Transcript of Grigore Belostecinic rămâne rectorul instituţiei
Curierul Economic nr 1-2_2012.inddZIAR PENTRU ECONOMITII DE TOATE
VÂRSTELE
PUBLICAIE A ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA I A ASOCIAIEI
ECONOMITILOR
NR. 1-2 (209-210)
29 februarie 2012 EconomicCurierul Fondat în 1999
„Excelena i ca- litatea cost”, acesta a fost reperul cu care i-a
început prezen- tarea planului de ac- tivitate „vechiul, dar la fel
de nou” rector al ASEM, Grigore Be- lostecinic. Printre me- sajele
care s-au simit pe 31 ianuarie în Sala „Eugen Hricev”, unde s-a
produs „scrutinul local”, a fost cel pre- cum: „Un stat uneori
trebuie s-i reinventeze eroii, ca s menin sta- bilitatea”.
În prezentarea planului su de activitate pentru noul mandat, Gri-
gore Belostecinic a asigurat studen- ii c acetia vor avea condiii
mai bune în cmine, iar mobilitatea aca- demic va fi mult mai
accesibil.
ASEM, ai mai câtigat 5 ani de performan: Grigore Belostecinic rmâne
rectorul instituiei Grigore Belostecinic a fost reales rector ASEM
pentru a 3-a oar.
Prin vot unanim, acesta a fost rmas la cârma instituiei
pentru
înc cinci ani. Cei 64 de membri ai senatului prezeni din 67 în
total,
au aplicat tampila „pentru” în buletinele de vot. Rectorul a
pre-
zentat planul su de aciuni pentru urmtorul mandat, iar la fi nal
a
mulumit tuturor pentru încredere i a promis c la ASEM urmeaz
noi schimbri dar tot spre bine.
Recent, delegaia ASEM în frunte cu dl rector Grigo-
re Belostecinic a efectuat o vizit ofi cial la Universi-
tatea Auvergne - Clermont I din Frana. Scopul vizitei
a fot unul de aprofundare i diversifi care a relaiilor
ineruniversitare pe urmtorii ani. Prile au decis s
continue colaborarea în vederea posibilitii înscrierii
masteranzilor ASEM la studii paralele în Frana. Anul
acesta, în baza acordului mai vechi, 36 de studeni ur-
meaz acest program.
În cadrul întâlnirii delegaiei ASEM cu Preedintele Universitii
Auvergne - Clermont I, Philippe Dulbecco i directorul Institutului
de Management i Gestiunea Întreprinderilor, Maurice Chenevoy s-a
vorbit despre rezultatele colaborrii în cadrul Proiectului TEMPUS
IV „MODEP”. Au fost discutate premizele i oportunitile implementrii
Programelor comune de studii la licen i master, organizrii
studiilor de doctorat în cotutel, organizrii practicii de producie
pentru studenii fran- cezi în Republica Moldova i alte aspecte de
interes reciproc.
Rectorii celor dou universiti au apreciat creterea numrului de
studeni ai ASEM , care în paralel, urmeaz studiile la Universitatea
francez, de la 6 în anul de studii 2009-2010 pân la 36 în anul de
studii 2011-2012.
În cadrul vizitei a fost negociat elaborarea i imple- mentarea de
la 1 septembrie 2012 a unui nou Program
comun de master „Managementul întreprinderilor i or- ganizaiilor”,
care ar permite masteranzilor ASEM înscri- erea i la universitatea
francez chiar din primul an de studii contra unei taxe
modice.
Masteranzii înscrii la acest Program comun vor be- nefi cia de o
pregtire lingvistic aprofundat în limba francez i englez, de
prelegeri citite de profesori fran- cezi la Chiinu i de o perioad
de studii în Frana. Sus- inerea cu succes a tuturor probelor
Programului comun de master le va asigura masteranzilor ASEM s
devin posesori ai unei diplome franceze de master.
Continuitate în relaia ASEM cu Universitatea Auvergne - Clermont I
din Frana
STUDENII VÂNTORI DE BURSE AU ÎNCHEIAT SEZONUL 2011
100 de studeni de la 11 universiti din ar i-au ridicat diplomele i
cardurile bancare cu burse în valoare de 650 lunar pentru anul de
studii 2011-2012. Cei mai muli laureai ai burselor VictoriaBank
sunt de la ASEM (32). Bucuria studenilor a fost cu atât mai mare,
cu cât banca ce anunase c va face totalurile la fi nele lui
decembrie 2011, a întârziat, dar i-a compensat vina prin alegerea
unei zile
„speciale, a dragostei» i prin transferul în cont a banilor pentru
întreg semestru I. Amnunte în pag. 3.
PE TIMP DE IARN…STUDENII STRINI DAU CULOARE ASEM ULUI
De la temperaturi toride, au nimerit într-o iarn cu nmei i ger ce
te ciupete serios de na. Este vorba despre câiva studeni strini
care au venit la studii în Moldova. În total sunt 43 de studeni,
dintre care doar o fat, pe nume Kabita. Majoritatea sunt din
Nigeria, Nepal, India, Turcia i Bangladesh. Vor petrece opt luni la
studii în Moldova datorit unui program de studii ghidat de ctre
Departamentului de Relaii Externe al ASEM.
Am reuit s vorbim cu câiva dintre ei, Mahbub Islam, Prince i
Narinder. Mahbub Islam este din Bangladesh, venirea în Moldova îi
ofer un nivel de educaie mai înalt, noi oportuniti i un început de
a ajunge acolo unde îi dorete i anume s studieze la Universitatea
din Oxford, Marea Britanie. La fel ca i colegul su din India,
Narinder.
Continuare în pag.13
GALERIA ABSOLVENILOR ASEM UNDE AU AJUNS CEI CARE AU FOST CEI MAI
BUNI DIN CEI MAI BUNI LA ASEM?
Ce fac acum cei mai buni studeni ai ASEM, care pe parcursul celor
nou ediii ale concursului au luat cel mai râvnit trofeu, Premiul
Mare. I-am gsit pe toi, graie mriei sale, Internetul, întrucât unii
dintre ei sunt atât de departe i atât de ocupai, încât doar prin
internet i doar extra program au reuit s ne vorbeasc despre
succesele lor. Iar succesele lor sunt
de invidiat: o avocat la un „rechin” fi nanciar în inima Londrei,
doi efi importani pe la bnci, un manager specializat pe export, o
angajat a BNM i alta a Ageniei Naionale a Proteciei Consumatorului
etc. Îi unete faptul c nu înceteaz s învee…
Detalii în pag. 11 - 12
La alegeri au participat membrii senatului, profesori, dar i
studenii care au inut s-i exprime admiraia pentru rector. El a
primit doar califi - cative pozitive din partea colegilor i
profesorilor gen, „este un om de aur”, „un maestru”, „prieten de
valoa- re al tuturor”, „un creator al profesi- onitilor”.
Studenii nu au rmas nici ei în umbr. Acetia i-au mulumit pen- tru
realizrile frumoase de la ASEM, pentru noul bloc construit i pen-
tru multe alte iniiative susinute de „cel mai liberal rector dintre
toi colegii si de la alte universiti”. De asemenea, acetia i-au dat
asigurri rectorului c dispune de toat sus- inerea lor.
Un interviu cu dl rector Grigore
Belostecinic citii în pag 4-5.
CM
COLEGIUL REDACIONAL:
Redactor ef: Andrei PRODAN Responsabil de ediie: Liuba LUPACO
Reporteri: Corina MOROZAN, Alina CODREANU, Gheorghii CIOLAC Foto:
Nicolae BRÂNZIL
Paginare: Victor PUCA
ADRESA REDACIEI: str. Bnulescu-Bodoni Nr. 61, Chiinu, MD-2005 Tel.
40-28-33, tel/fax: 40-28-37 e-mail: relatiipublice@ase.md
Tiprit la tipografi a „Prag-3” Comanda nr. 367
Potrivit lui Corneliu Guu, prorector pe Activitate tiinifi c i
Relaii Externe a ASEM i preedinte al Comisiei de Eva- luare:
„Examinarea dosarelor depuse de ctre participani la concursul
Profesorul Anului” al ASEM i evaluarea activitii tiinifi
co-didactice a candidailor, pe fi - ecare categorie de cadre
didactice a fost efectuat de o comisie din 7 persoane. Din comisie
au mai fcut parte: Cobzari L. prof. univ. dr. hab., decan
facultatea „Finane” – secretar; Bieu M. conf. dr., prodecan
facultatea „Economie General i Drept”; Prodan N. conf. dr.,
ef-catedr „Analiza activitii economico-fi nanci- are”; Cernavca M.
conf. dr., ef-catedr „Merceologie i Comer”; Baractari A. conf. dr.,
catedra „Cibernetic i Informa- tic Economic”; Coco Ia. lector
superior, catedra „Gândire economic, demografi e i
geoeconomie”.
Potrivit sursei, în urma examinrii i
evalurii dosarelor în conformitate cu prevederile „Regulamentului
de organi- zare i desfurare a concursului „Profe- sorul anului” al
ASEM, comisia a decis c la categoria „Confereniari universitari i
profesori universitari” Ion Pârachi , prof. univ. dr. a acumulat
punctajul maxim - 207,4 puncte, fi ind urmat de ctre Dorin
Vaculovschi, conf. univ. dr.; Dumitru To- doroi, prof. univ. dr.
hab. i Roman Livan- dovschi, conf. univ. dr.
La categoria „Lectori universitari i lectori superiori
universitari”, Gheorghe Reabov lect. superior univ., a devansat-o
pe Silvia Buciucan lect. superior univ. dr.
Amintim c pentru prima ediie a concursului „Profesorul Anului” la
ASEM i-au depus dosarele 6 profesori. Învin- gtorii fi ecrei din
cele 2 categorii au
primit câte un premiu bnesc în valoare de 15 mii lei.
Organizatorii sper c la urmtoare- le ediii, profesorii vor fi mai
activi, fi ind motivai i de valoarea premiilor.
Veronica Ciochina i-a luat licen- a în Marketing i Logistic anul
tre- cut la ASEM. Pentru cele 7 sptmâni de practic, ea a decis s
gseasc o companie de publicitate: „Una m accepta, dar fr s-mi ofere
infor- maie pentru tez, alta nici nu a vrut s discute fr
îndreptare, iar a treia, «Ilise-Grup», m-a aceptat pentru c aveau
nevoie de oameni».
Veronica avea program: zilnic, de la 10 pân la 18. Colegii ei de
grup, majoritatea i-au gsit loc de prac- tic prin cunotine sau la
rude: „Nu tiu dac urmrea cineva prezena studentului la practic,
important era s fi e semnat agenda de sar- cini».
Astfel neglijând cea mai impor- tant experien pe care ar putea-o
acumula, unii studeni prefer s-i asigure semntura în carnet i s-i
rezolve problema cu teza de licen sau altele.
„Când eti la practic i ei nu au interesul de a te angaja atunci nu
faci multe lucruri, învei mai mult din ceea ce observi. i dac exist
ansa s faci altceva decât „s în- curci» cuiva în acest timp, atunci
muli prefer prima variant» - asta, potrivit Veronici, ar fi scuza
majori- tii colegilor ei.
Între timp profesorii, conduc- torii de stagii spun c cine vrea,
are curaj i insisten - reuete s se impun în faa angajatorului sau
mcar s acumuleze experiena uti- l pentru interviurile de apoi: „Noi
i pân acum am avut parteneriate cu companiile care accept sau chiar
ne solicit studeni buni la practic. i noi le propunem studenilor,
în cazul în care ei nu au gsit singuri, unde s
mearg. Studenii trebuie s înelea- g care este costul de
oportunitate a practicii. Foarte mult depinde de ei. Dac nu e scop
sau dorin - nu putem infl uena prea multe, decât s cerem s se
respecte formaliti- le, programul i jurnalul de practi- c.» - spune
Angela Solcan, decanul facultii Business i Administrarea
Afacerilor, ASEM.
La rândul su, Eugen Hristev, di- rector general la Trimetrica spune
c
accept permanent studeni la prac- tic. În ultimii 5 ani au fost
uneori câte un student sau chiar 5 - 6. Dup ei era întrit o
persoan, care s le acorde timp, iar 50 % dintre stagiari au fost
ulterior angajai.
Conform unui nou regulament, elaborat de Ministerul Educaiei, sta-
giarii au dreptul s aleag unitile de efectuare a practicii din num-
rul unitilor cu care sunt încheiate contracte, s pretind la condiii
co- respunztoare de desfurare a sta- giului de practic, s execute
numai operaiunile i lucrrile prevzute în programul de
practic.
Victor Jumbei este noul Director al Lukoil România. Noul manager
are o experien de peste 18 ani în sectoarele fi nanciar-economic i
management din domeniul indus- triei petroliere din Republica Mol-
dova i Ucraina.
Începând de la 1 februarie, Victor Jumbei este noul director al
companiei Lukoil România.
Anterior, a deinut funciile de Director General al Lukoil Moldova,
Prim adjunct al Directorului General al Lukoil Ucraina i Prim
adjunct al Con- ductorului Asociaiei Inter-Regionale «Europa de
Est».
Noul director, în vârst de 40 de ani, este absolvent al Academiei
de Studii Economice din Republica Moldova i a obinut titlul de
doctor în economie.
Victor Jumbei a preluat funcia de Director de la Maxim Khitrov,
care a fost numit Director General al Lukoil Severo-Zapadneft
eproduct.
În cadrul Lukoil România mai acti- veaz i ali moldoveni. Astfel
funcia de director fi nanciar o deine Anatol Ara- pu, ex-ministru
al Finanelor din Repu- blica Moldova, iar Constantin Tampiza, fost
director general al Lukoil România este actualul repre zentant al
lui Vagit Alekperov, preedintele grupului petro- lier rusesc.
Lukoil este cea mai mare companie petrolier din Rusia din punct de
vedere al rezervelor, produciei i rafi nrii ie- iului, asigurand
circa 20% din producia
de iei autohton (79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezint
aproxima- tiv 2% din producia total mondial.
O mare parte din activitile de explorare i de producie a companiei
au loc în Rusia. Majoritatea produciei este vândut pe pieele
internaionale. Din punct de vedere al rezervelor de iei, Compania
Lukoil este lider mon- dial. În privina rezervelor confi rmate în
categoria companiilor private cota- te la burs, se afl în topul
mondial al companiilor petroliere iar din punct de vedere al
produciei de iei se claseaz pe locul apte în lume. Lukoil deine
rafi nrii, uzine petrochimice în Rusia în Europa de Est i în
fostele republici din Uniunea Sovietic, precum i numeroa- se
conducte pentru transportul ieiului i produselor petroliere. De
asemenea Compania Lukoil opereaz reele de distribuie în Statele
Unite,Polonia, Bulgaria, Romania, Turcia, Statele Bal- tice,
Republica Ceha, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Azerbaijan,
Ka- zahstan, Kârghâstan, Slovacia, Munte- negru, Ungaria i
altele.
Pe piaa Republicii Moldova Lukoil deine o cot de peste 30% fi ind
cea mai mare companie din domeniu.
Ion Pârachi i Gheorghe Reabov sunt Profesorii Anului 2011 În luna
noiembrie 2011 în cadrul ASEM s-a desfurat prima ediie a
Concursului „Profesorul Anului”. Conform criteriilor de performan
cel
mai mare punctaj, la categoria „Confereniari universitari i
profesori uni-
versitari” l-a acumulat Ion Pârachi, iar la categoria „Lectori
universitari
i lectori superiori universitari” – Gheorghe Reabov. Fiecare
profesor a
primit câte 15 mii lei drept rsplat pentru excelena de care dau
dovad.
Un absolvent al ASEM director al unei importante companii în
România
Practica studeneasc încadrat într-un nou regulament
Universitile vor repartiza studenii la stagiul de practic în
con-
formitate cu lista instituiilor identifi cate ca baz de practic, cu
care se
încheie contracte. Iar studenii sunt în drept s identifi ce, s
aleag din
instituii pentru realizarea stagiului de practic i s pretind la
condiii
corespunztoare de desfurare a practicii.
Studenii stagiari sunt obligai s efectueze stagiul de practic în
strict conformitate cu prescripiile conducerii instituiei, iar
schimbarea unitii-baze de practic fr con- simmânt este strict
interzis. Pen- tru activitatea desfurat în cadrul stagiului de
practic, stagiarul nu poate pretinde la vreo remuneraie din partea
partenerului de practic, cu excepia cazului în care practican- tul
i partenerul de practic convin s încheie un contract individual de
munc.
Regulamentul conine preve- deri referitoare la tipurile stagiilor
de practic, cerinele unice pentru organizarea i desfurarea
stagiilor,
obligaiunile dar i responsabilitile subiecilor implicai, ale prilor
care încheie contractele privind stagiile de practic, evaluarea
stagiilor, drep- turile i obligaiunile stagiarului etc.
Menionm c stagiile de practi- c sunt parte integrant obligatorie a
procesului educaional i se reali- zeaz în scopul aprofundrii cuno-
tinelor teoretice, acumulate de ctre studeni pe parcursul anilor de
studii i formrii competenelor stabilite prin Cadrul Naional al
Califi crilor, pe domenii de formare profesional.
Liuba LUPASCO
Curierul Economic 3nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 ACTIVITATEA
ASEM
Totul a început în 2009, când o prieten a convins-o s mearg la
preselecie. De atunci muzica i economia bat într-un ritm în inima
ei. Ne-a mrturisit c face muzic din plcere, de fapt este o motenire
de familie. Nu are pregtire profesional muzical, dar pasiunea
pentru mu- zic vine din copilrie, pe când cânta împreun cu mama.
Întâmpltor a afl at despre preselecia pentru corul “Cantabile” al
ASEM, a decis s par- ticipe i a reuit. Cu toate acestea, în pofi da
unei agende completat pe minute, muzica în cor se împac de minune
cu fi nanele, o meserie real de viitor, care o va ajuta s se
realizeze.
“Muzica pân la urm rmâne un hobby, voi cânta în continuare, dar îmi
doresc s fi u o doam- n de afaceri”, recunoate Tatiana, lsându-se
ispitit de unele scenarii presupuse: “Dac i s-ar oferi
posibilitatea de a începe o carier muzical solo, ar accepta…..mcar
din curiozitate. Nu e ni- mic btut în cuie. O viaa ai i trebuie s-i
permii luxul de a-i accepta provocrile.”
INSPIRAT DE ARTISTISM I CALCUL RAIONAL, ALE EI FINANE, NU ROMANE CI
MELODII CORALE LA NEVOIE VOR CÂNTA
tie c a fcut alegerea corect, în ceea ce ine de business, dar
recunoate c dup absol- virea liceului i-a fost puin fric. “Nu am
ales un
Mai mult decât atât, o parte din stu- deni vor benefi cia i de
locuri de munc în cadrul VictoriaBank SA sau vor colabora «cu prima
banc din Moldova, care a în- registrat o capitalizare de nivelul
primului miliard în ultimii ani» a dat din start asi- gurri Natalia
Politov-Canga. Preedinta VictoriaBank, alturi de rectorii celor 11
instituii superioare de învmânt pre- zeni la eveniment împreun cu
cei mai
Majoritatea burselor VictoriaBank au fost cucerite iari de studenii
ASEM
Burse în valoare de 650 lei lunar vor primi timp de un an academic
32 de studeni ai ASEM i ali 68 studeni de la
10 universiti din ar. De «Ziua Îndrgostiilor», studentilor le-au
fost înmânate diplomele de învingtori i carduri
bancare Victoriabank la care au fost deja transferate bursele
pentru primul semestru al acestui an academic.
Natalia Politov-Canga, preedinte VictoriaBank: „La cea de-a doua
ediie a concursului au fost invitai s participe nu doar studenii de
la eco- nomie i drept, ci i cei de la arte, medicin,
pedagogie”
universitilor de a pregti profesioniti i deschiderea ulterioar a
mediului de afaceri inclusiv a VictoriaBank spre o co- laborare i
un dialog», a declarat i Gri- gore Belostecinic, rectorul
ASEM.
De cealalt parte, Viorelia-Moldovan Btrânac, prorector al ULIM a
menionat: «Mai întâi vin performanele academice, iar apoi cele
profesionale. Acest proiect constituie o investiie în instituiile
noas- tre de învmânt i speram ca va avea o durabilitate ulterioar.
Or, dac nu inves- teti în educaie, riti s vezi ce înseamn
ignoran.»
Studenii au fost deosebit de fericii. Majoritatea au spus c vor
investi banii în ceea ce îi face i mai buni : manuale,
cursuri i treininnguri, participri la con- ferine în ar i peste
hotare.
Pentru Irina Iavorschi, student la «Contabilitate » bursa
VictoriaBank este a doua la numr din cele extrabugetare obinute în
acest an academic. Irina spu- ne c va aduna banii într-un cont
special, întrucât va avea nevoie de ei dup ab- solvire. Studenta
intenioneaz s urme- ze un masterat.
Printre studenii ASEM câtigtiri ai bursei VictoriaBank se numr i o
bun parte din cei nominalizai la ediia a VIII- a a Concursului Cel
mai Bun Student al ASEM : Iana Agachi, Dana Muntean, Iri- na
urcan, Viorelia Bodarev, Inga Anto- nes, Aurelia Petrov etc.
Unii dintre ei «au vânat” cu iscusin i bursele Moldcell sau pe cele
de Merit.
L.L.
Cele mai multe burse au revenir studenilor ASEM (32), urmai de cei
de la UTM (23) i USM (12).
Studenii au fost deosebit de fericii. Majorita- tea au spus c vor
investi banii în ceea ce îi face i mai buni : manuale, cursuri i
treininnguri, participri la conferine în ar i peste hotare.
buni studeni ai lor au apreciat parteneri- atul dat ca pe un
exemplu de succes.
«Acest proiect a demarat în cadrul programului de Responsabilitate
Soci- al Corporativ în scopul promovrii i stimulrii viitorilor
specialiti în diferi- te domenii de activitate din economia
Republicii Moldova dar i din ramurile adiacente», a declarat
Natalia Politov- Canga, preedinte VictoriaBank, specifi -
când c la cea de-a doua ediie a concur- sului au fost invitai s
participe nu doar studenii de la economie i drept, ci i cei de la
arte, medicin, pedagogie etc.
Respectiv, din peste 200 de dosare depuse, trecând prin «4 fi
ltre», au fost alei chiar cei mai buni din cei mai buni.
«Apreciez bunele relaii între me- diul de stat i cel de afaceri.
Succesul business-ului depinde de capacitatea
Finanele i muzica – amestec armonios pentru Tatiana Muuc Cânt în
corul “Cantabile” i face fi nane.
Este vorba despre Tatiana Muuc, student în
anul trei la “Finae i Bnci”, ASEM. Este mem-
br a corului înc de la fondarea acestuia i se
mândrete cu acest lucru. În opinia ei, fi nanele
i muzica merg mân în mân, pentru c face
ceea ce-i place. Mereu “fl mând” de ceva nou
i interesant, este membr a diferitor organiza-
ii studeneti, iar pe viitor se vede o doamn
de afaceri de succes, dar cu rochia de concert
mereu la îndemân.
colegiu de muzic pentru c mi s-a fcut fric c nu voi reui. Eu am
nevoie de motivaie, de un imbold. Am ales ceva real, adic economia.
Muzica este un stimulent de a merge mai departe, o recunotin, te
simi mai important. Din primul an de facultate eram fl mând de ceva
nou i interesant”.
Pe lâng economie i muzic, îi place mult arta
fotografi c i a fcut i puin teatru. Se caracterizea- z o persoan
activ, calculat i atent la cifre. De curând a particpat la
concursul de idei de afaceri pentru Incubatorul ASEM. “Sunt o fi re
creativ pe diferite valuri, în diferite etape ale vieii, în fi ece
zi pot descoperi ceva nou care s m ajute pe viitor”.
AANUMITA “PURTTOAREA DE CUVÂNT” A CORULUI CANTABILE
Potrivit dirijoarei corului, Elena Marian, Tatiana este una din
fetele înc de la fondarea corului. “De la început prea nevinovat i
speriat pentru c nu tia notele. Acum este una dintre cele mai bune
fete. Este responsabil, tenace, perseverent i are caracter, este
“purttoarea de cuvânt” a corului”.
Tatiana vorbete cu admiraie despre doamna Elena, pentru c anume ea
a descoperit-o i a în- drumat-o s fac ceea ce-i place. “De la
“Cantabile” în primul rând voi lua deprinderile tehnice, cum s
respir corect, s nu falsez. De asemenea mi-am f- cut muli
prieteni”.
“RESPIRAI ADÂNC, RIDICAI UMERII, CÂNTM CA I CUM BEM AP DIN
IZVOR”
Fiecare repetiie începe cu înclzirea vocii. Acest lucru presupune o
mimic corect a feei, o anumit poziie a corpului i mai ales un su-
net absolut perfect. Chiar dac repetiiile au loc dup ore, toi sunt
prezeni pentru un mini-con- cert departe de ochii lumii.
“Muzica nu are grani”, mrturisete dirijoa- rea corului Elena
Marian. Potrivit ei, la cor poa- te adera oricine, iar problema cea
mai mare la moment este lipsa unui numr rezonabil de fete pentru un
cor adevrat.
Corul de tineret “Cantabile” al ASEM a fost fondat la 1 noiembrie
2009 sub egida dirijoa- rei Elena Marian i a maestrului de concert
Larisa Poliacov. Fetele sunt atent selectate, în funcie de talent i
frumusee. În cor pot veni fete cu pregtire muzical, dar i fr, auzul
muzical este obligatoriu, dar i prezena sce- nic i carisma
domnioarelor. Nu în zadar, cei care le vd o dat cântând, le asociaz
cu veritabile îngerie.
Vârsta medie a fetelor este de 21 de ani, cea mai mic având doar
14. Majoritatea sunt studente la ASEM, dar sunt i fete de la alte
uni- versiti. La concerte particip în jur de 25 de fete. Ultimul
festival la care au participat a fost în decembrie, oraul Chieti,
Italia. În ar au adus dou diplome de aur, la seciunea polifonic i
naional.
Corul a participat la numeroase festivaluri i concursuri naionale,
dar i peste hotare, cum ar Italia, Polonia, România, de unde s-au
întors cu trofee importante dar i cu multe impresii La moment
fetele se pregtesc pentru un concurs în Debrecen, Ungaria.
Corina MOROZAN
apreciat cel mai mult cei care au
susinut în unanimitate candida-
înc 5 ani.
- Pe parcursul acestor ani, pe- rioad în care am avut onoarea s
conduc ASEM-ul, întreg colectivul i-a adus aportul la dezvoltarea
in- stituiei noastre sub toate aspectele care presupun activitatea
unei uni- versiti. Realegerea mea a fost o apreciere a eforturilor
întregii com- ponene a Senatului ASEM, a colec- tivului, prin
prisma acestor realizri i a dorinei personale a fi ecrui an- gajat
al ASEM de a continua aceast tendin pozitiv.
- Studenii au calculat c o zi la
cmin îi cost în jur de 4 lei, ei spun
c ar vrea s plteasc i mai mult,
doar ca s ajung pentru toi i
condiiile s fi e mai bune. Concret
ce avei a le spune?
- Studenii notri merit condiii de trai mai bune decât cele pe care
le au în cmine. Un sondaj realizat de Ministerul Educaiei acum un
an arat c studenii vor condiii mai bune i sunt dispui chiar i s
achite o tax mai mare, dar încercarea Mi- nisterului de a promova
unele clari- ti în acest domeniu s-au ciocnit cu o rezisten din
partea mass-media i a unor structuri politice, care con- sider c
studenii trebuie s trias- c în condiiile pe care le au, dar cu taxe
mici.
Am menionat i în programul meu de activitate pe urmtorii 5 ani, c
este timpul s renovm cminele studeneti în situaia în care statul nu
acord resurse fi nanciare pentru acest lucru, dei a promis. Vom gsi
bani din surse interne ca s renovm treptat i integral cminele
studen- eti, s le dotm cu mobilier nou, condiii mai bune, s fi e
mai puine persoane în odi, dar cu certitudi- ne aceasta va solicita
i un pre mai mare pentru cazare.
Or, în prezent aici costurile sunt acoperite doar parial de stat -
25 % din cheltuielile pe care le suportm sunt restituite prin
achitarea taxe- lor pentru studii, în rest, 75% rmân acoperite din
banii pe care îi acumu- lm din contul taxelor de studii, cei care
studiaz în baz de contract, de cele mai dese ori nu benefi ciaz de
locuri în cmine.
- Ce alte surprize s ateptam în
urmtorii 5 ani?
- Mai puin surprize, mai mult proiecte foarte bine gândite i ana-
lizate. Vom propune programe noi de masterat, mai atractive i mai
uti- le pieei muncii, or, ne-am dat sea- ma c noi nu prea avem
programe de masterat pur economice. Vom începe cu un masterat în
Economia Unitilor Economice; Economie i Management în Comer i
Alimen- taie Public; Economie i Manage- ment în Turism i Servicii
Hoteliere, alte masterate în Comunicare i Jur- nalism Economic, dar
i la Licen dorim s extindem domeniile de formare profesional.
Este un specific al instituiilor din spaiul ex-sovietic, s aib Fa-
culti de Tehnologie i Manage- ment în Alimentaia Public. Vom avea i
noi.
Vom încerca s gsim soluii i în vederea motivrii tuturor prilor
participante la procesul de predare – învare. Identifi cm modaliti
de a stimula i motiva studenii notri de a frecventa orele i a însui
mai bine materialul predat, dar i mo- daliti de motivare a
catedrelor, s aib o responsabilitate mai mare i s propun cadre
didactice mai cali- fi cate, începând cu primul an de stu- dii. Am
o idee în acest sens, pe care o voi propune Senatului i apoi o voi
face public.
Despre învmânt i educaie
„Dup opt ani de Proces de la Bo- logna în Moldo- va, cred c for-
mula 4 Licen +1,5 Masterat ar fi mai bun”
- Anul acesta se fac 8 ani de la
extinderea Procesului de la Bo-
logna asupra Moldovei. Se pare
îns c studenii nu prea îneleg
benefi ciile acestei aderri. Dvs ce
i-ai îndemna s foloseasc mai
îndrzne?
- Sunt unul dintre cei care au susinut întrutotul aderarea RM la
Procesul de la Bologna. i am f- cut tot posibilul ca stipulrile lui
s fie implementate i în RM, inclusiv i în ASEM i în învmântul eco-
nomic în msura în care noi deja
pân la aderare fcusem câte ceva din ceea ce prevede acest proces. M
refer la creditele transferabile care se practic în ASEM din anul
2000, sistemul de evaluare a cu- notinelor studenilor pe parcur-
sul întregii perioade de studii i nu doar la evalurile
finale…
Dup 8 ani, cred c trebuie s analizm ceea ce am reuit s facem, ce a
fost potrivit i bine pentru sis- temul de Învmânt din Republica
Moldova i ce putem s schimbm pentru un rezultat mai bun.
Apropo, nu toate statele Euro- pene s-au aruncat atât de activ în
implementarea a tot ceea ce s-a declarat în legtur cu Procesul de
la Bologna. Multe state i-au ps- trat sistemul existent, fcând doar
adaptri de ordin formal i lucrul acesta trebuie s-l lum în consi-
derare. La etapa fi nal de discuii
asupra proiectului noului Cod al Educaiei eu am spus c în legtur cu
unele defi ciene ale Procesului de la Bologna, atestm o mic dis-
criminare între diferite domenii de formare profesional la Ciclul I
Li- cen. S zicem noi cei cu sistemul 3 + 2 (Licen i Master),
absolvenii notri nu pot aplica în condiii ega- le pentru un master
alturi de cei care provin dintr-un domeniu care prevede 4 ani la
ciclul întâi.
În plus, nu se reuete astzi, pe parcursul a 3 ani de zile s asigurm
o pregtire teoretico-profesional fundamental a studenilor notri.
Este o perioad prea mic, în care mai este obligatoriu un stagiu de
practic, perioada pentru elabora- rea tezei de licen ce pic în ace-
lai timp i nu se reuete a pune accentul pe formarea profesional a
absolvenilor. Eu am lansat ideea c
poate s revenim integral la formula 4 (Licen) + 1,5 (Master) pentru
toa- te specialitile. i nu cred c aceasta ar solicita mari
cheltuieli suplimen- tare. Merit s mai investim în dife- rena de
0,5 ani, dar s câtigm mai mult în plan calitativ.
„În linii gene- rale mai rmân adeptul Proce- sului de la Bo- logna,
dar s privim lucrurile real i s recu- noatem atunci când s-au comis
unele abateri”
i coninutul curriculei universi- tare la specialitile noastre
trebuie modifi cat. Or, noi am fost nevoii s deplasm multe cursuri
de pregtire fundamental teoretic de la Ciclul I Licen la Ciclul II
Masterat, conside- rând c suntem datori s asigurm o pregtire de
specialitate la Ciclul I, astfel ca dup absolvire tinerii s fi e
angajai în câmpul muncii. i aceas- ta nu a fost cea mai bun
decizie.
Vom reveni s începem cu pre- gtirea teoretic i fundamental economic
la Ciclul I L. pe parcursul primului an, urmând ca obiectele de
specialitate s înceap în anul II i III.
În linii generale mai rmân adep- tul Procesului de la Bologna, dar
s privim lucrurile real i s recunoa- tem atunci când s-au comis
unele abateri.
- Adoptarea noului Cod al Edu-
caiei e pe ultima sut de metri.
Ce ateapt universitile cel mai
mult de la acest Cod?
- El fusese pe ultima sut de me- tri atunci când s-a organizat
dezba- teri în Cadrul Ministerului, Guvernu- lui, discuii publice
mari. Dup cum de activ au fost lansate, aa au fost stopate aceste
discuii. Brusc. Atunci când au ajuns în Parlament. Pentru
Grigore BELOSTECINIC: „În urmtorii 10–15 ani
Interviu cu rectorul ASEM
Curierul Economic 5nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012
INTERVIU
mine motivele sunt clare … dar cert e c lipsa noului cod e în
detrimen- tul învmântului superior.
„Avem nevoie de o acreditare internaional. Cine achit nota de
plat?”
- Din 2013 orientativ, conform
versitilor. Dar altceva vreau s
v întreb: cât de important ar fi
opinia studenilor aici în evaluarea
ratingului universitii în care stu-
diaz?
- Opinia studenilor conteaz, dar nu cred c ea trebuie s prevale- ze
în determinarea poziiei universi- tii în eventualul top. Poziia
trebu- ie s fi e determinat de societate în întregime, de
atitudine.
- Dar ministerul ar vrea s an-
gajeze o agenie de rating strin
în scopul realizrii unei evaluri
impariale…
- Cred c i o companie local s-ar descurca bine în a elabora lista
de criterii i a evalua. Ceea ce con- teaz e imaginea general a
univer- sitii în societate i modul în care aceasta este perceput de
poten- ialii angajatori. Or, o universitate trebuie nu doar s fac
cercetare i s pregteasc cadre de specialitate. Ele mai sunt i un
depozitar de tra- diii, istorie, responsabile de forma- re unor
personaliti în societate. i cred c i aceste lucruri trebuie s fi e
luate în considerare. Universitile noastre deocamdat nu au fost su-
puse unei acreditri internaionale. Este o defi cien foarte mare.
Noi suntem pregtii pentru un astfel de proces. Problema const iari
în bani. Aceasta ne-ar costa vreo 30 000 euro, ceea ce este foarte
mult pentru noi. În România nota de pla- t pentru acreditarea
internaional a peste 60 de universiti a fost asu- mat de ctre stat,
ceea ce este co- rect i imparial.
Oricum, satisfacii i nemulumiri din partea universitilor vor fi ,
dar important e s se refl ecte realitatea.
Noi, ASEM-ul, suntem pregtii s fi m evaluai i avem certitudinea c
vom ocupa primele poziii, orica- re nu ar fi criteriile.
„S-mi spun cineva c avem prea muli mar- ketologi…”
- Facultile, mai ales cele eco-
nomice i juridice sunt considerate
„fabrici de omeri de lux”. O even-
tual rat a angajabilitii, dac
s-ar calcula, credei c ar juca pen-
tru sau împotriva ASEM-ului?
- Ar fi în favoare, cred. Numrul
de locuri de munc pe care econo- mia le ofer, sunt destinate într-o
mare parte absolvenilor ASEM, i mai puin absolvenilor facultilor
economice a altor universiti. M refer în special la angajrile care
se fac în domeniul fi nanciar-bancar, tu- rism. Noi producem
manageri, con- tabili, informaticieni, statisticieni. S-mi spun mie
cineva c noi avem prea muli marketologi de calitate sau prea muli
specialiti în turism! M tem c s-a format o viziune abs- tract,
generalizat a ceea ce numim noi economiti. Academia nu prega- tete
aproape deloc economiti în stare pur, spre regret.
„Pretendenii la studenie scad, i, s recunoa- tem, avem prea multe
univer- siti pentru RM…”
- Dle rector, dac acum univer-
sitile pot alege din 2 – 3 studeni,
atunci în maxim 10 ani, dou uni-
versiti se vor bate pentru unul
dintre studeni. i asta în condiiile
în care acesta din urm, cu paa-
port românesc, ar putea opta pen-
tru o universitate european. Care
este cartea ce urmeaz a fi citit
sau „jucat” de universitile din
Moldova? AS-ul din mânec?
- Sunt tendine demografi ce. Se înregistreaz un numr tot mai mic de
copii în coli i licee, deci i pretendeni la studii vor fi tot mai
puini. Trebuie îns s vedem i partea pozitiv a lucrurilor. Trebuie s
recunoatem c noi avem i un numr foarte mare de universiti: 34
pentru RM este mult i cred c în cazul în care s-ar liberaliza total
pia- a educaional, ar avea de câtigat i studenii i universitile.
Or, ar supravieui universitile cu un po- tenial mai mare de
dezvoltare i ar pleca cei care nu au reuit s se afi r- me pe piaa
educaional. De aceea cred eu c în urmtorii 10 – 15 ani ar putea s
aib loc importante schim-
bri pe piaa serviciilor educaionale din RM în sensul concentrrii
instru- irii în câteva universiti mari din ar, printre care, cu
certitudine va fi i ASEM-ul. Dar trebuie s ne ori- entm i spre
atragerea studenilor din zonele cu evoluii demografi ce mai bune,
printre care statele din Asia de Sud-Est, unele ri africane, pentru
care noi am putea s deve- nim atracie în plan educaional. Dar i
aici trebuie s existe o claritate din partea Guvernului, or
actualmente
în legiferarea aducerii studenilor strini la studii în Moldova sunt
ba- riere birocratice imense.
„Achit contrac- tul, deci (n-)o s m exmatricule- ze” ?
-„Achit contractul, deci n-o s
m exmatriculeze”, psighologie
i argumentat de promovabilita-
expresie, cât va mai dura, care sunt
soluiile?
- Unii studeni sunt nevoii s achite o tax pentru studii, în msu- ra
în care nu exist un alt fi nanator, de exemplu statul. Este o
situaie
când unul dorete cu orice chip s-i ia studii superioare într-un
domeniu atractiv în RM, având în vedere i rata angajabilitii.
Faptul c studiezi cu tax, traseul admitere – absolvire nu este unul
asigurat din start. Noi avem peste 1000 de studeni, ma- joritatea
la contract, exmatriculai anual pentru c nu respect condi- iile,
dar se conduc pân la o etap, de abordarea sus menionat. Dar i aa
trebuie s avem exigene mai mari fa de studeni i o practic bun vine
din multe state ale lumii, unde la anul I sunt înmatriculai toi
doritorii, urmând a fi selectai, tre- când prin cerine foarte dure
dup primul an de studii. Studenii care au nimerit întâmpltor la
universi- tate sau care au încurcat facultatea, într-adevr trebuie
s fi e depistai cât mai devreme i ajutai s se re- orienteze.
Despre politic
mentar, ai fost liderul echipei de
rectori care au decis sa susin un
partid, ai fcut campanie pentru
PLDM, dar ai refuzat mandatul
de deputat i, potrivit unor surse,
i alte propuneri cum ar fi cea de
a candida la postul de Primar, de
Ministru al Educaiei…. De ce i în
ce msur astfel de aciuni sunt în
favoarea ASEM-ului?
- E o alegere a mea necondiio- nat de a m implica în acest pro-
ces. Nu regret c am fcut-o i nu regret faptul c am revenit la ASEM,
având i alte oportuniti. Dorina mea a fost s-mi aduc aportul fi nal
la ceea ce numim libertate i de- mocraie în Republica Moldova. Iar
motivul – de a nu admite revenirea la momente în care s-au adus
pre- judicii foarte mari, inclusiv dezvol- trii învmântului din
Republica Moldova.
Despre viitor
„E sufi cient s vii chiar i într- un week-end la ASEM, ca s vezi
cum arat stu- denia activ, de calitate”
- Spunei 3 motive din care un
printe ar fi motivat s aleag pen-
tru copiii si anume ASEM?
- Printe fi ind, asta am fcut i eu pentru copilul meu: l-am sftuit
s vin la ASEM, dup care a continuat studiile în strintate.
ASEM este o oportunitate, are o infrastructur îmbuntit pe an ce
trece i condiii bune.
ansele de angajare pentru ab- solvenii ASEM sunt mai mari, pro-
fesorii aici sunt buni specialiti, iar muli dintre ei – practicieni
în para- lel. V asigur c în nicio alt univer- sitate din Moldova nu
vei întâlni atâia profesori care au legtur cu domeniul practic, ca
la ASEM. Lecii citesc profesori care au ajuns mi- nitri, directori
de bnci, oameni de afaceri, ambasadori, deputai, ex- peri etc. Cei
care doresc s obin mai mult decât diploma de absol- vire a ASEM –
obin! Vrei s începi o afacere la ASEM, o începi, c avem Incubator
de Afaceri.
i înc ceva, misiunea noastr e s pregtim nu doar specialiti dar i
personaliti, i activitile extracur- riculare joac un rol esenial
aici.
Aici noi avem de ludat fi le între- gi de ziare sau cri. E sufi
cient îns s vii, nici mcar într-o zi de lucru, ci într-un week-end
la ASEM, ca s vezi c studenii activi, asociai în di- verse
organizaii de tineret, discut, experimenteaz, practic jocuri in-
telectuale, citesc i pur i simplu, îi triesc studenia util i din
plin!
Consemnare: Liuba LUPACO
ar putea s aib loc importante schimbri pe piaa serviciilor
educaionale din RM”
Curierul Economic6 nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012STUDENI CU
AFACERI
«Concursul «Idei de afaceri» este un proiect invovator, pentru c
vine s ofere suport real pentru studenii ASEM, care doresc s
iniieze activi- ti economice. Anul acesta, câtigtorilor locurilor
I-III, le vom oferi ofi - cii în incinta incubatorului pentru o
perioad de 2 ani. Partenerul nostru, compania Orange le-a oferit
câte un laptop – echipament de strict necesi- tate la iniierea unei
afaceri i alte premii tuturor participanilor. Mai mult decât atât,
pe perioada concursului, organizâm diverse traininguri prin
intermediul crora, participanii îi dezvolt aptitudinile
antreprenoriale, abilitile de lucru în echip, planifi carea i
managementul afacerii etc.», a declarat Diana Vornovichi, director
al Incubatorului de afaceri ASEM
«Au picat muli participanti la concurs i aici se terminase
speranele mele. Ma bucur c ai apreciat munca noastr. Mulumesc
juriului, ex- perilor, organizatorilor pentru ideile oferite, cât i
pentru posibilitatea de a fi gzduii din start de incubatorul de
afaceri», a spus Grigore Sofroni, câtigtorul locului I.
«Suntem mândri s susinem acest concurs deja al doi- lea an
consecutiv. Este un proiect care ajut, prin aciuni concrete, la
dezvoltarea spiritului antreprenorial i abilit- ile tinerilor,
studeni ai ASEM-ului. Ne exprimm convin- gerea c prin intermediul
unor asemenea proiecte, contri- buim la dezvoltarea
antreprenoriatului în rândul tinerilor, care, mâine, vor fi actori
activi ai economiei reale i vor infl uena pozitiv dezvoltarea rii»,
a spus Mickael Faure, director Marketing i Comunicare, Orange
Moldova.
Concursul ideilor de afaceri a fost lansat în 2005 i se desfoar în
fi ecare an în perioada septembrie-decembrie.
Liuba LUPACO
Incubatorul Incubatorul de afaceri al ASEM de afaceri al ASEM a
deschis ua a deschis ua noilor rezideninoilor rezideni
3 din 18 idei de afaceri vor 3 din 18 idei de afaceri vor
fi gzduite de Incubatorul de
fi gzduite de Incubatorul de
Afaceri al Academiei de Studii
Afaceri al Academiei de Studii
Economice a Moldovei (ASEM).
Economice a Moldovei (ASEM).
Benefi ciarii acestui drept au Benefi ciarii acestui drept au
fost selectai în urma ediiei a
fost selectai în urma ediiei a
VII-ea a Concursului anual “Idei
VII-ea a Concursului anual “Idei
de Afaceri” pentru studenii de Afaceri” pentru studenii
ASEM, organizat în perioada
ASEM, organizat în perioada
septembrie – decembrie 2011.
septembrie – decembrie 2011.
Prezentarea public fi nal a proiectelor a avut loc pe 23 decembrie
2011.
18 idei de afaceri au concurat la cea de-a VII-a ediie 18 idei de
afaceri au concurat la cea de-a VII-a ediie a Concursului «Idei de
Afaceri», desfurat în perioada a Concursului «Idei de Afaceri»,
desfurat în perioada septembrie - decembrie la ASEMseptembrie -
decembrie la ASEM
Ideile de afaceri prezentate au fost apreciate de un juriu format
din experi din domeniul academic.
Scopul concursului este de a oferi oportuniti studenilor i
masteranzilor ASEM pentru a-i transforma ideile lor inovative în
afaceri reale.
i în anul curent ideile de afaceri au variat de la caz la caz:
Instalarea panou- rilor LED, asisten în pregtirea dosare- lor
pentru aplicarea la studii peste hotare, consultaii juridice prin
telefon, comercia- lizarea voucherelor de reducere, broker de
asigurri, oferirea surprizelor unicale, sunt câteva din ideile de
afaceri înregistrate în competiie. De asemenea, tinerii întreprin-
ztori au venit cu metode de obinere a energiei electrice din
energie solar prin motorul stirling, dar i publicitatea indoor în
lifturile blocurilor rezideniale.
Singura afacere prevzut pentru sec- torul real al economiei a fost
cea a Stelu- ei Mazilu. Studenta a avut un plan foarte bine defi
nit pentru o afacere specializat în colectarea i depozitarea
pieilor de oaie în scopul explorrii acestora. Stelua îns a renunat
din start la o eventual clasare a sa pe primele locuri, întrucât
SRL «Miori- a » va avea sediu în teritoriu, iar experien- a care
s-a vrut a fi obinut din participare la concurs a fost consultana
în elaborarea i cizelarea business planului viitoarei sale
afaceri.
ASTFEL, IDEILE CARE AU CÂTIGAT CONCURSUL ANUL ACESTA SUNT:
Locul I - FeedBack group SRL - Com- binarea cercetrilor în
marketing cu publi- citatea, cercetarea pieei în diferite forme i
dup diferite metode;
Locul II - PRO-IT SRL - Prestri servicii IT: programare i design
web, elaborarea sistemelor informatice, solu- ii networking, suport
software i tehnic, consultan.
Locul III - Intelligent Media SRL - Servicii de publicitate
indoor;
Un cuvânt greu la jurizat l-au avut de spus rerezentantele sectoru-
lui de business autohton.
alopa Mihail i prietenii si au luat locul II cu PRO-IT SRL, adi- c
prestari servicii IT: programare i design web, elaborarea sis-
temelor informatice, soluii networking, suport software i tehnic,
consultan.
Locul I a revenit echipei FeedBack group SRL, condus de Grigore So-
froni. Studenii i-au propus s com- bine cercetrile în marketing cu
pu- blicitatea.
Stelua Mazilu este unica concurent care a propus jurizrii un plan
de afacere pentru sectorul real al economiei. Cu SRL «Mi- oria»
studenta va colecta i depozita piei de oaie în scopul ex- ploatrii
acestora. Planul studentei a impresionat expertele din sectorul
real.
Locul III în concurs a revenit lui Eu- gen Maeico, pen- tru a crea
fi rma sa, Intelligent Media SRL. Aceasta se va ocupa cu prestarea
de servicii de pu- blicitate indoor în lifturile blocurilor
rezideniale.
Câtigatorii locurilor I-III au primit ofi cii în incinta
Incubatorului de Afaceri pentru o perioada de 2 ani. Iar o companie
GSM le-a oferit câte un laptop.
Curierul Economic 7nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 CARPE
DIEM
a 7 ianuarie 2012 la Teatro delle Emozioni de la Roma a avut loc
spectacolul muzical cu participarea artitilor din Repu- blica
Moldova Valentin i Luminia Dragomir, tinerei interprete Isabelle
Haile, Ansamblului “Arra”, director artistic Lidia Bolfosu, Acor-
deon Liuba Bor, fl uier Vitalie Sârbu,artistei italiene Cristiana
Lauri, profesoarei de limb româna doamna Nina Popescu. Evenimentul
a fost organizat de ctre Asociaia “Dacia” în colaborare cu Asociaia
“Propatria”, Pree- dinte Nicu Moraru, cu patronajul Ambasadei
Republicii Moldova i susinerea fi nanciar a Primriei Romei. La
eveniment au fost pre- zeni Consilierul Ambasadei Republicii Mol-
dova Liliana Verlan, Consiliera Primriei Ro- mei Tatiana Kuzyk,
Redactorul ef al revistei
“Adevrul” Alina urcanu, scriitorul ita- lian Francesco Baldassi,
Reporterul ziarului “Gazeta Basarabiei” Prof. Liuba Marian, Vitto-
rio Giorgi, Preedintele Asociaiei “Uniunea Regiunilor Istorice
Europene” s.a. Tatiana Kuzyk , Consiliera Primriei Romei a
felicitat participanii cu ocazia Crciunului Ortodox i a reamintit
celor prezeni în sal despre introducerea taxelor pentru reânnoirea
per- miselor de edere pentru emigranii extra- comunitari, druind
preedinilor asociaiilor româneti agendele pe anul 2012, Consilie-
rul Ambasadei Republicii Moldova Liliana Verlan i-a exprimat
bucuria de a participa la manifestaia care unete comunitatea ba-
sarabenilor în jurul luminii Crciunului. Con- certul a început cu
un minut de reculegere dedicat memoriei lui Vadim Pisari, tânrul
ucis de mâna unui soldat rus, eveniment ce a inaugurat în manier
tragic anul 2012, anul în care se implinesc 200 de ani de la anexa-
rea Basarabiei de ctre Rusia. Profesoara de limba român doamna Nina
Popescu a citit dedicaia lui Eminescu scris de ctre
Leonida Lari pe fundalul sunetului arpei
celtice mânuite de ctre Cristiana Lauri, tin- ra artist italian,
care cu miestrie deosebit a acordat arpa sa la versurile
ptrunztoare ale regretatei Leonida Lari. Isabelle Haile împreun cu
mama Tatiana Chiri au inter- pretat pe dou voci colindul “Vino,
gazd”, au adus colinde culese din popor de ctre Lidia Bolfosu i
membrii Ansamblului “Arra”, care au prezentat un fragment scenic
din dansul Caprei.
Dup evaluarea artitilor prezeni la Roma spectatorii au avut ocazia
s asculte piesele interpretate de ctre Valentin i Lu- minia
Dragomir, care au fost selectate cu grij de ctre artisti. Atât
publicul român, cât i cel italian a apreciat miestria duetului
Dragomir, un cuplu artistic elegant, de o rar fi nee i armonie.
Cuplul Valentin i Lumini- a Dragomir este o pereche real, cstorii
de muli ani, au i doi copii la fel de talentai, poate de aici vine
autenticitatea sentimente- lor care au fost transmise de ctre
artitii no- tri publicului de la Roma, alctuit din multe femei care
înfrunt în singurtate greutile cotidiene. Fiind departe de familie,
departe de so, pentru aceste femei povestea dragos- tei cântat de
Dragomiri rsrea ca o istorie autentic a unei familii ce a tiut nu
numai s cânte iubirea dar i s-o triasc, aducând speran i credin
celor din jur. Acest eve- niment a inaugurat activitile Asociaiei
“Dacia”în Anul Culturii Româneti în Italia, în aceast linie de idei
am premiat cu cri- le autorilor români Mircea Crtrescu, Paul Goma,
Valentina Varvara Corcodel oaspeii evenimentului. Un cadou special,
prosop din colecia Mariei Cristea a fost oferit familiei Gramatic
care de ani de zile este printre cei mai activi susintori ai
Asociatiei “Dacia”, fi - ind anume familia Gramatic printre
iniiatorii acestui proiect. La întrebarea redactorului ef de la
“Adevrul” Alina urcanu care este sco-
pul acestui eveniment am rspuns c dorim s serbm cele mai importante
momente din viaa noastr ca acas i cu acei de-acas, fi - ind deschii
gazdelor noastre, promovând valorile culturale i purtând în acelai
timp în Europa adevrul despre apartenena noastr la spiritualitatea
româneasc. Acest mesaj este i mai emblematic rostit din Italia, ar
care a srbatorit în anul
2011 aniversarea de 150 de ani a Unitii Naionale, aceasta fi ind
valoarea pe care s-a bazat politica italian în cele mai grele clipe
trite de ctre poporul italian, valoare, im- portana creia a fost
subliniat în repetate rânduri de ctre Preedintele Giorgio Napoli-
tano. Anume aprând integritatea i unitatea Italiei, Giorgio
Napolitano devine pentru eu- ropeni Omul Anului 2011 în Italia.
Obiceiurile i tradiiile noastre de Crciun sunt printre cei mai
gritori martori ai unitii neamului românesc. Italienii au apreciat
mult cele v- zute la concertele dedicate Crciunului, în vocea lor
am auzit o not de regret pentru faptul c ei nu in atât de mult la
tradiii, nu conserveaz cu atâta sfi nenie patrimoniul folcloric i
nu mai îngrijesc de costumul na- ional. La rândul meu regret c în
toat gri- ja noastr de a pstra aceste bogii nu ne îngrijim
îndeajuns s le trim cu adevrat zi de zi, construind un viitor
istoric comun cu Europa i România. Care mai este atunci ros- tul
acestor valori, atunci cand politicii notri se grbesc care i mai de
care în fuga dup voturi s declare c Unirea nu se va svâri sau s
mizeze pe proiectul de lung durat a statalitii Republicii Moldova.
În realita- te Unirea a fost i va fi rmâne în eternitate, ne unete
Eminescu, ne unete acelai verb, aceiai doin i dor, trebuie doar s
le dm via, s le trim cu adevrat. Duminica, 8 ianuarie urma s aib
loc concertul duetului Dragomir la Torino, organizat de
Asociaia
“Plai”, Preedinte doamna Natalia Petic, care a rspuns la propunerea
noastr de a orga- niza un turneu la Torino. Datorit organizrii
excelente i muncii sale asidue, concertul a avut succes i artitii
ar fi plecat acas cu o amintire plcut dac nu erau sa fi e oprii la
îmbarcarea în avion, având biletele pân la Bucureti dar neavând viz
de tranzit în Ro- mânia. A fost un shock nemaipomenit pen- tru
Valentin i Luminia Dragomir s nu poa- t pleca acas cum i-au planifi
cat din timp, nemaivorbind de pierderea economic, care tim bine
pentru veniturile din Moldova sânt destul de dureroase. Ne rmâne
doar s-l ru- gm pe compozitorul Dragomir s compu- n o oper pentru
un cor de 4 milioane de basarabeni, care s conin toat frustarea
noastr pentru nota de plat istoric pe care mai continum s-o pltim
de parca am fi cei mai prosperi oameni de pe faa pmântului, s conin
toat disperarea i ruinea noastr de ceea ce se întâmpl în fosta
provincie a tuturor i a nimnui Republica Moldova, cci puini sânt
contieni c în 20 de ani nu poi construi un stat european. Iar noi
la rândul nostru s cerem pentru ultima oar o solicita- re de viz
european cu termen “pentru eter- nitate” corului “Republica
Moldova”. Suntem siguri de faptul c acest cor va avea succes în
Europa, va putea obine chiar premii mari ca “Rbdarea infi nit”sau
“Cei mai triti români de pe faa pmântului”, premii care oricum nu
vor putea despgubi toate suferinele noastre pe care le-am trit i
mai continum s le trim, suferine i frustri care pe fonda- lul
crizei mondiale au devenit mai puin vizi- bile i mai puin
importante. Dar revenim la subiect, srbtorile Crciunului la Roma
s-au petrecut în o atmosfer vie i autentic,cred c aceste refl ecii
dovedesc faptul c nu ne- am oprit doar la aspectul
festivalistic.
Tatiana CIOBANU
Crciun la Roma Crciun la Roma cu duetul Dragomircu duetul
Dragomir
Duetul Valentin i Luminia Dragomir au
petrecut Crciunul la Roma, unde alturi de
ali artiti au cântat i încântat publicul cu
dor de Basarabia stabilit în Italia.
L
Ca un Clin din basme…
“Forma limbii naionale, care i-a gsit în poetul Eminescu cea mai
frumoas înfptuire de pân as- tzi, va fi punctul de plecare pentru
toat dezvolta- rea viitoare a vemântului cugetrii româneti.”
(Titu Maiorescu)
Ziua de 15 ianuarie a rmas înti- prit în istoria omenirii drept
ziua când s-a nscut marele poet, Lu- ceafrul poeziei româneti,
Mihai Eminescu, cel care a iubit nemrgi- nit valorile vieii,
îndrumtorul nos- tru afl at între trecut i viitor. Poetul este o
mrturie inegalabil pe care o poate atinge geniul creator româ-
nesc. El este cântreul speranelor, al dorinelor, al modurilor
bucuriei omeneti de a se afi rma prin dra- goste i comunicare,
comuniune cu viaa naturii. Colegiul nostru a mar- cat ziua naterii
lui Eminescu cu o mulime de manifestri frumoase. La data de 18
ianuarie cei mai de-
votai cititori ai operei Eminescie- ne, însoii de dna Svetlana
Manuil, director-adjunct pe educaie i dna Elena Albot, profesoar de
limb i liteatur român, s-au prezentat la o întâlnire de sufl et
dedicate vieii i creaiei poetului.
Opera lui e cea mai luminoas i dureroas amintire i averea cea mai
profund ca art a tririi i ex- primriii artistice a poporului. Setoi
de art i frumos, pe tot parcursul întâlnirii cei adunai i-au
împrtit entuziasmul fa de opera lui Emi- nescu. Am fost plcut
impresionai de faptul c poeziile sale rmân ve- nic vii în sufl
etele cititorilor, însoin-
du-i pe crarea vieii i motivându-i spre fapte mree i spre absolut.
Asta ne-au demonstrat-o elevii care au recitat cu atâta dragoste
“De ce nu-mi vii?”, “Sara pe deal”, “Lacul”, “O, mam”, “Criasa din
poveti”, “Floa- re albastr”, “Somnoroase psrele”, “O, rmâi…” i
multe altele, una mai frumoas ca cealalt. Ne-a frapat deasemenea
expresivitatea i dru- irea de sine a fetelor care au recitat
“Luceafrul”.
Nu putem vorbi despre Mihai Eminescu fr a meniona extraordi- narele
sale romane cântate cu drag de ani de-a rândul. i la acest capitol
am avut parte de surprize plcute:
au fost interpretate cu însufl eire multe romane pe versurile
poetu- lui, printre care “O, mam”, “De ce nu- mi vii?”, “Pe lâng
plopii fr so”, .a. Pana sa a avut marele dar de a ater- ne pe
hârtie versuri de o muzicalita- te, de o frumusee copleitoare. O
mulime de oameni simpli poart în sufl et lumina cântecelor
lui.
Spre fi nal, am organizat o vic- torin interesant ce vizeaz viaa i
activitatea romanticului, pentru a demonstra c le studiem i le cu-
noatem în profunzime. Pe locurile de frunte s-au clasat Dorina
Moraru i Alexandru Brecico.
Am îneles cu toii pe parcurs c
Mihai Eminescu este o cetate cu o singur intrare i cu o sut de
ieiri. Cert este îns c la fi nalul activit- ii fi ecare din cei
prezeni a ieit cu un bagaj de cunotine mai vast, i cu sufl etul
plin de dragoste i recu- notin fa de Eminescu. Le mulu- mim din
sufl et dnei Svetlana Manuil i dnei Elena Albot, care pe parcur-
sul întregii întruniri au intervenit cu sugestii i informaii extrem
de inte- resante întotdeauna când era cazul. Îndemnul nostru este
s-l citii, s-l descoperii i s-l venerai mereu pe Eminescu!
Livia ÃBÂRNÃ
Curierul Economic8 nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012CARPE
DIEM
D-na Pleca, care este localitatea su- fl etului dumnevoastr?
Lidia Pleca: M-am nãscut la nordul Republicii, actualul jude
Dondueni, în satul Cricui, ce este desprit de râul Cinari de satul
Horodite, unde s-a nscut, pentru mine consider, un mare scriitor al
neamului nostru Ion Dru. Un sat, în opinia mea, deosebit, cu oameni
foarte harnici i cumsecade, pentru c am avut norocul de o copilrie
extraor- dinar alturi de prinii mei, care au fost oameni simpli,
muncitori, i de copii cu care nu aveam nici o clip liber vara, dar
eram foarte fericit.
Care e amintirea cea mai drag din co- pilrie?
Lidia Pleca: Cea mai drag amintire din co- pilrie, nu este legat de
coal, dei am participat la numeroase olimpiade, este legat anume de
cl- dura relaiilor din sat. Era vis-a-vis de mine, Dum- nezeu s-o
ierte, mtua Chilia, care toamna târziu strângea din pdure
porumbrele i le mura, i acu- ma atunci când era iarn, i era zpad
cât gardul ne duceam la ea, ca s ne serveasc, modest, cci nu avea
femeia multe bogii, ne servea anume cu porumbrele murate, i era
ceva deosebit.
V mai ducei des pe la dumnevoastr prin sat?
Lidia Pleca: Spre regret, e momentul care m doare enorm de mult,
cci nu am nici mam i nici tat, au plecat mult prea devreme în lumea
ce- lor fr de întoarcere, adic în lumea celor fericii, pentru c au
fost oameni deosebii. Am rmas noi dou cu sora mea, i m duc orice
s-ar întâmpla, la Patele Blajinilor acas. Îmi pare ru c atunci când
spun m duc acas, de fapt m duc la mormânt, m duc la neamuri, i
numai decât iau cheia de la casa printeasc s vd ce s-a mai pstrat
acolo, o pusti- etate. i asta este situaia. (emoionat)
În afar de istorioara ceea mic cu ve- cinul i dintele, ce alte
otioare mai fceai?
Lidia Pleca: Nu pot s spun c am fost un copil otios, am fost un
copil foarte asculttor, am învat foarte bine. Bieii din clas
obinuiau s bat în geam i s arunce ghiozdanele, ca s nu le târâie
prin toat coala, pentru c clasa noastr era cea mai departe de
intrare. i atunci eu obinuiam s deschid geamul i s îl închid repede
înapoi, i astfel ghiozdanul cdea înapoi peste ei.
Se apropie dragobetele, prima dra- goste a dumnevoastr cum a
fost?
Lidia Pleca (zâmbete): Bnuiesc c nu-i vor- ba de-o dragoste la
modul serios. i îmi amintesc dou momente extraordinare, eram în
clasa a IV-a, i era primvar, pe bieii de la noi din clas îi apu-
case febra dragostei, i atunci scriau bileele: “Vrei s prieteneti
cu mine?”, i le aruncau în fete, iar la pauz fugreau fetele crora
le trimiser aceste bi- leele. Îmi mai amintesc, cu mare drag, cum
am fu- git odat, la un fi lm indian, cu toat clasa, i atunci in
minte c învtoarea mea, mi-a spus c: ,, mâa blând zgârâie ru”, i c m
considera o fat cumin- te. Dac e vorba de prima dragoste la modul
serios, pot s zic, c s-a întâmplat cu un coleg de clas, în clasa a
VIII-a, n-a putea spune c era ceva extraor- dinar, a fost o
dragoste copilreasc, cu scrisorele, ceva frumos. La noi comunicarea
aceasta era fcut din priviri, prin scrisorele, printr-o carte i
acolo o scrisoric, dar nu era vorba despre seri împreun, ineri de
mân, cci vorbim despre nordul Moldovei i de se întâmpl aa ceva, a
doua zi te tia tot satul .
De ce ai îmbriat aceast profesie? Lidia Pleca: În primul rând,
pentru c peda-
gogii pe care i-am avut eu, în special profesorul de limba si
literatura român, a fost un model de om foarte citit, foarte cult,
foarte interesant. Eram bun la limbi i dumnealui îmi ddea lucrrile
din clase- le mai mici unde citea, i eu le verifi cam, bnuiesc c la
corectitudinea dumnealui, le reverifi ca dup
mine. Mama m vroia medic, deoarece se îmboln- vise i îi închipuia c
dac voi fi medic, atunci ea va scpa, nu am putut fi medic dei mi-s
dragi oamenii în halate albe, în concepia mea, ei ar trebui s în-
truchipeze tot ce este mai frumos, tot ce este mai curat, i chiar s
ajute (nu comentez).
Care, dup prerea dumnevoastr, ar trebui s fi e modelul fi ecrui
elev?
Lidia Pleca: Nu trebuie s ne facem eroi, idoli, dar nite modele
omeneti sunt binevenite. În pri- mul rând, sunt fericii acei copii
care îi au ca model pe prinii lor. M doare foarte tare atunci când
prinii muncesc la negru peste hotare, ca copiii s fac studii, i ei
nu îi iau ca exemplu, s-i rspl- teasc cu munca zilnic la coal,
frecvena zilnic la coal, în respect pentru prinii care muncesc
pentru ei i îi vor oameni.
tim cu toii c suntei o fi re fi rav, ro- mantic i totui o femeie
corect, exigent i care îi atinge elul, este difi cil s îmbi- nai
astfel de elemente contradictorii?
Lidia Pleca: Mulumesc mult, deoarece este un compliment, pentru c
nu este chiar aa, într-adevr sunt un om foarte sensibil dei par
principial i dur, i de fi ecare dat când fac observaie cuiva, m fr-
mânt, a fost bine sau nu, i atunci am în fa mode- lul unui prieten,
cel ce are curajul s-i spun în fa, dei doare, lucrurile pe
adevrate. Nu cred c îmi reu- esc toate, dar încerc s nu dunez,
încerc s motivez i s ajut pe cei din jur s se orienteze, s fac
ceva. Pentru c oricât de bun nu ai fi , dac nu munceti, nu reueti.
Oricât de bogai prini nu ai avea, dac ceea ce îi las ei iroseti, i
nu-i ai ca model cât de cât s-i înmuleti un picuor, nu reueti. Nu
cred în perfeciune, de aceea trebuie s vrem s fi m astzi mai buni ,
decât am fost ieri. Intenia mea e de a face bine chiar i atunci
când mustrez ca s-l fac pe om s îneleag, unde a greit.
Cum v simii atunci când predai, o facei la nivel de serviciu, din
obligaie, sau avei alte simiri?
Lidia Pleca: Bnuiesc c mi-am ales corect profesia, nu tiu dac a fi
putut altceva, i atunci când sunt în faa auditoriului, chiar m simt
ca pe-o scena de teatru, mai ales când tot ceea ce spun prinde
rdcini în sufl etele câtorva copii, asta îmi place enorm i o fac
din dragoste. Dac te preg- teti de ore, i faci orele nu ca s ari
cât tu eti de deteapt, ci le faci pentru ca s ajung s poat re- peta
câiva din clas, lucrurile reuesc. Îmi pare c în coal nu reuete
faptul c venim, citim conspec- tul, sau lecia bine învat, artm cât
suntem de detepi i uitm c copiii care au memorie vizual chiar nu
prind nimic, trebuie s vad, trebuie s-i
pui s fac i s vezi c la momentul când zice cine- va c nu înelege i
s tii a te opri atunci când vezi c nu asculta i pe lâng asta un
profesor trebuie s fi e un foarte bun psiholog i un bun metodist.
Un bun profesor trebuie s aib darul de a intra în corpul elevului,
pentru a înelege cum s decur- g lecia pentru ca el s prind bine
tema, i cred c aici e greeala, i din aceast cauz lucrurile nu
funcioneaz. Sunt foarte muli profesori buni care cunosc bine
materia i se reduc la predat i fi xeaz pe cât tie copilul :2,
4, 5 etc., dar ce ai fcut tu ca s tie mai multe decât el tie singur
la lecie. Uite aceasta este întrebarea pe care dac i-ar pune-o muli
profesori, multe lucruri s-ar schimba inclusiv i elevii, care ar fi
motivai s frecventeze orele.
Care este atitudinea dumnevoastr fa de elevi, sunt nite subalterni
sau pot fi i prieteni?
Lidia Pleca: A putea spune c e o invidie frumoas, pentru c îi vd ca
personaliti tinere si tinereea este un atu foarte mare, nu-mi amin-
tesc cine spunea c tinereea este un capital, care va aduce venit i
fi ecarui tânr, dar mai ales i rii. i atunci sunt personaliti i
sunt copii, i m tem s spun prostii în faa lor, pentru c vorbim
despre oameni maturi - clasa 10, 11, 12, care în afar de faptul c
te ascult te i analizeaz, vin din familii cu principii frumoase din
coli pregtii, nu sunt chiar toi aa nepregtii, i atunci te analizeaz
i îne- lege când vorbeti dumneata cu adevrat despre lucruri
frumoase i când pur i simplu fatarniceti, cci te-ai întors i ai
fcut inversul la ceea ce ai vor- bit. Bnuiesc c noi, profesorii,
suntem nite vam- piri spirituali, c ne alimentm i noi prin tinereea
dumnevoastr i asta ne ajut, numai atunci când profesorul îi concepe
elevul ca parteneri.
Deci între profesor i elev ar trebui s fi e o relaie de
parteneriat?
Lidia Pleca: Da, sunt doi parteneri într-un act educaional, pentru
c elevul nu este un vas în care torni, torni, nu, este un om cu
care comunici. Repro- ul meu este adresat tinerilor, ceea ce nu va
ajunge dumnevoastr este c nu comunicai si nu spunei , parca suntei
curajoi, plini de via, cu nervi dar de ce nu comunicai i nu spunei
de ce avei nevoie în timpul unei ore, nu avei curajul, probabil c v
temei i tolerai acest parteneriat, pentru c nu tii c trebuie s fi i
parteneri cu profesorul , trebuie s trecei peste aceasta i s
comunicai cu profesorii pentru c orice idee oricât de abstract e
mai bun decât lipsa unei idei. Este foarte greu în clas atunci când
vorbeti cu oameni care nu reacioneaz, mie de exemplu îmi pare c
vorbesc cu un auditoriu pustiu. Eu trebuie s privesc în ochii unui
elev i s vd c ceea ce spun i fac funcioneaz.
Cum este CNC în viziunea dumnevoas- tr i care ar fi nivelul pe care
a-i dori s-l ating?
Lidia Pleca: Mi-a dori într-adevr ca colegiul s fi e o coal unde se
face carte, i unde se preg- tesc specialiti buni, îmi place
actualmente în cole- giu c sunt tineri care înva, ceea ce m
deranjea- z enorm la moment în colegiu este absenteismul, este
lipsa de la lecii a foarte muli elevi care nu con- tientizeaz c nu
poi s faci carte nefi ind în coal i ne frecventând leciile. Mi-a
dori ca colegiul s fi e o instituie unde tinerii s vin cu plcere
zilnic la lecii, spre a deveni mai buni, a cpta cunotine i spre a
se forma ca specialiti, în felul acesta rspl- tind i investiia pe
care o fac prinii în ei pentru a avea un viitor mai bun.
Ce schimbri trebuie implementate pentru a ajunge la acel
nivel?
Lidia Pleca: Nu ar trebui sa implementm ni- mic, ci doar sa
respectm regulamentul în care scrie art.8 punctul 6, frecventarea
activitilor în colegiu este obligatorie. i dac copilul va veni
zilnic la ore,
se va schimba i atitudinea profesorilor asupra lui, i elevul nu va
tolera întârzieri i nepregtire din par- tea profesorilor, i anume
de aici vor porni schim- brile. Al doilea lucru ar fi s nu vorbim
de ce nu ai venit la ore, de ce ai restane dar ce ar trebui s facem
pentru a corecta situaia s recomandm noi surse elevilor s le dam
sfaturi.
Am urmrit dou valuri de exmatricu- lri, ce urmeaz?
Lidia Pleca: Mi-a dori s numai fi e exmatri- culri, dar vor fi
exmatriculai toi elevii care vor înclca regulamentul referitor la
nefrecventarea leciilor.
În legtur cu obiectul educaia fi zic, elevii eliberai vor primi
note? Pentru ce exerciii, i notarea va fi exact ca i la restul
elevilor?
Lidia Pleca: Elevii din grupa medical trebu- ie s fi e prezeni la
educaia fi zic, i dac unu nu poate face exerciiul el poate s
povesteasc cum trebuie s fi e executat corect exerciiul , nu poate
rspunde pe alte teme decât pe cele incluse în cur- riculum pentru
acest obiect. Despre notare, st la baza unor schimbri de regulament
intern dar ne intereseaz de asemenea i prerea copiilor, deci dac
avei unele propuneri nu ezitai s le prezen- tai administraiei, la
fi nele cursului va rmâne ad- mis, respins dar primind note în
cadrul orelor, pen- tru c elevul are câte 14 obiecte i fi ecare
dorete câte o comunicare si câte un referat, i ne gândeam c dac
elevul a rspuns la lecie activ, de ce s- mi dea comunicare. Dac
elevul a acumulat 7, 5, 6 atunci are admis i nu are nici o problema
cu comu- nicarea i este mai liber.
În legtur cu cminul, care este tem- peratura minim permis în cmin?
i ce s fac elevii pentru a se înclzi, i a nu se îmbolnvi?
Lidia Pleca: Iarna ii grea omtu-i mare… E punctul vulnerabil inc,
pentru c cminul e o con- strucie foarte veche, vile nu funcioneaz
nor- mal. Dac copii din cmin ar fi un pic mai gospo- droi toamna
târziu ar chema lemnarul, ar închide bine geamul, foarte bine ar
încleia i ar pstra un pic, lucrurile s-ar schimba. Dac faci ceva
pentru tine nimeni nu face mai bine. Atunci când vom con- tientiza
c trebuie s ne includem fi ecare acas, la coal, pe strad, în cmin,
s facem i noi ceva c s ne fi e mai bine, foarte multe lucruri se
vor schimba. Nu poi tri în societate i s faci ce vrei tu, trebuie
sa ii cont c ceea ce faci tu afecteaz i pe ceilali.
Un cuvânt de încheiere…. Lidia Pleca: Mi-a dori c elevii i
profesorii
s vin cu sugestii, s n-atepte noi s le spunem ce s fac, s vin cu
sugestii c împreuna s facem s ne fi e bine. Mi-a dori foarte mult
ca toi ceea ce îmi propun s gseasc impact în sufl etele voastre i s
aduc rezultate. Mi-a dori ca elevii s conti- entizeze c-s tineri i
c sunt o for, i c exact este momentul când pot s-i fac o baz solid
pentru un salt mare în viitor, dar c pentru asta au nevoie de
cunotine pentru c: frumoi suntei , detepi foarte mult suntei, rmâne
doar c împreun s v canalizm spre bine toate eforturile voastre.
Mi-s dragi tinerii, îmi place comunicarea cu ei , i tot ce fac
chiar i atunci când fac cuiva observaie, o fac cu toata
sinceritatea ca i când a face-o propriului meu copil, s-l feresc de
unele experiene negati- ve i s-l motivez s-i reorienteze
activitatea spre ceva mai bun, atâta tot. Vou v doresc foarte mult
curaj pentru a înva, a persevera, a crete, v do- resc s avei enorm
de mult respect fa de prini, care în condiiile acestea grele se
strduiesc din rs- puteri s v ofere un viitor mai bun i v doresc s
avei norocul s v realizai aici la noi în ar.
Dorina MORARU
„Îmi aduc cu drag aminte, cum am fugit odat de la ore…”
Interviu cu Lidia PLECA, director al Colegiului Naional de
Comer
Curierul Economic 9nr. 1-2 (209-210), 29 februarie 2012 CARPE
DIEM
14 februarie 1935 – e ziua când în constelaia geniilor a aprut o
nou stea – steaua Grigore Vieru. E una din pu- inele zile, unica
poate, care este în stare s-l caracterizele atât de profund pe cel
care s-ar fi temut de via, dac nu ar fi fost iubirea. Vieru e cel
care a ostenit necontenit în ocna cuvintelor, cel care a slu- jit
cu fervoare limba român i poporul român.
La 14 februarie curent, când marele Vieru ar fi cele- brat 77 de
ani de la natere, am asistat la o extraordinar întâlnire de sufl et
închinat poetului, unde un colectiv de elevi frumoi la chip i sufl
et, împreun cu dna Galina Vasi- liu, profesoar de limb i lite-
ratur român, au adus oma- giu poetului sublim al neamu- lui nostru.
Este impresionant
druirea de sine cu care s-au implicat participanii pentru a
implanta adânc în inimile noastre dragostea fa de cre- aia vierian.
Moderatorii acti- vitii au venit de fi ecare dat cu comentarii
frumoase, iar dna Galina Vasiliu a completat informaiile celor
prezeni de fi ecare dat când era cazul.
Iniial, am urmrit un fi lmu- le vizând biografi a lui Grigore
Vieru. Ne-am convins nu pen- tru prima oar c “poezia lui Grigore
Vieru a fcut mai mult pentru unitatea naional a tu- turor românilor
decât toi poli- ticienii i decât toate armatele la un loc.” (A.
Punescu)
Cu o expresivitate cuceri- toare, în minutele ce au urmat,
iubitorii de Vieru au recitat un amalgam de poezii, precum
“Legmânt”, “De ce-ai fi trist?”, “Autobiografi c”, “Cmile”,
“În limba ta”, “M-a strigat cine- va?”, .a. S-a vorbit despre te-
mele principale în creaia celui care a împins din spate cuvin- tele
pân când acestea îi luau zborul: despre mam, care e “cea mai
frumoas dintre toa- te religiile”, despre patrie, pen- tru care
trebuie “s învei întâi s trieti, i apoi s învei s mori”, despre
limba român, la a crei furire “s-ar putea crede c a ostenit
întreaga natur” i nu în ultimul rând despre fe- meia iubit, de a
crei gene “a atârnat i va continua s atâr- ne întreaga societate i
între- gul univers”.
Cu o dragoste vdit pen- tru Vieru, cei prezeni au i interpretat o
mulime de cân- tece pe versurile celui care era bun în msura în
care i-o în- gduia rul din jur. Au rsunat piese ca “Eminescu”,
“Reaprin-
dei candela”, “Iart-m”, “Mi- cua mea”, dar i alte frumoase melodii
pe versuri vieriene.
Pentru a-i anima puin pe cei prezeni, spre fi nal s-a or- ganizat o
victorin cu întrebri i refl ecii asupra vieii i acti- vitii poetice
ale lui Grigore Vieru, unde colectivele celor dou grupe prezente au
de- monstrat c cunosc opera lui Vieru i c o studiaz în per-
manen.
Suntem profund recunos- ctori elevilor pentru druirea de sine de
care au dat dovad i dnei Galina Vasiliu pentru organizarea cu
iscusin a ma- nifestrii-omagiu.
Nu, n-a murit poetul,
i-alturi de Luceafr,
Livia ÃBÂRNÃ
Totdeauna rsun în preajma noastr o muzic care ne vrjete gândurile,
ne subjug inimile i ne silete s ne potrivim pasul dup tactul ei… O
muzic ce ne îmbat
i ne sugereaz ritmul unei romane vistoare.
Colegiul Naional de Comer a petrecut, la data de 31 ianuarie cu-
rent, în incinta aulei ASEM, o sear de romane i cântece de lume
cu
genericul «Mi-e dor de-o sear de romane».
Întrunind sufl ete dornice de fru- mos i art, festivitatea a fost
mode- rat de Dorina Moraru i Alexandru
Brecico, care au adus la cunotina publi- cului informaii utile i
interesante, i i-au motivat pe cei pre- zeni s participe la
victorina «Din istoria romanei».
La eveniment au fost prezeni elevi i profesori ai CNC, invi-
tai de la Colegiul Pedagogic «Alexei Mateevici», precum i oaspetele
de onoare - Zinaida Izba.
A deschis recitalul Marina Echim, deintoare a Premiului Mare a con-
cursului «Unite par Diversite», ediia
a XVII-a, a interpretat cu expresi- vitate romanele «Pe lâng plopii
fr so» i «Doamne, tu s-mi dai putere». Frumoasele romane «Se
scuturar trandafi rii» i «C nu e om»
au fost cântate cu iscusin de ctre Tudor-Cristian Sârbu. Tudor ne-a
mrturisit c dragostea pentru ro- mane i-a fost implantat de bunica
sa. Nicoleta Jalb a depus mult su- fl et în piesa «Elle est mon
coeur», iar Alina Lambova a redat cu iscusin mesajul romanei «Glaza
crasivie». Alexandrina Stratulat a interpre- tat minunata melodie
«S-mi câni cobzar», iar Marcel Baleca a impre- sionat spectatorii
cu «De ce nu-mi vii?». Eugen Cotru i Daniel Usti- an ne-au bucurat
cu extraordinara pies – creaie proprie – „Departe de lume”. Un
frumos duet ne-au pre- zentat i dna Svetlana Manuil împre-
“Un nume curat - iat care este râna cea mai uoar pe pieptul celui
cobort în pmânt»
Mi-e dor de-o sear de romane! Romanele, ca poezii lirice
sentimentale, au fost cântate i iubite din toate timpurile, ele
exprimând senti-
mente de dragoste melancolie. Ele reprezint o arie pe care se cânt
un mic poem, de cele mai multe ori tratând
tema dragostei, care sensibilizeaz pân la lacrimi printr-o
melodicitate deosebit, dar i prin redarea profun-
d a bucuriei i tristeii, patimii i amarului eroului liric. Romana
aeste vibraia iubirii pe înelesul fi ecrei inimi,
o izbucnire a sufl etului.
un cu Andrei Valua, intonând «O, mam». Daniela Frumusache a de-
butat reuit cu o pies la nai.
Invitaii de la Colegiul pedagogic «Alexei Mateevici», împreun cu
co- repetitorul lor, dna Tatiana Coad, au venit i ei cu o suit de
romane au fcut ca sufl etele celor prezeni s vi- breze în ritmurile
minunatelor lor voci. Vladimir Arbat a interpretat «Car fru- mos cu
patru boi», Valentin Butucel a cântat «Regret c berzele se duc»,
iar Petru Plmdeal - «Ya vstretil vas».
Oaspetele prezent, dna Zinaida Izba, a apreciat efortul
participani- lor, urându-le succes în continuare. Tot dumneaei a
menionat elevii care au fost remarcai în cadrul concursu- lui
pentru tineri «Ars Adolescentina», pentru versurile frumoase pe
care le- au scris, înmânându-le i câte o carte.
Moderatorii au reuit s animeze publicul organizând o victorin cu
întrebri curioase din istoria roman- ei, iar pe primul loc s-au
clasat Tu- dor-Cristian Sîrbu i Livia îbîrn.
Muzica este spiritul timpului, ceea ce au i demonstrat participan-
ii la srbtoare. Le mulumim pen- tru faptul c ne-au umplut inimile
cu dragoste i pentru emoiile pozitive pe care le-am trit de-a
lungul serii. De asemenea, le aducem mari mul- umiri
organizatorilor: dnei Svetlana Manuil, care a coordonat buna des-
furare sa manifestrii, dar i dnu- lui Anatol Dicusar, care a avut
grij ca vocile tinerilor interprei s sune frumos i s fac s vibreze
cele mai sensibile strune ale inimilor noastre.
Livia ÃBÂRNÃ
COMPLEXITATEA LECIEI a devenit în
coala contemporan o realitate evident.
Încrcarea ei informaional i tehnic pre-
zint un caracter bivalent în sensul c aceste
dimensiuni lrgete orizontul de cunoatere
al elevilor, faciliteaz dezvoltarea spiritu-
lui de observaie i formarea deprinderilor
de manipulare a tehnicii, dar i disperseaz
atenia elevilor spre amnunte neeseniale,
fr a prilejui un efort de concentrare, con-
ducînd, uneori, spre o fragmentare a unitii
educative a actului de predare-învare.
Dar s vedem ce înseamn cele dou ce- rine:
1. Esena, esenialitatea este o calitate ca- pital a leciei
reprezentînd schema vital, o satura, planul leciei, sistemul
coninutului de idei, logica ideilor fundamentale i a catego- riilor
de baz utilizate în lecie. Esena, esen- ialitatea confer leciei
identitate de sine, o anumita individualitate sau personalitate
cognitiv. Ea ere la baz o coloan de infor- maii logice, substanial
dozate, curate de informaiile balast, inutile formativ. Ea ajut la
discriminarea coninutului unei lecii în raport cu alta.
2. Densitatea este exhaustivitate (comple- titudine) cu ignorarea
informaiei de prisos cu alte cuvinte asigurarea unui mare numr de
informaii utile cu efort de verbalizare mic i reducerea la maxim a
informaiei balast. Den- sitatea în predare nu înseamn nicidecum în-
magazinarea de informaii, fr ca acestea s aib o fi nalitate
realist.
Relaia esenialitate-densitate în lecie vi- zeaz înarmarea elevilor
cu informaii utile.
Schema de prezentare a cunotinelor de baz urmând s aib un caracter
operaional i di- namic în acelai timp.
Caracterul operaional confer aplicabilita- te, iar cel dinamic
înseamn capacitatea de a fi prelucrate sau transformate în cunotine
uti- le. De asemenea, vizeaz evitarea supraîncr- crii printr-un
coninut de cunotine intensiv, complet i util care s nu depeasc
nivelul de achiziie a elevilor.
Este bine cunoscut faptul c o lecie reu- it este aceea în care
elevul particip activ, el având rol activ, însuindu-i idei
dinamice, nu fraze imuabile. De aici decurge cu necesi- tate
instruirea elevului în formularea, însuirea i utilizarea metodelor
de informare: notie, scheme, rezumate, conspecte, dar mai ales
folosirea fi elor. Consemnarea ideilor în fi e constituie un efort
propriu de gândire, înre- gistrare i prelucrare a informaiei
colare. Aceasta duce la realizarea echilibrului densi-
tate-esen.
A aminti ca un impediament în realizarea echilibrului
esenialitate-densitate respecta- rea cu strictee a structurii
leciei din manual. Acest stereotip poate fi evitat prin încercarea
de a prezenta inductiv o lecie cu demers de- ductiv.În acest sens v
rmâne esena (trans- format în idei), fr sacrifi carea volumului de
informaii, deci se asigur densitatea leciei
Dezideratul realizrii unui echilibrul rai- onal, intim, între esen
i densitate în lecie se realizeaz în primul rând prin asigurarea
unui demers logic leciei, i nu prin exces de sistematizri care
deseori alunec spre memo- rri mecanice. Este vorba de acea logic
care vizeaz toate ideile de baz ale leciei într-o
turnur ce le oblig s decurg una din alta, într-o ordine dialect,
nelsând loc amnunte- lor parazite sau exemplelor abundente i chiar
exerciiilor care bttoresc o regul accesibil. Nici exerciiile
exagerat de multe din aceeai tem nu-i au locul. Lecia va respecta
un fi r rou i ca atare se bucur de o logic intim de fi er. Nu
rareori întâlnim cazuri de probleme care dau elevului formule,
ipoteze, teorii, noi- uni etc. fr a-i pretinde aplicabilitatea lor,
ex- plicarea fenomenului reprezentat, lucrul care duce la memorare,
noiunea rmânând fr esenialitatea i aplicabilitatea ei. În acest caz
ne puterm pune întrebarea: Unde este relaia între partea teoretic i
cea aplicativ?
Este de datoria fi ecrui cadru didactic s insiste asupra epuizrii
coninutului de idei ca o cerin elementar a leciei. Exist la unii
practica de a insista pe prima parte a leciei, se intr apoi în criz
de timp i ideile ultimei pri sânt tratate fugitiv, superfi cial. O
lecie este nereuit când cele câteva idei ale ei nu sânt prezentate
exhaustiv. Ritmul leciei este împrimat de timpul disponibil. Asta
îns nu ne permite s omitem ideile fundamentale i logica temei
leciei. Densitatea leciei se apre- ciaz în prealabil, în funcie de
timp. Aici pro- fesorul va da dovad de elascitate în diluarea sau
condensarea informaiei dup vastitatea coninutului temei. Profesorul
va da impresia c el stpânete timpul, nu invers.
În asigurarea leciei moderne un rol deo- sebit îl are folosirea
mijloacelor audio-vizuale care contribuie la ridicarea efi cienei
sub as- pectul relaiei dintre esen i densitate. Altfel spus, se
înlocuiete verbalizarea cu introduce- rea de tehnologii novatoare.
Acestea sânt utile
dac redau esena, ilustrând coninutul, con- desându-i informaia.
Este bine s nu cdem în latura opus, aceea a sacrifi crii coninutu-
lui de idei de dragul unei tehnologii moderne cu orice pre.
A dori s insist puin asupra relaiei di- alectice dintre informaie i
formare, relaia dintre aceste elemente dând o unitate peda- gogic
leciei. Se vehicula ideea c un profesor este cu atât mai bun cu cât
deine i încearc s predea cât mai multe informaii de speci- alitate
în activitile desfurate. Dar cred c merit adugat i chiar reinut
ideea c cel mai bun profesor este acela care reuete s învee pe
elevi exact ceea ce este necesar pentru a realiza obiectivele
activitii didacti- ce, adic s aplice un coninut adecvat pentru
obiectivul informativ sau formativ propus. De asemenea, nu pot fi
confundate rezultatele educative scontate (ce va tie elevul, ce va
ti s fac el) cu coninutul învrii—ceea ce tie s fac profesorul ca
specialist într-un anume domeniu.
Din cercetrile pedagogice se deprinde ca o concluzie fi nal rolul
deosebit al educato- rului în asigurarea esenialitii i densitii în
predare, asigurarea unui învmânt formativ. Merit a fi amintit ceea
ce susine pedagogul Torrance:”educatorul trebuie s renune la a
oferi elevilor ”injecii” masive de informaii, el trebuie s se ofere
ca mediator între elev i surse, servind drept ghid în aciunea
elevului de cutare, selecie, evaluare, interpretare i corelare a
informaiilor”.
Zorina GHILECHI,
Aducem mulumiri elevilor i profesorilor, cîtigtori la concursul
zonal 2012
Nr.
ord
Numele
Prenumele Locul Disciplina Profesor
1. urcanu Tudor III Matematica Spinei L. 2. Matei Gabriela I
Matematica Spinei L. 3. Ciurea Corina I Limba i literatura român
Golban E. 4. Jardan Tatiana meniune Limba i litera