GRAM AUR = 236,4315 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4973 RON EURO = 4,8740 RON DOLAR = 4,0514 RON

12 pagini

n LUDOVIC ORBAN: "Pensiile vor creºte de la1 ianuarie 2022"

PAGINA 11

n Studenþii, deranjaþi cã pot pierde transportulgratuit

PAGINA 11

n ÎN 2020 / Bãncile au acordatcredite noi în valoare de84 miliarde lei,o treime din soldul credituluineguvernamental

PAGINA 4

5 lei Marþi, 9 februarie 2021, nr. 27 (6807), anul XXXn DANIEL MISCHIE, PREªEDINTELE HORA:

“Pierderea medie pe locaþie în sectorulHoReCa a fost de 120.000 euro în anul 2020”

PAGINA 3

n Impact a accesat douã credite, pentruconstruirea de blocuri în ansamblulGreenfield PAGINA 4

n CNIPMMR / Antreprenoriipropun 13 programe pentruPlanul Naþional deRedresare ºi Rezilienþã

PAGINA 12

Bitcoinºi fenomenulReddit–existão

explicaþiecomunã?

Noile tehnologii, interne-tul, ca suport pentru So-cial Media, pot acþionaca factor de “democrati-zare” a accesului la dia-log, la viaþã socialã ºi po-liticã, la decizie. Ca sã

folosesc un concept al lui AlbertHirschman din “Exit, voice and lo-yalty”’(1970), “vocea” (voice) se poateauzi de la aproape oricare cetãþean, înorice problemã. Mulþi dintre cei tãcuþipot cãpãta astfel voice. Aceasta poateface bine, dar poate ºi favoriza disonanþecognitive, neînþelegeri, divizarea în so-cietate. Nici nu faciliteazã compromisuriîn politicã dacã politici publice nu suntadecvate. Aºa s-a întâmplat în criza fi-nanciarã, cu contrapunerea, de pildã,între Wall Street ºi Main Street. Poate fiaccentuatã astfel o respingere a “elitelor”(cu pãrþile lor bune ºi rele), a Establi-

shmentului.Un exemplu din lumea financiarã aju-

tã raþionamentul de mai sus. Bitcoin, alte“monede virtuale”, exprimã ºi respinge-rea structurilor ierarhice; dincolo de su-portul tehnic propriuzis (blockchain), elesunt în largã mãsurã o consecinþã a crizei

financiare, au aparut ºi ca urmare a scã-derii încrederii în capacitatea autoritãþi-lor de a limita efectele crizei. Criza finan-ciarã a zdruncinat încrederea cã se potasigura bunuri publice, stabilitate finan-ciarã. Bitcoin ºi alte cripto-monede

oglindesc aceastã neîncredere, dorinþa dea forma „pieþe paralele”, de a oferi unmijloc de schimb alternativ care nu estesupus controlului autoritãþilor, al bãnci-lor centrale, ºi care ar fi în consonantã culogica de funcþionare a unor structurinon-ierarhice.

Cum am mai spus în alte ocazii,semnificaþia economicã, socialã ºi po-liticã a “monedelor paralele” mergemai adânc decât se presupune în dez-baterea publicã obiºnuitã. Iar aceastãsemnificaþie nu poate fi interpretatã

numai printr-o grilã libertarianã – genulde discurs cã nu ar mai fi nevoie de bãncicentrale, cã trebuie sã revenim la aur ºifree banking, sau o interpretare „anarhi-cã”, de descentralizare totalã a relaþii-lor în societate. Semnificaþia poate fiplasatã în registrul argumentativ carevorbeºte despre nevoia de regândire acapitalismului, de a-l face mai inclu-siv. Oricum, cripto-monedele sunt maidegrabã active financiare, care atragpe cei ce mizeazã pe câºtiguri specula-tive.

Cripto-monedele nu au Stat în spate,drept împrumutãtor de ultimã instanþã,au volatilitate foarte mare (specificã acti-velor financiare), sunt în cantitate limita-tã (aurul încã nu este cantitate limitatã,deºi teoretic este atât cât existã pe planetãºi ignorând fantezii alchimiste), nu înde-plinesc funcþii ale banilor.

(continuare în pagina 9)

Desen de Eugen Mihãescu

O iniþiativã legislativã“marca” PSD caresaboteazã economia,încalcã dreptul deproprietate ºi libertateaeconomicã

Într-un moment în care firmele rom-âneºti traverseazã cea mai dificilã pe-rioadã din ultimii 12 ani, multeîncetându-ºi activitatea, fãrã posibili-tatea de a mai reveni în piaþã, un se-

nator „independent” la care s-a ra-liat o gaºcã din Partidul SocialDemocrat, toþi având acelaºi„profil intelectual” de iresponsa-bili iniþiazã o propunere legislati-vã care atenteazã la dreptul deproprietate privatã, la libertateaeconomicã ºi care submineazã in-vestiþiile private pe termen lung.Este vorba de o propunere legislativã cuprivire la obligaþia firmelor ca o cota de7,5% din profitul lor net sã fie distribuitsalariaþilor cu o vechime mai mare de 12luni. Cota procentualã poate ajunge pânãla 25% dacã se stabileºte în contractelecolective de muncã. Dar, obligaþia pri-veºte o cotã minimã de 7,5%. De aseme-nea, se propune modificarea art.22 indice

2 din Legea nr. 227/2015 privind codulfiscal, astfel încât sumele care se distribu-ie salariaþilor ca participare la profit sã fiescutite de impozit pe venit.

Propunerea legislativã a trecut de Se-natul României, în vechea legi-slaturã la data de 3 decembrie,adicã în ultimele zile dominate dePSD. Propunerea nu a primit avizpozitiv de la Consiliul Legislativîn forma iniþiatorului. Culmea!Aviz semnat de un fost membruPSD. În schimb, Consiliul Eco-nomic ºi Social a dat aviz pozitiv,

fiind dominat de aceleaºi confederaþiisindicale care paraziteazã economia ºiadministraþia publicã de 30 ani.

Propunerea legislativã urmãreºte sãrãstoarne norme de drept consacrate înConstituþie ºi în codul civil, sã distorsio-neze relaþiile economice ºi sã producã ascãdere de venituri fiscale.

(continuare în pagina 9)

Cazul Vulcan

Pentru a exemplifica modul în carese realiza supravegherea îndepli-nirii obligaþiilor postprivatizare decãtre direcþia de specialitate din

cadrul autoritãþii statului, am ales pentruînceput cazul S.C. Vulcan-S.A.

Astfel, la începutul anului 2009, în do-cumentul AVAS se preciza:

În evidenþa Direcþiei Valorificare Cre-anþe SC Vulcan SAfigureazã ca debitoa-re cu urmãtoarele creanþe:

- 4.205,72 lei, creanþa comercialã pro-prie AVAS, reprezentând daunele intere-se moratorii datorate pentru achitarea cuîntârziere a dividendelor aferente anilor1996-1997 (actualizate pânã la data de14.01.2005), datorate în temeiul Deci-ziei nr. 3089/17.06.2003 pronunþatã deCurtea Supremã de Justiþie în dosarul nr.325/2003. În urma comunicãrii titluluiexecutoriu ºi somaþiei de platã (pentruactualizarea debitului), creanþa a fostachitatã integral;

- 1.005.206,40 lei creanþa comercialã

proprie AVAS, reprezentând fonduri re-structurare, dobânzi ºi penalitãþi deîntârziere aferente, la care se vor adãugadobânda egalã cu dobânda de referinþã aBNR ºi penalitãþi egale cu dobânzile pen-tru neplata la termen a creanþelor bugeta-re, ambele calculate la suma de 581.300lei începând cu data de 23.11.2007 ºi pânãla data achitãrii integrale a acesteia, dato-rate în temeiul Sentinþei Comerciale nr.399/14.01.2008 pronunþatã de TribunalulBucureºti Secþia Comercialã în dosarul nr.41304/3/2007;

- 496.818,75 lei creanþa comercialãproprie AVAS, reprezentând rate scaden-te la 31.12.2004 ºi 31.12.2005 (conformConvenþiei nr. 138/30.04.2004 la care seva adãuga dobânda legalã calculabilã se-parat pentru fiecare cuantum ºi scaden-þã), datorate în temeiul Sentinþei Comer-ciale nr. 3233/05.03.2008 pronunþatã deTribunalul Bucureºti Secþia Comercialãîn dosarul nr. 11076/3/2005.

(continuare în pagina 9)

VALENTIN

M. IONESCU

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (6)

Mircea Ursache

"Dupã ce au fost comunicate debitoarei SC Vulcan titlurile

executorii, la data de 08.07.2008 debitoarea a achitat

suma de 1.005.206,40 lei ºi respectiv suma de

496.818,75 lei".

Daniel Dãianu

ANALIZÃ FINANCIAL TIMES

Pierderile uriaºe dinindustriapetroluluideschidcalea unor fuziuni majorelGreg Aitken, Wood Mackenzie: “Am avut douã prãbuºiride preþuri în ultimii cinci ani ºi am vãzut mulþi bani ieºinddin sectorul petrolier, deci fuziunile ºi alianþele strategicesunt pe deplin fezabile”

Giganþii petrolieri internaþionaliExxonMobil Corp., ChevronCorp., BP Plc ºi Royal DutchShell Plc au înregistrat pierderi

totale de peste 50 de miliarde de dolarianul trecut, în contextul prãbuºirii cere-rii de þiþei din cauza pandemiei de Co-vid-19 - situaþie care a dus preþurile depe piaþa de profil chiar în teritoriu nega-tiv în luna aprilie -, ceea ce i-a obligat peaceºtia sã-ºi restrângã planurile de chel-tuieli.

Acum, finanþele marilor companii dindomeniu au de suferit, mai ales în contex-tul în care atenþia consumatorilor ºi inve-stitorilor se îndreaptã tot mai mult cãtreenergia curatã ºi când existã îndoieli cu

privire la cererea de petrol pe termen lung,drept pentru care perspectiva “megafu-ziunilor” este din nou “în cãrþi”, conformunei analize Financiat Times (FT).

Aceasta aminteºte cã, spre finele ani-lor 1990, Exxon din SUA a realizat ceamai mare afacere din cadrul unui val defuziuni de 300 de miliarde de dolari carea avut loc în timpul unei prãbuºiri brutalea preþurilor. Atunci, directorul executival companiei Mobil, Lou Noto, a dat unavertisment industriei, spunând la mo-mentul la care compania sa a fuzionat cuExxon: “Trebuie sã înfruntãm unele fap-te. Lumea s-a schimbat, lucrurile nu maisunt uºoare. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Articolul „Bitcoin ºi fenomenul Reddit – existã o explica-

þie comunã?” a fost scris la solicitarea redacþiei BURSA

care a considerat cã aceste douã procese au o impor-

tanþã deosebitã.