Post on 05-Feb-2020
I
1
Malahide, Ia nord de Dublin.Nu cu mult{ vreme In wmL.
Cu mult dupa ce casa fusese dezinfectata pentru noi ocu-
pan1i, iar cadavrele depuse la locurile de odihna din pamant,
oamenii tot nu se aprcpiau. ,E blestemata', gopteau bArhtoarele
din cartier, ddnd din cap cu inleles. ,,Ce mortal, o oasa ban-
tuita!" zbierau copiii, dar, de c6te ori i$i luau inima in dinIi, abia
daca faceau cafva pasi ln curtea din fala casei, ca le si pierea
toata indraneala.
intrucAt crea ce vizuse inaunhu, primul dint€ tofi, Desmond,
posta5ul, fusese neobiqnuit de straniu.
Toata lumea il sirnpatiza pe Desmond, cu toate ca era,
probabil, mai bagacios decat ar fi fost cazul. Mai era gi foarte
tipicar si baga imediat de seama dacA peluza cuiva ar fi tsebuit
ingrijfta sau daca vopseaua de pe vreun st6lp lncepuse sa se
scorojeasca- impreuna cu vina de a fi vazut anumite amanunte
fara sa le fi inleles adevArab sernnificatie, aceste calit4i, alt-
minteri inofensive, il facura sa-$i piarda mi{ile.in ultima zi in care se mai putuse bucura de viata, acest
exigent degusabr al cafelelor clienlilor disfibuia corcspondenta
V
12 Chvistian Mdrk
zilnica in cutierul lini$tit din apropierea garii din Malahide cdt
de incet putea, fara sa li se para oamenilor ca tage cu ochiul.
Pomi din locul in care New Street intahea urdlenia de beton,
in stil fals bavarez, a portului de ambarcaliuni, apoi facu la
stanga, luand-o pe Bissets Strand. Ca de obicei, batr6nul Des
arunca o pdvire p n ferestre, sar yada daca nu-l a$teapta
inaunku vrcun cunoscut cu o ceagca de cafea proaspatA, Si nu
fu dezarnagit; pAna sir ajunga la capatul prirnului palc de case,
bause deja doua ce$ti. Cei mai mulfi dintre locuitori ajunsesera
sa-i inteleaga nevoia de a pimi pudna atentie. Simplul fapt ca
,,se nimerea" sa pice tocmai la tanc pentru o gura de cafea
matinala ii dadea impresia, stia toata lumea, ca fAcea parte din
viata cuiva, macar un pic. Spunea tot timpul ca ,,boabele miros
ninunat". Nu statea niciodata mai mult decat era bine-venit.
$i zambea cdnd te intalnea - asta ii facea pe tod sa cedeze in
fata acestei fiinfe ciudalele -, aruncindu-ti un zambet larg ca
toate zilele,
inainte sa dea peste cadavre, Desmond era considerat de
tQata lumea inofensiv.
Viala din afara serviciului, atAj2 cal€ era, $i-o petecea la
localul lui Gibney, unde fi.uiga cite o privire Ia nevestele de prin
imprejurimi cdnd nu le erau atenti barbalii, si isi cheltuia
modestul salariu la casa de pariuri de alaturi ori de c6te ori se
transmitea vreo cursa de cai la televizor, ceea ce se intAmpla des.
De optsprezece ani, igi tot tdrdia geanta neagra de posta$ pe
hotuarele crapate ale vechiului oragel de la malul marii, hol-
bdndu-se la aceleagi case, cenugii pe unde aerul marin le mdn-
case varuiala - $i gasea un fel de alinare in toata aceastii
monotonie. Sa se duca in maxele ora$, la doar o jumatate de orA
distanta cu trenul, ar fi insemnat sa aiba o foame de neprevazut
DRAGUL DE JIM 13
gi o inclinare spre viata mondena pe care nu-$i inchipuia sa le
simta weodatal Ba mai mult, i-ar fi stricat itinerdrul pus la punct
cu grija! care-i asigura cel putin patru cesti bune de cafea pina
la masa de pranz.
Cdnd trecea pe aleile din fata caselor, oamenii din bucatarii
il auzeau fredonind. Numai aiureli de melodii, de fapt. Avea o
voce groaznica, dar dadea din cap in ritmul muzicii, ceea ce-l
facea sa para mai mult decat talentat. Era fericit a$a cum sunt
fericiji de obicei numai copiii de p6na la doisprezece ani.
Mai tdrziu, oamenii aveau sa puna Palirui daca fredonatul
acesta ar fi trebuit sau nu sa-i fi pus in garda.
Pe 24 sau 25 aprilie, pe la zece 9i ceva dimineata, dupa cate
igi mai aminteau unii, parerea ingaduitoare pe care ora$elul o
alrrsese despre Desmond se schimba pentru totdeauna. Soajele
nu stralucea, Dumnezeu igi sharnutase privirile de la casa cu
numalrul 1 de pe Srand Street 9i rimisese in loc nori inva-
latuciti gi acoperiti cu un cenuSiu sinucigag, adunali de pe mare
sa ascunda prividlor ceea ce avea sa se peEeaca, dar care nu era
menit si fie cunoscut de cahe toata lumea. O culoare aleasd
in mod profetic, dupa cum avea sa se adevereasca. $i asdel, in
fericita sa ignoranta, ba facandu-i cu mana baftinei doamne
Dingle de la etajul int6i al Howard's Comer, ba inclnandu-si
palada catle simpatica doanna Moriarty, cale tocmai isi
deschidea frizeria, Desmond Kean se pregati sa-;i incheie
traseul zilnic.
Cand termina de distribuit corespondenta pe la casele ba-
tranesti decolorate de pe Bissets Strand, duPa ce se intoarse Si
ajunse din nou la numarul 1, pe coltul dinhe Old Street $i Gas
Yard Lane, Desmond ezita iara,!i. Geanta ii era aproape goala gi
nu mai avea de dus decdt doua pliante cu reclame, de la
14 Chlistian Mtlk
supermarketul orasului, doamnei Hegarty, care locuia acolo. inzilele care urmar4 Desmond avea sa se tot fra,mante, incercand
febril sd-si aducA aminte cu cat timp in urma ar fi trebuit sa-si
dea seama ca era ceva in neregula cu felul in care se simfea in
Feajma acelei case. Arata destul de banal, cu fafada de un galbui
spalacit $i cu zabrele fals elveliene, de lemn, deasupra infiadi.
DaI, de la bun inceput, ceva parcA ii goptise un avertisment
nedefinit, pe care fusese prca politicos sa-l auda!
Doarnna Hegafiy - care il lasase pe Desmond sa-i spuna
,Moin" dupA numai un an de vizite sporadice, dar sEruitoare -yenise in orasel in urma cu aproape trei ani, dinh-un loc desprc
care nu prea binevoia sa vorbeasca. Oamenii ziceau ca era yorba
despre un ora$ de departe, tocmai din West Cork. La cei
patruzeci Si cinci de ani ai sii, era inci o femeie arAtoasa, iar
chipul ei avea norocul sa fie dinhe acelea care, datorita unei
anume stmcturi osoase, ayea sa se pastreze bine $i la batranete.
in rarele ocazii c6nd glumele stAngace ale lui Desmond reugeau
sa-i smulga un zdmbet, era de-a dreptul frumoasa. Dar mai
capihse de-a lungul timpului 5i un fel de asprime, care se
prefacea in dugmanie fadsa ori de cate ori cineva incerca sa fieprea prietenos cu ea. Invitadile la ceai ale vecinilor fusesera
primite mai intAi cu refuzuri politicoase. Iar cand unii incerca-
serA sa bata un apropo mai pulin subti.t aducindu-i prajituri, ea
le l6sase, neatinse, in fata usii, unde, pana h urm4 le mancasera
pisicile vagabonde.
Dinte toti vecinii mgi de curiozitate, numai Desmond fusese
vreodata invitat inauntru la o cafea, probabil pentru ca era atat
de nevinovat si pentru ca inchidea voit ochii in fata laturii
ascunse a celorlalti. Apoi, prin ianuarie, doamna Hegany
incetase brusc sa mai deschida atunci cand suna el la u$a.
DRAGUL DE JIM 15
lbntativele lui ulterioare de a rcinnoda legaftra cu ea ori de cate
ori se intalneau pe strada fura 9i ele respinse. Doamna Hegarty'
cme $i a$a fusese doar arareori vazuta in afara celor Patu percti
ai ei, trecea acum pe bnga el fara sa-i adreseze nici un cuvAnt'
infofolita intr-un palton vechi, cu un sal infasurat in jurul
capului, ca la mumii. Nu-l mai pofti niciodata inauntru'
Desmond si toli ceilalti presupusera pur si simplu ca i se
inmmplase vreo tagedie, nu insistasera si pastlal.l distanta pe
care era limpede ca o imPunea.
$i totusi.
Stind in fata usii de la inharea in casa doamnei Hegarty' cu
reclamele colorate in mana, Desmond $ovai, din cauza acelei
irnpresii pe care o tot avusese in ultimele saptamani de cate ori
Eecea pe acolo. ln ultima vreme, r.vbatuse* dinauntru niste
sunete pe care Desmond nu le bageue in seama' spunandu-$i ca
vin de la televizor sau, Poate, de la radio. Semanau cu niste
scAncete, ba chiar cu lipetele unei voci tinere, Odata se auzise si
o bufnitura putemica, iar perdelele de la etaj fusesera smu-
cite repede la o parte, apoi nase din nou peste ferea$ra' Dar
Desmond, ltind doar curios, nu 9i iscoditor ori in&tznet, se
amagise ca nu emu altceva decat ciuda{eniile oamenilor singuri,
trib din care el insusi facea Parte.
Cu cdt se apropia mai mult de u$ila batanta pentru scrisori,
decupata in u$a de la intrare, cu atat fuele de par de pe mina lui
Desmond se zbarleau mai mul! ca o padure blonda' I se p'ru ca
simte un mfos. Ca de tocana stricata Nu era sigur de unde vine;
plaja nu era deParte, ar fi putut fi $i alSele care putrezeau' Sau
frigiderul cuiva ca,ruia i se opdse cur€ntuI. Dar Desmond $tia cd
nu e a$4.
l5 Christian MFrk
Lasandu-si in sfa$it la o parte impresia vag4 du-prevesti-
toarc, Desmond se aplecd 9i impinse ugita baianta. indesA unul
dintre pliantele publicitare. Observa un teanc de scrisod ne-
desfacute pe podea-
Apoi incremeni.
inauntru, cam pe r.rnde $tia ca se afla carnera de zi a doamnei
Hegafy, zari ceea ce parea sa fie o manl.
Era vanata si umflda ca o manu$a chirurgicala $i se iyea de
undeva din inclperea alaturau. Bratul legat de mana era $i el
gras, ca un cdmat, de parca fus€se umplut c\ apiL Len5a el ztEaun ceas - cureaua plesnise de pe incheieturA din cauza umfla-
turii. Desmond i$i intinse gdtul 9i deslugi ceva din ramasilele
doamnei Hegarty; vazu p€te intunecale peste tot pe hainele ei de
duminica. Ar fi putut sa jure ca, in ciuda tuturor acestor
amanunte, ea zambea- Des abia dacb reugi sa nu vomite $i alerya
sa le spune gardal-ilor
$i, penau prima gi ultirna data in viaF, uita sa distribuie
corespondenF.
Dupa ce deschisera usa fo46nd incuietoarea, poliligtii locali
se dAdua la o parte qi frcula loc echipei de cdminalisti imbracati
ca ni$te cosmonauli, venili tocmai de la sediul cennal din Garda
Phoenix Park. Doi ba$afi intara in tacere, urmafi de o unitate
canina. Cdinii urlau 9i scheldaiau, a161a1i de sangele inchegat,
iar dresorii tebuira sa-i lina bine. Un cosmonaut in costum de
protecfie alb ingenurche hnga coryul culcat la pamant al Moirci
si li exarnina craniul. Avea cdteva adincituri chiar deasupra
unuia dinne ochi, de parcd cineva ar fi lovit-o cu un obiect
contondent de mai multe ori, dar nu indeajuns de tare cat s-o
ucida pe loc. Cauza decesului, se stabili mai apoi la ancheh,
DRAGUL DE JIM 17
fusese un hematom subdural acut. Cu alte cuvinte, Moila
Hegarty suferise un atac cerebral, dupa ce fusese b50ta, 9i mu-
rise la numai c6teva minute. Cadawul zacuse acolo cel pugin trei
zile. Unul dinhe detectiYi crezu la incePut cA era un caz de
tdharie si homicid. Mai apoi, dupa ce afla intreaga Poveste,
lumea il auzi bombanind ca ,,nememica dracului a meritat
fiecare lovituraf'. Caci moartea ei, din punctul de vedere al
politristilor, era pafiea cea mai simpli.
$i pe pereti se vedeau urme, de parca mai multe persoane
s-ar fi imbrincit la parter, incercand sa se doboare una pe alta.
Parchenrl era m6njit cu crema de ghete si se vedeau urme ca de
derapaj, iar tablourile cu Ta.ra Sf6nta atamau shamb. Semne
de incaLierare se vedeau in toate incaPerile de la parter, nelinig-
tindu-i pe politistii incepatori. Unul dintre ei deschise masca de
Ia chiuveta si descoperi o cantitate mare de otrava de $obolani.
Alnrl gasi asupm Mol€i un colier, facut din fier !i sudat la ceafa;
de el em agaFt un alt inel asemanator, pe care se a{lau mai mult
de zece chei diferite. Nici una dintre ele nu i-ar fi putut fI smulsa
de la git. incercdnd in zadar sa risiPeasca tulburarea pe care o
simteau cu totii, unul dintre polili$ti observi ca ,,probabil cir
z&anganeau cand facea dus". Dupa ce taiara inelul cu clestele,
descoperira ca fiecare cheie se potrivea in cate o incuietoare a
casei - pe dinafam. Alte chei nu 8a,sha. Iar majoritatea ugi]or
erau hcuiate.
Ancheta stabili ca doamna Hegarty suferise loviturile sus,
apoi reugise sl coboarc $i sa ajungn pani aproape de canapea,
prabugindu-se la doar cdliva centimetri de ea. Drumul em marcat
de o ddra subgire de sdnge.
Cand urcara la etaj ca sa verifice aceasta teode, anche-
tatorilor le pieri orice urmi de zdmbet. Usa hebui sa fie smulsa
IE
18 Christian Mtrk
din balamale de doi dintre cei mai vdnjogi polifigti din Ma-lahide. Cend se proptira cu umerii in u$a, privirile celor doi se
intalnla, speriate. Penku ca mirosul care venea dinauntru era
mai putemic decat cel din preajma doamnei Hegarty. Nuse msinard sa ia cu ei un agent inamat cand adevarul li se
dezva.lui - adevar pe care Desmond il vazuse li care totu$i iiscapase cu totul.
Fata zacea ingr nadita in prag, cu mainile impreunate ca
pentru rugaciune in jurul unei [ope1i ruginite.
- Iisuse! striga cel mai tanar dinte politristi si se sprijini de
tocul uiii. La pafier, ceinii incepura sa lahe, r6ciind cu ghearele
pe pardoseala de lemn,
Parul rogcat al t'etei se facuse aproape negru de sudoare 9i
murdarie. Degetele ei, subliri 9i elegante, mai aveau doar doua
unghii, iar coastele i se vedeau prin tesatura sublire a ceea ce
fusese probabil o rochie de vam galbena. Biata de ea a\.usese o
moarte urata, stabilta polidstii, dar nu putura sa-Si dea seama
imediat daca ranile de culit din abdomen o omorasera sau weo
suferintA intem?L hpata avea arnprentele ei, iar muchia de metal
se potrivea cu urmele de pe fruntea doamnei Hegarty. Ajunsera
la concluzia ca fata cobordse dupa femeia mai in vdrsta. dar ceva
ii intrerupsese urmarirea pe la jumatatea scirilor. De dupa un
scaun rccuperara un culit 5i, cum avea pe el amprentele doamnei
Hegarty, era evident ca aceasta o injunghiase pe tinara nu doar
de douzr. ci de cel pufn nouasprezece ori.
- Iute i s-a mai scws sdngele, biata copi.ta, rcmarca un poli-
[ist batrAn, suflf,ndu-gi nasul.
Tehnicienii crirninalisti facua repede reconstituirea scenei.
La etaj, se dusese o lupta disperata, iar doamna Hegarty incer-
case si pana la urrna reu$ise sa respinga atacul-suq,riza al fetei
DRAGUL DE JIM 19
slabite. Dar nici tantua nu se lasase fara sa lupte. Abia acum i$i
dadura oamenii legii seama de un lucru: cheile doamnei
Hegarty nu doar se potriveau in toate incuietorile, dar nici o
incapere din casa nu avea broasca sa se poata deschide pe
dinauntru. Sub pat fura gasite resturi de cartofi fie4i $i paine
mucegaita fata fusese nevoita sa-Si pastreze hr a safacil-
cioasi si rationalizatd. Se stabili ca faise in casa cel putin trei
luni. De bara patului atamau, deschise, catu$e pentru maini $i
pentru picioare, $i ptueau sa fi fost indelung folosite. Cea mai
mica dintre cheile de la gdtul presupusei terffdcere se potrivea
foarte bine in catuse. Sarmana avea ufine pe unde metalul o
rosese pana la came. Se stabili ca i$i deschisese catu$ele cu
o improvizalie facuta din doua ace de par indoite, acoperite
acum de propriul sange inchegat pe podea.
Fusese tinuta prizoniera. Multa vreme. Alta explicalie
nu exista.
Iar temnicera, femeia amabila care il servea pe Desmond
cu cafea, nu fusese descoperita decat atunci cdnd era deja
prea taruiu.
- Nu am stiut absolut nimic, spuse, cu rasuflarea taiata $i
ctipind din cauza blifuilor, domnul de la Serviciul de AsistenF
Sociala, pus in fata dezgustatorului fapt ca doanua Hegarty'
femeia retrasa, veniti de undeva de prin vest, tinuse Pe cineva
sclav in casa, chiar sub nasul vecinilor Vom demara imediat
investigalii suplimentare, mai decla.ra. Dar, in timp ce omul iegea
din casa pe usa din fatra, incercdnd sa evite privirile furioase arle
celor care se holbau la el, toat,l lumea $tia deja ca a$ea nu erau
decat vofte-n vanl Femeia lini$tita care locuise in caPatul sftazii
fusese un monstu absolut. $i nimeni nu se sinchisise sa bage de
seama, cu atat mai putrin autoritalile.