Post on 12-Mar-2021
janfieru! arheologic din
Unirii înaintea iernii
înmulţesc. în aparţinînd epocii
, - . . - . - . . şantierul va fi licoporil cuun înveliş de tabla care să asigure conservarea. Odată cu reînce perea; săpăturilor, frontul rle lucru; s e . vă extinde şi în spatele bisericii Sf. Mihall, unde este prevăzut un al. doilea sondaj a rh e o lo g ie .în momentul de faţă se află pe rol la Judecătoria din
P loieşti procesul intentat de UDMR Muzeului de Istorie al Tran silvaniei şi.P rim ăriei municipiului C'uj-Napoea. . -
© Agenda/2 © Roia vînfurilor/3 © Cullura/4 © PubIicifa!e/5-8 ,© Diverse/9© Economia de pia}a/1U© Administraţia
- locala/îl
© Sporf/12
■imui nu ■ in
" Azi vremea va fi în general frumoasă, dar se va răci uşor. Cerul v a ' fi variabil, i- zolat vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, iar In m unte sub formă de lapnviţă. Vint în general slab. Maximele între 8—11 grade. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 3 grade, iar presiunea atmosferică măsura 733 mm Hg. (Silvia Mureşan,. meteorolog de serviciu).
D U M N E Z E U B A T E C U ..Nicolae VERES
I* ntr-o ş efinţă de grup parlam entar şi de Comitet Director, Dinu Patriciu, liderul grupului PL ’93 din Camera Deputaţilor, şi viceliderul te tre Liţiu, au fost schimbaţi -d in
funcţii. „I.oviiura de teatru" s-a produs luni şeara, tîrziu. Motivaţia oferită presei: cei doi n-au fost de acord cu regulamentul de funcţionare a grupului, adoptat de deputaţii' „numerici" în- trucît acesta, 'regulam entul, le-ar îngrădi în -„ ţarcu l" disciplinei de partid libertatea de acţiune individuală. _ _: _ . ^
Seacă în constituentele ei, explicaţia acoperă, de nevoie- di- mensiuniie faptului în sine dar, voit' sau nu, lasă loc unei-în tregi serii de supoziţii, defavorabila celor doi „deşurubaţi do pescaune**.:- ■ : - V .’ v“, ..... ' v :
In primul rînd, se pare că liberalii '93 şi-au dat seama că „arhitectura" politică de mahala, mai ales în componentele sale oratorice, pusă în operă de ctfî doi impetuoşi pînă Ia inconştienţă parlamentari „d.; listă", îh repetate şi neinspirate ocazii,. nu ie aduce nici un folos. Dimpotrivă!' filip icele „ca la uş:i cortului" îridesate cu. „călcîiul" în microfoanele parlam entului cu un sîrg demn de o soartă mai bună, infatuarea de florărese îri gura tîrgului, vocabularul de „majur" si Conglomeratul ideatic prezentat drept doctrină au fost detectate,. se. pare, drept balastul ce trebuie răzuit cu prioritate de pe penajul Respectivei aripi îli- berale. Apoi, diversele acuze ce şi-au făcut loc: în presa de toate orientările Ia adresa Iui Dinu Patriciu, potentat postrevoluţionar, dar riu fără pete' „ante", piesă—grea în conturatul voluminos dosar al corupţiei la scară naţională, au avut roliil lor... Totodată, prin respectiva descăunare, liberalii - ’93 au ţinut să avertizew, elegant, pe cei tentaţi a confunda în viitor liberalismul cu anarhia. Aceasta chiar dacă, recent,' Dinu Patriciu declara, ca un student în biblie căzut în transă, că liberalismul balcanic, al cărui „dascăl" se vrea, a r fi ~de inspiraţie divină. Numai că partidul său, nu l-a m ar acceptat în postura de Dumnezeu parlamentai şi nici pe Liţiu în cea de . . . apostolul*Petru. Dumnezeu cel adevărat, spune o 'vorbă, nu1 bate cu parul.. Are el alte mijloace ..'. De data aceasta a bătut ra partidul! . ' ' ' .
Desigur,' Dinu Patriciu, puternic „şifonat” în imensu-i orgoliu,
(Continuare în pag. 9)
ÎN ZIARUL DE MIINE; - Români’ Citiţi! Cruciţi-vă! Minunafi-vâ! ~ '
U n-presupus istoric ne-a de astăzi este proprietatea stră- confccţionat o nouă istorie, pe ţ moşească a popoarelor de rasădos! Vă oferim extrase din maghiară". , , . . . trebuie s ă 'n ecartea „Nagy Magyarorszăg pregătim .pen tru o revizuirevagy nemzetlialăl", apărută în forţată". „Valahii sînt un po-culegerca „Universal defence por cu fire - d e trîntori, gataof Iiiingary, voi. 3, SUA — oricînd să fure, să jefuiascăAustralia. Iată cîteva citate: şi în cruzime sînt mal răi de-„întregul teritoriu al Românie: cît ţiganii".
8 Funar, prese1 r .
se adresează dl• n n a n n a a n n a n n c
**i
< * *
SCRISOARE DESCHISA adresată domnului DUMITRU POPA,
DIRECTORUL TELEVIZIUNII ROMÂNE. - :■ bu c u reşt i: ; 7
j Sînt nevoit să mă adresez dumneavoastră atît in calitate de preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale Române,' cît şi în ca lita te ; de prim ar al municipiului Ciuj-Napoea, datorită modului in care silit realizate em isiunile In limba maghiară ale
postului naţional de televiziune şi ale postului local din.Cluj-Napoca..—- : - ,i ; Cea mai mare parte a timpului de emisie este folosit-pentru propaganda-politică- a UDMR, acest partid fiind singurul' privilegiat din România cale beneficiază de m ulte ore pe posturile de televiziune pentru a desfăşura o campanie electorală împotriva statului român şi’ a ordinii constituţionale. , - ■ ■ -
GHEORGHE FUNAR, PREŞEDINTELE PARTIDULUI UNITĂŢII
NAŢIONALE ROMANE, PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
(Continuare în pag. 4)
Viitorul ţării la . . .■ „pîrghiile" tranziţieiFoto: N. PETCU
c o m u n ic a t■In conformitate cu prevederile art. 61, alin. 1,
~3 şi 5 din Legea adm inistraţiei publice locale nr. 69/1991, consilierii ce compun Consiliul- Judeţean Cluj sînt convocaţi la:!. Şedinţa ordinară de lucru a Consiliului ) ' . : Judeţean Cluj ;
care va avea loc în ziua de 18 noiembrie 1994, ora 10, în 'sa la de şedinţe a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, str, Moţilor nr. 1—3, avînd următoarea: ,
ORDINE DE ZI •1. Raport cu privire la starea şi activitatea
adm inistraţiei judeţene, ; precum şi a stării e- conomico-sociale a judeţului Cluj. . ,
. , PREŞEDINTE,Victor Romulus CONSTANTINKSCU.
NOTA: Documentele ce urmează a fi prezentate în şedinţă stau la dispoziţia consilierilor pentru consultare la sediul Consiliului Judeţean Cluj, cam. 49
« a r f e
% „MEA CUI.PA". După deruta electorală democrată — Congresul a trecut sub conttolul republicanilor, majoritari şl în c eea -ce priveşte funcţiile de; guverna tor. Preşedintele BilI Clinton a procedat la o spectaculoasă „mea culpa*' publică, recunoscind responsabllită- • ţile sale in eşecul partidului său, promiţind de a . fl mal puţin partizan şi- propunînd învingătorilor republicani să acţioneze In cadrul unei „coaliţii bipartite". Po do altă parte, el a adresat un apel aliaţilor săi. democraţi şl republicanilor pentru a acţiona împreună
J n vederea ratificării acordului GATT, ce urmează să fio examinat în următoarele săplămînl de către Con- 6™“?. în configuraţia sa actuală. .
© INTERVI' ’ IE. A viaţia iraniană a intervenit îh u *?en,ri’ 1 1 oară *n ultim ele 18 luni, pentru
a bombarda mai mitlte-.,^Jaze“ .4alei. grupărilor- do opo*^
ziţie iraniene, îri Kurdisfanul irakian, cu riscul do o compromite eforturile dc apropiere între Bagdad şi To-
■ heran. . ~ ' ......................
■ © CONVOCARE. Parlamentul .irakian u fost con vo-■ cat joi dimineaţa pentru o reuniune care ar putea proclama recunoaşterea formală a Kuweitului, In vrem e ce ministrul rus de externe, Andrei 'K ozîrev, a sosit miercuri seară la Bagdad. ' • -
© EXPLOZIE. Doi terorişti caro plasau o bombă într-un automobil au fost ucişi la Dlyarbakir, îri sud- estul Turciei, în timpul manipulării. Explozia a rănit6 persoane. i . . . . : . . - • •
© FORŢA INTERAFRICANA. întîlnirea ia nivel înalt kanco-nfricană de la Ol.irrltz^cjirc s-a încheiat mier-
mm â■ X .
curi, a adoptat principiul creării unei forţe’ intorafri- canc de intervenţie, dar totul rămîne dependent dc un context material şi financiar dificil.. © L U PIE . Televiziunea., guvernamentală angoleză a
anunţai continuarea luptelor Intre trupele guvernamentale şl combatanţii Unita în orajul Iluambo, flef-ul tradiţional al Uniunii N aţionale pentru Independenţa Totală a Angolci, a cărui cârlcre a fost anunţată an* terior. ■
© ELIBERAŢI.- Nouă din cel zece miniştri al fostului preşedinte Dawda Jnivara, arestaţi duminică la Banjul, din ordinal noului, şef a r statului, locotenentul Yayah J&mmeh, au fost eliberaţi.
© I’INA LA CRĂCIUN. Nouă membri al Armatei Ro- puhltcane Irlandezei, arestaţi in Republica Irlanda, vor fi eliberaţi pînă ia Crăciun.
im / i . V'ARUL DE CLUJ . VINERI, H NOIEMBRIE, PAG. 2
> J- r
cow oavron
Se convoacă Adunarea Generală a membrilor Asociaţiei pentru Adevărul Revoluţiei diri ju- «Icţul Cluj, pentru ziua de luni 14., nov. 1094, orele 16, în sala fostei Prim ării din Piaţa ' Ufiţi^. rii nr. X cu următoarea ordine di? if î "
1. Pregătirile necesare pentru comemorarea a5 ani dc-la Revoluţie;
2. Analiza modului de aplicare n Legii 12/1990 pentru protecţia socială a ui m aţilor eroilor-maŢ- lirj ţi răniţilor în Revoluţia din Decembrie 1989.
. COMITETUL ASOCIAŢIEI
UNIVERSITATEA POPULARA CLUJLuni; ora 16 Cercul „Oratio raentis", -ora j
ţxpunerea ,,Lâ începerea anului uni- ; TOrsIţaf" (prezintă prof. univ. dr. Cri şan M ir-i
JIpiu), şrâ 18,30 Expunere „Corcovodo r— ^artocas,';% 6apacabana“ (expune, cu diapoziti- w /'SK '';PâuI.Porr). M arţi: ora 17 rr Ciclul „Bi
serica |n ceiăţG" — Ixpunerea „Darul lacrimilor ln_ Orientul Creştin" (prezintă pr. loan Bizău), Ora i8 A " expunerea „Etnofarmacognoza româ-
(cunoaşterea empirică a plantelor medi- Iprezirită: prof. u n iv . dr. Honorius Po-; J
PROGRAMUL CANALULUI . • PROPRIU
Vineri, 11 noiembrie 1994 .16.00 — -Dinastia ( s ) .— PRO 717.00 — Femeia mişterului (s) —
RETE 4 • • * -> -W18.00 r~ Cartoon ■ Network
Miercuri:, .ora 1 7 ^ - Expunerea „Cercer 20,’l0 — Explosiv magazinlă ri arheologice în Cluj-Napoca" (prezintă Sorin Cociş, cercet. ştiinţific)., ; . ;
m m
. PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16
• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21 -17-90'• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60« PRmiÂRi CÎMPIA TURZII: 36-80-C1 . fRiMĂRI HUEDIN: 25-15-48 ,• JRÎMĂRΠGHERLA: 24-19-26 S - 7}j• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-Î0i POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:
Î3-49-76 :-~zi •.> POLIŢIA DEJ:!!-21-21 '" t " ;
POLIŢIA TURDA:31-21-21 . POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 . POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 . POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERI: 981• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:
it-24-71 gfC;,;r -« SALVAREA: 961• SALVAREA C.F.R.: 11-S3-V1• INTERNAŢIONAL: 971 -• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931»V, DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TEIIMOHCARE
- DISPECERAT; 11-87-48 , ,• REGIA AUTONOMĂ *■ DE
APĂ-CAN AL - DISPECERAT: 11-63-02• S.C. "SALPRF.ST" .5.A.- DISPECERAT:
19-55-22• COMENZI SPECIALE V PENTRU
TRANSPORT REZIDUURI: 11 -10-12, INTERIOR 132
€ U R S E miTERWAŢIOryALeîf
din A u to g a r a H:. *■ i’/'.'** • »
• Cluj-Napoca * Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de Iu n î,|o î si vineri, Ta Orâ 7,65 şî înapoierea diri Budapfstâ fn
‘ Silele de tttAriî, Vineri şî sîmbătă, fa oraî l . o o ?-■■■■ \ .
fNFOGWIÂTII:* ’• A utogara 1:14-24-26 t• Autogara II: 13-44-88 ■ i - ;
DECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPR E BUCUREŞTI: ;
8,45; 13,30
Cursa do 8,45 circulă şî sîmbătă; Cursa de ora 13,30: circulă de, luni pînă■ - vineri; ■' y; .'
♦ PLECĂRI Dlt\l BUCUREŞTrî ?7,15; 18,00 y .(
Telefon TAROM CLUJ: 15-43-87 .
PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA
principalele direcţii • trenuri accelerate -
! 4,4;
CURSE INTERJUDETENE:' * i
din Autogara I:Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş; 6,30Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica) v ..
din Autogara II:Cluj-Napoca - Abrud: 6,00
Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (au circulă duminica)
Cluj-Napoca - Gîrbău • Zalău: 6,40
Cluj-Napoca-Jibou: 7,00 Cluj-Napoca - Şimleu Silvanîcî; 8,30
V BAIA MARE, SATU MARE (prin I• BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45• BRAŞOV: (prin Dej): 1,23• BUCUREŞTI: (prin SigluYoara): 0,01; 10,25:
14,33; 22,04- (prin Sibîu-Piatra Olt): 11,2 î- (prin Petrojani-Craiova): 9,31• BUDAPESTA: 0,39; 15,23• GALAŢI: (prin PIoieţti-Buzău): 9,14»'• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 { . ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 16,52 ; 20,4^• SATU MARE: 14,45; 3,40• SIGHETU MARM/\TIEl5 5,44
• -• TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,5,' • 3,02
23,43; (prin Oradea): 14,45• TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31• INFORMAŢII GARA: 952 * "^ AGENŢII DE VOIAJ C .F .R .;"^
’• INFORMAŢII: 11-22-12 (intern) ’11-24-75 (internaţional) *î<
.«!■
RTL21,15 — Tek Lords — RTL 23,05 — Incendiatorii — HTL
. *■, . . ;
; Vineri, 11 noiembrie ! 199-18,30 ‘ — Cartoon Network , 16,00 — ' Cartoon Network :20.15 \— Documentar — - W orldnet21.15 — Tek Lords — RTL 23,05 — Incendiatorii — RTL
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Vineri, 11 noiembrie 199114,35 — Serial CANALE 5. . 14,50' — Seriale — RETE 4-18.10 — Desene • anim ate19,00 — Magazin S,.— .SELTRON,t v ■, -, ;v . ;19,15 — Desene animate20.10 ■ Explosiv magazin r— RTL . .21,15' — Tek : Lords — .RTL23,05 r-i - Incendiatorii — RTL :
U —17 NOIEMBRIE CLUJ-NAPOCARepublica — Corbul — SUA— prem ieră (9; 11; 13; 15; 17; M) © Victoria — Rockerii a- tacă radioul — SUA — ; prem ieră (9; *12; 15; 18) @ A rta — In numele tatălui — SUA (11; 13^30; 16; 18,30) © Mărăşti — sala A — Teroare în Boston— SUA (12; 14,15; 16,30; 18,45); sala B — Tombatone — SUA (14; 16,15; 18,30) @ Daţia — Program video pe ecran mare (13; 15); 11-13 nov. — Made în America — SUA (13); 14-17 nov. '— Fiul cel bun — SUA (18) © F av o rit— Teren m inat — SUA (11; 13; 15; 17; 19) © Apollo — 11-13 nov. — Dă lovitura ţi fugi — . SUA (16; 19); 14-17 nov — O lume perfectă — SUA (10; 19) TURDATineretului — Nopţi albe la Seattle — SUA — premieră; © Fox — Minciuni adevărate— SUA — premieră t , CIMPIA-TURZII Muncitoresc Lupul „— SUA— premieră; îngerul păzitor •— SUA — premierăDEJA rta — Trăsnăilo familiei A- ddams — SUA — premieră; Luna am ară — • Franţa-Anglia— premieră
Program ul 1: 7,00 TVM. Tele- m atinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Microrecital Direcţia 5; 10,20 -4 Desene anim ate; 10,50 Curcubeu;.'11,50 MTV; 12,20 Film serial: „Mala m ujer"; 13,10 — 1001'audiţii; 14,00 Fotbal: România — Slovacia (T); 15,45 Tradiţii; 16,15— Actualităţi; 16,25 Agenda - consumatorului; 16,45 Pompierii v ă . Informează!; 17,00 .Emisiune îri limba germ ană; 18,00 Pro Patria;'-19.00 Film serial: „Casa Eliott"}20.00 A ctualităţi; 20,45 Tezaur, folcloric; 21,25 Film ; -artistic: „Lady Boss";. 22,55' Viaţa p a r ia - ' m entară; 23,25. Actualităţi; 23,45, Melodii de ieri şi de azi; 0,30 — MTV; 1,0Q Cinematograful .- de ' noapte. ' . ’
.Program ul 2: 7,00 La prima o- ră-; 9,00 Ora de muzică; 10,00 — Telejurnal Worldnet; 10,30 Magazin satelit; 11,30 Desene ani-, mate; 12,00 Simpozion; 12,45 — Vidc-oclipuri; 13,00 Arena; 14,io Varietăţi internaţionale; 15,00 — ; Vîrstele peliculei; 16,00 Desene- animate; 16,30 Film serial: „Succesoarea"; 17,00 Bursa invenţiilor; .18.00 Videoclipuri; 18,10 Film serial: „Mala m ujer'1; 19,00 Con- certul Orchestrei Naţionale Radio;, 21,00 TVM.' Mesager; '21,30 ;Oameni care au .fost __ ; 22,00 -TV 5 Eirope; 22,30 Muzica e viaţa mea!; 23,00 Teatru ,TV: „Gîlcenva zeilo r" 'de Radu: Stârv»— ca.: •/ >.v
TVR Cluj-Napoca: 0 ,0 0 PariOr -. ramic: ştiri din teritoriu, Casa şi g răd ina ., 9,30 Rubrica îri lim ba m aghiară: Emisiune ag ra ră .. -.: tirguri de toamnă. 14,55 — 15,45 Actualitatea transilvană: ştiri din teritoriu. Reporter în anche-. tă. Incursiune în necunoscut.,
, Redacţia n u : îşi asumă responsabilitatea în 'legătură cu eventuale modificări intervenite tn p rogram ul. anunţat. ;
R E T E T A Z i l t lCREMA DE CAFEA
De ce aveţi nevoie: 500 ml lapte, 6 ouă, 1 ceaşcă de cafea; 200 g zahăr, vanilie.
Mod de pregătire: Laptele se fierbe, cu 150 g zahăr .şi cu vanilia,- se lasă la răcit. Se bat ouăle întregi în tr-un vas, . se toarnă laptele, puţin cîte puţin, bătind în continuare, se adaugă şi cafeaua. Separat, într-o form ă tapetată cu zahăr ars, se toarnă compoziţia $i se introduce la cuptor, pe baie de abur, circa o jum ătate de oră! Cînd s-a răcit se răstoarnă ; pe o farfurie şi se serveşte, eventual decorată cu frişcă bătută.
H■ Farmacii de serviciu: sim- bătă, 12 noiembrie: Farmacia nr. 1, P -ţa U nirii nr. 37, telefon 11-10-49,, orar 8—20, Farm acia nr. ' 31 „BALSAMUM", Cart. M ărăşti Bl. R 3, telefon11-71-83, orar 8-13, Farmacia
nr. 32, Cart. M ănăştur, Compl. FLORA, telefon 16-18-88,' orar8-13; duminică, 13 noiembrie: Farm acia nr. ], P iaţa Unirii n r. 37, telefon 11-10-49, orar '8—20. ,
- Farmacii cu ' serviciu permanent: Farmacia „CORAFARM'Y str. Ion Meşter nr. 4, telefon17-51-05. ’
Garda de noapte: Farmacia nr. I, P -ţa Unirii , nr. 37,. telefon 11-10-49, orar 20—8.
k POLICLINICA . "INTERSERVi SAN”
Str Pascaly nr.S, cart Gnoorgrseni
... INTERNE • CARDIOLOGIE■ NEUROLOGIE. PSIHIATRIE
-ENDOCRINOLOGIE - REUMATOLOGIE
-ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE- -DERMATOLOGIE
. CHIRURGI - ORTOPEOIE . O.R.L.- OFTALMOLOGIE
- GINECOLOGIE. ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE
.ACUPUNCTURA f r -LABORATOR
(Btochimla-Bacterlologla . Imunologl® • Parazltologto
• Tesle SIDA)ZILNIC, Inclusiv OUMINICA,
orele 7*21 Medic da gardft: orele 2t-7
Rezervare coMulla|l»ia tei. 1 9 -3 9 -3 9 .
' ViNEfH, 11 NOIEMBRIE* PAG. 3 ADEVARUL DE ClUJ
N e l i n i ş t e l a P e r i t a g o n r@ O LIPSA DE CEL PUŢIN 40 DE MILIARDE! DE DOLARI ÎN
UUGETUL APĂRĂRII ® :(AFP)
O lip să de cel puţin . 40 miliarde ider dolari ln 'hugetu l A părării a provocat nelinişte la Pent3gon şi pune încă ,o dată sub semnul . îndoielii capacitatea, revendicată totuşi de Statele ' Unite, de a suporta simultan două conflicte de im portanţă medie situate l a antipozi unul în raport cu celălalt. ____ , ‘ _ i
In luna iulie, General Accouting Office JGAO), organism al Congresului care supraveghează s i t u a ţ i a conturilor administraţiilor, a lansat un semnal de alarmă, estimînd că lipsesc *150 miliarde de dolari pentm a atinge acest obiectiv. Potrivit calculelor Pentagonului, „gaura'1 bugetară nu a r fi decît de 40 de m il ia r d e . - Jum ătate din sumă ar trebui economisită din bugetul de „funcţionare , restul putînd fi im putat bugetului altor administraţii. Acest deficit se explică îndeosebi prin faptul că în , cadrul bugetului • p en tru , anul' fiscal 1995, oare a început la 1 octombrie, Congresul a votat o , sporire a soldelor cu 2,6 la sută in Ioc-de 1,6 la sută cît prevăzuse Administraţia. • ... .
La o Jună după avertismentul dat de GAO, in august, oficialitatea nr. 2 de la Pentagon, John Deutch, a transm is acest semnal de alarmă mai departe, cerînd fiecăruia din serviciile sale —..Infanteria,. Forţele Navale, Corpul puşcaşilor marini şi Forţele Aeriene — să-şi 'revizuiască programele de înarm are viitoare, diminu- îndu^e. S-a cerut astfel Forţelor .Aeriene ale SUÂ să amîne_ pune-,
■rea la punct a viitorului avion de vinătoare F-22. Infanteriei i s-a indicat să găsească o alternativă la v iito ru l'său elicopter Comanche. Puşcaşii marini au fost nevoiţi ,să elimine din planurile l o r de vih tor avionul-elicopter V -22 „Csprey", iar .Forţelor Navale li- s-a ceru t să-şi în^-ctinească programul de punere la; punct-a noului- subm arin de atac. \ ■
In opinia lui Dan Goure, expert la: Centrul d e : Studii- Strategice , şi Informaţionale (CSlS), opţiunea dificilă cu care se confruntă Adm inistraţia oste aceea de a şti dacă vrea să investească în arm a-
.rilente capabile să m enţină superioritatea m ilitară americană sau în instruirea forţelor sale, pe care să fie capabilă să 16 trim ită îri orice moment în conflicte de importanţă redusă, Ca o ironie a soar- tei, bugetul A părării a fost unul dintre rarele bugete aprobate de Congres luna. trecută fără modificări considerabile în ' raport cu propunerile. Adm inistraţiei Clinton.,- ; . ■ . . .
NOUL MINISTRU RUS AL ECONOMIEI© EVGIIENI IAŞIN ESTE CONSIDERAT ADEPT AL UNEI
POLITICI MONETARE RIGUROASE ©Economistul' Evgheni Iaşin, un reform ator, apropiat preşedintelui
Baris Elţîn şi. adept al politicii monetare riguroase proragvată ,de „prinvuî m inistrul Viktor Cernomirdin, a, fost-num it m arţi m iniştrii . aî -economiei Numirea lui , Iaşin este interpretată ea o nouă dovadă,, a voinţei conducerii ţârii de a impune pentru anul 1S95 un buget da austeritate financiară. Această cu a tît mai m ult .cu cît ea; intervine după recenta promovare în funcţia de prim-vice* prim-, m inistru a ultraliberalului A natoli' :Ciubais, - -însărcinat să coordoneze politica economică şi, financiară de ansamblu a ţării.
Demisia, la sfîrşitul săptăm înii trecute, din funcţia de viceprim- m inistru a lui A lexandr Sohin, unul1 din pilonii guvernelor care s-au succedat din 1991, provocase temeri în legătură cu o restructurare a guvernului în favoarea conservatorilor. După prăbuşire! rublei,' la 'ju m ă ta te a lunii octombrie, - reform atorul moderat Sohin a-fost acuzat de comisia de anchetă că nu a ştiu t să coordcneze acţiunile. m inisterelor economiei şi finanţelor. Ulterior, el1 a critira ţ num irea în funcţia de m inistru al finanţelor a lui Vladimir Pans- koy, fost m inistru de finanţe din perioada sovietică. ’
Iaşin, doctor. In ştiinţe economice, academician caic a ţinut p relegeri economice „tinerilor liberali" din echipa fostului prem ier E- gor Gaidar, este cunoscut ca tin adept al pîrghîilor de control monetare şi' consideră reducerea inflaţiei drept o prioritate a politicii economice. Prioritatea .o constituie, de asemenea, promovarea investiţiilor, a precizat m arţi noul m inistru al economiei. Potrivit lui, aviaţia, spaţiul şi noile tehnologii trebuie, să fie sectoare finanţate cu prioritate. . . - - - ' > : .
_ - -- / * ~■ •>-««• 0-'*.AHt3Q« * 6 WÎWiA'ON»'. S>MC*M NVC-tl» ‘ '
RusmVi Oetense Minister rpasna werceflcs'J PAVEl CRACHfcVRus ia s Presldeni
v ' BORIS YEtTSIN
„A rm a ta noastră rusă alunecă în tr-o lume a crim ei''i S î S î l C I S r t S S . S S K Î ' PliELtIAT DU COTnWANUL .
© SE CREDE CÂ ARTICOLUL DE FAŢA A COSTAT VIAŢA AUTORULUI SAU, DMlTIîi/• - ‘ : . : HOLODOV © ■.
, „ oamenii, spun _că -în Rusia există b- în-?.. Securităţii au început o anchetă, domnul, Graeiov treaga arm ata - de mafioţi, nu-şi, dau seama ..Cit. a pus capăt 'im pulsului ’ lor nobil printr-Un arde aproape sint.-ae adevar.-. Arm ata noastră rusa -gument decisiv:. „Boris Nicolaevici (Eltîn) mi-a
^ me a crim ei.organizate. O struc- . dat permisiunea". Un detaliu curios: ' practic, ™ ■ i - \ organizata, disciplinata, ^ cu toate diviziile,: brigăzile si majoritatea regimen-
/Aîi^n'ni le^a <; strictei Sosc.şte _aici dm _ Vest. . telor care au revenit în Rusia si-au schim bat 1- (A u to ru l, se refera la Grupul de Arm ata Vest, mediat comandanţii . ... Fără îndoială, este ceâ
Im n c if retragerea dm,- Germania în ,,f mai bună cale de. a-U acoperi urmele. .. Z-'a august) . . : ■ p Aleksandr Jilin, corespondentul.. publicaţiei
P rocuro ru l' general : şi procurorul militar, păs- ® .,Moşkovxkje JSiovosti", oare a-, da t exemple coii- " trează tăcerea'-în legătură cu corupţia existentă r’ crete 'cd* privire , iâ corupţie în G rupul de Arma-
în Grupul de A rm ată Vest/ Poate că şî ei sîrit £j tă Vest, a in tra t în ilegalitate. El scria despre implicaţi în sistem pînă-n gît. Dimensiunile ope- -- maŞmaţiuni de felul comerţului ilicit cu bliri-
. raţiunilor aici (Germania) p o t: fi ilustrate p rin |;date> ' MIG-uri şi m edicarnente: sintetice ■: fabri- ■ d isp a riţia" a două trenuri care se p re su p u n e că , ,Jc?te în Institute . medicale militare roşeşti"" ca a r fi transportat bunuri «îilitare, inclusiv echi- ?;,'m ecuvîntarea evidentă, 'a Ministerului Apărării, pam ent pentru aerodrom uri, din Germania şi toate acestea, Duma de S tat â respins pro--Rusia. De parcă nu, am „ trăi în Europa, • pi în , punerea de a exam ina acest -„Watergate* ,ru se sâBermude.
_ De curînd, generalul Karakozov, şeful direcţiei comerciale', a M inisterului - Apărării, şi generalul Semin; însărcinat cii livrarea de combustibil, au fost acuzaţi de abuz In funcţie. Generalul Seliverstov, prim-comandant adjunct al
Un alt caz pentru a ilustra felul în care mafia pătrunde în structurile centrale de la Moscova: şefu l' Departam entului In stitu ţiilo r terestre de
la Banca Centrală, colonelul Koliaşkin, în timp ce era în Germania, a abuzat de poziţia sa, fu- rînd o maşină a arm atei;, a lost p rin s’faisificînd documente şi împotriva lui au fost 'formulate
diviziei a 16-a, aeropurtate, a fost arestat pentru , trei capete de acuzare în conformitate cu Codul luare de .mită. De ; altfel, acesta din' urmă este . Penal'. In decembrie 1992, un num ăr de 14 auto--considerat ca fiind im plicat in cazul unui cadou turisme Volvo au fost transportate cu un avioncare a _atras jn u ltă atenţie. In 19^2 conducerea' m ilitar de la Grupul de Arm ată Vest la biroul
: G ropulur de A rm ată Vest a cumpărat, prin n işte, acestuia din Moscova. Colonelul nu a fost ni*w 'e^ AAnri’J " Beriin. m Mercedes care a cos- ciodată arestat din motivul deosebit de original
j x m ărc trim is la Moscova. Puţin că HI.V. Koliaşkin- este 'u n = soldat internaţioha-timp d u p ă ; aceea, :m aşina a fost văzută la Mos- list, dispune, de referin ţe pozitive si a p lă tit con-cova. şi in ea se afla -ministrul apărării, Pavel travaloarea pierderilor materiale” Mă mir căGraeiov. Cînd procurorul' general- si Ministerul nu i s-a decernat o m edalie1 - '
.Rusia: nostalgie imperială sau
„(POLSKA ZBROJXA“ NR. 100/1991) ;Afirmaţia analiştilor occidentali 1 că reintegra
rea economică3 şi apărarea din cadrul CSI pot fi interpretate exclusiv ca intentii imperiale ale Federaţiei Ruse l-a determ inat pe E. Primakov, directorul Serviciului rus de informaţii, să prezinte poziţia serviciilor secrete ruseşti' în .această problemă. . •
Potrivit Serviciului rus de informaţii, Occidentul nu doreşte o Rusie care pare să joace in acest sistem- rolul dominant. Partea rusă consideră, totodată, aceste concluzii ca fiind eronate, susţinlnd câ necesitatea . integrării tinerelor state, foste republici, este dictată de necesitatea de a face faţă problemelor econom ice; sau de apărare şi conflictelor etnice.
Autorii utiul raport al serviciului- m enţionat ;ccnsideră câ cele mal. periculoase sînt conflictele etnice, care au o tendinţă de extindere. Ga
: exemplu se dă Afganistanul, unde unele grupări aspiră la separarea părţii de nord a ţării (locuite mai ales de tadjici şi uzbeci), la crearea unul stat. separat din care să facă parte şl Tad- jikistanul. .Temeri serioase , provoacă, de asemenea, - interesul extrem iştilor, islamici ^pentru Gau-
, caz, şi Ţadjikistan. ‘ , . •f . TREI SCENAUIl’ - ■
A utorii'p resupun că sln t posibile trei scenarii Vie evoluţie a situaţiei,’ Prim ul — reintegrarea economică şi pe planul apărării. Ahla ulterior ?r apărea condiţii de integrare politică, ale cărei rezultate ar fi confederaţia, Al doilea scena»
? riu prognozează că în Rusia şi in alte state se vor face resim ţite forţele naţionaliste, care se bucură de sprijin din exterior. Serviciul rus de informaţii susţine că - va' interveni o întărire ' a forţelor islam ite, iar tendinţele- separatiste vor conduce Ia dezintegrarea m ultor state, ceea ce va pune direct în pericol securitatea mondială.. Potrivit scenariului al treilea,--unul d intre statele CSI' — d a r nu Rusia —' va prelua rolul de integrator. Se va produce apropierea d in tre u-
. nele republici i şi va dem ara integrarea în cadru grupului. Exem plu acestor ţări va fi urm at de altele din . spaţiu l ex-sovietic. S-ar putea ca a- ccst grup să f ie , subordonat unei zone de inflti-
.. enţă din afară. . ■ .
TEMERILE RUSIEI
r . Un document al Departamentului de Stat, publicat de „Washington Post* a r susţine că SUA sînt de acord cu extinderea sferei de influenţă a Rusiei pînă lâ graniţele răsăritene ale Poloniei, dacă această ţa ră va respecta drep tu l internaţional şi dacă aceasta nu va fi o piedică pentru interesele Statelor Unite. Documentul vor-
:beste de obiectivele , comune ale SUA şi Rusiei — m enţinerea echilibrului In lume, precum „parte- neriatul strategio" d intre Washington şl Moscova. El s-ar pronunţa împotriva dezintegrării Rusiei (de pildă separarea Gecenlei), precum şl împotriva „dispersării controlului asupra forţelor nucleare ruseşti". , ,
D ezm inţirea-D epartam entului de S ta t nu a liniştit fostele republici baltice. . Potrivit > liderului opoziţiei lituaniene, Vytautas Landsbergis, Inform aţiile publicate de „The Washington Post“ slnt un prim sem nal de avertism ent pen tru statele baltice, mal ales pentru L.ltuanla, să nu încheie ciţ Rusia un acord privind tranzitul m ilitar,
GERMANIA CERE STATELOR EST-EUROrENE:
Să aiM răfiflarcM inistrul g erm an . de ex terne,; Klaus . Kinkel, a cărui ţară deţlhe'
in prezent preşedinţia UE, a afirm at că este de importanţă crucială ca reuniunea liderilor UE de la Essen, de la 9—10 decembrie, să aprobe un document strategic pentru dezvoltarea relaţiilor cu aceste ţări. K inkel a ară ta t că acest document va aborda-problem ei» pieţei unice europene, reţelelor de-transpo rt, luptei împotriva crim inalităţii, investiţiilor, culturii şi instuirii. Dar m inistrul a re-, fuzat să ofere vreun indiciu cu privfe-e la data unei Eventuale a- derări a ţărilo r din Est la Uniunea Europeană.
UE a fost prudentă cu privire la fixarea unui calendar, deoarece â ară ta t că foştii sateliţi al Moscovei trebuie să-şi adapteze economiile şi alte aspecte ale societăţilor lor înainte de a intra Sn UE. NATO, îngrijorată că Rusia s-ar putea simţi Izolată şi nemul- mită, a refuzat de asemenea să stabilească un program pentru admiterea de noi membri, dar a afirm at că se va extinde spre Est Ia un moment dat. Kinkel şi-a reafirm ât opoziţia faţă de o propunere a unui m embru al Uniunii Creştin-Democrate a cancelarului Iîelm uth Kokh referitoare la „un nucleu dur“ de cinci state ale UE care să exercite presiuni în direcţia Integrării europene în cazul
- în care celelalte ţă ri nu doreso să acţioneze mai rapid.K arl Lamers, consilier apropiat al Iui Kohl şl purtător de cuvint
pentru problem e externe al UCD, a afirm at într-un discurs la Paris că „nucleul dur" nu trebuie lim itat la Germania, Franţa şi la cele trei state B enelux D ar aceste ţări sînt singurele care pot şl doresc In prezent să participe la toate aspectele-cheie ale Uniunii Europene stabilite In T ratatu l de la M aastricht — o monedă unică şi o politică externă comună — şl, prin urmare, sînt prin definiţie cele care stablleso ritm ul. Propunerea UGD, făcută In septembrie In -tim pul campaniei pentru alegerile generale din Germania, n stlr-
- n it revolta unor ţă ri ca Italia, Spania şl Marea Britanie, care a» fi fost exclusa din nucleul construcţiei europene,
ADtVARUL OE CLUJ VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAC. ţ
Scriitorul Vasile RE6REANU la 60 de ani!
Iv i t dintr-un meleag de excepţională fecunditate spirituală, din părţile grănicereşti ale Năsău- dului, Vasile Rebreanu a tras mai departe brazdă adîncă ( şi fertilă a unui Coşbuc şi Eiviu Ptbreanu. Făcînd parte din strălucita. generaţie care a dat vîr- furi - precum Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, D. R. Popescu, Fănuş Neagu, Marin Sorescu, Ion Băieşu, Nicolae Breban, Cezar Baltag — spre a cita doar cîteva nume — el şi-a cîştigat un loc aparte, bine definit, în proza românească. Pornit . sub semnul unui lirism teluric de.'o. aleasă substanţialitate, în rom anul; „Casa11, purtîrid pece teaunu i .tran silvănean inedit şi peren, evo-‘,> Iuţia sa a cunoscut salturi spec-: taculoase pe verticală,'instituind un avangardism de marcă şi o- riginalitate, prin şocanta apariţie
a paginilor din „Călăul cel bun".P rin arta sa de intelectuali
tate rafinată şi instinct ancestral, îmbinînd realism ul dur cu cel mai suav onirism, verist şi fantast, deopotrivă, Vasile Rebreanu rămîne un mag plin de candoare, înfăşurat într-o pelerină siderală de pănură ţărănească. '
Prin „românismul său sublim at11, el transcede cu dezinvoltu ră donquijottescă orice frontiere, celebrînd în catedrala cosmică. Se salvează din universul alienant citadin prin acel suav „Caz de iubire la Hollywood1*, descoperind mitologii imemoriale şi reînviindu-le. Romancier şi nuvelist, dramaturg scîn- teietor prin simbolistică, ironie, prin umor, disiftvulînd tragicul sub multiple măşti, distins cu premii în ţară şi în străinătate, tradus în numeroase limbi, scriitorul îşi continuă drumul.
De pe prispa celor 60 de ani, cu un aer uşor, melancolic, el contiună să stea „la masa lui de brad“. Are în faţă 600 de
~ pagini de manustris al unui roman inedit, asupra căruia, meş-' terul Rebreanu stăruie într-un efort voluptos, benedictin. Din această carte, sub titlul provizoriu — „Legaţi-vă centurile de siguranţă11 — a publicat cîteva
. fragmente, care ne permit scurte scrutări într-o lume fanam- bulesc-vizionară. Frescă a veacu--» lui nostru nebun, în ambiţia
.autorului ea trebuie să fie un vast caleidoscop, eseu şi satiră, meditaţie gravă pe tărîm ul apei tulburi, care e tim pul diurn al ultimelor generaţii... '
La 60 de ani ’ cît împlineşte acum, meditînd la cele bune şi cele rele, într-o vrem e a tran ziţiilor de tot felul, cînd cul-
• tu ră cerşeşte ' la ; p o rţile parve-■ niţilo’r vechr şi rtoi, Vasile Re-
breanu îşi respectă statutul de . scriitor. , •
ÎVllrcea; VAIDA-VOEVOD
EXPOZIŢIE DE PICTURA
NARCIS BUCURPrezenţă constantă şi prestigi
oasă In cadrul Salonului naţional de artă al medicilor care se o rganizează anual la Cluj-Napoca, NARCIS BUCUR ne. oferă bucuria întîlnirii cu o selecţie sem-
, riificativă a creaţiei sale (38 u- leiuri şi 8 luc ră ri' de grafică), expuse în eleganta sală a galeriei Bibliotecii Centrale U niver-" sitare. O expoziţie concepută omagial în amintirea distinsei .sale soţii dr. Maria _ Bucur, a cărei ipostază portretistică m archează un tragic destin uman.
Prioritare sînt în cadrul an- -samblului expoziţional peisajele, pen ' în care Narcis Bucur îşi dezvăluie reala capacitate de e- ternizare a vibraţiei specifice diverselor climate. Şansa unor fertile pelerinaje I-a fixat într-un stim ulativ contact îndeosebi cu lumea miraculoasă a Veneţiei peste care se aştern evocator reflexele unei nostalgice şi inexorabile treceri.
Sensibile şi rafinate sînt de a- semenea reconstituirile ce imortalizează realităţi franceze (Dimineaţă pe Sena. Trufandale m atinale—Halele vechi din Paris, Place du Teatre I, II, Ilonfleur), belgiene (Peisaj-Bruges) sau
,turceşti (Oraş oriental — Istan- bul, transpus într-o suoerbă irizare de albastru şi alburi diafane), de un farmec aparte fiind imaginile care ridică în planul
'artisticulu i autentic alcătuiri peisagistice specifice. spaţiului românesc (înserare pe lac — Beliş, Ghiolul, Litoral — Vama Veche, Case vechi, Vine ploaia de la Cluj, Peisaj din Deltă ş.a.).
P ictor stăpînit de bucuria nuanţelor, de armonizările îndelung decantate, -atent elaborate şi stăpînite, Narcis Bucur pro-
, bează o sensibilitate coloristică de certă individualitate.
K Nevoită LAPTOIU
In memoriam acad. VIRGIL VĂTĂŞIANULuni, 14 noiembrie se împlineşte un an de la trecerea in nefiinţă
a acad. Virgil Vătăşianu. O zi ţ i o dată ce readuc în memorie, m ai puternic, OMUL, OPERA. Intr-un singur cuvint, VALOAREA. R ecunoscută şi apreciată. In ţară şi peste hotare.■ Traversăm o perioadă a restituirilor. Iată de ce preferăm în locul cuvintelor noastre, cuvîntul m agistrului. Şi o facem prin p u blicarea unui text inedit, „Arta românească în timpul domniei lu i Constantin Brâncoveanu**, fragment dintr-o conferinţă ţinută la cursurile de vară de la Sinaia, 1964. Text cu am abilitate pus la dispoziţia cititorilor .Adevărului de Cluj“. în exclusivitate, de doamna profesoară Lucia Vătăşianu, gest pentru, care îi aducem încă odată mulţumirile noastre.
- - Demostene ŞOFRON
Tn această „nebun de frumoasă" Joamnă clujeană, scriitorul Vasile Rebreanu împlineşte 60 de arii.
Mu!fumindu-i pe a- ceastă cale pentru vasta sa operă, parte a patrimoniului literar naţional, Biblioteca judeţeană „Octavian Goga" Cluj şi cititorii ei îi u- rează multă sănătate, viaţă lungă si putere de creaţie. „LA MULŢI ANI!"
Lecturi,
: A;■ÎHEISPREIECEA POHTE, U„Mare e m oartea / fără m ăsură /s în te m ai ei cu rîsul în gură-
RAINER MARIA RILKE
O carte de mult dorităRecent a apărut în Editura
Didactică şi Pedagogică lucrarea in titulată i,Dezbateri educative cu : elevii11, scrisă de doi psihologi ■ clujeni, Titus Şuteu ' şi A- driana lonescu. Cartea este deosebit de utilă în abordarea' u-
■ nor probleme- educative îrnpreu-- nă cu eleVii. de diferite vîrste,
fiind axată pe studiul de caz.Autorii lucrării • tratează ■■■ o
gamă variată de aspecte ale com- : portamen'uhii la vîrstă la care . încă personalitatea individului ■nu ş-a maturizat pe deplin, iar
■ spr-'lnul celor din*jur merită să fie luat tn -seamă. P arted . întîi a lucrării prezintă un num ăr de 3? rle astfel de dezbateri educative, repartizate pe grupe de clnse ale Cilului primar şl ale c«lui gimnazial, căutînd să aţin- jjă un conţinut adaptat specifi- OMlui de vîrstă. Partea a doua înhumează'. un nurrăr de 25 de
rit* materiale educa'ive,■ d^ tina te dezbaterilor cazuistice ' cu “lovii de liceu şi ai şcolilor
profesionale, pe baza unui con- . ţinut adaptat preocupărilor majore ale adolescenţilor,-
' Vlelo *?ărcaş— psiholog —
Cei care trec a treisprezecea punte intră în acea înţelepciune care devine dintr-odată statică, fără drum de întoarcere sau! de mergere înainte. Eminescu a ră-- mas pe această punte, pentru că el era predestinat să-şi încheie întreg - universul AlCl-ACOLO, dar nicidecum la MIJLOC. Scri- indu-şi autobiografia, căci . asta; este cartea ■ IOANEI EM. PETRESCU — „EMINESCU — , POET TRAGIC1* apărută la E- ditura' „JUNIMEA1*, din Iaşi ea, nu repetă, de fapt, după cum scrie îngrijitoarea ediţiei, Ioana •Bot, decît o veche ediţie: .Eminescu. Modele cosmologice şi viziune poetică. Cartea este atît de dedusă din adîncul sferei autobiografice îneît nu există om
. să nu o poată pricepe. Pentru că Tîrcul ei adîrtc este Tîlcuirea lumii de oriunde şi oricînd, facerea şi desfacerea. Orînduită în şase mari capitole, unde raţiunea este magie de ■ gheaţă şi foarte departe cOborîre în - arderea sufletului, cartea acestei mari poete nu.se poate desprinde' de fiecare Cuvint, ea. fiind, prin şine puterea de a reduce la cu- vînt înţelegerea universului, deci ceea ce dorea poetul. Cunoaşterea fiecărui fir de praf din numărul ce nu s-a născut încă — iată esenţa acestei cărţi. •
I. Modele cosmologice, II. Universul paradisiac, III. Conştiinţa istorică şi dram a înstrăinării spiritului în timp, IV. Universurile compensative, V. Oglinda de aur, VI. In m etru antic (capitole ale - drum ului spre întreg). Ioana Em. Petrescu s-a oprit în faţa numărului magie VII pentru a nu fi o Jumătate, ci numai un început! Este a Treisprezecea. Planetă, planeta celor fără de zodie, dar şl a Treisprezecea, Punte care comprimă tot D ru -1 mul. Toată cosmogonia lui Eminescu este o vastă construcţie a , unui pod fără de priciriă, cum ‘
ar spune Stănescu. Şi toate aceste lucruri fără de pricină cuprind universul unde naştere-viaţă- m oarte nu sînt decît Creaţia. Spuneam că această carte este o autobiografie şi acesta este cel mai cum plit revers al personalităţii: cînd îţi găseşti geamănul şi el este Totul, adică deplina înţelegere a tot ce a fost . şi a tot ce va fi în veacul ve'cilor.
Spuneam că această carte este o carte perfectă pentru că orice poveste scoasă din ea, orice
UN TEXT INEDIT:„Arta românească în timpul
domniei lui Constantin Brâncoveanu"
. Arta românească din perioada lui Constantin Brâncoveanu prezintă o serie de particularităţi, între, altele şi . de ordin stilistic, îneît s-a creat expresia de „stil brâncovenesc11. Cum Brâncoveanu a domnit între anii 1688—1714, e vorba de o fază stilistică a barocului, dar a unui baroc Specific Ţării Româneşti care absorbise • sporadice contaminări cu barocul italian şi cu cel încă incipient transilvănean, precum şi cu barocul turcesc. în esenţă însă, a rta din perioada lui Brâncoveanu e rezultatul unei evoluţii locale,
■ constituind un fenomen independent, în care contaminările amintite formează doar un episod. De aici concluzia că stilul brâncovenesc se datoreşte unef dezvoltări interne, cu rădăcini ce pot fi urm ărite pînă c ă t r e mijlocul secolului al XVII-lea şi cu_ o succesiune care dăinuie şi în cursul primei jum ătăţi a veacului al XVIII-lea, răspîndindu-se şi d incolo , de ’ hotarele principatului. Caracteristicile acestui stil se integrează de fapt atît de Organic în evoluţia artei feudale din Ţara Românească îneît stilul perioadei. brâncOveneşti a fost adeseori
■ considerat nu numai ca un punct
cuvînt este eludat, ea aduce Orbire binefăcătoare aşa- cum Vederea lui Borges nu este decît o prea-limpede şi perfectă viziune a Bibliotecii. scrise. Poveştile nespuse nu sînt decît mlaştina, indefinitul, de aceea ele nu încap în Bibliotecă şi de aceea ele' vor murmura mereu într-un perfect mijloc: „Exilat, aici pe păm înt de jale / Viaţa-mi pare- ostrov, răsărind din valuri, / Un pribeag mă văd dominînd pustiul / Mijloc al mării („Odă în metru antic1* — variantă). A- cest mijloc este Cartea- infinită, dar care cuprinde elementele primordiale: apa Şi nisipul. Lumina este ultima treaptă de pe
' a l Treişprezecelea pod!Cantemir SERGIIIE
culm inant al" artei noastre - feu dale tîrzii, dar şi Ca un reprezentant tipic i'al artei Ţării' R o mâneşti Îndeobşte/S tilul brâncovenesc e deci un fenomen care depăşeşte orirontul cronologic restrîns a r domniei lui Constantin Brâncoveanu. Marele număr 'de construcţii din timpul : acestui domnitor "se datoreşte. perioadei do linişte; şi prosperitate, fireşte o prosperitate-relativă, o acum ulare de bogăţii în mîinile fam iliilor predominante, Brâncoveni- lor şi Cantacuzinilor. Activitatea vie de pe numeroasele şantiere a generat o cristalizare deosebit de omogenă a limbajului artistic, a morfologiei arhitectonice, a; celei decorative, plastice şi picturale, pe scurt, o unitate stilistică. A rta din perioada lui Brâncoveanu nu se caracterizează şi prin strădania de a rupe cu conotaţiile moştenite şi de a le înlocui c u concepţii şi forme aderente actualităţii, Stilul brâncovenesc constituie prin urm are, un pas sem nificativ într-o direcţie nouă şi de aceea va evolua consecvent în cursul veacului al XVIII-lea, modifieîndu-se treptat, făcînd trecerea spre arta modernă, spre clasicism. In acelaşi timp, el a cunoscut şi o însemnată expansiune spre Moldova şi Transilvania de sud,; unde se mai păs-- trează şi unele ctitorii ale lui Brâncoveanu, la Făgăraş, ca şi la Sîmbătă. . . . .
acad. Virgil VĂTĂŞIANU
SCRISOARE DESCHISĂ adresată domnului DUMITRU POPA,
DIRECTORUL TELEVIZIUNII ROMÂNE, BUCUREŞTI
(Urmare din pag. 1)Dumneavoastră permiteţi ca pe banii statului
român şi - ai contribuabililor români să fie realizate emisiuni In limba maghiară care propagă cu perseverenţă, defăim area României şi
. a. _poporului. român, incită .la discriminare pe criterii etnice, la separatism teritorial şi la învrăjbirea Intre cetăţenii ţării noastre.
Emisiunile în limba maghiară nu au un caracter cultural, nu contribuie sub nici o formă lâ ideea apropierii şi concilierii între populaţia m ajoritară românească şl m inoritatea etnică maghiară. . ;
■ Mai mult, prin emisiunile în limba maghiară liderii UDMR se laudă cu acţiunile pe care au re u ş it . să le organizeze împotriva României ca sta t naţional unitar, Împotriva instituţiilor fundam entale ale statului român, creînd şi întreţi- nînd astfel o adevărată psihoză de Învrăjbire in- teretnică,. de permanent conflict pentru a obţine noi privilegii. ,
Redacţiile^ emisiunilor în lim ba maghiară,' atît de la Studioul din Bucureşti cit, mai ales, de la cel din Cluj-Napoca, nu prezintă corect realităţile româneşti şi adevăratele preocupări ale cetătenilor români aparţinînd etniei maghiare, ci sînt axate In principal, pe falsificarea adevărului, şl m al'a les a celui istoric, acordind priorita te tentei politicianiste, reuşind „performanţa" de a transmite pe post cele mal slabe emisiuni din punct de vedere artistic. Salariaţii a- cestor redacţii au fost selecţionaţi după viru
lenţa limbajului şi comportamentului faţă - de români, fiind promovaţi adepţii extremismului, şovinismului şi separatismului de toate felurile!
O bună parte din emisiuni se transm it fără ti- trare în limba română, în felul acesta cetăţenii României fiind împiedicaţi să poată cunoaşte şi
■ înţelege preocupările şi problemele etniei m aghiare.
De asemenea, neavind nici un temei legal, realizatorii emisiunilor în limba maghiară îşi per-,
. m it să atribui*» alte denumiri localităţilor existente îri România. Acest procedeu este folosit şi pe genericul em isiunilor'în limba maghiară. ’
_ La finalul emisiunilor în limba m aghiară-se reuşeşte incitarea, neliniştirea- şi umilirea telespectatorilor din România.
Telespectatorii români apreciază - emisiunile realizate de studioul naţional în limba germană'
. şi, ale altor minorităţi naţionale, care permit cunoaşterea culturii acestora şi a interferenţelor pozitive în 'spaţiu l spiritual românesc.
Vă solicit, domnule director, ca tu baza prevederilor Constituţiei României şi a legislaţiei
' In Vigoare, să interveniţi cu ferm itate pentru ca cele semnalate' să nu mai fie permise în emisiunile tn limba maghiară.
Dacă dumneavoastră, împreună cu colaboratorii apropiaţi, nu reuşiţi şă asiguraţi aplicare? şi respectarea prevederilor Constltuti'1! şi a legilor statului român, vă asigurăm <1-’ sprijinul parlamentarilor, membrilor şi simpatizanţilor PUNR.
Vă rog. domnule director, ca atît prezenta scrisoare. cit şl răspunsul dumneavoastră să fie me- diatizate la ore de. maximă audienţă pe postul naţional de televiziune şi Sn cadrul- emisiunilor TV In.lim ba maghiară.Cluj-Napoca,10 noiembrie 1994
VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 5AUfcVARUl Ut C lU J
m m
uTOCK 4 • OOŞUflGr SIS. BUDcu sediul în Zalău, P-ţa Suliu Maniu nr.9
Uşor de transportat, randament niare la încălzire, pepoluante,
tiu nccc3ită gură de aerisire (horn). Preţ ds vînzare 3 5 D .0 0 0 lei. Garanţie 6 luni.
Service asigurat. Comenzi şi relaţii la , tel. 0G0 - 632080, LUNÎ-VHVIERt \ între orale 8 .30 - 1 6. [3907471 !
! r'B A M C P © $ T S*A » ' r; v Sucursala jud. Cluj,
‘«înde Ia licitaţie publică în data ds ; i. .■■■ ,v-,v ; . , , , v 'hi
J ;-..15 n ov.19S 4 orele .Î2 .WV??** ^apartam entu l de 4 c a m e r e jş i dependinţe de pe Btr.Primăverii nr.SB, ap,25, e ta j 4 şi autoturism OLTGIT an fabricaţie '1933, nr. circulaţie C/-02- DDT, ale debitorului Retegan Gheorghe,. Licitaţia va fi organizată pe stn Primăverii. ;
nr.26, ap.2 5 Cluj-Napoca,-orele 1 1 -
^garsoniera de pe strada Mshcdinţinr.42-44, ap, 72 , a debitoarei fflmăşan Gabriela.•>'. Licitaţia s s va organiza pe str. Mefedirii»
nr.42^44, ap,72 Cluj-Napoca. , . • -liţ data de Î S nou.*1334 oreie 11 »& autoturism PEUGEOT 3 0 3 GL Profilt cu nr.circulapie €j422-7WG, capacitate cilindrică t2 9 4 } al debitorului Şarametr Doina, - -;>■-. '
Licitatia se va organiza pe strada Liniştii nr.13, cartier Someşeni, Cluj-Napoca.
" •;:h ^ {762387J - : ' k;V :
SC TUNĂTORI A "î^ETALUL'' s. R L."■ Cluj-Napoca
'cu sediul în Cluj-Napoca str. Maxim Gorki nr.167. tel, 1 8 7 7 7 7 . int. 1 1 5 , 2 4 5 . '
fax; 18B 437 , execută şi comercializează la■ preturi deosebit de avantajoase:
!S rame şi capace de cana! carosabil şi necerosabil -.r, ■; :-
9 toate tipurile de piese Gîhault din fontăB dwerse piese turnate din fontă, aluminiu,
bronz a io te l991 • Im colectează de la agenţi economici de s ta t
sau privaţi deşeuri de fontă lâ pret de 4 0 lei/kg. * > ,
(762354} . ; ,-vr . '
s .c v^ tS U N j £3 i frVriM»? s*a* CluHyapoca Str. Gh.Doja nr.22*26. doreşte sâ cumpere40 BUC. CASE DE M A R C A T ,
prin licitaţie dischisă.Caietul cu sarcini se poate consulta
V la sediul societăţii.( Relaţii la tel 1 1 8 9 5 4 , int. 118.
între orale 13-15,(7623611
s . c . b im ex im S.A. Ciuj-Napoca.str. Aurel Vlaicu .184, tel. 147916,
conform Legii 6 6 /1 9 9 3 * anunţă concurs dei selecţie pentru ocupatea postului de
MANAGER el societăţii. ’• ■Ofertele vor fi depuse pînă Ia data de •
1 5 decembrie 1 9 9 4 .(2 9 9 0 6 3 8 ) . '
MQDEX *ii® ' '' '
ICel mai m are Ml distribuitor- eh-gras din t a r ă de
Vă oferă:l^ baloţi de 10 kg sortaţi (pantaloni,
îmbrăcăminte copii, treninguri etc.) ' Îm pungi cu haine neeortalie, colectare
originală: 5*15 kg y \v. fealoţâ nesortafci: 300*400 kg
Jnformaţii la sediul firmei:; Cluj-Napoca. str .Memorandumului nr.l
LUNI • VINERI • în tre orele 8 - 1 6 0 Telefon: 0 6 4 / 1 9 4 0 3 0 ,11B 4S 0
Orar d e p o z i t VLÂHA:lutiî' sîmbătă, orele 3~iîŞ
S.C. ELMET Ş A’ flsj-Hopeta, i»t. fflbridi « . 118
angajează de urgenţă 2 ECONOMIŞTI fi*toîH Io teleftfn; 14.10^7/136 (29|>73
Sc "METALO, CHIMICE" sa jj; '■:; Cluj-Napoca;
,iS~duî Eroilor an 2 1 -2 3
064-11.84.18; 11,25.63;' . . .. 11.26,72
Vinde la cele mai m ici preturi prin , m agazinele sale;'
,.© case de bani cu cifra şî chei, de ;■ producţie spaniola prin magazinul 84 "GENERAL" - cartier Zorilorţi ^ * ?.
® mobilier de tax pentru - “ pretenţioşi şi firme prin magazinul 2 â(5fl MobHă -n Aeroport; ’
® maşini electrice de cusut marta "NICOLETA” sub preţul producătorului prin magazinul 84 'VEMMV' -cartier Zorilor.La m aşinile de cusut sc acceptă | i plata m irate.
(762381)
iH ii .I
LOAREA ŞOARELUL ,jmport şi producţie internă (Oradea!/ *
. • en-gros .şl en*detait ^ ;r M ag. GECOM str. I.M.KIein r ir .lf^ i- ,
program9«17,' (290744J:v:„v ,•»* T - ''■î'.'M***.
suptumanal JB. cconomicşi fimidiir cca mai prestigioasa publîcaţic de profil oferă: |
| Un OPEL Corsa ® 0 propnef ate dc vacanjă în |Spania ® Un calculator portabil Bull 9 0 tx tu r - l isie de 10 zile în Grecia • Un televizor color Zass | | 9 Un vidcocasetofon 9 Două radiocăsetoloane
Şi multe alte cadouri surprizâ! .
m m m m m m m sCQ“V IT R IN A > P u b l i c i t a t e v
s t r . G h . l î n r i ţ i u n r . 2 4 ; te l : 1 9 0 3 8 2 , 19 0 3 8 3
Ş.C, UNIREA S.A.P-ţ& 1 Mai «r . î - 2 Ciuj-Napoca
. i IV'
^ I bobinator clg, 4-7,. % 2 cconomişti ^
Informaţii suplimentare se pal obţine• ta sediul societăţii sau ta telefon
13^62,88, interior 221, serviciul PJ.S,:: . r •*' -,T (290739)
REGfA AUtOiyOMÂ A DOMENIULUI PUBUC
• Cluj-lSIapoca, str. ÂvTam . Iancu nr.28.
tel. 40-(0]64-19 3 2 1 0 ;
rfe)0 (i(O j64-194449 EIMTITATE ACHIZITOAnE (lAIlfESTiTOBÎ
£ Regia Autonomă a Domeniului Public i
I AIV3UMŢ OE LICITAŢIE (fără preselecţiej
OBIECTIVUL tic irariE l: Wod de Circulaţie Pasa] Denivelat str. A.Vlaicu « Cehoslovaciei - str.ia lom iţeiENTITATEA ACHIZITOARE: f?.A.b.P. ctuj-Ngpoca SURSE DE RiUAMŢARE: Alocaşi bugetare ^e seama transferului de la bugetul de stat. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI:R.A.O.ft Cluj-Napoca. str. Avram Iancu nr,2 2 - 28:, tel. 1 9 3 2 1 0 , 1 9 4 0 5 5 int. 906 , telefax .194440 v. :;1’- r '
Termenul limită de depunere a documentelor de p rese lec ţis / ofertei: 1 2 .1 2 .1 9 9 4 ora 9 sediul RADP - str. A.ViaiCp 22-28 , . Deschiderea licitaţiei publice: 1 2 .1 2 .1 9 9 4 orele 11 Ia sediul RADR : ' ■ : Documentele licitaţiei: preţul - 2 0 0 ,0 0 0 lei, moneda - lei; sediul RADP ^
^Vizitarea amplasamentului;:. .Incepînd ‘ ■ cu 1 4 .1 1 .1 9 9 4 pînă în I 2 .1 2 ; i 9 3 4 r Condiţii de participare: limba română: > .
(2 9 0 7 5 0 ) - ; : _
s .c , "LIBERTATEA" sa.u< w « | o t • t .
- cu sediul în Oui-^lăpocâr str. Gărzii nr.21ans»/Mî« C O N SILIER JURIDIC
(JU R IST ) prin transfer sau R.F.M.\ Concursul va avea loc îrt data de "Z, '\ 1 4 NOV. 1 9 9 4 la ora 1tr v; ;
» r Relaţii ta telefon 132048. int. 122. ;
' ” m m M
w ' i u y m m ţ .VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 6
A ftlU H lŢ
S.C. UNIREA S.A.' P-ţa 1 Mai nr.1- 2
organizează licitaţie în zilele de 24 NOV. şi 30 NOV. 1994 orele 10. la Serv. Mecano *
Energetic Investiţii. •> ;t . 4 •
- VÎlIZâre maşitii unelte,.aparate de . măsură şi control, mese birouri, planşete de
desen, dulapuri de vestiar
închiriere spaţiu pentru birouri 320 mp.Informaţii: tel. *136288, int. 122 ^
. : ’ (2907421^ I IUM.I' Oinil-............ iiiHUWHWWOWHWeMMMCmQOWHUMWWWMWMOOMMWtB»
f s.c. ’TURiSM TRANSILVANIA" o.bcu sediul în Cluj-Napoca.
T: P-ţa Unirii nr. 10, organizează în data de 1G .1 1 .1 9 S 4 , ora 10.
la sediul societătii. licitaţia pentru
vînzarea de mijloace fixe aprobate pentru casare.
V .
Listele pot fi consultate la serviciul tehnic at societătii. tel.1166 37. (290749) “
NEOSET. * ‘ - \ * ' ' este un concept de mobilier!
modular de înalt nivel esteticşi calitativ, care vă permite
să adaptaţi spaţiul pe care îlaveţi la dispoziţie stilului dvs;
de viaţă. . /'V, V
NEOSETvă oferă, mobilier pentru ţ\
birou sufragerie dormitor :
tamera de copii ; spaţii conterbiale X s t r . ART-ELOR :nr. 6; j • tel./fax : 144 218
Fantastic, îo fî? participanţii ia concursul Capri Sun sunt câştigatori i preMiile putând fi rid icatede i t f iM gazinu! F IE S IA , str. N. Titulescu 18 începând :de-liihi 1 4 nbv .Cu c a p r i ş iM ^
întodeauna câştigăîor l
c o t w o c ^ ? ^... - 7 f ■ ■. ,J .........A sociaţia Patroni/or ş i Afieser/a£/7ordin judeţul Cluj. convoacă conferinţa anuală,
care va avea loc în data de 15 ndv.1994, orele 12. la clubul C.F.R. din Cluj-Napoca,
str. Dobrogeanu Gherea nr. 17.... . ( 2 9 0 7 4 1 )
Str. CTmpului 110----- -------------- — — — — Teh 123801 "wConfecţionează:- h u so interioara şi exterioara
* “ p e n t ru o r ic e tip d e Bufcbţurism;- p r e l a t a p e n t r u 'a u to c a m io a n e şi .rerrto rci
(din m a te r ia l d e im p o rt)• OFERIM SEBVICH DE C A U fflfrS I PR0MPT1TUD)NE »
<&■
S i c . CASIROM s.a TURDAStr. 22 Decembrie 1989, nr.35 .
organizează în data de 8.12.1994, ora 10. la Sediul Societăţii, coricurs de selecţie pentru
. ‘ ocuparea,postului de:
MANAGERîn conformitate cu Legea nr. 66/1993 şi _
Normele metodologice nr. 1/1994 ale FPS.
Documentaţia de prezentare a societăţii poate; fi consultată ia sediul unităţii în zilele lucrătoare
între orele 7-13, la secretariatul societăţii.
Candidaţiivor. depune oferteleln plic încHii pînă la data de 5.12.1994, orele 13.
• Reiat» suplimentare lâ tel. 064/318250 sau ’ s i • 064/312706.
(762375)..
I lJATUC CI.UJ.iiace. cunoscut publicului călător mo-_ dificările de transport,.în ; comân,. cauzate de lucrările ce se execută Ir» intersecţia’pod Som eş ~ str. iTraian — , str. K. M a rx .i- stri. Dacia peritriiv pozarea toriductei d e '; apă <?j 140G, u\ perioada: 11.11. 1994, orelc'18,00 pînă în'14.11. 1991, ora '4,45, după cum urmează: -
1. Circulaţia troleibuzelor p e 'lin iile nr. 1 se sistează.Deplasarea câlătorilot’. pe r e la ţ ie .p ţa l ’ Mni — cart. Mă-, năştur r - se va asigiira cu > autobuze pe un traseu mo- ‘ dificat între pţa Abator, ş i p ţ a M . . Viteazul (pe str. Dijmei — str. laşilor). V <
2. Troicii,mele de pe lin ia-3 şi 4 vor circula pe trasee :«.curtate pînă în pţa M.\. Viteazul, ia r troleibuzele liniei nr. 9 prin pţa M; VitSâzul l'p îriâ 'pe Bd. 21 Decembrie J989 (cap linie nr. ; 7, .tîilpă'biserica' Şf. Petru). , ”
Per.lru călătorii jiniiloi- de trbielbozo nr 3, 4 şi O cu interes de deplasare:Jn pţa Gării se asigura autpbu-
Z r S Z T i t r f S v £ t " ^ . V - Ş‘ J3. Autobuzele de pe liniile 26, 17, aii 35, 36 j şi 41 vor
circula pe traseele.deviate astfel; _A. Liniile 26, 27,- 31 şl 35 pe str. Horea In ambele
sensuri de circulaţie- cu staţii de oprire in actualele :Maţii de transport.In comunidln pţa Gării ş l fstr. Horea.
B. Liniile 36 şl 41 din pţa M. Viteazul vor circula la ducere pe »tr. Q. Vodă — Bd. 21 Decembrie 1989 — str.Paris, iar. la Intoarcererdin pţa- ^bntor pe str. Dijmei .Şi str. laşilor. ■ -
Abonamentele de.pe liniile- sistate sau scurtate sînt valabile pe liniile deviate şi pe liniile de transbordare.
II. Jn urma terminării lucrărilor de pe s tr I.P, Voi- nrşti, Începînd cu r ia ta ,d e lO .l l 1994. orele 8 00 staţia do aşteptare călători pent'rul Iniile .31.' 35, 36, 37 şi 38 revine tn vechiul amplasament, ' . . .
^"UNIVERSITATEA DE ' JVÎEDICINÂ Şt FARMACIE1'
ItJ O U: M A ÎIE O A W U ,Cluj-Napoca,
'Organizează concurs pentru ocupare^ următoarelor posturi vacante:
. INGINER - specialitatea instalaţii
Diriginte de şantier pe perioadă determinata^ TEHNICIAN • specialitatea instalaţii la
serviciul Tehnic pe perioadă determinată.
-i> CONDUCĂTOR AUTO pe autodubă TV pe perioadă nedeterminată.^ INGINER ENERGETICIAN III, la serviciul Tehnic, pe perioadă nedeterminată.
MERCEOLOG la serviciulAprovizionare pe perioadă determinată, să cunoască dactilografiere, sex feminin.
Informaţii şi înscrieri la Biroul Personal al ; Institutului din stn Emil Isac nr,13,
între orele 8 • 12 pînă la data de 18.11,1994.
(762388)
LLU j lL U iu m J X D ir x
REGIA AUTONOMĂ DE THRMOFICARECluj-Napoca, _
str. 21 Decembrie 1989 nr.79
Vinde la licitaţie publică în zilele de 21, 2 3 şi 2 5 HIOV. 1384 orele 9,următoarele mijloace de transport:
□ MUIŢICAR • 1 buc.□ AUTOUTILITARĂ IJ-1 buc. jLicitaţia va aveai loc la sediul regiei.
Relaţii suplimentare la serv. Tehnic, telefon 1 1 1 3 7 4 int.'119.
(290746)m m -im illl 111 rnTtTTIîT
jTERMOPLAST s . r . i .
i l IO S iw ' Cluj-Napoca.• str Vinătorilor 17-19
OFERĂ pe bază de comandă:
ferestre şi uşi din profiîe de material plastic, cu geam termppan ş i diferite variante dedeschidere.
Relaţii suplimentare ia tel. /fax 194476. între orele 20-22
Plerdor
■ # P ierdut în 9-XI-1994 port- = i moneu cu bani şl obiect din aur, — . găsitorului recompensă.- Sunaţi S S la tel 12-40-86 după ora 16. : . . S (301898) ’ - ■;S S ’■<; 9 P ierdut certificate v d 0' ^S m atricu lare! 'a ■ sbcietăţiţ; casa ' de >
• s s • Schimb valutar A CCI Cluj * SRLS cu n r . : înregistrare J12-1980-1991.{EE S e .declară nul. (301849) .
• .Ţoca ,F. Adriana - pierdut .carnet' de, sttidont, 11 deciar nul._ (301818) ...
• 'P ie rd u t carte identitate Oltcit nr. A/0419911. O derlar nulă; "(301880) ' ■
• ‘ P ierdut, autorizaţie do vin- 2a re ' pe numele Vitan Uaniona. O declar nulă. (301897)
* • L ipotean ' IuHa Corina pier-' dut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (301238) ‘
O : P ierdut carnet de student pe numele Hodrea Monica. II declar-nul. (278754)
• Pierdut carte identitate . nr 3838 A. 0062384 din 10.XI.1092, pe numele de Ilaşegany Traian. O declar, nulă.. (278765) ’
• Pierdut carnet de student pe numele Sima loan: îl declar nul. (301860) .
• -C A P Unirea pierdut e.erti- ' ficat de înm atriculare . cu . nr,21-CJ-4026. ti declar n u l.: (301809) •.
• Pierdut carnet s tuden t. pe numele Crişan Mariana. îl r*e' clar nul. (301673) ' ‘
VINERI, n NOIEMBRIE, PAG. 7 ADcVARUL D6 L l Uj-
Cluj-napoca, ser. M.Gorki ni\4 tei: 064/138569; fak: 064 /194380
OFERĂ:0 GAMĂ VARIATĂ DE PRODUSE
PRIN MAGAZINELE DE PREZENTARE DIN: Str. MAXIM GOHKI nr.4 fi JBtr. FABRICII nr.12 O MATERIALE DE CONSTRUCŢII□ P R O D . M E T A L O -C H IM IC E□ P R O D T E H IU IC O -S A N IT A R E
Pentru PRIMA DATĂ în România !
Transport săptămânal (în zile fixe) <le mărfuri în cantităţi mici pe ruta CLUJ • BUDAPESTA • CLUJ.Asigurăm: depozitare, manipulare, întocmire documente, asistenţă în vanii anunţare rapida destinatari. ^Pentru Dvsr exportul şi importul devin mult mai ieftine ‘
Informaţii la tel. 064-Î93291,193247.
AGEfVIŢIE IMOBILIARAVîniâri ■ ■ ■ y f H Ş . t o f c w
CumparirfBsl.142SS7
S d sR fa i
"WSTW AGENŢIE IMOBILIARĂVÂNZĂ Rl-Cl/M PÂRĂ H MNCHIRIERI
' SCHIME-CO.VTRACTE-ÎNTĂBULĂRI ACTE REGIM URGENTĂ
11 22 04
• Cum păr -garsonieră 'confo rt I sau apartam ent cu 1-2 'am ere. Tel 17-71-02. (307021)
• Vînd autocamion Ifa 5 tone. Tel 17-72-80 orele 18-22. [307037)
• Vînd teren pentru construcţie, inţravilan 2800 mp, <az, acces şoseaua Naţională
zona benzinăriei AWÂ com una Gilău la 5000 lei/mp. ^ c l .15-51-63; 16-44-80 între »rele 10-21. (301889)
Vînd teren '7000 m p 'la poal e Feleacuhii pe drum ul Na- f*ial Cluj Turda cu deschidere P m la şosea eu reţea proprio rCtrică, putere nelimitată, pre- S*enajat. Tel 19-53-92. (301891)
Vînd autoturism Dacia 1310 X de nouă ani. Tel 17-19-21. 1882) ■ '
? • Vind Seat Ibiza 17D a rd - p tn t pentru piese şi,ta lon . TH r j7-80 (301885) ' ■P Cumpăr autocar Ikariis sau
mărci înmatriculat. Tel 19- Ip2. (301090) ,1^ Vind Audi 100 CC din 85 [O cmc înm atriculat, 5000 1)M, l Patn nr. -36 bî. P17 sc. 2 ap,I după ora ,16.-.(301895) ..P Vind • garnitură’- . chiuloasâ.
> jf Golf 1500 D >i curea distri- B u Boscii 108, 119, 122 ieftin.? 18-09-21 după ora 20,I I î)07) . . ■ .v
Cumpăr bai6 de apă pentruie tu risn l Dacia • 1100. ' Tel 16-
4. (301909) ‘Vînd rochie ele- m ireasă.•hhi-': Tel 19-96-67. ( 3 0 1 8 7 4 ) / :''
• Vînd m otor Austin Metro 986 cmc, uşi, roţij anvelope noi, tobă, etc. Tel 13-20-63, str. Minerilor nr. 66. (301912)
• Cumpăr aluminiu. Tel 11- 01-05, (301872) ; - ;
-• Vînd m obilă, antică masivă, recondiţionată. Tel 13-85-34.
■ (301875)' . * -® Cum păr garsonieră şi vînd
caroserie F iat Ritmo. Tel 14-9-1- 81. (278755) : ;>r '
Vind ?asa 4 camere,, curte în ! cartier Gruia s tr / 11 Octombrie n r 6. Tel 12-39-65.- (278758)
• Vînd teren construcţii 720 mp zona A. Mureşanu. vstr;’ S tejarului nr. 6. Inf la tel 14-76-02 între orele 10-20. (278763) •
O Vind autodubă Bedford 1,5 tone, motor de schimb, înm atriculată, stare ' ireproşabilă, pret 4000 DM. Tel 059 — 14-20-19, după ora 18. (278759) ' ■ - _
• Vind Dacia 1300, 1971. Str. Ceahlău nr. 15, sîmbătă-dumini- că. (278760)
O Vînd dubă UMT Saviem, 7,5 tone şi_ maşini de tricotat ciorapi 12" bucăţi. Tel 25-16-36, familia Stancalău, Huedin.
(278761) '• Vînd combină - frigorifică
nouă, avantajos. Inf tel ,15-99- 24. (->78704) '■
• Societate comercială - vinde următoarele mijloace fixe: freză, Fus 250, > ghilotină FG 3,, presă hidraulică PHG12.5. Tel .13-47-10. (301904) ‘
• Cunoscătoare, a, limbii maghiare îngrijesc copil 2-6 ara. Tel 11-21-51, (301726) •■ #. Ţin evidentă contabilă pe calculator. Tel 16-75-26. '
(301780)• A tlassib ' efectuează trans
porturi de persoane în '"Germania-şi .retur, rilnlc cu plecare din Cluj. Inf „şi înscrieri la k Magazinul Marilia - în P -ţa VT. Viteazu
,nr. 30. ; Tel 19-42rl0. (301829)• Evidenţă contabilă la firme
particulare. ; Tel 12-41-34' scara. (306616)
• Profesori d e ' specialitate, nic- dităm cursuri de franceză şi engleză : pentru începători şt avansaţi. Tel 18-99-33, zilnic după ora 20. (306698)
• Angajez agent de teren, secretară agent contracte. Tel '11- 22-04. (306705)
• . Caut însoţitor pentru.-uo drum în Germania destinaţia finală F ra n k fu r t: Am- Main, pen-- t tu ‘ dâth de. 16.XI.1991. C In f .te l . 10-59-91.- (278740)
[290697] ; '* edilul dc:A P E R T A■ s e rv ix S .I& XMure ' . rcclarnă încondiţii Tuli colorpentru (oaie firmelecare sc
V KESPECTA !
Doritorii sunt rugaţi] să ne contacteze la telefonul 11.22.05
>" •...un. i i, , _
f ' S o c ie ta tea C om ercia lă . .
FINANCIARĂ PE ACŢIUNI,j. oferă posibilitatea, persoanelor ;fi2ice-săinveste3scă'-pă--bazSde CONTRACT ÎN AFACERI S1GUFIE
:Se oferă 1 2 % dobîndâpe.tună la investiţiile în Iei. .■ -• » « iv - , ,;
V - investiţia m i n i m ă ..,:■ ■ ' 5 milioane leiRelaţii lâ te l1 4 B 2 9 0 ZILNIC
orele 10-18(290572. 2990573)
® Angajăm ospătari fete şi muncitor necalificat, bărbat, m axim 25 ani. Tel 18-08-31. (306960)
® Magazinul Silvana vinde, sobă ; petrol nouă, Str. Şiretului nr. --33, sau • telefon 11-44-90. - '
0 _ Firmă autorizată,, execută lucrări de~ întreţinere şi mici reparaţii la înălţime, fără schele.' Tel 13-75-56. (307035)
• Angajăm vînzătoâre. Vindem garaj metalic. Tel 12-81-91'. (307039) . . - .. .
, • Direcţia Judeţeană de. sport Cluj str. Eroilor nr. 40, te l 11- 85-66, închiriază prin licitaţie în 15.XI.1904 ora 10 teren,. 10 mp str. Argeş nr. 7, pentru am plasare gheretă. (301883)
s M editez' italiană pentru începători la pret avantajos. Tel 13-85-34. (301876)- O Ofer împrumut. 'Tel 15-56- 40. (278753)
• Transport trei -persoane în Germania în 13-15 noiembrie. Inf după ora 16 la te l 19-07-01. (301853) . ■ i
• Cătat serviciu la firm ă particulară sau de stat, calificat ca primitor-distribuitor, , şofer cil permis categoria B. Tel-; 14-42-17 său 13-77-57. (289301) ;
• Caut pentru închiriat spaţiu comercial, preferabil în . G rigo-. reseu. Inf la tel 18-58-88. între orele 18-20 sau pe str. Fierului
. nr. 8 zilnic între 9-17. (301837)9 Caut garsonieră de închi
riat. Tel 10-06-07. (30Ggil)' (301871) \
• Pereche tînără de intelectuali căutăm apartam ent semimobilat cu telefon de închiriat. Tel 18-48-95. (306943) -
© Dau în chirie apartam ent pe valută. Tel 17-51-15. '(307008)
.. • -Dau în chirie o cameră cu in trare separată, acces dependinţe si telefon, pentru o femeie. R e l'seara la tel 12-84-14. (307010)
, • Caut ■ de închiriat aparta- ,.. m ent 3 camere nemobilat, cu te
lefon, pe term en lung. Tel 12- 46-40. (307Q13) "
3 S tudent la medicină* nefumător, serios, închiriez apartam ent cu 2 camere cu telefon. Tel 14-37-00. (307040)
• Dau în chirie garsonieră mobilată Grigorescu cu plata anticipat pe 10 luni. Inf după ora 18, str. Borhanci n r . ' 4 ap. 6. (301903)
• F am ilie , tînără de.,mtelectu-. aii căutăm de închiriat apartam ent 2 camere. - Oferim în jur de 80.000 lei. Tel .13-27-50 zilnic
.între 8-15. (301894) . ; ' -'1'• S tudent medicină caut gaz
dă central; Tel 030 - 34-81-04 '"(301905) : ' ■ ^.,r " -
• Caut" chirie garsonieră mo- : i .bilătâ. Tel 17-82-46. (270767)
; • Student meditez’-' avantajos. matem atică 1 orice nivel. Tel 17-51-13. (301797)
: 0 Executăm deratizări. 17-11-88. (30.1672) ~
Tel
O Dau împrumut. 16-93. (306998) —
Tel 12-
'O 2 locuriţ în Germania în 11-12-XI : i Nuniberg-Sipgeiî.
Tel 18-76-01. (306996)___; • SC Kaiiibow SUI., str.
Pascaly- nr.J 7 angajează ur-gent vînzători. Inf la (el '11- 61-23. (306995) \: O Repar . f r ig id e re ş i con
gelatoare la domiciliul clien- ţilor. Tel 16-12-81. (307Q07): • l?irm a ConsizojExtrubit
Srl vinde: cap tractor ţ i re- mOrcă de 20 tone; Daf 95-350 an fabricaţie -1989;, Inf la teL OSl — ;15-10-21;ttlS-40-58. 5
■'(278517) ! : ~ - ;.;• ■ închideri balcoane metal
şi sticlă. Tel 15-C7-2'J ; după ora 18. (278751) ■ ' * ' K.
• ; Caut dulgher - cu scule. pen tcu : lucrări mansar tă. Tel 13-58-26. (307023): • ; Solicit împrumut • la . ter
men, garanţii serioase,; Tel 1,1- 89-69. (3018S8) ^ r .l 9 T*n evidenţă 'de personal
: pe calculator. Tel l-l- IS-7-1- îti- - tre Orele 17-19. (301911)1 ; • Tablă zincată 5900 lei]
mp. . Str. Nădăşel nr.- -18.-.-Tel~ 05Sr_— 83-09-38. (301906)_ J _ ' ■ • Montez şi remontez sobe
de teracotă .Tel 12-06-08 după ora 18. (301913) ■
« Unitate, militară jează lochist-instalator'i 19-41-51. (278752)
nng:i-Tcl
0 D ores/ să încliirieiţ, casă sau- apartam ent cu J telefon. Tel 18-99-36 orele 9-1.6 sau 17-65-60 după ora 17.(301729)
9 ■ Student - grec caut apartam ent cu 2 camere sau garsonieră îh centru, Grigorescu sau Zorilor pentru închiriat; cu telefon, frigider şi mobilat, orele 15-20 la tel 18- 71-91. (301805) -A :
9 Caut garsonieră < sau apartam ent cu 2 camere, nemobilat, la parter, în cartier Zorilor pentru închiriat. Tel 12-33-02. (278560) - ■
0 Dau în chirie locuinţă. Tel 15-32-45. (306892)______ ^
© Caut chirie locuinţă. Tel 15-32-45. (306895) -j
* Caut' de închiriat ? casa sau apartam ent m obilat sau ncmebilat- cu . telefon (hecu- plat). Aştept telefoanele între orele 8-16 la numerele 15-31-75 sau 15-49-83. Vă m ulţumesc! (306936) '■ • Doi studenţi greş* : căutăm apartam en t, c u ; 3-4 camere cu telefon zona Pata; Zorilor, Grigorescu. Tel 12-87- 46 -între orele 17-20. (306975)
• ,Familie tin e ri., căsătoriţi medjei căutăm- .«le. îuchh'iat apartam ent cu 2 camere. Tel 18-25-03. (306983) 1
ei Scl'.lmb apartam ent două camere cu; telefon Grigorescu cu .sim ilar Gheorgheni. Tel 14ţ48-73.n (301878)
■Jnchtrk'Z .cameră1 unei, studente sau funcţionare/ avînd acces la dependinţe. Tei 16-10-07. (301737) ;. ■ Hi --.r \
:■> '« • - Dau în .chirie cameră pentru,' două fete. Tei 16-86-42 str. Pa-,
i-îng nr. 2, M ănăştur. (301810): ,0 Student caut urgent să în-
, si ţh iriez gnrsonierăi Tel 10-33-59.• - (301707) - ;..... • Doi. studenţi.,g,n;6i căutăm'«-•apartament - cvs tr-eî: camere, te
lefon în zona Grădini Mănăştur. Tel 16-92-50. (301709)' :1
,4 .:. • închiriez . ap arta it^m . Tel . 18-60-96. (270729) . ' ' '
0 Caut chirie spaţiu, Tel 10- ' 57-15. "(278210) '
• . Galit chlriwf: locviinţă Tel .! V ilr?.2-tH. (270223V. - i 1 ,
„ • Pau.-.în chirie locuinţă: şi . • ,• Cumpărăm,.’’ 'vindem,'v‘ev i- ’ ' spă'ţlu, 19-.03-84..luăm obiecie. (3b artă, Str. Nnpb- (306038) . . . . ! .ca : 15,’ orar 10^10. (306708) i-îv e * ' (^ ftt ile închiriat. aparta--
",. 0 SocietateI ccimercială, catUă ' ii ifiopt cu 3 sau 2 camere .sau ;’<ir- - pentru încliiriere p e - ■■ te rm en^ ' sonieru, 3mobltaU.ţ^elcfoji. re l 10-
.• lung: 1)! spatiţt coniercial’1' oen- s-:;lJ-23.-îpţre! otelei-lo-^i.j(306/8J) .trai,, (inclusiv sylispl-jdemiscl) mi- . • Caut ■d,<î închiriat locuinţa
. nim um 150 mp°;' -2) spaţiu- pen tru i^V. ŞPaţ.U' 'cofnercinl. Tel '19-03-vl- se d iu l: firmei. Tdl 16-73-2â-'.orelc:!:H3Q6039)f ,,17-20 1(3067*42) ^ v i") ; ' : ‘V ?,*-:S tţ« let\t,c .u iţ g a rS o tv .^
• " M o n te z ,-.sob« ter.ltfoiă,':-Td, ((«nter^.şopaPAtĂA'ici , 15-01-87 -18-50-74 ;'(306927)o -. 'ou 'le 16-19. (301«Spl) . .
0 : Transport persoane; la , , , • Stuclenţă scriqasţV^'.iu' poii-luni;'>114,7ţ,li.': : ttyj-îiiifjîin& î,' [(tparUiriicirt^cu 2
• Sicliimb apartam ent '2- camere, dau diferenţă pe 3 camere exclus parter,' ?ultimul. etaj,: Tel 17-64-03. (301852)'.
9 • Schimb garsonieră confort 2 proprietate cu garsonieră con
f o r t 1. Cel 11-30-02. (301863)• ‘ 0 ■ Schimb apartam ent 2 Came-;: ţe Gheorgheni cu apartam en t. 3 Camere, jM Srăsti,, T e l; 14-76-20. - '(3oi8o4) ■'..: ; " .; ” , . .
- v • • Şchinib %ăŞartamenf 3 camere în ' coinuna Rîşca cu garsonieră Cluj sau autoturism. Tel 19-'
' 43-41 după orele 1B.; (301868) .• Schimbjs2 .apartam ente pro
prietate :personală.Cu casă cu 3-4-' camere. Bel după’ ora 17, la tel _
16-25-56. .(306900). ;‘ 0 Schirnb apartam ent proprie-
:-tate 2 camere- decomandate în- * călzire cu gaz, pe str. Pavlov cu
^ 3 camere,cîn <.zohă- bună, Tel 19-.88-25. (306974) / '
i.;i: • . Schimb ?carsonieră confori- ;. t cu. j telefon.’iCer-i apartament*-3 iîcam ere confort >1 rcir ‘telefon;:5 S’i- ;îpo rt i.difererită.î'T®^ 17-39-25.1:
(307025) .7. ni
Pierderi
1 • SC Maestro • Rcstimpcx Srl, CUij ,pierdut.-‘acţe -erigl- nâlc (lentiu inmatrlcuW re au- to Renault FIO :cu iir.. saşiu C2i7f»2i„seriă; rir: V’Pl,VF,1010l 01346215. f.fe "declar riuie? v r (278706) ... \
.-I, ;
17-52-89. (30706(5) ■canierp mobilht. Tel 14-53-011.''•
' as î t ^ ' i t .s,i’• Gopiboczr Jo^sat Avar?':;;pier.>*i
jtiut. ciarn^l dq student; : .tl îdcclar^fiuiJv' (306957)v
•'-ToM W an 'ilurfeP pierdut‘*Va - rt’e t de sttklc'rt’t . ’H -decla^'ntil: (306959) ' 1
, :T 0 Blăjai) .Daniela pierdţit1. far- •.net de. student. II i^jcclai1' ntil, • ■T(301rtJ7> - i i V V . - '
. ' • Wadjti ;Sarg4!f A lexI’jpiVJut t anv jt de': student. "11 d ^ l ă r . nul (30183«). , ' • - '* ' *; ; \
• Pierdu', lcgitiţnaţie, de .,şcv- yi- iu po numele Roşea’ IoirUi. .O dcflar nulă, (301670) ' ' '
ADPV&ffllI n c m u■■■ • .
VSNE81, 11 NOIEMBRIE, PAG. 8
XjftKjA Si/'* w-:-
w&T
C u m păr O A R S O f J lE î i ,
A PA RTA M EEW T ş i TEREW PEfUTRU COHlSTRUqil. Telefon 1 4 2 9 0 7 . ^8937)
' ® > e vînrare 7 casă fam iliară co grădină în Grigorescu , slr. Rartolt \ Bela nr. 28. Inf la tel 13-86-81. (30Î8P2)
• Cumpăr urgent talonMcreedes 20?, in f între orele8-17, de luni' plnă vineri la lei C-B7-02. (331711)
_ Vînd Opel Kadeii G51. Tel 16-86-32. (301730) ..-. .......
• Vînd jacuri electronice noi cu garanţie. Condiţii avan tajoasa. T ri M-32-13. (3013»*
-• Vînd lambriuri brad. Tel18-22-50. (SCK1Q17<
• i Cum păr certificate "■de proprâtale. Tfcl 17-88-86, ■■■(391229) . — • -.,.■■
Cumpăr forihti s i : tnărci. Teii. 17-23-69. <:;017»r,)
-»:Vîod mese şi-scaune» pentru barcofetări’e. Tel 10-11-51. (331812», • t.-<
•*■ V ind' apartam ent :4; camere; mobilă: « teracotă. Tel 17- 87-77. 12Î8679) flv. .:î>
Vlnd; ieftin •congelator, cască coafor, cauciucuri 185B11, aparat d i : sudură, televizor, burghie beton, ‘rolopercutor.
Tei 13-98-27;. <(306982}O Vînd. mierobus IJnrcas
cu raoţsr cutie viteză Oacia, u rgen t f e l M-39-69 zilnic. / (30î337) ;
• Vind' aoartatriont. Tel .11- 84-93. (301GS0F • . - W
• Cumpăr a'prtrîrirnem 2 -3 c a - ' mere în zonă • centrală ; Tel IV- •45-20. (301688) '
• Vînd apartam ent , 'A camere zona Pata:-Tel 15-37-07. r (3017-40)
• Da vînzare casă particulară CU 2 "camere, .pivniţă, > ; grădină,;, garaj, bucătărie, baie, plus o căm ară cu deschidere, pe stradă îoîosit. ca, magazie, în , Cîmpîa STurzllftc, dr. loan. flatiu nr.. 32. SPel 059 — 15-12-53 d u p â 'o ra 18. (301753) r
• Cumpăr apartam en t' 1-2 camere. Tei 11-84-93. (331795).. -
• Vind" apartam ent 1 cariere Con Tort I. 'Pret ncgociabil. -T el 13-58-79, (301839)
• Cum păr apartam ent trei camere confort I ct. 1-3 în .zona. M ănăştur, Zorilor, Plooilor. trei 17-04-80. (301833) , .
• Vind apartam ent ,'î..camere tn Grigorescu; • Tel 18-50-70. (301BÎ31) . :: '
• Vînd. garsonieră str. Uăsări- tului nr. 110, et. 4: ap, 40. Preţ inf G ‘milioane Ici. (301B70)
® Vind BMW 316 din 1907 stare foarte buna; calculator — 386' S X t mlnlcombină Sony, videore- corder Tensai şi Philips . în tre 17-20. Tel 16-10-98. '(301787) >
. • Vlnd VW Golf diesel, înmatriculat an . fabricaţie ,1990. a’el 18-23-42. după ora 18. j - (301003)
• Vînd aspirator, congelator import şi pian vienez. Tel 10-15- 85, (301856)
• Vînd ţambal do concert marca Sehunda Josef Budapesta |B75. Tel 13-81-10 stare perfectă, 3(01(557)
• Vlnd combină frigorifică şuederi maslnS de spălat ru fe , automatica cugiiy maşină de «pfl.
I3t cu ştuh'ăUr,- 'aspirator' 'rusesc, mochetă, covoare Tel 11-44-25.
o Vînd convenabil maşină de spălat automatică^ n uă cu nscă- tor italiană, inf tel 13-42-0:5.
O Vind landou cu coş trans* form abil, sport. .Hei tel 18-73-04; după ora 17. (301684) ,
® V'înd acţiuni lirsus. Tel 18-62-28. (301779) . ■
® Vînd fin 25 tone. Tel 11-86-26. (301615)
• Vînd dorm itor Recent, Tel18-69-21 după ora 17. (30184 !) _
• Vînd -avantajos schiuri Fi- scher şi clăpari mărimea 41,5. Tel 13-98-36 (3013T.!> '
@ Vind bulbi gladiole şi lalele. Tel 062 — 46-42-44. (301855)- • Vind 187 bîi-ne psn tn : construcţie, lungime 4m. T e l 19-43- 41 după orele 13. (301667)
© Vind urgent, avantajos, > garsonieră apartament. Tel 11- 22-04; 19-57-15. (278112)
. ; • Vind apartam ent lux, dease-bit pentru pretenţioşi, P-ţa Cipariu. Tel m — 11-29,13; Oi —63-56-772.(278383) ■
• Vind apartam ent 2 camere confort 2, M ănăştuf." Tel 12-38-" £5 după ora 18. (278723) _
.... • Vînd apartam ent 2 camereconfort 2 în Blănăştur, p re ţ inf 9 milioane, . ncyociabil. Tel 17-
■78-65. (278728)! • • Vînd casă m are . şi grădifUi
pe str. Artelor 42, Inf ia t t i 10- v 63-71. (278734)?/. Vînd dasă maro sau sdiimo- cu apartam ent 2 camere plus <U-
:■ îerenţă. Tel 15-09-67. (2787-11)• Vînd apartam ent sau inclii-
riez 2- camere plus jjaraj^Te.1 18- 81-85. sau '11-33-52 orele 10-22.- • Vind Dacia 1310 an fabriaa- tie 1S87 după ora 19 tel. 12-11- tio: (278611)
• 'Vînd Audi 80 faljri-caţic 1980 în stare de funcţionare, , preţ 2400 îîM negociabil. S ir.; Gvidiu nr. 12.. (2t8673) ; f-
• Vînd Lada 1200 d in , ,1979, p ret 2,5 milioane. Calea Floreşti
' €0jbl. A2 ap. 50. (278721).• Vînd BMW 316 dirt ' r : 197S
pentru -piese de ‘schimb. Tel U5-40-18, după ora 17. (278737). .. ..
• Vînd Renault 23, an 86, toa- , ie, extrasele, înm atriculat, C500 . DM şi BMW . 316, 8.5 vama şi
omologarea plătite, 9000 DM, negociabil. Tel 15-32-43/(278738)
• V'înd Renault T rafic SCO an 1B86; cumpăr^ talon Ford T ranzit D I30. an,:i9?3. Tel_ 12-09-80 orele 20-22 zilnic. (278739).
• Vind Ford S ierra înm atriculat, stare foarte bună. Tel 13r.;11-89.' . <218745) - - > J -V ' - : / ;
- - » • Vlnd / instalaţiei parabolică. nouă cu motor îa c re ţ avanta- ■
jos. Inf la-.tel 18-55-50'. (278G08) /• V'înd congelator , cu ?. serta
re german., preţ fix , 400.000 lei,şi' maşină de cusut’ electrică ja poneză pret fix. 200.000 lei. Tel12-31-20., (278721)- . . . • .■ • , Vînd două congelatoare, cu
. 7. şi 5 sertare. Tel 18-15-55... • Cumpăr cintar eleclronic
Detecto şi tejghele^ Tel 17-09-22.• Vind dulap cu vitrină, bi
rou, patfotoliu. Tel 16-58-45.( j Vînd hairm lungă de piele,
neagră, nr, 50-52 şi videoplaycr Filnai,: arabele stare foarte bună, preţuri rezonabile. Telefon,
.14-19-64, orele 17-21, ,(278669) ;
• Vindem plapumă de. 'înă' Tel 12-13-37. (278730)
• Vînd piei vulpe, căciulă plus guler. Tel 15-58-85. (278749) ■
• Vînd 25 ,ari loc de casă in Huedin. în spatele depozitului PECO. Inf Oradea, te l ,059 — 14- 34-12, familia .Copaciu. (307003) ,
• • Cumpăr apartam ent. .Tel 11-84-93 (306751)1 • Cumpăr garsonieră- confort
- 1 sau apartam ent cu 1 cameră T el 17-42-50. (306794) .
• ; • Cumpăr garsonieră. Tel 19-03-84. (306840)
• Vlnd apartam ent 4 camere. Tel 15-84-39 M ărăţtl. (306916)
♦, Vînd apartam ent 3. camere in cartier Gheorgheni. Tel 15-75-
. 04, (306954)• Vind 5000 mp teren zona
Gheorgheni. Tel 18-08-31. ■ (30(1061)
• Vînd sau schimb apartam ent3 camere cu apartam ent 2 'cam e-\ re; variante. Tel 1G-25-30.(306969) ...
® Vînd autoturism Nissan diesel, an fabricaţi^ 1985, 115.000 km rulaţi, stare perfectă. Tel16-12-44 (.706515) •
• V'ind piese Citroen GS P a - las. Te! 16-48-50 (306958)
© Vînd F -rd Taunus 1,6 an 78, 2000 DM. Str. Ovidiu nr. 13. (306977). ; ■
© Vînd VW. Derby ..dezriiem-, brat ie ftin .-T el 17-76-88.(306999) ■ _"- •. ■ ,
o Vînd maşină de tricotat V e ri tas. 360 cîrlige. Tei 11-99-69." (306912) ■'■.: . ; i. , , , ,
® Vînd ' avantajos dormitor, hol Anca cameră tineret în stare foarte bună, covor nou, galerii. Tel -16.-44-G0. (306874) ;
9 Vîn:< -chiuvetă •„ inox riouă -C0.00O lei şi Istoria . î.ite ra tu rlt.
"Roinâne de G. Călinescu, 70.009 lei. Tel .15-43-46. (306980).- / - '
e Vînd biciclete folosite (4 bu- t «iţi) Tel 19-54-44. (306994) .
a Cum păr sau închiriez casă3-4 camere parter sau parter şi, etaj acces auto telefon, pentru birouri şi ■ depozit, eventual cu spaţiu am enajat sau neam enajat
! auto s&rvice. Tel 13-60-78; 19-31-52 lu n t-.vineri orele 9-17. - (307014) . . . . .
• Vînd apartam ent 2 camere. , Str. Mehedinţi nr. 17, Bl. 02, ap, U. (307017)
• Vind urgent apartam ent: 4 - camere. P re t 15 milioane lei negociabil. Tel 12-82-41. (307019); • Cum păr 'garsonieră;. In f la
tel 14-14-35 între orele 15-17, (307022) iJ iir-
9 Vînd casă , cti grădină la 5 km de- Cluj (Sopor), în f Co/anu Vamă nr. 91;,.Băgăcean. Ionel; (307033.) " -/
• Vînd garaj din beton tran?- , portabil 10x3.30 m. Tel 11-36-29,17-42-76. (307034) ” 1 .
• Cum păr apartam ent 2 camere confort I. Teî 17-72-80. (307038) ' ' J : -. i.> • Vînd ieftin blană vulpe po- . iară lungă nouă. Tel 12-46-60. (307012).....!,:# Vinci apartam ent 3 camere, garaj, mobilier ş i ' - Renault 12. Inf la; tel, 12-42-21:. (3018,‘JÎ)
' • Vlnd sau schimb casă cu grădinii în Feîeae nr, 177 la So» sea. (306979) .
• Cu adîncă durere anun- ţăm încetarea din - viaţă în ziua de 9 noiembrie 1931 a dragului nastru . tală şi socru PKTKAN IOAN în vîrstă de 60 de ani pensionar CFH, în morm întarea Va avea lofc sîm bătă, 12 noiembrie ora 12 la Capela M ănăştur.' Antonela, Paris şi Levi.- (278736) -
• Profund îndureraţi de moartea iubitului nostru fra te, cum nat şi unchi PETRAN IOAN, transmitem compasiunea noastră copiilor lui An- tonela şi Paris. Familia Chiu- toan loan. (278735)
9 Sincere cojidoleaiiţe copiilor Anloanela şi Paris la
pierdere» tatălu i iubit, PETEAN IOAN.
■ ■-'':■ ■■ Fam. Petruş.• Ne despărţim cu durere
şi lacrimi de scumpul nostru iată, socru şi bunic, ItOMAN PETlîU,- pe care nu-i vom uita niciodată. Te vom păstra în; sufletul nostru. Fiica Doina cu soţul -Teodor şi ne- p o ţii; Alin şi lîareş. (307020)
• Cu^ sufletele îndurerate ne despărţim de 'iubitul nos- . tru tată, socru şi bunic, .
IIOMAN PETRU. I ie-i ţărîna uşoară. Fiica Mămica cu fa- milîa. (307030) . .. 9 Cu nemărginilă d u rtre
îh su fle t ne despărţim de bunul şi iubitul nostru tată,
I/OMAN PETIiU., Dumnezeu să-l ierte şl să-l odihnească. Fiica Ileana cu familia.
• Au trecut 6 luni de la dureroasa despărţire de iubitul nostru so( tată şi bunic, VASILE CIIIOREANU. cnre ne-a părăsit pentru totdeauna. Nu-1 vom uita niciodată. Comemorarea duminică, 13 noiembrie, ora 13, M ănăţlur. Sofia ţ i copiii cu familiile. (307016) . V ,
0 Sîntem alături de familia Vasilescu la pierderea mamei şi soliei dragi. PL ‘93 Cluj. (3Q7oi7) -. - '
® Durerea din sufletele ii 'a s re este la fel şi acum, după un an de cind ne-a părăsit pentru totdeauna , iubitul nostru soţ, tata, bunic şi străbunic, POP TOADEH, din Săiiştea Veehc, fost ■ pbştqş. Parastasul va avea loc in flata de 13.XL, la domiciliu. Dnmne/eu să-l odihnească în pace. Soţia şi cele- 3 fiice cu familiile. (307018)
• Mulţumim t'sJuror ce lir care au fost alături -de noi în grelele momente pricinuite dş pierderea celei c a re ta fost
inginer CONSTANŢA VINTII.A,“ Iubita noastră solie şi mamă; Aurelian şi îîă-z- van Vhililă. (3018S2), Sîmbătă 12 noiembrie,
se împlinesc 10 ani de cîndscumpa noastră ETA
BO Eltllf a trecut în veşnicie. Parastasul va avea Ioc lâ o ra 11 în Biserica din str. Bisericii Ortodove. Familia. (3015 IC)___ ' ■
• Cu adîncă durere in suflet anunţ decesul dragei mele soţii, CONDOR MARIA, de 69 ani.:: Hărnicia, bunătatea şi chipul tău nu-1 voi vita niciodată. Inm orm intarea va avea loc sîmbătă, 12 noiembrie a.c., ora 12, in comuna ÎWănăstireni, jud. Cluj, Dumnezeu să te odihnească :în pace, droga mea soliei. Solul Si- mion. (308985) ’ -: » Cu ininsa zdrobită <le du
rere anunţ încetarea fulgerătoare d ia viaţă a > scumpei tnele mame, MĂRIA CONDOR, de 69 ani. Draga imea mămică, te-am adus la Cluj pentru a te putea salva, fiind foarte bolnavă, d a r destinul şi-a spus cuvîntul şi ai tre cut la viaţa veşnică. Ai fostO mamă "vrednică, fără obo- ■seată, cu rm are credinţă tn Dumnezeu. Nu te voi uita niciodată, iubita şj nepreţuita mea .majnă. Dumnezeu să te odihnească - în pace. Piiui Flcarea Viorica Ungur.(306986) .. • -Cu inima zdrobită de du
rere, am aflat vestea tristă a m orţii fulgerătoare a scum
pei mele . mame MAltlA ■ CONDOR. Ai fost o. mamă harnică, care ai alergat mult penlru fericirea mea şi a surorii mele. în urm ă cu. 2 luni ai fost la mine, la Bucureşti, parcă po rînd ai vrut să stai la amindouă fetele; Nu te voi •fila niciodată Dumuezeu să. te odihnească în pace. Fiica M ariana şi nepoţica Monica.(306987) , ' .
• Cu adincă durere în su- fle.t, îmi Iau rămas b u n .d e l a buna şi vrednica mea bunică, MARIA CONDOR care mi-a da t numai sfaturi bune în viaţa mea te-am iubii mult, draga mea bunică. Dumnezeu să te ’ odihnească în pace. Nepotul Daniel Ungur(306988) ' ' ’
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare clin viaţă a scumpei noastre bunici şi străbunici, MARIA CONDOR. Draga noastră bunică, vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Te-am iubit mul(. Dumnezeu să te odihnească iii pace. Nepotul Clau- diu cu. soţia Bctty şi străne- poata Patricia. (306989)
• Un ultim omagiu adus surorii mele, CONDOR
MARIA. Gînscă Gheorghe 'a Petri cu familia. (300990)
• Pios om agiu ' mătuşii noastre MARIA CONDOR. Familiile Galea şi Gînscă Gi- cu. (306991)____ '
• Un ultim omagiu cum natei ţ i mătuşii noastre,
CONDOR MARIA. Cumnata Floarea ţi nepotul Gînscă loan cu familia. (306992)
• Un ultim omafilu mBtu- «11 noastre CONDOR MARIA. Nepoata Dorina cu fiul Flor in e i ( m m )
9 Cu adincă durere în su- i flet anunţăm încetarea din viaţă tui SZEKELY BOtK), din Floreşti. fnmorniintarea va avea loc vineri 11 noiembrie, ora 15, de la casa familială. Familia încioliată. (307024)
•A n u n ţ cu durere încetarea din viaţă, după o sru rti boală, a scumpului şi dragului meu soţ, IIOMAN PE't'RU, pe care nu-1 voi uita niciodată, Inm oriiîîntarea , va avea loc în satul Coruş, în data de12 noiembrie iM J, ora 13. Soţia Nastasia (Pătăra). ~ (307028) ' ‘ , • • ‘
© Facultatea de IstorieJşi Filosofie a pierdut un vechi prieten şi colaî'oraior , priu dispariţia prem atură a prot. ANGELO PititRO, profesor la Universitatea de Stat din Milano, fost profesor: oaspete la facultatea noastră. " Istoricii clujeni deplîng ■ ■, această pienlere "şi exprimă familiei sincere condoleanţe şi întrea- ga compasiune. (306981)
• Asociaţia^ locatarilor str. Padij nr. 5. regretă sinccr decesul vecinului şl prietenului IOAN PETEAN. -Sincere condoleanţe familiei; îndurerate. (306997) ■;:'; . ;V.
9 . Un, ultim omagiu ' fdiiei noastre colege, LACZt OLGA şi - întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Colectivul de salariaţi din ma- gazimil „Central". (307002).
• La împlinirea, -unui an de la trecerea în nefiinţă a acad. VIRGIL VATAŞIANU* se va oficia un partas duminică, 13 noiembrie, o ra 12. la Capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă, p -ţa Avram lancu 18. Soţia Lucia. (306565) ;
’7 • AsociaţiaTde locatari "Gr. Alexandrescu 29 anunţă cu durere şî regret încetarea din viaţă a distinsului profesor BENA PETRU. Exprimăm
profunda compasiune şi sincere corid.leante îamiliei.
• Sîntem alături de domnul inspector general Victor Drăgoi, în marea, durere pricinuită de trecerea în eternitate a părintelui iubifc^ Cadrele didactice de la Liceul Teoretic Brassai Samuel. (278732) :
• Sîntem alaiuri d e 1 colega noastră d-na consilier juridic Rodica Suciu în aceste; clips dureroase, la pierderea - mamei dragi. Transmitem condoleanţe familiei. Personalul TESA de la SO „Feleacul“ SA Cluj-Napocn. (278748)
• Suntem alături de colega noastră Ana G organ-în durerea pierderii bunicii dragi. Clasa a X l-a B Liceul Mihai F,m inescu. (301901) ,
• ,Cu profundă durere Şi lacrimi în ochi n e ; luăm rămas bun dc la colega noastră' LAC2I OLGA. Sufletul tău blînd şi bun nu-1 vom uita niciodată. Colegele de lâ raionul Ţesături BBC din Ma- gazimil Central. (278762) .. ■
• Astăzi se - împlinesc 6 luni de lacrimi şi dor de la dureroasa despărţire dc dragul nsstru soţ, ta tă şi bunic BACALU. ŞTEFAN. Slujba de comemorare va • avea loc, duminică 13 noiembrie 1991. ora12 la Biserica din strada Horea. El trăieşte în sufletele noastre. Fio ca dragosica noastră să-i vegheze liniştea. Familia, (278757) _ _ _ _ _ _ _
• Cu adîncă durere anunţăm împlinirea Ia dala dfe 11 noiembrie 1991 a 2 ani de cînd a trecut în nefiinţă dra
gul nostru sot şi tată CEHUŢA ALEXANDRU. Co- memorarea va aven loc duminică, 13 noiembrie oro 12 la Biserica Mănăştur. (278768)
• Gopiii Anghol şi Andreea, mama, sora ,cu familia, familia Damaclio din Constanţa, amia*. teso îm plinirea a 7 ani de la da t cesul dragului lo r «tbinglnc* BARON FLORIA» (Puiu). Odlh- nfi veşnicii, 1 -
VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 9 4DEVARUI OS C lUJ
7T s t * t- "' L' '^ .-J • . . --,■ <*■.<-lâ . tuM L t * . J T _ J ^ I. ' - «- . . . . . . , . . .^ f ^ ...... .. . â
i m m
DUMNEZEU BATE CU... i
(Urmare din pag. 1) >nu va „trage fermoarul" peste afacere împăcîndu-şc cu soarta. Puterea sa de reacţie impulsivă, do resort brunat comprimat la maximum, bănuim, ne va oferi, în tr-un viitor ce nu se va lăsa prea m ult aşteptat, spectacole fulm inante, caracteristice. Deocamdată,? Dinu Patriciu râmîne liderul PL *93. Nu se poate să nu le o „coacă" el ereticilor. Sîngele „albastru" al strămoşilor săi, de oameni liberi a i spaţiilor întinse pînă dincojo de orice orizont, clocoteşte în ceaunul aşezat pe cărbunii încinşi ai ta rtarului politic autohton ...,
Cît despre Petre Liţiu — „Intrusul" dezertat din PAC şi a- doptate de doica liberală — nu ne-ar surprinde dacă ar executa uri „tooping" strategic şi va ateriza pe gazonul ademenitor al vreunui aeroport de rezervă al altei formaţiuni politice. Asta aşa, ca balsam pe rana ce i-a răscolit adînc amorul propriu <•.
Râmîne de văzut ce şl cum. Fără asemenea scene, care fac deliciul electoratului, jocu! politic a r aduce a . . . înmormîntare!
Memento iluminist:
Acordarea bursei Son RAŢiUZilele trecu te ,... î n . prezenţa vicepreşedintelui Camerei Deputaţi
lor, domnul Ion „Raţiu, a avut loc la Cluj-Napoca, festivitatea de acordare a Bursei Ion Raţiu Societăţii Studenţeşti „Petru Maior" din municipiul nostru, moment apreciat de cei prezenţi drepţ unul de referinţă în demersul actualilor membri ai Societăţii am intite de a reînnoda o frum oasă tradiţie şi a stimula emulaţia intelectuală elevată . '
Este yorba despre o tradiţie a cărei începuturi ■ se fixează in anul’ 1862 cînd, din Iniţiativa "u- nor tineri români aflaţi pentru
: studii la B udapesta,'avea să ia fiin ţă „Societatea, de lectură a ' junim ii române din Pesta", a- v în d -d rep t scop cultivarea spiritului naional prin promovarea lim bii- române şi a istoriei po- ■ porului român; anul 1668 aduce, noua denumire a Societăţii, a-
■ nume: „Societatea Petru Maior“, adoptarea numelui corifeului Şcoiii Ardelene mărturisind şi explicînd acea adm irabilă con-
. cepţie iluministă, 'Înţeleasă ca o filoşofie practică, aplicată în slujba neamului. Din, 1919, Societatea s-a m utat la Cluj, unde; > s-a transformat în „Centrul Stu- . denţesc P e tru ' Maior", a fo st.. desfiinţată, abuziv, în 1946, pentru a fi reînfiinţată, în 1992, din iniţiativa unor studenţi de : la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai". Societatea de azi se consideră' continuatoa- ' re. în spirit a idealurilor susţinute de înaintaşi, ilustre perso-
. nalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti. Entuziaştii de
- azi se doresc o generaţie luptătoare cu mjloacele oneste ale culturii ■'şi ştiinţei istorice, p e n - , tru . propăşirea naţiei/ democra- ; ţiei şi racordare a tineretului u-
-niversitar clujean la Europa in- r telectuală. ■ Despre trecutul şi -prezentul Societăţii au vorbit preşedintele acesteia, studenţii Virgil Leori . Târău şi Cristian - Cheregi — . şeful departamentului şţiinţific al Societăţii.: "Rectoratul Universităţii ,\Ba- beş-Bolyai", domnul prof; univ. dr. And rel Marga, s-a ■ referit lă însemnătatea Societăţii , S tuden-4
ţeşti „Petru Maior11 în context universitar clujean, la dinamism ul şi prospeţimea ideilor pe care le promovează, dar şi la Starea actuală a Universităţii.
Societatea Studenţească „Petru Maior" a _acordat domnului Ion Raţiu, vicepreşedinte al Camerei ’ Deputaţilor, diploma de Membru de Onoare.
Dînd frîu liber fluxului am intirilor, domnuî Ion Raţiu a fă cut o incursiune în trecut, re- memorîrid anii de studii la Cluj, cînd a fost el însuşi membru al Societăţi i, cînd „Centrul Petru Maior avea parte de un patriotism iluminat, nu de unul cu accente, şovine, luptînd pentru afirm area potenţialului. şi calităţilor pe care noi, românii, le avem, pentru crearea unei clase mijlocii de limba şi lege rom ânească".
Domnul lori Raţiu a anunţat că acordă o bursă în valoare de70.000 lei lunar pe timp de un an, unui student merituos, mem-, bru al Societâţji Studenţeşti „Petru" Maior", care urmează să fie desemnat prin vot secret "de către un comitet alcătuit din 5 membri. Domnul Raţiu a mai avansat ideea scrierii unei monografii a Societăţii, a cărei e- ditare' o va sprijini, precum va sprijini şi alte proiecte con- creţe venite din partea studenţilo r, 'c a re yor promova ideea democraţiei. Distinsul invitat a răspuns apoi întrebărilor adresate din sală, oferind o veritabilă lecţie privind perceperea democraţiei . prin . respingerea oricărei ideologii şi putinţa de a da dreptul , om iţlu i‘d e - â lă - , turi să nu fie de acord cu-tine.;
• Michacla BOCU ,
Concert vocal simfonicAzi, la ora 18,30, orchestra
simfonică şi corul Filarmonicii Transilvania vor . susţine un concert vocal simfonic integral din creaţia lui Giovanni Paisi- ello sub bagheta dirijorului Emil Sima.
Diana Pop BULMAC
Un vernisaj de excepţie:
„Km. 723. Arta vizuală austriacă"
Muzeul N aţio n al. de Artă Cluj vă invită astăzi, 11 noiembrie, ora 13, la vernisajul expoziţiei „Km. 123. A rtă vizuală austriacă. Şase artişti austrieci". ^Expun în saloanele Muzeului Naţional de A rtă Er- harter, Gfrerer, Grandits, Metz- ler, Resch, Tritscher. Un eveniment aşteptat care, sîntem
convinşi, v a , fi onorat cum se cuvine.
* (Dem. ŞOFRON)
t)e azi la Tîrgu Mureş, sem inaru l:,„Mass-media şi reportajul despre relaţiile inferetnice"Astăzi debutează Ja Tîrgu Mureş seminarul de lucru cu titlul
mai sus anunţat, organizat de Fundaţia „Project oh Ethnic Rela- tions/Proiect pentru relaţii etnice." (New Jersey. Statele Unite). Tem ele, m ari puse în discuţie: „Diferenţe etnice în mass-metiia", „Cum apare problema romilor în p resă-d in “România", „Rolul mass-media în evoluţia unui conflict inţeretnic'V'-„Puţin despre etica profesională*. Invitaţi sînt Konstanty- Gebert. (corespondent extern la Gazeta Wyborcza, Polonia) si Jasmina Kuzmano- vic (corespondent Assocrated-Press, Zagreb, Croaţia).
(Dem. ŞOFRON)
# 'A z i : Sf. Mc. Mina (Me- nas), Victor, Vichentie '(Vicen-
ţiu); Ştefania; Teodor Studitul, cuv. • . - • ,. © Mîine: Sf. Ioan cel Mi
lostiv ,. patriarhul Alexandriei; Nil Sinaitul, - cuv.; Iosafat," ep. m p în tru unire.- îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre,
-, pomenite mai sus.
Minorul; cu aspiraţii mari~ Tentaţiile 5 vieţii parazitare j iu ocolesc i nici minorii. Copiii străzii — dar nu nuniai ei — trăiesc, cu intensitate traiul tu multuos ale zilelor noastre. In diferent de vîrstă,. ei îşi caută cu luminarea orice ocazie $i prilej de a se îmbogăţi cu cît mai puţin efort.
Aşa s-a gîndit să-şi facă roşt de unele produse aflate la tno- dă în această perioadă a economiei de piaţă şi minorul de16 ani din • oraşul Huedin, An- ghel Ştefan. El a părăsit şcoala — are doar două clase — în favoarea; aventurilor „mondene". Intr-o zi s-a gîndit să f u r e d i n chioşcul aparţinînd SC .. „Suciu" SNC din municipiul Ciuj-Napoca ţigări, ca-
: fea şi dulciuri. Ideea i-a şurîş peste m ă su ră ,; dar urm ările au fost' neplăcute'.' Arestat şi condus la Penitenciar, tînărul hoţ
: poate prim i dulciuri, doar, prin secto ru l. vizită. , în ‘ rest, îşi va petrece zilele cu am intirea mirosului de cafea. Pentru com iterea furtului calificat în dauna avutului privat, o perioadă o va petrece departe de
• chioşcurile • particulare.In . loc să stea • în băncile
şcolii şi. să-şi aştepte vacanţa de iarnă, Anghel Ştefan se va uita prin tre gratii la primii fulgi de zăpadă. Nu e mai bine elev, decît deţinut? Dar cine îşi caută cu luminarea locul, odată şi odată tot şi-l găseşte.
SZ.Cs.
„Misiunea lui Bafia VIlah,.."Comunitatea Baha’i din Cluj-
TJapoca vă invită să luaţi parte Ja conferinţa publică cu tema „Misiunea lui Baha’u* llah
şi impactul acesteia asupra societăţii umane", ce Va avea loc sîm bătă 12 noiembrie, ora 17, la Centrul Bahâ’i din strada' Bra- ssai 1. (Dem. ŞOFRON)
Miercuri, 9 noiembrie, la Cercul Militar, într-o atmosferă ospitalieră ş i. călduroasă s-au regăsit toţi cei care şi-au adus aportul la organizarea şi susţinerea, a tît morală cît şi financiară, a primei ediţii a . Festivalului Naţional al Cîn- tecului popular de cătănie. ~ Gazda întrunirii, domnul col. Victor Surdu a ţinu t să mulţumească cu această ocazie pentru participare şi să înmîneze diplomele şi trofeele festivalu-^ lui doamnelor Sava Negrean
Tntîlnire la Cercul Militar clujean ' *:
Brudaşcu, Valeria Rădulescu (directoarea şi respectiv secretara festivalului), domnului col. (rV Teodor Cord, precum şi reprezentanţilor presei . vorbite şi scrise, de la Radio ", Român ia Actualităţi, Scutul Patriei,
.. Mesagerul Transilvan, Uniplus. Seltron" ;,şi Adevărul” detiiV C lu j. '
Domnul1 Victor Surdu a ţinu t să mulţumească, în acelaşi timp şi domnului col. Gheprgiie Ni- coda pentru ajutorul oferit - Sra subliniat, în ' continuare, dorinţa - organizatorilor ca următoarele ediţii ale festivalu-' lui să se impună printr-o ţinută de mare clasă şi prin promovarea şi- chiar consacrarea unor noi nume în folclorul românesc, în . special în cel , al cîntecului popular de ! cătănie.
J Diana POP BULMAC
Programul Radio Cluj,, 12. - 15 noiembrieSIMBAt A, 12 noiembrie: •
6.00 —, 8,00* Bună dimineaţa: Actualităţi şi m uzica. 10,00 Unda pentru minte, inimă şi literatură: Radu Enescu ş i‘ Cercul de la Sibiu (documentar). 10,30 'Cronica muzicală. 10,55 Peluza ra-'. dio; Fotbal în direct. 13,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 16,00 Club domino: Pasteluri de toamnă. 20,00 Du-te doruie departe: Muzică populară la cerere. ... • ' DUMINICA, 1:1 noiembrie: .
10.00 Chemarea păm intului: Industrializarea fructelor şi legumelor in confruntarea cu exigenţele pieţei. 10,30 Radioduminica; Umorul de la A la Z. Ghici cine vine lâ microfon? Sport. ■ 12,30 Incursiuni de duminică. -LUNI, 14 noiembrie:
6.00..— 8,00 Bună dimineaţa: Actualităţi şi m uzică. 10,05 Fonoteca.de aur: Scena clujeană şi slujitorii ei. 10,30 Doine şi cîntece populare româneşti. 11,00 Radioenciclopedia: Fenomenul1 OZN în România. 11,30 Globul muzical: Muzică din
filme compusă de Chris Franke (II). 12,00 R evista ' revistelor. 12,15 Muzica, secolului nostru: Ansamblul de percuţie „Dama — Damia" din Brno. 16,00 Meridiane şi paralele in lumea de azi: Instituţii europene. 16,30 M iracolul: sunetelor: Formaţia ,;Dead cari dance"; 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 20,00 Du-te doruie, departe: Muzică populară la cerere. 20,30 Top T: Clasamente de muzică populară. .MARŢI, 15 noiembrie:
6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: A ctualităţi'şi mu- . zică, 10,05 Divertisment muzical. , 10,35 Limba
noastră: Din nou despre , originea unor cuvinte. 11,10 Omul şi societatea: Calitatea vieţii — le a litate şi deziderate. Ilj30 Mici piese instrum ent a l i l i ,45 Glose lirice: Lirică universală în lectu ra actorului Silviu Ştănculeşcu.’ 12,00 Ora melomanului:. Ludwig van Beethoven, 33 de varia- ţiuni. 16,00 Radiomagazin ştiinţific: Paradontopă- tia — boala sfirşitului de secol. 16,30 Radio, disco rock. 17,00 Radio fax: Actualităţi şi muzică. 20,00
. T3u-te doruie departe: Muzică populară la cerere.
Programul TVR pentru zilele.. Sîmbătă, ; 12 s noiembrie: Pro-, gramul 1: 7,00; Bună - dimineaţa.-
... de la Iaşi!; 9,00 Feriţi-vă de măgăruş!: 10,00-■ Eu şi McGee
,(s); .10,30; Pas c ti;pas;. 11,30 Ecra-- nul; 12,30. Cronografiiv 12,50 Povestea vorbei; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 Desene animate: 14,35 Filme seriale: Serviciul secret şi Beverly Hills,: 90210;. 15,45 ' Mapamond; 16,15 Rugbv: Anglia—România; 17,50 , Fotbal: / România—Slovacia; :19,5(L Teleenciciopedia; 20,30 Actualităţi; . 21,05 Film serial: Mancuso de la .F B I; 22,00 Varietăţi internaţionale; 22,50 MTV: 23,20 Actualităţi: 23,40 Film serial:. Maddie ş i :David; - 0,35 Ma-' rele spectacol. -
Programul . 2: 8,0Q . întîlnirea de sîmbătă; 13,00 F.st-meridian magazin; .16,00 Desene animate;16.30 Film serial: Succesoarea; 17,00 Hvperion; 18,00 Tradiţii;18.30 Convieţuiri; 1D’30 Pariaţi pe campion!; 20,00 Ritmuri muzicale; 20,30 A ctualităţi; 21,00 TVM. Mesager: 21,30 Planeta Cinema — 100; 22,00 Film serial: Santa Barbara; 22,45 Interferenţe; 23,45 Jazz-magazin.. TVR CLUJ-NAPOCA: IVo- gramiil II: 9,00 — 13,00 - ln- tîlnireai de sîmbătă. Invitatul emisiunii: . Incursiune în necunoscut. Viaţa sportivă. Portative — portative. Film serial.
de sîmbătă,'duminică şi luniTeleşevalet:- 'Farm acia r naturii. .: ‘. Duminică, ■■ ■13 noiembrie, f Pro-
- gramul 1: 8,00 Bună diminea-- ţaj; 9,00 Ping-pong!; 10,00 Film serial: Fantastica familie Me- llop; 10,30 Lumină din lumină;
•11,30 Viaţa satului;' 13,DO ' Cu cîntecul popular în anii studenţiei; ‘ 13,30 Atlas; 14,00 ' Actualităţi; 14,10 Poşta TV;- 14,20 Video-magazin; 17,50 ' Film se -' rial: S tar Trek; '18,45 A doua Românie; 19,15‘ Robingo; 20,00
- Actualităţi; 20,40 ■ Film serial: Lâdy Boss ■ II; 22,10 ;■ Avanpremiera; 22,20 Tragerea Loto special 6 — 49 si concurs P ronosport; 22,30 Duminica sp o r- : tivă: 23,00 Maeştrii-/ 0,10 Actualităţi; 0,30 Şlagăre- retro-
,'Programul 2: 8,00 — 5 x 2;13.00 Film seriali ,,Dr. Quinn;
. 14;00 Actualităţi; 14,10 ■ Filmartistic: Secretul lui Nemesis; IR,05 Desene animate; 16,30 Fiim serial: Succesoarea;. 17,00 Serata TV; 19,30 Descoperirea planetei; 20,00 Actualităţi: 20,30 Ritmuri muzicale; 2),00 TVM. Mesager; 21,30 Sport-sţudio;22.00 Poesis; 22,15 La puterea a 'd o u a ; 23,00 Film seria l- San- ta Barbara; 23,45 Tele-trio-show
Luni, 14 noiembrie. Programul 1: 13,00 Interferenţe; 14,00 Actualilăţi; 14,10 TVR Iaşi;14,50 TVR Cluj-Napoca; 15,25
TVR Timişoara; '16,00 Actualită ţi ; ; 16,10 Ziua ONU; 16,25 NeJă m ' interesat : pen tru : dum - neavoastră ;: 17,00 _Emisiune în lim ba maghiară; 'l8,30 Desene anim ate;. 19,00 De luni pînă luni; 19,30 Film serial:. Salvaţi de clopoţel;' 20,00 Actualităţii20,45 Film serial:’ Curbe :.perî-, culoase; 21,35 Transfocator;
22,00 Teatru TV: 23,25 Actualităţi; ‘ 23,40 MTV; 0,10 Cultura in lume; 0,40 Repriza a treia.'
P rogram ul' 2: 14,00 Actualită ţi; ‘14,10 Politica intre ideal şi real; 14,40 Videoteca melom anului; 15,10 Videoclipuri;15,30 Atlas;' 16,00 Desene a n i- , m ate; '• 16,30 Film serial: Succesoarea; 17,00 ' Tn: direct — econom ia;: 17,40 Film ; serial:
: Mala m ujer; 18,30 In faţa dumneavoastră; 20,00 'A c tua lită ţi;20,40 .Ritmuri' miizicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 în tre da şi nu; 22,00 TV 5 Europe; 22,30 Film serial: Santa Barbara;23,15 Hollywood rock în concert; 23,45 Magazin satelit; 0,30 Jazz-club.
TVR CLUJ-NAPOCA: 14,50- 15,25 Retrovizor. Sport. Arlc- chin; Teatrul Naţional . din Cluj-Napoca la 75 de ani documentar.
Redacţia nu îşi asumă res* ■ ponsabilitatea in legătură cU
, eventuale modifirări intervenita în programul anunţat.
ADBVARl/l DF CLUJ 'ViMESI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 10
SPRE CE SE ÎNDREAPTĂ INDUSTRIA MINIERA ?
LĂROiREA AUTOSOMÎEI DECîZÎOALEJMlncreul do fier descoperit în perimetrul comunei Căpuşn-Marc
cu mai multe decenii în urmă şi pus în exploatare după 1960 a dat de lucru unui mare număr de oameni din împrejurimi sau veniţi
•de mai departe. Insă această oa/ă de iund de mare avea să-şi epui- ‘ 2020 într-un timp relativ' scurt rezervele exploatabile. Cunoscîndu-
se volumul rezervelor şi durata exploatării, întreprinderea din acea vreme şi-a diversificat activitatea şi a trecut, din mers, la extragerea şi prepararea altor substanţe nemetalifere, zăcăminte inepuizabile în Transilvania, mai ales, d a r şi foarte bogate rezerve în alle zone ale ţârii. V .
Datorită conjuncturii, E. M. Căpuş a traversai cu bine mal multe momente dificile, nu datorită grijii deosebite a tioor factori decizionali de pe trepte mai înalte, ci luptei pentru supravieţuire în care au fost implicate conducerile care s-au perindat,, inginerilor, maiştrilor, muncitorilor care nu s-au mişcat de aici, fie că nu aveau altă alternativă, fie datorită uimi înalt P'ofesioualisivţ. Ceea ce s-a clădit temeinic după 1980, ce s-a zguduit în furtunosul an 1990 de epurări şi "contestaţii, de ameninţări şi revolte acum este pe cale dc a se reface, dar pe alte coordonate,’ determ inate de noua situaţie şi conjunctură- JD-1 ing. Dumitru Vădan, directorul exploatării, un inimos tînăr din localitate şi in g .,Aurel Stanciu, inginer şef cu producţia ne povestesc întîmplări şi acţiuni din u'.ti- mii doi an i.ca re sînt menite să aşeze exploatarea într-o matrice de înaltă eficienţă. •
. . . La mina Muntele Rece, unde se exploatează un zăcâmînt de feldspat, s-a ajuns în situaţia de a extrage din subteran 300-5Q0 tone pe lună, producţie de cîteva ori m a i mică faţă de cea din 1989, avînd costuri de 10 ori mai mari pe tonă, comparativ cu extracţia din carieră. în consecinţă, s-a decis închiderea minei (producţia a cîtorva zeci de oameni din subteran se' realizează îritr*o zi în carieră) cu soluţionarea aspectelor de ordin social. Deci, un canal de pierderi a fost închis. Altul similar Ia Gălăşeni (exploatarea de-alabastru),.
Să trecem peste detalii. Şi aici, prccum In Aghireş, specialiştii sc „bai“ pentru calitate şi eficienţă. Lupta pentru reducerea pînă la eliminare a fierului din minereul de feldspat este la ordinea zilei. Numai astfel se pot cuceri pieţe în ţară şi peste hotare.. ■ E.M. Căpuş dispune de o largă autonomie decizională. Cei care se află în conducere au acum o m ult mai mare răspundere fală de • generaţiile care vor veni. Pentru că zăcămintele care siau ia baza activităţii — feldspat şi a labastru . — nu se epuizează nici
-mîine, nici poimîine. Nu demult, în zona Mănăstireni, deci foarte aproape, a fost descoperit un bogat şi destul de m are -zăcămînt de, feldspat. Iar dacă sc exploatează şi alte perimetre; cu • siguranţă vor apare alle resurse de substanţe minerale nemetalifere.
. , • . - Ion GOIA
© „Zilele Economiei Germane" de la Arad au prilejuit, clujenilor contracte cu reprezentanţii Biroului do Cooperare Economică din Germania. . ‘ âi Camerelor de Comerţ şi Industrie din Ilagen şi Duisburg şi Ministerului Federal al Economiei. Germanii şi-au. manifesta t dorinţa de a organiza, ' în 1995, o misiune economică Ia Cluj-Napoca.
Q „Comercianţii in perioada de tranziţie" este numele celui de-al IV-lea simpozion organizat '.,1a ‘ Sinaia, în perioada 9 - r 10 noiembrie, de 'că tre CCI. Dîmboviţa ş i . Tribunalul Judeţean Dîmboviţa. In discuţie intră: Legea 31. d in .1990, I.egea 33 din 1991, Legea 11 din 1991. Participă CCI a României, O- fidu l Naţional al Registrului
Comerţului, M in isteru l. Justiţiei, Ministerul . Finanţelor, ARD ş.a.
© în perioada 10, — .12, noiembrie a.c-,' la Budapesta are-
■ loc ...' conferinţa „Regiunea^. Eu
ropei de'.Est. Rolul Europei Cen-, tralo şi de Est în economia de piaţă europeană11. La', această conferinţă, organizată de Centrul de Coordonare şi Educaţie al CCI. Budapesta şi Clubul W orld . Trade Center din Budapesta, cu sprijinul mai multor camere din Europa de Est,
TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR
- «Reuniunea finală, d e-co m u - : nicare a rezultatelor Topului Naţional al Firmelor, faza . > pe ', ţară, care a avut loc în 31 de- , cembrie a.c. a desemnat ca laureată, următoarele firme clujene: Industrie — SC ,L°yality ,
- Industrial Co (locul 8), SC „Ursus“ SA (locul 12). Construcţii: Consizo Extrubit SRL (locul 8), P rota SRL (locul 11). Comerţ: -ŞM Invest Holding SA (locul I), Peco Cluj SA (locul 8 ) .'Servicii: Rinex Export Import- (locul 12>, Montenay Cluj .Energie (locul 9), Gally Auto Service SRL (locul 6). Dintre premiate, o singură societate (Peco) este cu capital m ajoritar de stat şi una (Montenay ClU} Energie) este cu ; capital de s ta t şi privat.
WORLD TRADE CENTER * .'W orld Trade Center " Bucu-
reşti va ju c a . un rol decisiv în prezentarea într-o formă adecvată a realizărilor României în procesul de " ''reform ă economică, a declarat premierul Nicolae Văcăroiu • la inaugurarea' oficială de' marţi, de la complexul World Trade’ Center. ‘ ■ ■
M enţionînd., că la acest re-, zultat vor contribui - firmele româneşti particulare sau de stat care îşi expun produsele proprii în galeriile comerciale din cadrul-. WŢCB, premierul Văcăroiu a spus: Sperăm că WTBC sâ dea două dimensiuni
activităţii generale din ' R o m â-; n ia ; una legată de atragerea investitorilor străini şi, a doua, de dezvoltarea_ relaţiilor comerciale. ’
Tot la- inaugurarea WTBC, dl.: Mircea Costin, preşedintele C a-. merei de Comerţ şi Industrie- Cluj a purtat un dialog cu . mi-." nistru l turismului. Cu această ocazie dl. Costin a fost inform at că preconizata, m utare a Camerei în fostul- Hotel Asto- ria nu va mai avea loc. •
DONAŢIE JAPONEZA•Miercuri, 9 noiembrie, Gu
vernul Japoniei a donat Institutului - Român de Management (IROMA) echipamente ’ pentru perfecţionare îa domeniul m anagementului (computere LAP
: — T O P ,' echipamente audio-vi-. zuale şi software) în - valoare de 100.000 de dolari. - Donaţia a fost făcută în cadrul Programului. de asistenţă . tehnică . pentru Rom ânia.: Acest , program mai include ţu rsu ri de perfecţionare în Japonia, trimiterea de experţi japonezi în . România şi furnizarea de e- chipament.e. In ' 1993 asistenţa tehnică japoneză pentru Rom ânia a. fost de 3,68 milioane ; do la ri,, m ult mai m are . decit - în anii -1991, >1992. ' .
'Masă m onetară. Sumă de .arii aparţin înd diferiţilor ! a-
geriţi economici, aflată în circulaţie la un moment dat,1 formată din: — num erar, ca re : se compune din bancnote şi monede divizionare, confecţionate adesea din monede de nichel, cupru; alum iniu etc.;-:
— bani scripturali, .reprezentaţi de sumele - din conturile bancare sau de la casele de economii ale agenţilor .econom ici.
REMEIV1BER„Cei, care , sin t' în Executiv,
atunci cînd " au acceptat acest rol, cred că au acceptat şi ris-, cui de a ieşi din joc. I’e de altă parte, responsabilitatea : este imensă, iar cunoaşterea momentului 'în care trebuie ■ să se acţioneze capătă o importanţă covîrşitoare. .‘Acest .moment este Ultim pentru '- România. Dacă vom . mai amîna privatizarea;; dacă ne vom
speria, în continuare de ' pierderea suportului politic-sau ;de ' căderea Guvernului, riscul este i me ns . . ; ' -
Mircea Coşea, ministru, -20 iunie - a.c., interviu" în România Liberă. Pe vremea aceea dl. . Coşea susţinea accelerarea -privatizării şi teza 'economică: un om — un certificat — o- întreprindere.
Eurochambres, va participa şi.O: delegaţie a CCI Cluj.
$ Ieri, 10 noiembrie, a avut; loc secţiunea promoţională a
. reprezentanţei îri România - a firm elor austriece ' Sika Plati- ment Ges.m.b.H. şi Heraklilh Villas AG, ; firm e producătoare de m ateriale de construcţii.
Q In perioada 11-15 noiembrie a.c., ' o delegaţie a oraşului Zhen Zhou djn China vizitează municipiul nostru (cele două . oraşe fiind înfrăţite). Din delegaţie fac parte şi oameni de afaceri chinezi interesaţi de domeniile: electronică, alimentaţie publică, textile şi confecţii, încălţăminte, industria produselor ;chimice , şi- cosme-: tice, mobilă şi "echipamente pentru fabricarea mobilei, co- merţ. (M.II.) - . ,
EUHO-PAIÎTENERIATUL DE LA BILBAO
Mai - s în t ' cîteva zile p înă cind în* Spania Va’ începe o nouă ediţie a EUROPARTENERÎATULUI. Este a doua manifestare, de acest gen din acest an, în prim ăvară avînd lo c , în Polonia, la GJanslc. Din partea ţării gazdă participă peste patru sute de firme, la acestea adăugîndu-se alte citeva sute d in toată Europa. Judeţul Cluj este reprezentat de 30 firme, alit din sectorul de stat
cît şi din cel privat. Oricum, aşteptările sînt foarte mari.
Camera de. Comerţ şi Industrie- Cluj - a făcut tot posibilul pentru o deplină reuşită. Un singur lucru era să umbrească misiunea, clujenilor: camera a aflat în ultim ul moment de o aprobare necesară tuturor autobuzelor care tranzitează Ita lia. In final to tu l's -a term inat cu bine, Iar aprobarea obţinută. Pentru profesionişti! de la Cameră nici' un obstacol nu e de netrecut, nici o problemă nu e fără rezolvare •
- Cu ocim . (şi ’ invidia) pe qei ce s-au privatizat, , cu' speranţele . într-o viitoare privatizare (socială) accelerată, pe cupoane, cetăţeanul de rîud al anului 1994 nu-şi poate permite nici mica privatizare, adică cea stabilită ■ de metodologia MEBO. Cei ce au apucat să se .privatizeze înainte de apariţia • HG 500 zic bogdaproste, zecile sau sutele de milioane ar fi deve- , n it miliarde, aşa că nu s-ar mai fi pus m ăcar problema cum părării capitalului social de către salariaţi şi conducere. Totuşi, Mebo a răm as o şansă . pentru cei ce au un loc . de m uncă la societăţile cu capital - de stat. Şansa, însă, vine mult prea tirziu, cînd. oamenii nu mai au bani. M irajul „Cari- tas" a fost extrem de păgubos, pentru cei ce-au. jucat. Cei ce- au cîştigat şi-au lua t de-a valma televizoare, frigidere, c o - . voare, maşini uzate. A lţii şi-au lăsat acolo agoniseala de-o . v i- . aţă. Cert este, insă, că m ajoritatea oamenilor au rămas lefte ri." Şl sînt extrem de puţini cei care, în condiţiile de astăzi, pot sâ mai pună ceva de- * oparle. Tot clştigul se duce pe apa sîmbetei, adică pe mîncare, taxe de bloc, haine, In-
Adio, privatizarecălţăm int% diverse cheltuielii.
casnice. S int oameni care conştientizează , avantajele privatizării prin MEBO, ştiu de e-:\ xemplu că este o afacere rea*
. lă să cumperi carnete cu c e r - ' tificate de 'proprietate la pre-
. ţul de 18 — 20.000 de lei şi să le valorifici cu 225.000 de lei. La 10 carnete se cîştigă, teoretic, mai bine de două rnili* oane de lei. Cu toate că ştiu, nu pot să facă nimic din cauză că nu le ajung banii.-Chiar dacă lucrează doi adulţi dintr-o casă, chiar dacă sînt b in e . plutiţi (situaţii foarte rar. întîlnite) nu se poate economi si rriai ni- • "mic. în situatia (des întîlnită) în care la mijloc, mai sînt şi
,unul doi .e le v i în ultimii ani .d e gimnaziu său do liceu, cri
zele financiare se amplifică (sau accelerează, _' vorba guvernanţilor). Din aceste . consi-
, derente, şi din o mie . altele, .m u lţi' d intre cei cc formează masa vor trebui să spună adio privatizării. Iar cupoanele nu vor ţine de foame, sete, frig şi se • vor devaloriza rapid, în pofida intenţiilor generoase ale. guvernanţilor care se pare că de cind s-au instalat pe - posturi n-au mai apucat să s te a . de vorbă cu un simplu om de rînd. ‘
Considerăm că este, u t i l . pentru agenţii economici de sta l^şi privaţi, numiţi de lege „contribuabili11 să cunoască trăsăturile Legii .87 pentru combaterea evaziunii fiscale (publicată în M. Of. 299 din 24 octombrie 1901), care se aplică in termen de 30 de zile de ,1a publicarea sa in Monitorul Oficial, adică de la data de 24 noiembrie a.c. <
Evaziunea, fiscală esfe definită - ca fiind „sustragerea prin orice mijloc, in întregime sau parţial, de la plata impozitelor, taxelor şi altor -sume datorate bugetului ae stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor, .sociale oo stat şi fondurilor speciale extrabugetare, de către persoanele fizice şi persoanele juridice române şi «trfilne. - .
Contribuabilii au obligaţia să declare organului financiar orice venit, valori impozabile etc. Se precl- cează „să declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile, imobile, precum şl alte valori care generează titluri de creanţă .fiscala*'. Legea pretinde ca contribuabilul să declare orice venii Impozabil sau bunuri supuse impozitelor şi taxelor. Se preflzează că "Contribuabilii au obligaţia de a perft'.ttt* efectuarea
0 1 ? ? PU|1(! la dispoziţia orgăij^îor de control. ~ c;()cumentele contabile, evidenţele şj oricare ■ alte
euivln^ritmnten;1if. sau valurice solicitate, în vederea cunoaşterii realităţi) obiectelor sau sumelor impozabile
sau taxabile.Infracţiunile sînt cuprinse în articolele 9 .— 16, ‘in
clusiv, şi sînt foarte sever sancţionate. Cea mal mică pedeapsă este de la doi ani închisoare, sau amendă200.000 — 1.000.000 lei pentru refuzul de a prezenta
; organelor de control prevăzute de lege documentele justificative şi actele de evidenţă contabilă necesare
Consideraţii cu privire Ja Legea de combatere a evaziunii fiscale ' <
LEGEA m IA M L OCCIDEMTALpentru stabilirea obligaţiilor faţă de stat. Apoi, întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente prim are sau de evidenţă contabilă- ori accepta-
' rea unor astfel de documente; evaziunea fiscală se pedepseşte cu închisoare ’de ia C luni la 5 ani, sau amendă de la 1.000.000 la 10.000.000 lei.
De asemenea, se pedepseşte cu închisoare de la doi la opt ani (art. 11), „sustragerea de la plata impozitelor .taxelor şi contribuţiilor datorate statului prin neinregislrflrea unor activităţi pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, tn scopul obţinerii de ve
nituri. In fine, „sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile se pedepseşte cu închisoare de la2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi", (art- 12). - '
Se pare că infracţiunile prevăzute de articolele 11' şi 12 sînt cele mai severe, fiindcă nu prevăd alternativa amenzii, ci numai închisoarea pînă la opt ani. Menţionez că tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 12 se pedepseşte după regulile Codului Penal. .;
, După părerea mea această lege este la nivel occidental,' dar educaţia noastră este la nivel „balcanic"
: şi practică „proletară". . « . ;In fine, a treia parte a Legii prevede, in articolele
17 — 22, contravenţii şl sancţiuni, unde se enumerâ, în articolul 17, literele a-k, toate contravenţiile şl sancţiunile, care sînt de la 100.000 la 2 .000.000 lei.
Procesul verbal de constatarea contravenţiilor sc comunică contravenientului în term en de cel m u l t '15 zile de la data „Întocmirii acestuia". Cred că era mal corect să spună legea de la data „constatării contra- • venţiei". ’ . - - . . . " v
îm potriva procesului verbal se poate face plîngcre' Ia Judecătoria In a cărei rază teritorială a fost săvlr-; şită contravenţia. , ţ
» Georgo VASU
VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 11 ADEVĂRUL DE CLUJ
» dialog cu domnul prof. univ. dr. Vicior Romulus Cons- tanfinescu, preşedintele Consiliului judeţean Cluj ©
. mea a fost de acord cu acest punct de vedere pe care l-am exprimat. Ne-a fost de folos experienţa acumulată in urma în- tilnirilor delegaţiei permanente cu consiliile locale, întilniri la care au participat şi reprezentanţii serviciilor descentralizate şi ai regiilor şi rezultatul a fost ; bun în sensul că au văzut şL ei cum lucrează propriile structuri în teritoriu. După a- qeastă fază de constatare, acum , înregistrăm potenţialul economic al localităţilor, se pune problema prognozei şi a ; programului de dezvoltare socio-economică pe fiecare localitate, pornind de la resurse...
î.: Vreţi să comcntaţi puţiii afirmaţia domnului preşedinte Ion Ilicscu, de care aţi pomenit?
R.: Da, , domnul preşedinte I- liescu spunea că există incompetenţă şi corupţie :.in administraţia locală. Dacă s-a referit la tot ce înseamnă administraţie 10-, cală, inclusiv servicii, descentra-' lizate ale executivului, , sînt de acord. In privinţa, competenţei, sensul este dat de executiv, trecerea in proporţie;. cam de 70 la. su tă ,, a funcţionarilor de la prefectură la consiliul judeţean' nu s-a făcut prin „despărţirea grîului de neghină".' Cirid au ’fost schimbaţi prefecţii s-a tăcut, cînd se suspendă un preşedinte de. consiliu judeţean se face ! mare vîlvâ. Eu nu zic că o ' mai neagră capra veîcinului, dar apre-' cierea să se facă obiectiv r şi real. Cînd o să discutăm despre destituiri la Direcţiile de Muncă, la Direcţiile Financiare, la Ins-, pecloratele şcolare, vom vedea în • ce parte trage mai'greu balanţa. Nenorocirea este că există corupţie.. I.; Prin problematică, a semă-
' nat această conferinţă cu reuniunea de la Cluj. T e a adus totuşi nou?
R.: Un ..element deosebit7 1 î l. constituie semnarea,, de . către preşedintele, .ţării, a Cartei Eu-
ei — au vrut „să “tragă spuza,v ropene . ă Autorităţilor ; Locale, pe turta lor“, dar aceste camere adoptată in 1933. Urmează rati-
I.: Domnule preşedinte, -prin organizare şi participare, Conferinţa Internaţională „Democraţia şi dezvoltarea locală" de la Bucureşti a dobîndit o anume importanţă. Cum s-au desfăşura t lucrările conferinţei?
R.: Concret, lucrările s-au desfăşurat pe trei grupe, rapoartele, în sinteză, fiind apoi prezentate în plenul adunării. Cele,trei grupe au avut trei' teme mari: Democraţia locală, Finanţe locale şi Dezvoltarea - socio-economică locală. Eu am participat la 'a c tivităţile de la al treilea grup, condus de doamna Karen’ Fogg. Conceptul de dezvoltare socio- economică" este mai nou şl 'în ţările din Comunitatea. Europeană, circulă cam de 8—10 ani. Punctul de plecare îl reprezintă constituirea capabilităţilor dintre o economie regională şi unialocală . de la sat — lâ comună —• la judeţ —r la alte judeţe) de 7a acumula creşterea economi- ' că. S-a discutat despre factorii implicaţi., . în .dezvoltarea so- cio-economică, printre altele,, vă spun că a fost prezentă 7 încă de la început, ideea descentralizării şi asta ,m-a bucurat.. că . domniţi- ministru Coşea a emis o idee cu care noi nu prea am fost de acord — şi anume, că transferul de servicii prin descentralizare se face ca serviciu, nu ca autoritate, or, Legea patrimoniului sau Legea finanţelor înseamnă, de fapt, autoritate; apoi. domnul preşedinte Iliescu a făcut o afirmaţie, care ne-a nemulţumit.
I.: Spuneaţi de factorii implicaţi în dezvoltarea socio-economică . . .
R.: Problema care .s-a ; pus în primul r,înd a fost aceea a. iniţiatorului programului de dez- voatăre / socio-economică, indiferent da nivelul unităţii teritoriale la care se desfăşoară. Au fost multe păreri, preşedinţii de - la Camerele de comerţ, — pentru că au . fost. invitaţi - o parte din
nu cuorind agricultura, de exemplu. In cele- din urmă,1 am căzut de-acord că pînă la alcătuirea unor consilii consultative, cele mai autorizate pentru ace't rol sînt consiliile locale. Şi Iq-
ficarea la. Parlament şi mă bucur foarte’mult pentru -că, poate cu acest prilej, cei care ne-au promis Jla consfătuirea de la Cluj o sumedenie de lucruri, îşi vor reaminti aceste promisiuni. , ’ :
Problemele agriculturii in atenţia consilierilor gherleni■ ' ■-Nu se poate-spune c ă 'p e consilierii din o- - nu o să aibă cetătenii din cele trei sate compo->
Gherla nu-i-interesează greutăţile agricul- nente ale'Oraşului Gherla; Hăsdate, Băita şi Si-'turn. Chiar daca mai rar decît problemele edili- livaş. ’ . ' : •• ■■■ .tar-gospodăreşti, _şi frămîntăriler gospodarilor ce- Şi dacă veni vorba d e ' ultima localitate, sălor_ trei sate componente ale• localităţii sofneşene • amintim aici' şl tergiversările care mai persistăsînt dezbătute ^cu aceeaşi răspundere civică de — de mai mult de trei ani — în privinţa in tră rii!care dau dovadă de fiecare data aleşii cetăţe- abuzive a unor cetăţeni pe terenurile ocupate înmior. La ultima şedinţă a Consiliului local Gher- ; prezent de SC ■ „Agricola" SA (fosta IAS). Totla, s-au discutat greutăţile intîmpinate în cam-, ia Silivaş s-au ivit multe greutăţi datorită neplă-paniile vara-toamnă şi măsurile ce .şe. impun ţii taxelor de păşunat de 'un ii deţinători de ani-.''
P^®Satire_ amanului agncoL 1995.. male. Probabil că în acest sat de lîngă Gherla^Avind; m vedere, că foarte^ mulţi din cei 21 do încă nu s-au clarificat,situaţiile privind proprie*:
consilieri p rezen ţiîn sala sînt buni , gospodari, tarii asupra pămînturilor, să nu mai vorbim decare cunosc foarte bine cerinţele urîei agriculturi lipsa eliberării titlurilor de proprietate. Dacă ; tot imoderne, la nivelul exigenţelor .economiei de. aşa înaintăm, la anul yom mai auzi de. aceste;piaţa actuale dm .ţarar noastra; problemele tratate doleanţe ale locuitorilor din Silivaş care, pe burtăm cadrul şedinţei au fost deosebit de multiple ■ dreptate, sînt nemulţumiţi. " . ■şi variate. De la lipsa resurselor financiare şi. 7 în rest, Centrul' 'agricol. Gherla se străduieşte!pma Za dificultăţile întîmpinate de cetăţenii sa- , să asigure cetăţenilor seminţele şi ingrăşâmintele;telor în efectuarea , lucrărilor mecanizate’ s-au - necesare. . Numai în, această toamnă s-au procu- .pus „pe tapet o sumedenie de probleme, care rat 26 tone de îngrăşăminte complexe, iar prinmai de care mai importanta pentru bunul mers delegaţii satelor se asigură .motorina necesară al treburilor. Dar, aprecierile celor care au luat 7 arăturilor de lă staţiile PECO Cluj. ; y,cuvîntul ne arată că nu totul a mers ca pe roate.. Acestea au fost cele mai arzătoare '• probleme !
Au fost multe greutăţi şi lipsuri în muncile cîm- dezăbătute. de consilierii gherleni la ultima loc:puiuţ. Recoltele obţinute pe terenurile oamenilor şedinţă. Urmează ca : propunerile şi iniţiativelen-au fost la nivelul aşteptărilor, iar arăturile şi lor să fie aplicate şi pe teren. Bunăvoinţă este,Snsaminţarile nu s^au efectuat pe toate suprafeţele lipseşte doar activitatea concretăplanificate. -Asta 'înseamnă că la anul: nici grîu. r" . ' ... : '7 SZEKELY Csaba
capitaleReparaţiile capitale la imobilele .
RAAIFL,1 au constituit una din problemele. grele ale; regiei (fost 1CRAL) . din cauza lipsei • de
londuri (chirie , mică pentru lo-
lul nostru au fost. deturnate pentru alte imobile ţi/persoane,
. apropiate 'celor de la unitatea ; amintită. ,7. Situaţia imobilului ; nostru este foarte gravă, fisurile
; cuinţe, costul mare al • lucrări-* în pereţi sînt foarte avansate,lor, pierderea chiriilor - .-pentru ; la fel de grave sînt fisurile scă-spaţii , cu altă 'destinaţie prin rilor dare duc la etaj . şi pod. ;trecerea acestora în administra- întrebăm; cine va răspunderea Consiliului local justifică, în dacă scările, se vor surpa şi cine:parte, lipsa banilor), darr oricum ştie ce se poate .întîmpla? Ru- ele nu pot; fi eliminate, pentru că efectele pot deveni dramatice.Am văzut grinzi’ din plarişeu. s___ , . . . . ...putrezite, provocînd prăbuşirea ' prin Corpul de control; - anuV” ,i°eturnai;ea ^fondurilor, celor ; vi-tavanului la două imobile: în •»«..»«« “xPiaţa Ştefan cel Mare şi pe Bulevardul Eroilor (din fericire,
găm, prin dumneavoastră, să fie atenţionate forurile competente, Primăria în ' primul rînd.
vină că s-a-'neglijat această lucrare, cine 3 deturnat fondurile, •pentru- repararea acestui imobil.;
.... Noi în fiecare an, am - revenit- pu sesizările noastre, dar de fiecare dătă am obţinut numai
; promisiuni, iar comisiile care vin ■ la faţa locului constată că situa- ' ţia este gravă, dar nu au b an i. . .
Rugăm ca .primăria; sâ ia ' în serios această problemăj să stabilească’ cine este vinovat pentru neexecutarea lucrărilor şî
fără victime).Cum . s-au selectat aceste lu
crări ştiu, probabil, cei care răspund — sau răspundeau — de ele. Noi" transmitem doar un semnal de . alarmă primit din partea locatarilor imobilului a- flat pe str. gen. Eremia Grigoreseu nr. 48: „începînd din anul 1990, noi tot solicităm la RAAIFL e- fectuarea lucrărilor aprobate încă din knul 1990, dar şefii de la,, unitatea 'respectivă au • tot amî-' nat aceste lucrări, ba, mai mult, fondurile alocate! pentru imobi-
ţrecut au venit lă 'fa ţa locului inspectori şi au constatat că cele sesizate de noi sînt adevărate. Dar domnii de la RAAIFL nu au luat în seamă. .. .
Rugăm pe cei care sînt în drept , să controleze cine e de
novaţi să li se impute valoarea acestor lucrări aprobate din anul 1990“. : ' . . 7 ;
Domnilor, reparăm arest imobil sau aşteptăm să: devină o , grămadă de moloz? 7 -
Ne-am interesat pentru dufnneavoastră: . LUCRĂRI DE INSTALARE SI SERVICE
ÎN TELECOMUNSCATH
execută şi service post garanţie. Direcţia de Telecomunicaţii fiind aprovizionată şi eu piesele de
: schimb necesare. De asemenea, execută la cerere întreţinerea terminalelor de abonaţi, altele decît cele menţionate mai sus, cu piese de schimb .puse
Lucrările de instalare, conectare a terminalelor; : l ln ^ S e c â - ’de telecomunicaţii (centrale electromecanice întprmtinmlp avîn-electronice de abonkt, faxuri, aparate telefonice , f re-etc.) procurate de clienţi şi autorizate de Ministe. n informat doam-rul Comunicaţiilor se execută, de către Direcţia rau n com ^rîal la Di'rec-de Telecomunicaţii Cluj. Totodată, prin contractele ”.a e,c; ^ «Nrf i n i m i i « m aîncheiate . între RA ROMTELECOM şl- firmele 1 r t ^ELECTOMAGNETICA — GOLDSTAR, TOP 9 + , puş la dispoziţie şi clteya^ telefoane^ de. re la ţ^MET .Direcţia de Telecomunicaţii Cluj este autorizată sâ instaleze şi să mijlocească comercializarea centralelor electronice de abonat, de capacitate cuprinsă între 8—2.000 interioare» precum şi aparate telefonice de tipul IIANRO,. ICPF.T, EMTEL, INFOTON, echipamente pentru care-se
Ghişeu vînzări aparate telefonice: Cluj— 13-48-25; Dej — 21-32-99; Turda — 31-17-09; Gherla — 24-18-50; Huedin — 25-19-01. Instalare,, centrale de abonat: ing Miclea Ioana — 19-51-11; Service centrale de abonat; maistru Domokos Vasile —; 10-52-31. (M. T.) ■ 7 ' /: ■ ■ •
. Jnicipiul, Cluj-Napoca s-ar : pu-! ; tea împărţi în măi i multe zone- (trei zone,, de exemplu) cu pvi-
mării de cartier conduse de yi-t . .. , . _ ceprimari; Fără îndoială eă o*
- perativitatea 7 pentru solicitările’siliUlui local rai municipiului Cluj-Napoca. s-a făcut' propunerea unui al doilea post de v i- ; ceprimar. Este o problemă ce '
; se r rezolvă prin hotărîre de guvern, întrucît Legea 69/1991 a administraţiei publice locale sta---
. bileşte eâ vicepriniarii sînt a- leşi de consiliul local, dar nu- măruil vicepr'imarilor se stabileşte prin hotărîre guvernamentală (care a stabilit pentru municipiul Cluj-Napoca un singur viceprimar); există-pe masa,
;de lucru a guvernului un proiect de hotărîre în care se prevede, pentru municipiile cu peste 300, 000 de locuitori, numirea a l—3 viceprimari; de asemenea, un alt proiect de hotărîre se referă la Dosibilitatea de îmoărţire administrativă a teritoriului de către consiliile locale, cu acor- dul Deoartamentului Administraţiei Publice Locale.; Deci, mu-.
curente,»ar,,spori, dar e tot atît de sigur., că. ar fi probleme in
! legătură cu modul de distribuire a. fondurilor. . . . . . . . . . i . ;
• Este de neînţeles de ce . în- tîr^ie'-.'aiît.'de' mult legea .patri- • moniuluî publia şi ^privat, dat fiind- faptul că liicrările' cerute la ni vel local prin Hotărîrea Guvernului nr. 133/199? au fost efectuate şi trimise din te rito - ' riu (nu cred că există vreun consiliu local interesat în tergiversare). Că a fost gîndit rău de Ia început şi acum este' imposibil să detaliezi '— în timp scuti — fiecare conviuctă şl reţea, f^te
, o alta problemă. Ca şi faotul că pe plan local, cu avizul - unui for suocrior,. Prefectura, -pre exemplu. ,s-ar fi putut rezolva mai raoid avînd un cadru legal
.. general.
Cronica nemulţumitului
CÎTI VETERANI DE RĂZBOI AR TREBUI SA MOARA?
In lunai iulie, s-a votat în Parlament Legea nr. 44 prin care veteranii de război sînt scutiţi de taxele radio, TV şl telefon.. Legea a fost votată, dar nu se aplică, spre. deosebire de legile privind ' drepturile parlamentarilor, adoptate în consens şi apll- eate Imediat. Oare de ce nu se realizează „consensul" şi pentru aplicarea Legii 44? întrebarea este adresată atît RENEL, TVR, Romtelecom,-cît şi parlamentarilor, miniştrilor, directorilor. Su-
* ma de scutire ia taxele respective se, ridică, la, valoarea unei jumătăţi de kilogram de salam. Posibil să_fie specialişti care vor calcula şl vor preciza că acei
aproximativ 3.000 de, lei pe lună de persoană se ridică la milioane, eventual la miliarde de lei pe an. Aşa o fi, dar-această sumă scade de la o zi la. alta, pentru că în fiecare zi mor zeci şi zeci de veterani. Un veteran de război mi-a svigerat că se aşteaptă să moară un anumit, număr de veterani, pentru ■ ca . apoi să se aplice legea' Aşteptăm un răspuns de ia cei «e au .salariile de 10—15 ori mai m ari' decît pensia unui- veteran. Poate aii şl. dînşii bunici, părinţi, rude apro-, piate veterani de război. ,
Iuliu Cnelş'u, veteran de război
NU, NU DEMONTAM CALORIFERE!
Pentru a lămuri problema modificării suprafeţei radiante, se impun- cîteva precizări (utile pentru cei care ne-au telefonat ia redacţia cum că au fost refuzaţi de către Regia autonomă, de • termoficare la solicitarea de reducere a suprafeţei radiante): dacă există situaţii în care ~a- loriferele s au distrus sau nu au funcţionat niciodată, se acceptă modificarea sup-afeţei radiante• caloriferul, chiar pe casa scărilor îşi are rostul lui în sistem, nu este tot. una să fie 16 grade în casa scărilor sau să fie gheaţă 'p e jos (şl nu este acplaşi lucru, fn primul rînd pentru locuinţele din toate spaţiile au fost dimensionate, la vremea etnd s-au construit, la condiţii
de confort de 18 grade, şi nu se permite montarea/demontarea unui calorifer deoarece orice modificare perturbă echilibrul termic şi hidraulitr din imobil 'l respectiv • dorinţa furnizorului de agent termic este ca aceste calorifere să fie întreţinute şi reparate « orice solicitare de a modifica suprafaţa radiantă se respinge dacă nu este justifica-, tă temeinic.
încă ceva: la Regia autonomă de termoficare există în evidenţe. suprafaţa radiantă â fiecărui consumator măsurată cel puţin o dată. La solicitare, se poate relnventaria această suprafaţă, cu condiţia sS se asigure ae- eesul-la toate spaţiile, celor care reinventariază suprafaţa. .
Menţionăm că suprafaţa radiantă reprezintă • elementul de bază la calcul per.tru încălzire; la nivelul asociaţiilor de. locatari, repartizarea se face dup? suprafaţa locuibilă, utilă. Se procedează astfel, pentru a nu crea nemulţumiri celor de- Ia parter şi. ultimul nivel, care au tn plus un număr de olemenţi (supraTaţa locativă este identică): pentru populaţie, ’.apa caldă se calculează dună numărul de pşrsoane. iar, pentru agenţi economiei conform Normativului nr. 29^93. 5n funcţie de specificul a c tiv ită ţii-
Pagină realizată dc
Flavia SERGHIE
ADEVARUl DE CLUJ VINERI, 11 NOIEMBRIE, PAG. 12
i1 .
Mîine, sîmbătă 12. noiembrie, un riou exaiv.en al tricolorilor în campania preliminariilor pentru EU1ÎO ’96.; Un examen greu, ca toate partidele cu miză. Iar calificarea pentru turneul
' final al lui EURO ’9G este o miză foarte preţioasă, o întărire a prestigiului cucerit în vară 'de România la World Cup.
Intr-un dialog transmis la
grea în angrenajul naţionalei noastre; doctorul Popescu se arată, totuşi optimist, în recuperarea lui pînă sîni-
. băiă). Un regret ghicit, legat de rcaccidentareă ; lui Ion Ovidiu Sabău, noul ghinion înseiwnînd ratarea rechemării sate la Iot (şi cîîă nevoie avea naţionala . deeI>- ■ vTotuşi şi veşti bune: GicăPopescu trage. din. greu. lagalera formaţiei .TottenhamIlotspur) deci; are „jocuri înpicioare") la fel ca şi Ionuţ
‘Lupescu (piesă de bază şi• nelipsit din ;,ll“-ele lui Ba-. yer Leverkusen); - trag . din
greu la* formaţia belgianăînceputul săptămînii pe mi- Cercle Bruges, Dorinei Mun- cul ecran, antrenorul Anghoi, ' 'ţeanu şi. Tibi Selymesi, deci Iordănescu se exprimă cu o staii bine cu . pregătirea. Ră- doză de îngrijorare, provo- \ducioiu joacă meci de meci cată de faptul că unii din- şi marchează goluri pentrutre „stranieri** au . făcut şi fac tuşă lâ echipele de club ; unde evoluează, cu referire Ia Gică Ilagi (care a cam lipsit în ultima vreme 'din „ l l“-ele de bază al lui FG Barcelona sau a fost utili- zat doar după .pauză (şi Dan. Petrescu) la fel utilizat , de ; echipa sa Sheffield VVed- nesday doar după - pauză): îngrijorare legată -de „apala genunchi" acuzată de Ilie Dumitrescu, o piesă , foarte
Espnnol Barcelona.Să. tragem peste valul de
îngrijorare straiul : optimis-' mului. Nu se poate ca Gică Ilagi, dornic de a demonstra că gratuit a făcut tuşă. să nu iasă la rampă. Iar un Gică Ilagi ambiţios face cît. trei slovaci la un loc. Să-i însoţim dcci pe tricolori — cei de' „afară" şi cei de Aleasă — cu optimism şl încredere, urîndu-Ie, din inimă,; SUCCES! ‘
MERIDIANE FOTBALISTICE ITALIENE
;■ @ Ploi torenţiale, adevărat potop, s-at/abătut peste Italia. Partidele etapei a 9-a din Seria A s-au disputat, majoritatea, pe ga- zoane suprasaturate de apă. La Padova, cel puţin, s-ar îi putut juca, mai degrabă, polo:, la contactul cu pelicula densă de apă, balonul, după împroşcaturile de rigoare, rămiriea fix pe . . . luciul gazonului acvatic- I-a fost dat Bresciei Iui Mircea Lucescu, să aibă parte de încă un calvar' după cele multe de. plnă, atunci. De neînduplecat, arbitrul a decretat, că se poate juca fotbal apoi a anula t Bresciei u n . gol m arcat-de noua achiziţie Cadete, ,201..valabil după cum am văzut pe micul, ecran d a r . . .-,Aşa-i cu bietul om sărac. Totul iese pe'* dos. Poate că se va însenina,^ totuşi,, şi cerul Bresciei. . - o . ..-
® Reggiana Iul Mateuţ a avut o vizită simandicoasă,1 Lazio. Oaspeţii au avut partea leului în prima repriză —: bară Rambaudi şi mari ratări Boksici (care s-a şi accidentat in final). Repriza se-", cundâ a fost a achipei lui Mateuţ (acesta a şi ratat o mare ocazie, şutînd din 5 metri î n . . . portar). Zicala că omul sărac căruia toate îi ies pe dos J a r a , fost pe fază în persoana arbitrului. Cin- cîripini, care. n-a vrut să vadă două penatly-.uri clare ca lumina zilei în careul lui Lazio şi astfel Reggiana a trebuit să se mulţumească doar cu o „remiză1' 'albă. Şi uite aşa, cele-două „sărace", Brescîa şi .Reggiana, se ţin; de mînă în coada ~clasamentului, pe ultimele două locuri, cu doar cîte două puncte agonisite în această .toamnă vitregă pentru ele. \ ■■
9 Se chinuie cumplit trupa lui Fabio Capello — AC Milan, campioana Italiei şi a Europei? Pe un teren alunecos, mustind de apă, AC Milan — fără Savicevici şi Gnll.it — s-a Chinuit şi a ratat ce- dînd un punct fruntaşei clasamentului, AC Parma (scor 1-1). Privind clasamentul, AC Milan ocupă -doar poziţia 11, cu un total , de 12 puncte. Mai observăm că în 9 etape atacul deficiţar al lui Capello abia a reuşit să înscrie 6 goluri, primind îri schimb 7; Şi cînd ; ie gîndeşti cu cîtă uşurinţă a renunţat AC Milan la vîrfuri per- •. cutante de meserie, la Papin şi Răducioiu. (r-v.c.)
PROGRAM COMPETIŢIONAL , - rSIMBATA IN SALA SPORTURILOR „HOREA DEMIAN"
© HANDBAL.'Două partide: la ora .9, în cadrul Diviziei B, par-; tida masculină - Armătura — Minerul Cavnic.' In continuare, la’ orele 10,30; partida masculină „U“-CUG — Dinamo Bucureşti, in' cadrul Diviziei A. '• £ BASCHET. La orele 12, partida masculină de Divizia Ă dintre „U"-SM INVEST şi Forest Sibiu.
icu iri d intr-un
Este datat’ în urmă cu mai bine de uri an. Pe atunci, moderna pista de atletism a stadionului
tismului românesc,'nume că Ion Moina, Corilei Porumb,. Eva Zorgo-Raduly, Traian1 Sudrigedn, Aurel Ursu Pâlade, . Ana Beşuan, Palfi Pali, Nina Pasciuc şi foarte,'foarte multe altele s-au impus pe plan . intern şi ..internaţional. In ultimii, ani juniori al cluburilor clujene s-au ridicat Ia cote valorice “de nivel european, situînd municipiul'
- Cluj-Napoca pe locul întii în ţară ld- nivelul jun io rilo r.,. De-a lungul timpului atleţii clujeni
„Ion Moina" era doar un vis ce pluteâ aevea doar au corectat 172 de recorduri naţionale. . ; Dator în faţa privirilor pline de strălucire ale profeso- rită condiţiilor moderne ce sînt oferite în toată rului Marian Paşcalău. Visul s-a înfiripat ab- ; lumea pentru organizarea de concursuri atletice,- solut îriţîmplător, • în . primăvara anului trecut, oraşul nostru,_ cu vechi tradiţii, nu se-m ai gă-; cînd lă Bucureşti fiind xu prilejul „unui concurs, se?te înscris pe calendarul internaţional ca or- a ’ apucat s ă . treacă şi pe la TIBCO, unde o ve- ganizator al unor reuniuni atletice de elită dă- che cunoştinţă, A;P.,_ îl invită să vadă nişte moş- torită fapţului- că stadioanele, cele două pe care tre de materiale sintetice utilizate la pistele de le avem, au rămas la stadiul de acum 60 de- atletism moderne. Cu mostrele îri buzunar, ată ani.1* . ; -:la federaţie.. Dialog; aprins cu' loli Balaş şi Ni- ' Argumente tari, .menite să trezească interesul colie. Măr^şescu. Âmîndoi. s-au uitat la el puţin prim arului,. plus un deviz estimativ. Numai “ că; cam ciudat, crezînd, poate, că a . „luat una mică11,' argumentele trebuiau să ajungă la primar:' Şi auŞ-au. dumirit că Marian Paşcalău nu vorbeşte în dodii, totuşi. Ba mai mult ideea i-a cucerit şi l-au asigurat de tot sprijinul.
întors , acasă, cu visul- pistei cărămizii în faţa ochilor visători, Marian Paşcalău a pornit în căutarea detaliaţi. La drum deci. Primul la OJTS Directoarea Iulia Băluţiu s-a prins urgent. Visul se, dublase de-acuma. Trebuie. ajuns la primar, chemată Iqli Balaş pentru a susţine cauza. Poate că n-ar strica un ' memoriu. Despre marea
ajuns,: odată cu autorul lor, profesorul Marian Paşcalău. Entuziast, primarul a spus da. Ca să ' nii mai lungesc mult povestea, lucrările au demarat cu pregătirea ‘ infrastructurii. Lucrare migăloasă, pretenţioasă. Visătorul profesor s-a trans-.' format în diriginte'de şantier. Bineînţeles că fără ' plată. S-au ivit probleme. Preţurile estimative - s-au constatat că sînt mult sub plafonul real. Din nou. friguri şi alergături. Salvator a intrat ; în „circuit11 Banca „Dacia Felix1*. care a sponsori- -
însemnătate a unei piste sintetice la dispoziţia zat pînă la finisare superba lucrare. .Şi a ieşitatletismului clujean, cu vechi state de servicii . o bijuterie.şi performanţe.. Răsfoiesc din copia memoriului De curînd, la Poiana Braşov a fost inaugurată •pregătit atunci pentru primarul Gheorghe Funar. cea de a doua pistă atletică--‘Perfect. Dar este a -
„în ânul 1921 la Cluj s-a organizat primul doua. Prima a fost cea de lâ Cluj. Inaugurarea "campionat naţional de atletism, în timp, pînă, in 1980, adăugiridu-se alte 13 ediţii. Tot aici, pe stadionul din'Vecinătatea malului drept al Some- , şului Mic şi a bătrinului parc au avut loc în- , treceri internaţionale cu participarea reprezenta-
ei a fost o adevărată sărbătoare. Atunci la inaugurare s-au spus multe vorbe frumoaşe despre : noua bijuterie, destinată atletismului. S-au a- mintit nume de oameni care au contribuit lâ realizarea modernei piste sintetice. Aplaudate. :
tivelor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei şi Pe merit. A fost amintit ş i , cel al _ profesoruluiRomâniei' la decatlon şi pentatlon modern şi o Marian Paşcalău, cel_ care într-o zi de primă-ediţie a jocurilor Balcanice de juniori. Incepînd vară, anul trecui a îndrăznit, să viseze o pistăCU 1923, atleţii clujeni au participat la 16-ediţii sintetică. Să ne scoatem pălăria în faţa oameni-ale Jocurilor Olimpice, obţinînd două medalii de lor care ştiu să viseze atît de frumos. Zău căargint prin I. Somodi la înălţime (1928) şi Ileana merită. .Silai la lungime (1968). în cartea de aur a atle- Victor MOREA
fractorilor. Aşteptăm identificarea lor şi trimiterea în judecată, ' -
•© S-a întîmplat îri 25 octombrie, noaptea, la ora 2, pe lacu l'. Chinteni: Andrei Săbă-', diş a fost surprins de . paznic
la Aleşcl (Bihor).® Norocoşi sau versaţi" în
meserie? Depinde cum vreţi să-i categorisiţi pe Ad am Bor- .. şan, Ioan Tanţa, Dumitru Mo- ; rea, Ioan Pavei şi Karoly Pali, care în ziua de 5 noiembrie, la ,.
FĂRĂDELEGI© In seara zilei de. 3 'noiem
brie, doi autori necunoscuţi au încercat să sustragă baraca din seîndură''de - brad aflată în in-; cinta împrejmuită a lacului Branişte. în timp ce se aflau în , plină „activitate" (demontaseră acoperişul şi o parte a laturii diri spate) au fost surprinşi de . paznicii Ioan Cioază, Alexandru Sfirlea şi d-itl Levente Nagy, din Gilău. Cei doi infractori i-au atacat pe paa--. nic] şi pe d-ul Nagy, aplicîn- du-le lovituri violente şi _ apoi.
în timp ce pescuia. Luat „la. Branişte, au avut drept cap- ;bani mărunţi" de paznicul Ioan turi crapi cuprinşi între 2 şiJilăuan, urgent „pescarul noc- 3,5 kg. Tot la Branişte, în ziuaturn" şi-a aruncat beţele î n " de ‘8 noiembrie, capturi de c-rap,lac. Tot la Chinteni, dar în în limitele de greutate : amin-12 septembrie au fost surprinşi tite anterior, au avut Arcadie ,braconând proprietarul maşinii- Cubleşan,. Traian Tat şi Ioan .6-CJ-7236, cu încă patru per-, soane. în urma cercetărilor, e- ' fectuate, poliţia i-a identificat. pe făptaşi, întocmindu-le dosare ce-au fost înaintate pro- . curaturii-
VEŞTI BUNEO Atacă bine ştiuca la Să
călaia, crapul la Branişte şi şalăul la Chinteni. Cleanul şi scobarul muşcă bine la Tarniţa şi Floreşti. Aviz deci a- matorilor. In plus,, pentru cei care vor să se aventureze mai la distanţă, din vecini am a-
DRA.GOSTE FAŢA DE FOTBAL■ Dacă echipa de seniori Olimpia Gherla se
numără printre fruntaşele campionatului Diviziei C la fotbal, nu acelaşi lucru îl putem spune despre juniorii formaţiei, total neglijaţi la începutul actualului campionat. După o pregătire de vară neconcludentă, au urmat primele etape din
r ponent al echipei, actualul privatizat, Marius Ciont, patronul unei unităţi alimentare dintr-un cartier mărginaş al urbei, care a luat î n ’mînă conducerea'tehnica a juniorilor, fără nici o pretenţie financiară. Şi rezultatele se văd: au apărut şl primele victorii la scor. Mai ales pe teren propriu juniorii sînt imbatabili, portarul Ba-
campionat soldate cu eşecuri consecutive. La un rabas — căruia ii prevedem un viitor bun — amoment dat, componenţii formaţiei au ramas şi fără antrenor, fostul lor dascăl renunţînd a-i mai pregăti.. «. Şi, cînd, toată suflarea' fotbalistică oin Gherla le plîngea situaţia micilor jucători ai Olimpiei, s-a găsit un adevărat om de sport, un fost com-
fâcut parte chiar şi din formaţia seniorilor. Iată ce înseamnă dragostea de sport ai unui fost • ju cător de fotbal, care pe lîngă bunul mers nl afacerilor comerciale a găsit timp să îndrume şi primii paşi ai micilor jucători de la Olimpia.
SZEKELV Csaba
au dispărut în noapte. De pe fjat că muşcă bine cleanul şiurma loviturilor primite, paz- . - ' . ■______ __nicul Ioan ;Cioază a. fost internat la Neurochirurgie. Poliţia din Gilău este pe urmele in-
Torok. Toţi cei nominalizaţi cu * „acte în regulă" (adică ,per- -. mise şi abonamente). r ,
SOLUNARELE- Iată ce prevăd solunarele; pentru perioada 12 — 18 no -: iembrie: şanse schimbătoare (nu = prea merită să ieşiţi la ' apă) ‘ pentru zilele de sîmbătă 12, duminică 13, luni 14, marţi 15 şi miercuri 16 noiembrie (ce mai: „zile de post11); joi 17 şi vineri 18 noiembrie, în schimb, şanse foarte bune (era şi cazul după cinci zile de „post").
Victor PESCAR U
COMISIE INDULGENTA
Hotârît lucru, „acolo sus" cineva iubeşte mult de tot Rapidul. Altfel nu se explică mila dovedită de Comisia de apel a FRF marţi cînd a „revăzut1* sancţiunile acordate Rapidului, „reparîndu-Ie“ şi • .. îndulcin- du-Ie. Concret, lui Viorel Ilizo, antrenorul echipei, i s-a redus Interdicţia, de a sta în teren pe banca tehnică de la 12 la 4 etape (a rămas definitivă doar amenda de 250.000 Iei dată vulcanicului antrenor).
Mila cea mare a dovedit-o comisia în speţă nnulînd sanc
ţiunea ca partida din etapa a 12-a, (cu ,,U“) să fie disputată la 60 km distanţă de Capitală (intilnirea urma să aibă loc Ia Tirgovişte). Drept * pentru care comisia de apel ' a hotă- 1 rit: Rapidul va plăti o amendă de 1.000.000 lei şi va juca, partida cu „U“ în Giuleşti. Că amenda o va plăti Ana Electronic şi milardarul Copos — as(a-i clar. ■
De ce oare, cînd este vorba de echipele din provincie, măsurile nu sînt îndulcite? Dc cc, „acolo sus", părerile so schimbă cum oamenii îşi ■ schimbă rufăria Intimă? (v.m.)
Autorizată prin S.C.nr.128/1991, judecătoria Cluj-Napoca,
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,
sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991
COLEGIUL DE REDACŢIEî ILIE CĂLIAN (rcdactdr DAN
REBREANU (redactor ţcf adjunct}? V/vLER CHIOREANU (redactor şef . adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general dc redacţie); 'N ICO LA E PETCU; MARIA SÂNGEORZAN; RADU VIDA
REDACŢIA: Cluj-Năfow,stf.K3p«Aiîf.16 , , TELEFOANE*. 111632 (redactor ?«f); U?5â7 (red, {ei ftdj, şt secretariatul de red ejie); U741S îl 117498 (redactori) ; 1i7)Q7 (adijiihiîtriţu }i «pntabilitafej Stjaralu’îJî TELEKî 31444; faxî W Utţ, W te fubKciiâtc gj&gţlfe îtiţfc v