilorşi
lucrăr
ilor
dem
onta
j,în
dive
rsel
efa
zede
real
izar
ea
îmbi
năril
orcu
şuru
buri
deîn
altă
rezi
stenţă
pret
ensi
onat
e,vo
rfi
cons
emna
teîn
docu
men
tede
ce
rtifi
care
a c
alităţii
, după
cum
urm
ează
:
- no
tă d
e co
nsta
tare
asu
pra
prea
sam
blăr
ii uz
inal
e, c
onse
mnâ
ndu-
se a
bate
rile
dim
ensi
onal
e, d
e la
lim
itele
adm
isib
ile, r
emed
ieril
e ef
ectu
ate şi
met
odel
e pr
escr
ise
folo
site
, con
f. pc
t. 3.
13;
- o
copi
e du
pă n
ota
de c
onst
atar
e se
con
stitu
ie în
pie
să la
dos
arul
de
rece
pţie
;
- no
tă d
e co
nsta
tare
a as
upra
pre
asam
blăr
ii la
şan
tier
exec
utată
în c
ondiţii
le p
reze
ntat
e la
pct
. 3.1
9, c
are
se c
onst
ituie
, de
asem
enea
în p
iesă
, la
dosa
rul d
e re
cepţ
ie;
- do
cum
ente
le d
e ce
rtifi
care
a c
alităţii
org
anel
or d
e as
ambl
are:
şur
ubur
i, pi
uliţe
, şai
be, p
recu
m ş
i bul
etin
ul d
e în
cercăr
i mec
anic
e ef
ectu
ate
la ş
antie
r sa
u de
labo
rato
are
de s
peci
alita
te, î
n ca
zuril
e de
litig
iu, c
onf.
pct.
3.23
;
-pr
oces
ele
verb
ale
deve
rific
are
pefa
zea
calităţ
iiex
ecuţ
iei
îmbi
năril
orpr
inşu
rubu
ride
înal
tăre
zist
enţă
,în
care
seco
nsem
nează
rezu
ltate
letu
turo
rve
rificăr
ilor
efec
tuat
eîn
dife
rite
faze
deex
ecuţ
iea
mon
taju
lui,
incl
usiv
pr
egăt
irea
supr
afeţ
elor
de
cont
act (
pct.
3.23
, 3.2
4, 3
.28,
3.2
9, 3
.30
din
prez
ente
le in
stru
cţiu
ni).
Pro
cese
le v
erba
le s
e vo
r în
tocm
i con
form
mod
elul
ui d
in a
nexa
4.
4.2.
Toa
te d
ocum
ente
le d
e ve
rific
are
a ca
lităţ
ii em
ise
pe b
aza
verif
icăr
ilor şi
înce
rcăr
ilor
mec
anic
e ex
ecut
ate
pe ş
antie
re, d
e în
trep
rinde
rea
de m
onta
j, vo
r fi
cert
ifica
te d
e be
nefic
iar
la m
eom
entu
l exe
cută
rii lo
r.
[top]
[top]
5. V
ER
IFIC
AR
EA
ÎMB
INĂ
RIL
OR
ÎN T
IMP
UL
EX
PL
OA
TĂ
RII
5.1.
Ver
ifică
rile
perio
dice
se
efec
tuea
ză la
inte
rval
e de
tim
p în
funcţie
de
dest
inaţ
ia c
onst
rucţ
iilor
, pre
cum
şi d
e co
ndiţi
ile d
e ex
ploa
tare
.
Înaf
ara
aces
tor
verif
icăr
i,la
term
enel
eno
rmat
e,se
vor
exec
uta
verif
icăr
isu
plim
enta
reor
ide
câte
ori
vor
surv
eni
solic
itări
mec
anic
e,fiz
iceşi
chim
ice,
depăşi
ndlim
itele
mor
mal
eco
nsid
erat
eîn
proi
ecta
reşi
înpr
ezen
tele
in
stru
cţiu
ni, s
au a
par
defe
cţiu
ni v
izib
ile.
5.2.
Ver
ifică
rile
se fa
c de
căt
re b
enef
icia
r, ş
i vor
con
sta
în v
erifi
care
a st
râng
erilo
r de
pre
tens
iona
re ş
i ver
ifica
rea
stăr
ii su
praf
eţel
or în
con
tact
din
îmbi
nări.
5.3.
Sol
uţiil
e de
rem
edie
re, î
n ca
zuril
e un
or s
ituaţ
ii ne
core
spun
zăto
are
rezu
ltate
din
ace
ste
verif
icăr
i, vo
r fi
stab
ilite
pe
bază
de
expe
rtiz
e te
hnic
e ef
ectu
ate
de u
nităţi
de s
peci
alita
te.
[top]
6. C
ON
DIŢ
II T
EH
NIC
E P
RIV
IND
PR
OT
ECŢ
IA Ş
I SE
CU
RIT
AT
EA
MU
NC
II
6.1.
Laop
eraţ
iile
deex
ecuţ
ieuz
inală
deex
pedi
ereşi
dem
onta
jpe
şant
ier
ael
emen
telo
rîm
bina
tecu
şuru
buri
deîn
altă
rezi
stenţă
pret
ensi
onat
e,se
vor
resp
ecta
prev
eder
iledi
nca
pito
lele
gene
raleşi
spec
ifice
,di
nur
măt
oare
le
pres
cripţii
tehn
ice;
- N
orm
e re
publ
ican
e de
pro
tecţ
ia m
unci
i, ap
roba
te d
e M
inis
teru
l Mun
cii ş
i Min
iste
rul Sănătăţ
ii cu
ord
. nr.
34/
1975
şi n
r. 6
0/75
.
- N
orm
e de
pro
tecţ
ia m
unci
i (co
nstr
ucţii
mon
taj),
apr
obat
e de
Min
iste
rul C
onst
rucţ
iilor
Indu
stria
le c
u or
d. n
r. 7
/N-7
0.
[top]
AN
EX
A 1
Tab
elul
1
Lung
imea
no
min
ală
(L)
în m
m
Lung
imea
de
strâ
nger
e (L
s), î
n m
mLu
ngim
ea fi
letu
lui (
b) în
mm
Şur
ubur
i con
form
ST
AS
879
6/0-
77 ş
i 879
6-1-
80Ş
urub
uri c
onfo
rm S
TA
S 8
796/
1-80
M 1
6M
20
M 2
2M
24
M 2
7
M 1
2M
16
M 2
0M
22
M 2
4M
27
12
34
56
78
910
1112
13
12
34
56
78
910
1112
13
40
4511
...18
5016
...23
10...
17
5521
...28
15...
2214
...20
6026
...33
20...
2719
...25
6531
...38
25...
3224
...30
20...
27
7036
...43
30...
3729
...35
25...
31
7541
...48
35...
4234
...40
29...
3627
...33
8046
...53
40...
4739
...45
34...
4132
... 3
8
8551
...58
45...
5244
...50
39...
4637
...43
9056
...63
50...
5749
...55
44...
5142
...48
9561
...68
55...
6254
...60
49...
5647
...53
23
2833
3437
39
100
66...
7360
...67
59...
6554
...61
52...
58
105
65
...72
64...
7059
...66
57...
63
110
70
...77
69...
7564
...71
62...
68
115
75
...82
74...
8069
...76
67...
73
120
80
...87
79...
8574
...81
72...
78
125
84...
9079
...86
77...
83
130
89...
9584
...91
82...
88
135
94...
100
89...
9687
...93
140
99...
105
94...
101
92...
98
145
99
...10
697
...10
3
150
10
4...1
1110
2...1
08
155
10
9...1
1610
7...1
13
160
11
4...1
2011
2...1
18
165
117.
..123
165
117.
..123
170
122.
..128
175
127.
..133
180
132.
..138
[top]
AN
EX
A 2
EX
EC
UŢ
IA S
TR
ÂN
GE
RII Ş
UR
UB
UR
ILO
R, V
ER
IFIC
AR
EA
ST
RÂ
NG
ER
II Ş
I RE
ME
DIE
RE
A S
TR
ÂN
GE
RII
ÎN F
UN
CŢ
IE D
E R
EZ
UL
TA
TE
LE
VE
RIF
ICĂ
RII
AC
ES
TE
IA
1.S
trân
gere
aşur
ubur
ilor
deîn
altă
rezi
stenţă
seex
ecută
conf
orm
prev
eder
ilor
dela
pct.
3.17
din
text
ulpr
ezen
telo
rin
stru
cţiu
nite
hnic
e,pr
inre
aliz
area
valo
rilor
pres
cris
eal
em
omen
tulu
ide
strâ
nger
eşi
rotir
iipi
uliţe
i,sp
ecifi
cate
în
tabe
lele
2 ş
i 3, î
n ra
port
cu
grup
a de
car
acte
ristic
i mec
anic
e a şu
rubu
rilor
con
side
rate
.
Aşa
cum
sear
ată
înca
pito
lul
menţio
nat,
faza
iniţi
ală
ast
râng
erii
seex
ecută
cuo
chei
edi
nam
omet
rică
dem
ică
capa
cita
te(p
rodu
săînţa
răsa
ude
impo
rt),
iar
faza
finală,
cuo
chei
efixă
cupr
elun
gito
r(s
auch
iar
dina
mom
etrică
dar
fără
a fi
abs
olut
nec
esar
). V
erifi
care
a st
râng
erii
se v
a fa
ce n
umai
cu
chei
a di
nam
omet
rică
de c
apac
itate
cor
espu
nzăt
oare
.
Rem
edie
rea
strâ
nger
ii se
face
cu
chei
a di
nam
omet
rică
sau
o ch
eie
fixă
cu p
relu
ngito
r, în
rap
ort c
u re
zulta
tele
ver
ifică
rii m
omen
telo
r de
str
ânge
re.
Che
iledi
nam
omet
riceşi
chei
lefix
eut
iliza
tevo
rfi
adec
vate
tipul
uide
şuru
bfo
losi
tşi
vor
avea
capa
cita
tea
dest
râng
ere
core
spun
zăto
are
nive
lulu
im
omen
tulu
ide
strâ
nger
epr
escr
isal
aces
tuia
.P
otfi
utili
zate
oric
efe
lde
chei
di
nam
omet
rice,
în ţa
ră e
xist
ând
o m
are
dive
rsita
te d
e tip
uri d
e ch
ei, î
n sp
ecia
l la
cele
de
capa
cita
te m
are,
cu
cond
iţia
etal
onăr
ii lo
r pr
eala
bile
şi c
ores
punzăt
oare
.
Cal
itate
aco
resp
unză
toar
esa
unu
ast
râng
erii
este
dată
atât
deco
rect
itudi
nea
aplicăr
iipa
ram
etril
orpr
escr
işi
câtşi
dere
spec
tare
apr
eved
erilo
rcu
prin
seîn
inst
rucţ
iunişi
care
sere
feră
laor
dine
ade
strâ
nger
eaşu
rubu
rilor
,a
alte
rnanţe
i în
strâ
nger
e a şu
rubu
rilor
de
o pa
rte şi
de
alta
a s
ecţiu
nii d
e îm
bina
re, a
res
pectăr
ii "e
tape
lor"
de
strâ
nger
e, p
entr
u o
unifo
rmă şi
ega
lă p
rete
nsio
nare
a ş
urub
urilo
r.
2.V
erifi
care
ast
râng
eriişur
ubur
ilor
deîn
altă
rezi
stenţă
sefa
cepe
unnu
măr
deşu
rubu
rice
repr
ezin
tăun
proc
ent
varia
bil
dinşu
rubu
rile
îmbi
nării
,al
ese
astfe
lîn
cât
săfie
verif
icat
eat
âtto
ate
tipod
imen
siun
ilede
şuru
buri,
câtş
toat
e co
ndiţi
ile s
peci
fice
de s
trân
gere
, rep
reze
ntat
e de
toat
e zo
nele
car
acte
ristic
e al
e îm
bină
rii (
talp
a su
perio
ară/
infe
rioară,
arip
a dr
eaptă/
stân
ga, d
e o
part
e şi
de
alta
a s
ecţiu
nii î
mbi
nării
etc
.).
Ver
ifica
rea
cons
tă în
ver
ifica
rea
atât
a c
ontr
actu
lui d
intr
e pi
ese,
pe
toată
lung
ime
aces
tuia
, cât
şi a
mom
entu
lui d
e st
râng
ere
real
izat
.
Înca
zul
înca
rela
verif
icar
eacu
spio
nul
seco
nsta
tăzo
neîn
care
nuse
real
izea
zăco
ntac
tul
perf
ect
dint
resu
praf
eţel
eîn
cont
act,
seva
desf
ace
îmbi
nare
aşi
sevo
ref
ectu
apr
eluc
răril
em
ecan
ice
sau
oper
aţiu
nile
deîn
drep
tare
ne
cesa
re, d
upă
caz,
se
refa
ce îm
bina
rea şi
, oda
tă c
u ea
şi v
erifi
care
a cu
spi
onul
.
Împr
eună
cuve
rific
area
cont
actu
lui
seco
ntro
leazăşi
rotir
ilepi
uliţe
lor;
măs
urar
eaun
ghiu
rilor
dero
tire
real
izat
e,co
ncre
tizat
epr
inse
mnu
lim
prim
atcu
dalta
înai
nte
defa
zafin
ală
dest
râng
ere,
sefa
cecu
unra
port
orsi
mpl
u,
prec
izia
de
măs
urar
e sa
tisfă
căto
are
fiind
de
± 2°
. S
e va
obs
erva
, din
colo
de
abat
erile
indi
vidu
ale
prop
rii fi
ecăr
ui ş
urub
şi t
endi
nţa
gene
rală
a a
nsam
blul
ui r
otiri
lor
real
izat
e.
Mom
entu
l de
strâ
nger
e se
ver
ifică
în r
apor
t cu
valo
rile
norm
at m
inim
e şi
max
ime
ale
mom
entu
lui d
e st
râng
ere
de v
erifi
care
-cor
ecţie
, din
tabe
lul 1
, res
pect
iv 2
, col
oane
le 7
şi 8
, efe
ctuâ
ndu-
se d
eci,
prac
tic, d
ouă
verif
icăr
i.
Lach
eile
dina
mom
etric
epr
evăz
ute
cude
clanşa
tor
mec
anic
pent
ruin
dica
rea
mom
entu
lui
dest
râng
ere
stab
ilit,
oper
aţia
este
sim
plăşi
cons
tăîn
regl
area
aces
tora
,su
cces
ivla
valo
rile
min
imăşi
max
imă
am
omen
tulu
ide
ve
rific
are-
core
cţie
, urmăr
indu
-se
pent
ru v
aloa
rea
min
imă şu
rubu
rile
care
nu
o re
aliz
ează
, iar
pen
tru
valo
area
max
imă şu
rubu
rile
care
o d
epăş
esc.
Pen
tru
chei
ledi
nam
omet
rice
fără
decl
anşa
tor
mec
anic
proc
edur
ade
lucr
ues
teur
măt
oare
a:pe
ntru
măs
urar
eam
omen
tulu
ief
ectiv
real
izat
,se
impr
imă
piul
iţei
ouş
oară
rotir
em
axim
5°,
înre
gist
rând
u-se
valo
rile
aces
tuiaş
Pen
tru
chei
ledi
nam
omet
rice
fără
decl
anşa
tor
mec
anic
proc
edur
ade
lucr
ues
teur
măt
oare
a:pe
ntru
măs
urar
eam
omen
tulu
ief
ectiv
real
izat
,se
impr
imă
piul
iţei
ouş
oară
rotir
em
axim
5°,
înre
gist
rând
u-se
valo
rile
aces
tuiaş
com
parâ
ndu-
se c
u va
loril
e m
inimă şi
max
imă
ale
mom
entu
lui d
e ve
rific
are.
Lave
rific
are,
dacă
nuse
real
izea
zăva
loar
eano
rmală
min
imă
am
omen
tulu
ide
verif
icar
e,nu
seco
ntin
uăst
râng
erea
,ci
,du
păîn
chei
erea
eipe
ansa
mbl
ulîm
bină
riise
proc
edea
zăsa
unu
înfu
ncţie
dere
zulta
tele
verif
icăr
ii,la
re
med
iere
a st
râng
erii,
con
f. pc
t. 3.
29 d
in p
reze
ntel
e in
stru
cţiu
ni.
3.C
heile
dina
mom
etric
epe
ntru
exec
utar
east
râng
erii
iniţi
ale,
prec
umşi
verif
icar
east
râng
erii
final
eşi
rem
edie
rea
aces
teia
,vo
rfi
etal
onat
eşi
cert
ifica
tem
etro
logi
c(d
ecă
tre
unla
bora
tor
desp
ecia
litat
e),
înai
nte
deîn
cepe
rea
aces
tor
oper
aţiu
ni, c
ât ş
i pe
parc
ursu
l str
ânge
rii, l
a fie
care
al 2
00-le
a şu
rub
strâ
ns, p
recu
m ş
i după
înch
eier
ea lu
crăr
ilor,
se
vor
face
ver
ifică
ri sa
u re
etal
onăr
i, du
pă c
az.
Înca
zul
înca
rela
etal
onar
esa
ula
verif
icar
ese
cons
tată
dife
renţ
efaţă
deet
alon
,m
aim
ari
de10
%se
adop
tămăs
uri
deve
rific
are
prin
sond
ajaşu
rubu
rilor
strâ
nse
ast
râng
erii
aces
tora
,sa
uîn
funcţie
dese
nsul
abat
erii,
sau
de
înlo
cuire
a a
cest
ora.
[top]
AN
EX
A 3
EL
EM
EN
TE
DE
DIM
EN
SIO
NA
RE
ŞI V
ER
IFIC
AR
E A
ÎMB
INĂ
RIL
OR
CU
ŞU
RU
BU
RI D
E ÎN
AL
TĂ
RE
ZIS
TE
NŢĂ
PR
ET
EN
SIO
NA
TE
I. G
EN
ER
AL
ITĂŢ
I
1. P
reze
nta
anexă
se r
eferă
la p
roie
ctar
ea îm
bină
rilor
ele
men
telo
r di
n oţ
el c
u şu
rubu
ri de
înal
tă r
ezis
tenţă
pret
ensi
onat
e.
2. D
imen
sion
area
şi v
erifi
care
a îm
bină
rilor
cu şu
rubu
ri de
înal
tă r
ezis
tenţă
pret
ensi
onat
e, s
e po
ate
face
prin
:
- m
etod
a stăr
ilor
limită
(co
nf. S
TA
S 1
0108
/0-7
8);
- m
etod
a re
zist
enţe
lor
adm
isib
ile.
3. D
atel
e di
n pr
ezen
ta a
nexă
se
refe
ră la
îmbi
năril
e cu
şur
ubur
i de
înal
tă r
ezis
tenţă,
cal
cula
te în
următ
oare
le ip
otez
e:
- va
loar
ea p
rete
nsio
nării
şur
ubur
ilor
este
con
stan
tă în
exp
loat
are;
- va
loar
ea p
rete
nsio
nării
şur
ubur
ilor
asup
ra e
lem
ente
lor
îmbi
nării
poa
te fi
dim
inua
tă p
rin s
olic
itări
în d
irecţ
ia a
xei t
ijei;
- so
licită
rile
sunt
num
ai în
dire
cţia
axe
i tije
i şur
ubur
ilor.
4.D
eter
min
area
număr
ului
deşu
rubu
ride
înal
tăre
zist
enţă
pent
ruo
îmbi
nare
solic
itată
laîn
tinde
resa
uco
mpr
esiu
neax
ială
perp
endi
cula
răpe
axa
tijeişu
rubu
rilor
sefa
cepe
baza
efor
turil
orde
frec
are
deca
lcul
norm
ate
cese
op
un lu
necă
rii s
upra
feţe
lor
de c
onta
t ale
pie
selo
r îm
bină
rii.
Pen
tru
îmbi
năril
e so
licita
te n
umai
la e
fort
uri d
e în
tinde
re în
dire
cţia
axe
i şur
ubur
ilor,
număr
ul d
e şu
rubu
ri se
det
erm
ină
în r
apor
t num
ai c
u ac
eastă
solic
itare
.
Ver
ifica
rea
îmbi
năril
or s
e fa
ce p
rin c
ompa
rare
a ef
ortu
rilor
de
frec
are
efec
tive
cu c
ele
norm
ate
ce s
e de
zvol
tă p
e su
praf
eţel
e de
con
tact
şi e
fort
urile
uni
tare
la p
resi
unea
pe
pereţi
găur
ii, c
u va
loril
e no
rmat
e al
e ac
esto
r ef
ortu
ri un
itare
.
[top]
II. R
EL
AŢ
II Ş
I PA
RA
ME
TR
I DE
DIM
EN
SIO
NA
RE
ŞI V
ER
IFIC
AR
E
A. M
ET
OD
A S
TĂ
RIL
OR
LIM
ITĂ
1. E
fort
uri
pen
tru
cal
cul
a) E
fort
ul d
e pr
eten
sion
are
(Nt)
din
tija
unui
şur
ub, s
e st
abileşt
e pr
in r
elaţ
ia (
1):
(1)
în c
are:
R –
coe
ficie
nt c
e ţin
e se
ama
de e
fort
urile
sec
unda
re d
e to
rsiu
ne d
in ti
ja ş
urub
ului
, rez
ulta
te p
rin s
trân
gere
a pi
uliţe
i;
As –
aria
secţiu
nii d
e ru
pere
a ş
urub
ului
în z
ona
filet
ată,
con
form
ST
AS
270
0/3-
80.
Rp0
,2 –
lim
ita d
e cu
rger
e m
inimă
a oţ
elul
ui d
in c
are
este
con
fecţ
iona
t şur
ubul
, con
form
ST
AS
879
6/0-
77 ş
i ST
AS
200
-75.
Val
orile
coe
ficie
ntul
ui R
şi v
alor
ile li
mite
i de
curg
ere
Rp0
,2 a
le ş
urub
urilo
r, s
unt d
ate
în ta
belu
l 3.1
, iar
val
orile
arii
lor
secţ
iuni
i de
rupe
re (
As)
în ta
belu
l 3.2
.
Tab
elul
3.1
.
Nr.
cr
t.G
rupa
de
calit
ate
a şu
rubu
rilor
de
înal
tă r
ezis
tenţă
KR
p0,2
(N/m
m2 )
1Ş
urub
uri g
rupa
8.8
0,8
640
2Ş
urub
uri g
rupa
10.
90,
890
0
b) E
fort
ul d
e fr
ecar
e de
cal
cul (
Nf),
tran
smis
prin
frec
are
de u
n şu
rub
pe o
sin
gură
sup
rafaţă
de
cont
act n
orm
ală
pe a
xa a
cest
uia,
est
e da
t de
relaţia
(2)
:
(2)
în c
are:
f – c
oefic
ient
de
frec
are
într
e su
praf
eţel
e de
con
tact
;
m –
coe
ficie
ntul
con
diţii
lor
de lu
cru
al îm
bină
rii;
Nt –
efo
rtul
de
pret
ensi
onar
e de
cal
cul d
in ti
ja u
nui ş
urub
def
init
la p
unct
ul 1
.a, a
căr
or v
alor
i nor
mat
e su
nt d
ate
în ta
belu
l 3.2
;
Z –
forţ
a su
plim
enta
ră e
xter
ioară
de tr
acţiu
ne p
e di
recţ
ia a
xei ş
urub
ului
, dată
de s
olic
itare
a pe
ace
astă
dire
cţie
a îm
bină
rii.
Efo
rtur
ile N
f se
opun
tend
inţe
i de
lune
care
a s
upra
feţe
lor
de c
onta
ct a
le p
iese
lor
care
se
îmbi
nă.
Forţa
sup
limen
tară
ext
erio
ară
(Z)
nu tr
ebui
e să
depăş
ească
valo
rile:
0,7
Nf –
pen
tru
solic
itări
stat
ice;
0,6
Nf –
pen
tru
solic
itări
dina
mic
e, ia
r su
ma
forţ
elor
ext
erio
are
pent
ru o
tijă
(st
atic
e şi
din
amic
e), c
e acţio
nează
într
-o îm
bina
re, t
rebu
ie să
satis
facă
con
diţia
:
Val
orile
pen
tru
f, m
, Nt ş
i Nf;
(pen
tru
Z =
0)
ale
îmbi
năril
or r
ealiz
ate
din
OL
37, O
L 44
şi O
L 52
, sun
t dat
e în
tabe
lul 3
.2.
Tab
elul
3.2
.
Nr.
cr
t.
Dia
m.
Nom
. Ş
urub
. tip
file
t m
m
Aria
se
cţiu
nii
tijei
şu
rubu
lui
As m
m2
f
şuru
buri
8.8
şuru
buri
10.9
Nt
KN
Nf p
entr
u so
licită
ri
NtK
N
Nf p
entr
u so
licită
ri
stat
ice
m=
0,95
K
N
repe
tate
m=
0,85
KN
stat
ice
m=
0,95
K
N
repe
tate
m
=0,
85
KN
1M
16
157,
000,
3580
,38
26,7
323
,91
--
-
2M
20
245,
000,
3512
5,44
41,7
037
,32
154,
3551
,32
45,9
2
3M
22
303,
000,
3515
5,14
51,5
846
,15
190,
8863
,47
56,7
9
4M
24
353,
000,
3518
0,74
60,0
953
,77
222,
3973
,95
66,1
6
5M
27
459,
000,
35-
--
289,
1796
,15
86,0
3
Notă:
- c
oefic
ient
ul d
e fr
ecar
e a
fost
sta
bilit
pen
tru
supr
afeţ
ele
prel
ucra
te p
rin a
rder
ea c
u fla
căra
folo
sind
arzăt
oare
obişn
uite
şi p
erie
re c
onfo
rm te
hnol
ogie
i pre
zent
ate
la p
unct
ul 3
.21
al in
stru
cţiu
nilo
r te
hnic
e;
-pe
ntru
alte
măr
cide
oţel
uri
ale
elem
ente
lor
deco
nstr
ucţii
,îm
bina
tecu
şuru
buri
deîn
altă
rezi
stenţă
,pe
ntru
alte
mod
uri
depr
eluc
rareşi
trat
are
asu
praf
eţel
orîn
cont
act,
valo
rile
Nt,
Nf s
e vo
r st
abili
pe
baza
înce
rcăr
ilor
expe
rimen
tale
,
conf
orm
pre
vede
rilor
din
inst
rucţ
iuni
le te
hnic
e (p
ct. 3
.22)
.
c) E
fort
ul d
e în
tinde
re d
e ca
lcul
(N
î) pe
ntru
un şu
rub
dint
r-o
îmbi
nare
sol
icita
tă n
umai
la în
tinde
re în
dire
cţia
axe
i şur
ubul
ui, e
ste
dat d
e re
laţia
:
în c
are
sem
nific
aţia
şi v
alor
ile c
oefic
ient
ului
(m
) şi
a e
fort
ului
(N
t) su
nt c
ele
stab
ilite
la p
ct. A
.1.b
.
2. D
eter
min
area
nu
măr
ulu
i de şu
rub
uri
(n
)
Număr
ul d
e şu
rubu
ri es
te d
eter
min
at d
e m
odul
în c
are
este
sol
icita
tă îm
bina
rea şi
de
mod
ul în
car
e se
face
tran
sfer
ul d
e în
cărc
are
într
e pi
esel
e îm
bina
te.
a) Î
mbi
nări
solic
itate
la în
tinde
re a
xială s
au c
ompr
esiu
ne a
xială p
erpe
ndic
ulară p
e ax
ele şur
ubur
ilor
la c
are
tran
sfer
ul d
e în
cărc
are
se fa
ce p
rin fr
ecar
e, n
umăr
ul d
e şu
rubu
ri (n
) se
det
erm
ină
cu r
elaţ
ia (
3):
(3)
în c
are:
N –
sol
icita
rea
axia
lă d
e ca
lcul
după
met
oda
stăr
ilor
limită
ce
solic
ită îm
bina
rea
stab
ilită
con
form
ST
AS
101
08/0
-78
în K
N (
pe b
aza
încă
rcăr
ilor
de c
alcu
l);
ns –
număr
ul s
upra
feţe
lor
de c
onta
ct a
le îm
bină
rii;
Nf –
cu
sem
nific
aţia
de
la p
unct
ul A
.1.b
.
b) Îm
bină
ri so
licita
te n
umai
la în
tinde
re a
xială
în d
irecţ
ia a
xei ş
urub
urilo
r, la
car
e tr
ansf
erul
se
face
prin
întin
dere
a şu
rubu
rilor
, număr
ul d
e şu
rubu
ri se
det
erm
ină
cu r
elaţ
ia (
4):
(4)
în c
are:
N –
cu
sem
nific
aţia
de
la p
ct. A
.2.a
.
Nî –
cu
sem
nific
aţia
de
la p
ct. A
.1.c
.
3. V
erif
icar
ea îm
binăr
ilor
Ver
ifică
rile
de r
ezis
tenţă
se fa
c pr
in:
a) C
ompa
rare
a ef
ortu
rilor
de
frec
are
efec
tive
afer
ente
unu
i şur
ub (
Ns) c
u ef
ortu
l de
frec
are
de c
alcu
l (N
f)ară
tate
la p
ct. .
1.b
(tab
el 3
.2),
se
face
cu
relaţia
(5)
:
(5)
în c
are,
în c
azul
une
i sol
icită
ri ax
iale
N:
(6)
N, n
, ns
cu s
emni
ficaţ
ia d
e la
pun
ctul
A.2
.a.
Ace
astă
ver
ifica
re s
e m
ai n
umeş
te v
erifi
care
a la
lune
care
(S
TA
S 1
0108
/0-7
8).
Pen
tru şu
rubu
ri su
puse
la în
tinde
re, c
ompa
raţia
se
face
în m
od s
imila
r.
b) C
ompa
rare
a ef
otur
ilor
unita
re e
fect
ive
()la
pre
siun
ea p
e pe
reţii
găur
ii un
ui ş
urub
, cu
efor
turil
e un
itare
de
calc
ul p
e pe
reţii
găur
ii (
), s
e fa
ce n
umai
dacă
relaţia
(5)
nu
a fo
st s
atis
făcu
tă. P
entr
u co
mpa
rare
se
folo
seşt
e re
laţia
(7)
.
(7)
în c
are:
d –
diam
etru
l nom
inal
al t
ijei ş
urub
ului
în m
m;
t– g
rosi
mea
min
imă
a pa
chet
ului
de
pies
e ce
tind
e să
lune
ce în
ace
laşi
sen
s;
- pr
esiu
nea
de c
alcu
l nor
mată
pe p
ereţ
ii gă
urii,
cu
valo
rile
din
tabe
lul 3
.3;
N –
def
init
la p
ct. A
.2.a
.
Tab
elul
3.3
.
Nr.
cr
t.C
alita
tea
oţel
ului
pie
selo
r ca
re s
e îm
bină
Forţa
ext
erio
ară
supl
imen
tară
de
întin
dere
(Z
)
Pre
siun
ea d
e ca
lcul
pe
pereţii
gău
rii
N/m
m2
1O
L37
RC
A 3
7
058
0
0,7
Nt
360
2O
L 44
OC
S 4
4
066
0
0,7
Nt
440
3O
L 52
RC
B 5
2 O
CS
52
080
0
0,7
Nt
490
t49
0
Notă:
Pen
tru
alte
val
ori a
lui (
Z),
val
oare
a pr
esiu
nii
se
obţin
e pr
in in
terp
olar
ea li
niară
într
e Z
= 0
şi Z
= 0
,7N
t .
c) V
erifi
care
a el
emen
telo
r ca
re s
e îm
bină
se
face
con
form
ST
AS
101
08/0
-78.
- ve
rific
area
efo
rtur
ilor
unita
re în
ele
men
tele
com
prim
ate
se fa
ce lu
ându
-se
în c
onsi
dera
re a
ria b
rută
a s
ecţiu
nii d
e ru
pere
, fără
a se
ţine
sea
ma
de s
lăbi
ri;
- ve
rific
area
efo
rtur
ilor
unita
re în
ele
men
tele
întin
se s
e fa
ce c
onsi
derâ
nd a
ria b
rută
a s
ecţiu
nii ş
i înt
reag
a va
loar
e a
efor
tulu
i (N
), p
recu
m ş
i aria
netă
a se
cţiu
nii l
a ef
ortu
l red
us (
Nr)
det
erm
inat
cu
relaţia
:
, în
kN (
8)
în c
are:
n1
– nu
măr
ul ş
urub
urilo
r di
n se
cţiu
nea
care
se
verif
ică;
n –
număr
ul to
tal a
l şur
ubur
ilor
defin
it la
pct
. A.2
.a.
Ver
ifica
rea
la o
bose
ală
se fa
ce c
onfo
rm p
reve
deril
or S
TA
S 1
0108
/0-7
8.
[top]
B. M
ET
OD
A R
EZ
IST
ENŢ
EL
OR
AD
MIS
IBIL
E
1. E
fort
uri
pen
tru
cal
cul
a) E
fort
ul d
e pr
eten
sion
are
(Nt)
din
tija
unui
şur
ub, s
e ca
lcul
ează
cu
relaţia
(9)
:
(9)
în c
are:
K ,
As
sun
t def
inite
la p
ct. A
.1.a
şi a
u va
loril
e di
n ta
belu
l 3.1
, res
pect
iv 3
.2.
Rpo
,2 –
lim
ita d
e cu
rger
e m
inimă
a oţ
elul
ui d
in ti
ja ş
urub
ului
con
form
ST
AS
879
6/0-
77 ş
i ST
AS
200
-75.
Val
orile
lim
itei d
e cu
rger
e m
inimă
Rpo
,2 s
unt d
ate
în ta
belu
l 3.1
.
Val
orile
de
calc
ul n
orm
ate
pent
ru N
t sun
t dat
e în
tabe
lul 3
.4, r
espe
ctiv
3.2
.
b) E
fort
ul d
e fr
ecar
e ad
mis
ibil
(Nf)
tran
smis
prin
frec
are
de u
n şu
rub
pe o
sin
gură
sup
rafaţă
de
cont
act,
norm
ală
pe a
xa a
cest
uia,
se
calc
ulea
ză c
u re
laţia
(10
).
(10)
Nt ş
i f a
u se
mni
ficaţ
ia s
tabi
lită
la p
ct. A
.1.a
. res
pect
iv A
.1.b
.
c c
oefic
ient
de
sigu
ranţă
în fu
ncţie
de
grup
area
şi n
atur
a în
cărcăr
ilor;
Z –
cu
sem
nific
aţia
sta
bilită
la p
ct. A
.1.b
.
Val
orile
pen
tru
f, c,
Nt ş
i N' f (
pent
ru Z
= 0
) al
e îm
bină
rilor
rea
lizat
e di
n O
L 37
, OL
44 ş
i OL
52, s
unt d
ate
în ta
belu
l 3.4
.
c) E
fort
ul d
e în
tinde
re a
dmis
ibil
(N' i)p
entr
u un
şur
ub d
intr
-o îm
bina
re s
olic
itată
num
ai în
dire
cţia
axe
i şur
ubul
ui, s
e st
abileşt
e cu
rel
aţia
(11
)
(11)
în c
are:
Nt ş
i c –
au
sem
nific
aţia
def
inită
la p
unct
ul A
.1.a
. res
pect
iv B
.1.b
.
2. D
eter
min
area
nu
măr
ulu
i de şu
rub
uri
Număr
ul d
e şu
rubu
ri se
det
erm
ină
ca la
pct
. A.2
cu
relaţii
le (
3) ş
i (4)
în c
are
se în
locu
ieşt
e (N
f) cu
(N
' f), (
Nt)
cu (
N' t)
iar
N c
u N
’ (N
’ fiin
d ef
ortu
l ce
solic
ită îm
bina
rea,
sta
bilit
pe
baza
încă
rcăr
ilor
norm
ate)
.
3. V
erif
icar
ea îm
binăr
ilor
Ver
ifica
rea
de r
ezis
tenţă
se fa
ce p
rin:
a) C
ompa
rare
a ef
ortu
rilor
de
frec
are
efec
tive
afer
ente
unu
i şur
ub (
Ns),
cu
efor
turil
e ad
mis
ibile
ară
tate
la p
ct. B
.1.b
(ta
belu
l 3.4
şi B
.1.c
, se
face
cu
relaţia
(12
):
(12)
în c
are,
în c
azul
une
i sol
icită
ri ax
iale
N:
(13)
N' –
efo
rtul
, ce
solic
ită îm
bina
rea
după
met
oda
rezi
stenţe
lor
adm
isib
ile s
tabi
lit p
e ba
za în
cărcăr
ilor
norm
ate
n, n
s –
cu s
emni
ficaţ
ia d
e la
pct
. A.2
.n.
Tab
elul
3.4
.
VA
LO
RIL
E P
EN
TR
U E
FO
RT
UR
ILE
DE
FR
EC
AR
E (
Nf)
Nr.
cr
t.
Dia
m.
nom
. şu
rub
tip fi
let
Aria
se
cţ.
tip
şuru
b
fN
t
şuru
buri
8.8
şuru
buri
10.9
N' f p
entr
u so
licită
riN
' f pen
tru
solic
itări
stat
ice
repe
tate
stat
ice
repe
tate
Gru
pare
a1) în
cărcăr
iiG
rupa
rea
încă
rcăr
iiG
rupa
rea
încă
rcăr
iiG
rupa
rea
încă
rcăr
ii
III
IIII
IIIII
Nt
III
IIII
IIIII
m
mm
m2
K
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
NK
N
1M
16
157
0,35
80,3
822
,51
25,5
726
,79
20,1
021
,64
25,5
7-
--
--
--
2M
20
245
0,35
125,
4435
,12
39,9
141
,81
31,3
633
,77
39,9
115
4,35
43,2
249
,11
51,4
538
,58
41,5
549
,11
3M
22
303
0,35
155,
1443
,44
49,3
651
,71
38,7
841
,77
49,3
619
0,88
53,4
460
,73
63,6
247
,72
51,3
960
,73
4M
24
353
0,35
180,
7450
,61
57,5
160
,25
45,1
848
,67
57,5
122
2,39
62,2
770
,76
74,1
355
,59
59,8
770
,76
5M
27
459
0,35
--
--
--
-28
9,17
80,9
692
,00
96,3
872
,28
77,8
592
,00
Gru
pare
a I f
unda
men
tală
II
fund
amen
tală
+ a
ccid
enta
lăIII
exc
epţio
nală
C1
= 1
,25
stat
ic
C1 =
1,4
0 ob
osea
lă
C1
= 1
,10
stat
ic
C1 =
1,3
obo
seală
C1
= 1
,05
stat
ic
C1 =
1,1
0 ob
osea
lă
Not
e:
- co
efic
ient
ul d
e fr
ecar
e a
fost
sta
bilit
pen
tru
supr
afeţ
e tr
atat
e cu
flacăr
a fo
losi
nd a
rzăt
oare
obişn
uite
şi p
erie
re, c
onfo
rm te
hnol
ogie
i pre
zent
ate
la p
ct. 3
.21
din
inst
rucţ
iuni
. -
pent
rual
temăr
cide
oţel
uri
ale
elem
ente
lor
deco
nstr
ucţii
îmbi
nate
cu şu
rubu
ri de
înal
tă r
ezis
tenţă,
pen
tru
alte
mod
uri d
e pr
eluc
rare
şi t
rata
re a
sup
rafeţe
lor
de c
onta
ct, v
alor
ile f,
Nt ş
i Nf s
e vo
r st
abili
pe
baza
înce
rcăr
ilor
expe
rimen
tale
,
conf
, pre
vede
rilor
din
inst
rucţ
iuni
ară
tate
la p
ct. 3
.22.
Tab
elul
3.5
Pre
siun
ea a
dmis
ibilă
pe
pereţii
gău
rii,
Cal
itate
a oţ
elul
ui
pies
elor
car
e se
îm
bină
Val
oare
a ef
ortu
lui
Z
Pre
siun
ea a
dmis
ibilă
pe
pereţii
gău
rii,
(N/m
m2 )
Gru
pare
a de
încă
rcar
e
III
III
Fun
dam
enta
lăF
unda
men
tală
+
Acc
iden
tală
Exc
epţio
nală
OL
37R
CA
37
00,
7 N
t
480
310
540
350
580
370
OL
44O
CS
44
00,
7 N
t
550
370
640
420
700
460
OL
52R
CB
52
OC
S 5
2
00,
7 N
t
670
410
770
470
880
520
Notă:
Pen
tru
alte
val
ori a
lui (
Z),
val
oare
a ef
ortu
rilor
Rp,
se
obţin
e pr
in in
terp
olar
e lin
iară
într
e Z
= 0
şi Z
= 0
,7 N
t.
b) C
ompa
rare
a ef
ortu
rilor
uni
tare
efe
ctiv
e la
pre
siun
ea p
e pe
reţii
gău
rii (
), c
u pr
esiu
nea
adm
isib
ilă p
e pe
reţii
gău
rii (
), s
e fa
ce c
u re
laţia
:
(14)
în c
are
d –
diam
etru
l nom
inal
al ş
urub
ului
în m
m;
t – g
rosi
mea
min
imă
a pa
chet
ului
de
pies
e ce
tind
e să
alu
nece
în a
celaşi
sen
s;
pre
siun
ea a
dim
isib
ilă n
orm
ată
pe p
ereţ
ii gă
urii,
cu
valo
rile
din
tabe
lul 3
.5.
N’ –
def
init
la p
unct
ul B
.3.a
.
c) V
erifi
care
a el
emen
telo
r ca
re s
e îm
bină
(co
nfor
m m
etod
ei r
ezis
tenţ
elor
adm
isib
ile).
Ver
ifica
rea
efor
turil
or u
nita
re în
ele
men
tele
com
prim
ate
se fa
ce lu
ându
-se
în c
onsi
dera
re a
ria b
rută
a s
ecţiu
nii d
e ru
pere
, fără
a ţin
e se
ama
de s
lăbi
ri.
Ver
ifica
rea
efor
turil
or u
nita
re în
ele
men
tele
întin
se s
e fa
ce c
onsi
derâ
nd a
ria b
rută
a s
ecţiu
nii ş
i înt
reag
a va
loar
e a
efor
tulu
i (N
’ ), p
recu
m ş
i cu
secţ
iune
a ne
tă a
secţiu
nii l
a ef
ort r
edus
(N
r) d
eter
min
at c
u re
laţia
:
(15)
în c
are:
în c
are:
N’ –
def
init
la r
elaţ
ia (
13)
n1
– nu
măr
ul ş
urub
urilo
r di
n se
cţiu
nea
care
se
verif
ică
n –
număr
ul d
e şu
rubu
ri ca
re tr
ansm
ite e
fort
ul N
’
La v
erifi
care
a de
obo
seală
nu s
e va
ţine
sea
ma
de s
lăbi
rea
secţ
iuni
i prin
gău
rile şu
rubu
rilor
.
[top]
AN
EX
A 4
PR
OC
ES
VE
RB
AL
D
E V
ER
IFIC
AR
E P
E F
AZ
E A
CA
LITĂŢ
II E
XE
CUŢ
IEI Î
MB
INĂ
RIL
OR
PR
IN Ş
UR
UB
UR
I DE
ÎNA
LTĂ
RE
ZIS
TE
NŢĂ
ÎNC
HE
IAT
ÎN Z
IUA
DE
.....
......
......
.....
1. V
erifi
căril
e au
fost
făcu
te la
îmbi
năril
e nr
......
.. di
n sc
hem
a de
poz
iţion
are
anex
ată,
car
e ap
arţin
e gr
inzi
i căi
i de
rula
re (
ferm
ei...
......
..) d
in ş
irul .
.... a
xul .
......
. des
chid
erea
.....
... h
ala
......
obi
ectu
l ....
.. ob
iect
ivul
.....
... .
2. L
a ve
rific
area
det
alia
tă a
ele
men
telo
r îm
bină
rii p
rivin
d ca
litat
ea c
urăţ
irii s
upra
feţe
lor
ce v
in în
con
tact
, ver
ifica
re e
fect
uată
imed
iat,
înai
nte
de a
sam
blar
e, s
-a c
onst
atat
că
supr
afeţ
ele
sunt
curăţ
ate
conf
orm
inst
rucţ
iuni
lor
tehn
ice
C 1
33-8
2.
3. L
a ve
rific
area
cal
ităţii
con
tact
ului
într
e su
praf
eţe,
cu
spio
nul d
e 0,
2 m
m, e
fect
uată
după
faza
iniţi
ală
de s
trân
gere
, s-a
con
stat
at că
sunt
res
pect
ate
prev
eder
ile in
stru
cţiu
nilo
r C
133
-82.
4. A
tât l
a ve
rific
area
cu
spio
nul 0
,1 m
m a
cal
ităţii
con
tact
ului
într
e su
praf
eţe,
cât
şi l
a ve
rific
area
cu
chei
a di
nam
omet
rică
a ca
lităţ
ii pr
eten
sionăr
ii şu
rubu
rilor
mon
tate
s-a
con
stat
at că
sunt
res
pect
ate
prev
eder
ile in
stru
cţiu
nilo
r C
133
-82.
Au
fost
ver
ifica
te c
u ch
eia
dina
mom
etrică şu
rubu
rile
mar
cate
pen
tru
înce
rcar
e în
sch
iţa a
nexa
tă a
îmbi
nării
. Şur
ubur
ile M
.... şi
M ..
.... a
le îm
bină
rii a
u fo
st v
erifi
cate
la m
omen
tele
de
strâ
nger
e de
.....
. daN
şi r
espe
ctiv
de
.....
daN
.
5. T
oate
ope
raţii
le d
e ex
ecut
are
a îm
bină
rii, î
ncep
ând
cu c
urăţ
irea şi
term
inân
d cu
chi
tuire
a, a
u fo
st e
fect
uate
în c
adru
l unu
i sin
gur
schi
mb
de lu
cru.
ŞE
FU
L E
CH
IPE
I CA
RE
A
EX
EC
UT
AT
ÎMB
INA
RE
AŞ
EF
UL
EC
HIP
EI S
PE
CIA
LE D
E C
ON
TR
OL
A U
NITĂŢ
II D
E C
ON
ST
RU
CŢ
II-M
ON
TA
J
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
......
....
DE
LEG
AT
UL
BE
NE
FIC
IAR
ULU
I (d
irigi
nte
de ş
antie
r)
......
......
......
......
......
......
......
Ane
xe: u
n ta
bel c
u sc
hem
a de
poz
iţion
are,
îmbi
nare
şi p
oziţi
a şu
rubu
rilor
înce
rcat
e cu
che
ia d
inam
omet
rică
Notă:
pro
cesu
l ver
bal s
e în
regi
stre
ază
oblig
ator
iu la
şan
tier
sau
bene
ficia
r în
ziu
a în
tocm
irii.
[top]