Post on 19-Oct-2015
UNIVERSITATEADEARTEGEORGEENESCUIAI
FACULTATEADEARTEVIZUALESIDESIGN
Directiadestudiu:
FOTOGRAFIE,VIDEOPROCESAREACOMPUTERIZAT
AIMAGINII
GHID ADMITERE
2013
CONCURSUL
DEADMITERE
CONTEXTUL
INSTITUIONAL
SUPORT
PRACTICITEORETIC
ContactFacebook:FotoVideoIasi
I II III
Contextulinstituional
DirectiadestudiuFotograie,videoprocesarecomputerizataaimaginii
esteorganizatancadrulDepartamentului5-ArtePlasticealFacultatii
de Arte Vizuale si Design, are ca misiune sa formeze artisti vizuali
contemporanicareseexprimaprinfotograie,video,multimedia,pedeo
parte, respectiv specialisti creatori capabili sa realizeze produse de
naltaexpresieartisticandomeniilefotograieisivideo-uluiaplicat,pe
dealta.
DireciadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii
facepartedinDepartamentulArteplasticealFacultaiideArteVizualei
Design UniversitaiideArteGeorgeEnescuIaidincadrul .
Instituiaarecaobiectivprincipalorganizareaiformareaeducaiein
domeniulprioritarnaionalArte,ceincludedomeniidelicena:Muzica
(avand specializarile: Interpretare muzicala, Pedagogie muzicala,
Compoziie,Muzicologie,Dirijat,Muzica religioasa), Artele plastice i
decorative (cu specializarile: Pictura, Sculptura, Graica, Fotograie,
videoprocesarea computerizata a imaginii, Arte textile, Arta murala,
Pedagogiaartei-profesordedesen,Conservare-Restaurare,Design)i
Teatru(cuspecializarile:Actorie,Artaactoruluimanuitordepapuii
marionete,Teatrologie).
I.
UniversitatateadeArteGeorgeEnescuIaiCladireaFoto-Video
2
Contextulinstituional
DirectiadestudiuFotograie,videoprocesarecomputerizataaimaginii
esteorganizatancadrulDepartamentului5-ArtePlasticealFacultatii
de Arte Vizuale si Design, are ca misiune sa formeze artisti vizuali
contemporanicareseexprimaprinfotograie,video,multimedia,pedeo
parte, respectiv specialisti creatori capabili sa realizeze produse de
naltaexpresieartisticandomeniilefotograieisivideo-uluiaplicat,pe
dealta.
DireciadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii
facepartedinDepartamentulArteplasticealFacultaiideArteVizualei
Design UniversitaiideArteGeorgeEnescuIaidincadrul .
Instituiaarecaobiectivprincipalorganizareaiformareaeducaiein
domeniulprioritarnaionalArte,ceincludedomeniidelicena:Muzica
(avand specializarile: Interpretare muzicala, Pedagogie muzicala,
Compoziie,Muzicologie,Dirijat,Muzica religioasa), Artele plastice i
decorative (cu specializarile: Pictura, Sculptura, Graica, Fotograie,
videoprocesarea computerizata a imaginii, Arte textile, Arta murala,
Pedagogiaartei-profesordedesen,Conservare-Restaurare,Design)i
Teatru(cuspecializarile:Actorie,Artaactoruluimanuitordepapuii
marionete,Teatrologie).
I.
UniversitatateadeArteGeorgeEnescuIaiCladireaFoto-Video
2
Traseulprofesional
Cicluldestudiidelicenadureaza3aniiesteorganizatn6semestrede
studiu,catedouapeandestudiu.
Disciplinelestudiatesuntorganizatenmaimultecategorii:
A.DisciplinefundamentalecomunecutoistudeniidelaArte
Plastice(Istoriaartei,Anatomieartistica,Prelucrareaimaginiipe
calculator,Perspectivaigeometriedescriptiva,Estetica)
B.DisciplinendomeniulFoto-video(Studiuldesenuluipentru
foto-video, Studiul culorii pentru foto-video, Introducere n
limbajuldeilmivideo,Tehnicifoto,Istoriafotograiei)
C.Disciplinede specialitate Foto-video (Limbajul artistic al
fotograiei, Produse multimedia digitale, Fotograie artistica,
Fotograiepublicitara,Videoart,Videocaprodusmedia)
Dupa primul an de studii n care se vor studia cursurile de cultura
generalaplasticaideiniierendomeniulfoto-video,studeniivoravea
posibilitateasaoptezepentruunuldintreceledouapacheteopionale:
A.Fotograieivideoartistic,undesevorstudiadisciplinele
FotograieartisticaiVideoart
B.Fotograie ivideoaplicat,undesevorstudiadisciplinele
Explorari creative n fotograia publicitara. Video ca produs
media
Pelangaceledouadisciplinestudiateniecarepachetopional,studenii
vorurmacursuricomunecarelevordaposibilitateacaninalsapoata
saseexprimecreativatatndomeniulartisticcatincelaplicat.
CaurmareaProgramuluidemobilitaiuniversitare laniveleuropean
Erasmus,uniidintrestudeniauposibilitatea,nurmaunuiprocesde
selectie,deastudialauniversitaiparteneredinEuropa(Spania,Marea
Britanie,Finlanda,Frana,Italia,RepublicaCeha).
Peparcursulcelor3anidestudiu,studeniisuntncurajaisaparticipen
manifestarileartisticeiexpoziionalealedirecieidestudiu.Maimulte
detaliipotigasitepepaginade .Facebook/FotoVideoIasiImaginidinsaliledestudiualedirectieidestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii
ImaginidelaevenimenteorganizatededirectiadestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii
43
Traseulprofesional
Cicluldestudiidelicenadureaza3aniiesteorganizatn6semestrede
studiu,catedouapeandestudiu.
Disciplinelestudiatesuntorganizatenmaimultecategorii:
A.DisciplinefundamentalecomunecutoistudeniidelaArte
Plastice(Istoriaartei,Anatomieartistica,Prelucrareaimaginiipe
calculator,Perspectivaigeometriedescriptiva,Estetica)
B.DisciplinendomeniulFoto-video(Studiuldesenuluipentru
foto-video, Studiul culorii pentru foto-video, Introducere n
limbajuldeilmivideo,Tehnicifoto,Istoriafotograiei)
C.Disciplinede specialitate Foto-video (Limbajul artistic al
fotograiei, Produse multimedia digitale, Fotograie artistica,
Fotograiepublicitara,Videoart,Videocaprodusmedia)
Dupa primul an de studii n care se vor studia cursurile de cultura
generalaplasticaideiniierendomeniulfoto-video,studeniivoravea
posibilitateasaoptezepentruunuldintreceledouapacheteopionale:
A.Fotograieivideoartistic,undesevorstudiadisciplinele
FotograieartisticaiVideoart
B.Fotograie ivideoaplicat, undesevorstudiadisciplinele
Explorari creative n fotograia publicitara. Video ca produs
media
Pelangaceledouadisciplinestudiateniecarepachetopional,studenii
vorurmacursuricomunecarelevordaposibilitateacaninalsapoata
saseexprimecreativatatndomeniulartisticcatincelaplicat.
CaurmareaProgramuluidemobilitaiuniversitare laniveleuropean
Erasmus,uniidintrestudeniauposibilitatea,nurmaunuiprocesde
selectie,deastudialauniversitaiparteneredinEuropa(Spania,Marea
Britanie,Finlanda,Frana,Italia,RepublicaCeha).
Peparcursulcelor3anidestudiu,studeniisuntncurajaisaparticipen
manifestarileartisticeiexpoziionalealedirecieidestudiu.Maimulte
detaliipotigasitepepaginade .Facebook/FotoVideoIasiImaginidinsaliledestudiualedirectieidestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii
ImaginidelaevenimenteorganizatededirectiadestudiuFotograie,Videoprocesareacomputerizataaimaginii
43
AdmiterealaFoto-videoIai
Toatedetaliiledespreadmiterepotigasitepesite-uluniversitaiila
adresaweb:
http://www.arteiasi.ro/artviz/other/MetodologieAdmitere.pdf
II.DESFA SURAREACONCURSULUIDEADMITERE
PROBA1-STUDIUFOTOGRAFIC
Candidatulvarealizaunstudiufotograicavandcapunctdepornireo
recuzita (obiecte, panouri/fundaluri), aparatura de iluminare/de
captare,asiguratedeUniversitate.Fiecarecandidatvaavealadispozitie
15minutetimpdegandire, si15minutepentrurealizareaimaginilor
fotograice.
PROBA2-PORTOFOLIUIINTERVIU
Probaconstan:Interviu+portofoliu+scrisoaredeintentie(atasatasin
mapa).
Mapadelucraritrebuiesacontina20fotograiiformat~A4printatepe
hartiefotograica.Structuramapeiesteurmatoarea:
-4lucraristudiuportret,dincareunaautoportret
-4lucraridefotoreportajdespreloculn caretraiestecandidatul
-2studiidenaturastatica
-3fotograiiinterpretatedupa3lucraricunoscutedinistoria
fotograiei(candidatultrebuiesapoatanumiautorulsititlul
lucrariilacares-araportat)
-2fotograiitipeseufotograic
-5fotograiilaalegereacandidatului
Optional,candidatulpoateatasasimaxim2lucrarivideo(formatDVD/
video_ts).
LucrariledinmapavoriprezentatepeunCDatasatmapei.
Timpulalocatpentruiecarecandidatestede15minute.
Obs.:Scrisoareadeinteniedemaximopaginavaconineomotivaieacandidatuluideastudia
domeniulrespectiv, catevaconsideraiidespreexperienasadindomeniuiviziuneadespre
traseul sau profesional de viitor. Scrisoarea se va depune la secretariatul facultaii odata cu
dosarul de nscriere si va avea coninutul n detaliu cerut n Anexa 1 care se va nmana
candidatuluinmomentulnscrierii.
ComisiavacitiscrisoareanainteaprobeiII.
6
AdmiterealaFoto-videoIai
Toatedetaliiledespreadmiterepotigasitepesite-uluniversitaiila
adresaweb:
http://www.arteiasi.ro/artviz/other/MetodologieAdmitere.pdf
II.DESFA SURAREACONCURSULUIDEADMITERE
PROBA1-STUDIUFOTOGRAFIC
Candidatulvarealizaunstudiufotograicavandcapunctdepornireo
recuzita (obiecte, panouri/fundaluri), aparatura de iluminare/de
captare,asiguratedeUniversitate.Fiecarecandidatvaavealadispozitie
15minutetimpdegandire, si15minutepentrurealizareaimaginilor
fotograice.
PROBA2-PORTOFOLIUIINTERVIU
Probaconstan:Interviu+portofoliu+scrisoaredeintentie(atasatasin
mapa).
Mapadelucraritrebuiesacontina20fotograiiformat~A4printatepe
hartiefotograica.Structuramapeiesteurmatoarea:
-4lucraristudiuportret,dincareunaautoportret
-4lucraridefotoreportajdespreloculn caretraiestecandidatul
-2studiidenaturastatica
-3fotograiiinterpretatedupa3lucraricunoscutedinistoria
fotograiei(candidatultrebuiesapoatanumiautorulsititlul
lucrariilacares-araportat)
-2fotograiitipeseufotograic
-5fotograiilaalegereacandidatului
Optional,candidatulpoateatasasimaxim2lucrarivideo(formatDVD/
video_ts).
LucrariledinmapavoriprezentatepeunCDatasatmapei.
Timpulalocatpentruiecarecandidatestede15minute.
Obs.:Scrisoareadeinteniedemaximopaginavaconineomotivaieacandidatuluideastudia
domeniulrespectiv, catevaconsideraiidespreexperienasadindomeniuiviziuneadespre
traseul sau profesional de viitor. Scrisoarea se va depune la secretariatul facultaii odata cu
dosarul de nscriere si va avea coninutul n detaliu cerut n Anexa 1 care se va nmana
candidatuluinmomentulnscrierii.
ComisiavacitiscrisoareanainteaprobeiII.
6
A.Suportulpractic
DirectiadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii
organizeazasesiunidepregatiripentruconcursuldeadmiterealcaror
scop este de acomodare a candidatilor cu echipamentele din dotare.
Sesiunile de pregatiri sunt coordonate de cadrele didactice ale
specializarii.
In2013,sesiuneadepregatiripracticepentruconcursuldeadmiterese
desfasoaradupaprogramulurmator:
Ziua1:17Iulie2013,ora9.00
asist.univ.drd.GeorgePopovici
Familiarizarea candidatilor cu echipamentele fotograice la
dispozitie n timpulconcursuluideadmitere (aparatura foto
dindotare,luminiledestudio,accesoriile).
Ziua2:18Iulie2013,ora9.00
asist.univ.drd.LaviniaGerman
Sesiunepractica concentrata pe studiul compozitiei imaginii
fotograice,prezentaripeacestsubiect.
Ziua3:19Iulie2013,ora9.00
lectoruniv.dr.BogdanTeodorescu
Analizapeportofoliisipelucrarilerealizatenzileleanterioare
ncadrulsesiuniidepregatiri.
Suportulpracticiteoretic
III.
8
A.Suportulpractic
DirectiadestudiuFotograie,videoprocesareacomputerizataaimaginii
organizeazasesiunidepregatiripentruconcursuldeadmiterealcaror
scop este de acomodare a candidatilor cu echipamentele din dotare.
Sesiunile de pregatiri sunt coordonate de cadrele didactice ale
specializarii.
In2013,sesiuneadepregatiripracticepentruconcursuldeadmiterese
desfasoaradupaprogramulurmator:
Ziua1:17Iulie2013,ora9.00
asist.univ.drd.GeorgePopovici
Familiarizarea candidatilor cu echipamentele fotograice la
dispozitie n timpulconcursuluideadmitere (aparatura foto
dindotare,luminiledestudio,accesoriile).
Ziua2:18Iulie2013,ora9.00
asist.univ.drd.LaviniaGerman
Sesiunepractica concentrata pe studiul compozitiei imaginii
fotograice,prezentaripeacestsubiect.
Ziua3:19Iulie2013,ora9.00
lectoruniv.dr.BogdanTeodorescu
Analizapeportofoliisipelucrarilerealizatenzileleanterioare
ncadrulsesiuniidepregatiri.
Suportulpracticiteoretic
III.
8
Fiecarecandidatareladispoziieurmtoareleechipamente:
1.Aparatulfotografic:Canon350D
Butonuldedeclanare
On/Off
Setriledeexpunere:
nmoduldelucruManualacestbuton
(activatprinrotire)areunroldublun
setareaparametrilorimaginii:
1.setareatimpuluideexpunere:
2.setareadiafragmei:
+rotireabutonului
rotireabutonului
Setareamoduluidelucru
(Manual)
Setareamoduluidefocalizare
Manual/Automat
Ineluldeschimbare
adistaneifocalei
IneluldefocalizarenmodulManual
Meniu**
EcranulLCDpentrusetareaparametrilorimaginii:
Pentrusetareaparametrilordeculoareaiimaginii
nalb-negru:
Menu>Shooting2Menu>Parameters>B/W>SET
Timpuldeexpunere
WhiteBalance
Deschidereadiafragmei
Focuspoint
ZOOMIN/ZOOMOUT
nmodulPreview
Setareadiafragmei
ButonuldePreview
Butonuldestergere
ButoanedenavigarenMeniu
sinmoduldePreview
SetareaISO
SetareaWhiteBalance
SETValidaresetari
109
Fiecarecandidatareladispoziieurmtoareleechipamente:
1.Aparatulfotografic:Canon350D
Butonuldedeclanare
On/Off
Setriledeexpunere:
nmoduldelucruManualacestbuton
(activatprinrotire)areunroldublun
setareaparametrilorimaginii:
1.setareatimpuluideexpunere:
2.setareadiafragmei:
+rotireabutonului
rotireabutonului
Setareamoduluidelucru
(Manual)
Setareamoduluidefocalizare
Manual/Automat
Ineluldeschimbare
adistaneifocalei
IneluldefocalizarenmodulManual
Meniu**
EcranulLCDpentrusetareaparametrilorimaginii:
Pentrusetareaparametrilordeculoareaiimaginii
nalb-negru:
Menu>Shooting2Menu>Parameters>B/W>SET
Timpuldeexpunere
WhiteBalance
Deschidereadiafragmei
Focuspoint
ZOOMIN/ZOOMOUT
nmodulPreview
Setareadiafragmei
ButonuldePreview
Butonuldestergere
ButoanedenavigarenMeniu
sinmoduldePreview
SetareaISO
SetareaWhiteBalance
SETValidaresetari
109
2.Luminilesiaccesoriiledestudio Notiunidetehnicafotograica:expunereacorecta
Fiecare candidat are la dispozitie doua lampi open-face cu halogen
(mandarina)de800W,cutemperaturadeculoarede3200K.Fiecare
sursadeluminaareoptiuneadespotlightsiloodlight,voletipentru
modelarealuminii,unaccesoriudedifuzie(soft-box).
Alteaccesoriidisponibilesunt:blendaderelexie(argintiu,auriu)side
difuzie,trepiedfoto.
Calitateatehnicaaimaginiiesteprimaconditiecaretrebuiendeplinita.
Parametricaredeterminacorectitudineauneiimaginifotograicesunt:
A.Timpuldeexpunere
B.Deschidereadiafragmei
C.ISO
1/10001/5001/2501/1251/601/301/151/81/41/21"1/50necesitafolosireaunuitrepied--------------------
Timpscurtdeexpunere Timplungdeexpunere
A.TIMPULDEEXPUNERE
Timpuldeexpunereestetimpulncareobturatorulstadeschispentru
caluminasaimpresionezeilmulfotosensibilsausenzoruldigital.
Timpiideexpuneresemasoaransecunde,zecimi,sutimisimiimide
secunda.
1211
2.Luminilesiaccesoriiledestudio Notiunidetehnicafotograica:expunereacorecta
Fiecare candidat are la dispozitie doua lampi open-face cu halogen
(mandarina)de800W,cutemperaturadeculoarede3200K.Fiecare
sursadeluminaareoptiuneadespotlightsiloodlight,voletipentru
modelarealuminii,unaccesoriudedifuzie(soft-box).
Alteaccesoriidisponibilesunt:blendaderelexie(argintiu,auriu)side
difuzie,trepiedfoto.
Calitateatehnicaaimaginiiesteprimaconditiecaretrebuiendeplinita.
Parametricaredeterminacorectitudineauneiimaginifotograicesunt:
A.Timpuldeexpunere
B.Deschidereadiafragmei
C.ISO
1/10001/5001/2501/1251/601/301/151/81/41/21"1/50necesitafolosireaunuitrepied--------------------
Timpscurtdeexpunere Timplungdeexpunere
A.TIMPULDEEXPUNERE
Timpuldeexpunereestetimpulncareobturatorulstadeschispentru
caluminasaimpresionezeilmulfotosensibilsausenzoruldigital.
Timpiideexpuneresemasoaransecunde,zecimi,sutimisimiimide
secunda.
1211
Profunzimemica
Luminozitatemare
Profunzimemare
Luminozitatemica
C.ISO-InternationalStandardOrganization
ISOreprezintaniveluldesensibilitateasuportuluifotosensibil,ieelilm
sausenzordigital.
Sensibilitatemica
Zgomotminim
Conditiideluminaputernica
Calitatemaxima
Sensibilitatemare
Zgomotmare
Conditiideluminaslaba
Calitateminima
valorialesensibilitatiiISO:
100 200 400 800 1600 etc.
B.DESCHIDEREADIAFRAGMEI
Deschidereadiafragmeicontroleazacantitateadeluminacarepatrunde
n interiorul aparatului de fotograiat si impresioneaza ilmul
fotosensibil, respectiv senzorul digital. Dimensiunea diafragmei se
masoaranf-stopssiinluenteazafelulncarearataimaginea(planurile
declaritateaei).
B.Suportulteoretic
Fotograia este un desen cu ajutorul luminii. Etimologia termenului
provinedinlimbagreaca: (phtos),luminasi (graphia),
scriere. Fotograia este un produs al epocii modernitatii, oferind
posibilitateadeamemoraimaginearealitatiiprinmijloacetehnice.
Cuoistoriedeaproapedouasutedeani,fotograiaafostmartorulcelmai
idelalmarilortransformarialelumiimoderne.Fotograia,"desenulcu
ajutorulluminii",aaparutn primeledeceniialesecoluluialXIX-leaia
fostrezultatulunorperfecionaridecatevasecolealecamereiobscure
precum i a studiului sensibilitaii la lumina a sarurilor de argint.
Fotograiaraspundenevoiidintotdeaunaaoamenilordeacomunicai
dea-imemoraevenimenteletraite.
Avandofoartelargaraspandire,fotograiaareuncaracteruniversaliind
mediulcelmaidesfolositncomunicareamediatica.Fiecaestefolositan
presa, publicitate sau n paginile Web de pe Internet, n format
traditionalsaudigital,eaareodeosebitaputeredecomunicare,educare
siinluentareaunorlargicategoriisociale.Princaracterulsauobiectiv,
fotograia este un element omniprezent n cercetarea stiintiica, iar
valentele sale formative si informative i confera un loc important n
procesuldeeducarepermanentasidenvatamant.
Castigandu-siloculnfamiliaartelorvizuale,fotograiasentalnestepe
simezelemuzeelorsigaleriilor,alaturidepictura,sculpturasialtemedii
speciicearteicontemporane.
Fotograiasiilmulexperimental,alaturidemijloaceletehnologice,au
statlabazaprimelorexperimenteartisticedindomeniulvideocareau
avutlocnperioadadepionieratateleviziuniinaniiimediaturmatori
celuide-aldoilearazboimondial.Astfel,tehnicansine,folositadecatre
artisti,adevenitgeneratoaredemetaforaartistica.Fiecasuntmemorate
pesuporttraditionalanalogicsaupesuportdigital,fotograiasivideo-ul
folosite de artisti si tehnicieni, sunt puternice instrumente de
comunicareceraspundorizontuluideasteptarealunuipublicfoartelarg
1413
Profunzimemica
Luminozitatemare
Profunzimemare
Luminozitatemica
C.ISO-InternationalStandardOrganization
ISOreprezintaniveluldesensibilitateasuportuluifotosensibil,ieelilm
sausenzordigital.
Sensibilitatemica
Zgomotminim
Conditiideluminaputernica
Calitatemaxima
Sensibilitatemare
Zgomotmare
Conditiideluminaslaba
Calitateminima
valorialesensibilitatiiISO:
100 200 400 800 1600 etc.
B.DESCHIDEREADIAFRAGMEI
Deschidereadiafragmeicontroleazacantitateadeluminacarepatrunde
n interiorul aparatului de fotograiat si impresioneaza ilmul
fotosensibil, respectiv senzorul digital. Dimensiunea diafragmei se
masoaranf-stopssiinluenteazafelulncarearataimaginea(planurile
declaritateaei).
B.Suportulteoretic
Fotograia este un desen cu ajutorul luminii. Etimologia termenului
provinedinlimbagreaca: (phtos),luminasi (graphia),
scriere. Fotograia este un produs al epocii modernitatii, oferind
posibilitateadeamemoraimaginearealitatiiprinmijloacetehnice.
Cuoistoriedeaproapedouasutedeani,fotograiaafostmartorulcelmai
idelalmarilortransformarialelumiimoderne.Fotograia,"desenulcu
ajutorulluminii",aaparutn primeledeceniialesecoluluialXIX-leaia
fostrezultatulunorperfecionaridecatevasecolealecamereiobscure
precum i a studiului sensibilitaii la lumina a sarurilor de argint.
Fotograiaraspundenevoiidintotdeaunaaoamenilordeacomunicai
dea-imemoraevenimenteletraite.
Avandofoartelargaraspandire,fotograiaareuncaracteruniversaliind
mediulcelmaidesfolositncomunicareamediatica.Fiecaestefolositan
presa, publicitate sau n paginile Web de pe Internet, n format
traditionalsaudigital,eaareodeosebitaputeredecomunicare,educare
siinluentareaunorlargicategoriisociale.Princaracterulsauobiectiv,
fotograia este un element omniprezent n cercetarea stiintiica, iar
valentele sale formative si informative i confera un loc important n
procesuldeeducarepermanentasidenvatamant.
Castigandu-siloculnfamiliaartelorvizuale,fotograiasentalnestepe
simezelemuzeelorsigaleriilor,alaturidepictura,sculpturasialtemedii
speciicearteicontemporane.
Fotograiasiilmulexperimental,alaturidemijloaceletehnologice,au
statlabazaprimelorexperimenteartisticedindomeniulvideocareau
avutlocnperioadadepionieratateleviziuniinaniiimediaturmatori
celuide-aldoilearazboimondial.Astfel,tehnicansine,folositadecatre
artisti,adevenitgeneratoaredemetaforaartistica.Fiecasuntmemorate
pesuporttraditionalanalogicsaupesuportdigital,fotograiasivideo-ul
folosite de artisti si tehnicieni, sunt puternice instrumente de
comunicareceraspundorizontuluideasteptarealunuipublicfoartelarg
1413
sieducatndomeniulperceptieiimaginilordeacesttip.Fotograia,ilmul
sivideo-ulsuntelementedeinitoriialeculturiimediacontemporane.
Fotograiaconstituieastaziorealitateculturala,esteticaieconomicacu
implicaiidiversenviaaoamenilor.Inscurtasaistoriedeaproapeo
sutaaptezecideani,fotograias-aairmatcuodeosebitaforanceeace
privetevocaiasapopulara,devenindunfenomendemasa.
Dintre principalele genuri fotograice amintim: fotograia artistica,
fotograia publicitara, fotograia de presa, fotograia documentara si
stiintiica.
SCURTISTORICALFOTOGRAFIEI
Scurtistoricaltehniciifotograice
1822 (1763-1833)obtinepentruprimaNicphoreNipce
data imagini fotograice stabile la actiunea luminii. El a
expuscatevaorenplinsoareoplacutametalicatratatacu
bitumdeiudeea(substantafotosensibila),pentrucaapoisa
oixezeprinspalarecuuleidelavanda.Inaniiurmatoriela
realizatsiheliograii,copiipeplacisenzitivizatefotograic
aleunordesenesaugravuri.
1826Nipcencepecolaborareacu (1787-LouisDaguerre
1851) pentru mbunatatirea procedeului de ixare a
imaginilor. In 1833, Niepce moare nainte de a obtine
consacrareainventieisale.
NicphoreNipceVederedincamer,heliograie,1827
(Sus: copie cu contrast ridicat dupa heliograia orginala pe placuta metalica de jos), Gernsheim
Collection,UniversityofTexas,Austin.(ReproduceredinTheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,
MOMANewYork,1982)
NicphoreNipceCardinaluld'Amboise,heliograie,1826
(Stanga: reproducere cu contrast ridicat dupa heliograia originala din imaginea din
dreapta)
1615
sieducatndomeniulperceptieiimaginilordeacesttip.Fotograia,ilmul
sivideo-ulsuntelementedeinitoriialeculturiimediacontemporane.
Fotograiaconstituieastaziorealitateculturala,esteticaieconomicacu
implicaiidiversenviaaoamenilor.Inscurtasaistoriedeaproapeo
sutaaptezecideani,fotograias-aairmatcuodeosebitaforanceeace
privetevocaiasapopulara,devenindunfenomendemasa.
Dintre principalele genuri fotograice amintim: fotograia artistica,
fotograia publicitara, fotograia de presa, fotograia documentara si
stiintiica.
SCURTISTORICALFOTOGRAFIEI
Scurtistoricaltehniciifotograice
1822 (1763-1833)obtinepentruprimaNicphoreNipce
data imagini fotograice stabile la actiunea luminii. El a
expuscatevaorenplinsoareoplacutametalicatratatacu
bitumdeiudeea(substantafotosensibila),pentrucaapoisa
oixezeprinspalarecuuleidelavanda.Inaniiurmatoriela
realizatsiheliograii,copiipeplacisenzitivizatefotograic
aleunordesenesaugravuri.
1826Nipcencepecolaborareacu (1787-LouisDaguerre
1851) pentru mbunatatirea procedeului de ixare a
imaginilor. In 1833, Niepce moare nainte de a obtine
consacrareainventieisale.
NicphoreNipceVederedincamer,heliograie,1827
(Sus: copie cu contrast ridicat dupa heliograia orginala pe placuta metalica de jos), Gernsheim
Collection,UniversityofTexas,Austin.(ReproduceredinTheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,
MOMANewYork,1982)
NicphoreNipceCardinaluld'Amboise,heliograie,1826
(Stanga: reproducere cu contrast ridicat dupa heliograia originala din imaginea din
dreapta)
1615
1835Daguerrepunelapunctprocedeuldaguerrotipiei,
oglindacumemorie,cefoloseaplacidecupruargintate
tratatecuvaporideiod.
1896 inventeaza cinematograful, ca oFratii Lumiere
consecintaadezvoltariitehniciifotograicesiaemulsiilor
fotosensibile. Tot din aceasta perioada materialele
fotograiceaufolositcasuportnspecialsticlatransparenta
pentru placi uscate si suporturi lexibile transarente (tip
celuloid sau triacetat de celuloza), fapt care a permis
aparitiarolilmelor.
1910 Firma franceza Lumiere produce primele plci
autocrompecareseputeaufacediapozitivecolor.
Primelencercarideaobineimaginidigitaledateazadin
decembrie1975cand ,inginerlairmaStevenSasson odakK
Eastman, a realizat un dispozitiv experimental de 3,8kg
bazatpeunsenzorCCDcuorezoluiede0,01megapixeli,
caruiai-aitrebuit23desecundepentruacapturaoimagine
albnegru.Primacameradigitala,FujiDS-1Pafostprodusa
n 1988 fara a i comercializata. Prima camera destinata
pieei a fost produsa produsa n 1990 de catre Logitech
FotomansubdenumireaDycamModel1.Estemomentul
zeroalrevoluieidigitalenfotograiecarecontinuain
prezent.
Fotograia ntre 1840-1880 a avut un rol n principal documentar.
Fotograiidinaceaperioadanucautaucalitatiartisticenimagini,atentia
iindu-le concentrata catre redarea cu ct mai buna acuratete a
subiectuluiales.Totusi,previndretrospectiv,nuputemsanuapreciem
valoareaartisticaintrinsecaamultorimaginifotograicedinperioadade
nceputafotograiei.Tematicilepredilectendaguerrotipiesicalotipie
aufost:
- Naturastatic
- Interioarecusaufrpersonaje
- Portetuldestudiosaunaerliber(dupa1850,aparprimele
studiourifotograicepentrupublicullarg,precumcelalluiNadar
delaParis,unde,timpdecatevadecenii,aufostfotograiatemulte
dintre personalitatile culturale sau politice ale epocii).
Fotograiiletipcartedevizitaaudevenittotmaifrecventeodata
cuproliferareastudiourilorfotonEuropasiAmerica.
- Studiifotograicenpeisaj
- Studiidearhitecturiinfrastructurindustrial
- Documentarea evenimentelor istorice marcante (razboaie,
ncoronari,etc...).AstfelbritaniculRobertFentonadocumentat
Razboiul din Crimeea, iar americanii Alexander Gardner si
TimothyO'Sullivanaufotograiatactoriiprincipalisiororiledin
timpului Razboiului civil american. Jurnale fotograice de
calatorie cu interes pe documentarea locurilor si populatiilor
considerateexoticedinpunctdevederealculturiioccidentale.
NadarSarahBernhardt,1860
Museed'Orsay,Paris,(reproduceredinTheNewHistoryof
Photography, Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)
Dispozitiv folosit n studiouri fotograicepentru a
meninecorpulnemicatpetimpulexpunerii
(reproduceredinTheNewHistoryofPhotography,
MichelFrizot,KonemannKoln,1998)
Alexander Gardner View near Fort Harker,
Kansas,printpehartiedealbumen,1867,J.PaulGetty
Museum,Malibu
(Reproducere din The History of Photography,
BeumontNewhall,MOMANewYork,1982)
AlexanderGardnerScoutsandGuidestotheArmy
ofthePotomac,printpehartiedealbumen,1862
MuseumofModernArt,NewYork,(Reproduceredin
TheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,MOMA
NewYork,1982)
1817
1835Daguerrepunelapunctprocedeuldaguerrotipiei,
oglindacumemorie,cefoloseaplacidecupruargintate
tratatecuvaporideiod.
1896 inventeaza cinematograful, ca oFratii Lumiere
consecintaadezvoltariitehniciifotograicesiaemulsiilor
fotosensibile. Tot din aceasta perioada materialele
fotograiceaufolositcasuportnspecialsticlatransparenta
pentru placi uscate si suporturi lexibile transarente (tip
celuloid sau triacetat de celuloza), fapt care a permis
aparitiarolilmelor.
1910 Firma franceza Lumiere produce primele plci
autocrompecareseputeaufacediapozitivecolor.
Primelencercarideaobineimaginidigitaledateazadin
decembrie1975cand ,inginerlairmaStevenSasson odakK
Eastman, a realizat un dispozitiv experimental de 3,8kg
bazatpeunsenzorCCDcuorezoluiede0,01megapixeli,
caruiai-aitrebuit23desecundepentruacapturaoimagine
albnegru.Primacameradigitala,FujiDS-1Pafostprodusa
n 1988 fara a i comercializata. Prima camera destinata
pieei a fost produsa produsa n 1990 de catre Logitech
FotomansubdenumireaDycamModel1.Estemomentul
zeroalrevoluieidigitalenfotograiecarecontinuain
prezent.
Fotograia ntre 1840-1880 a avut un rol n principal documentar.
Fotograiidinaceaperioadanucautaucalitatiartisticenimagini,atentia
iindu-le concentrata catre redarea cu ct mai buna acuratete a
subiectuluiales.Totusi,previndretrospectiv,nuputemsanuapreciem
valoareaartisticaintrinsecaamultorimaginifotograicedinperioadade
nceputafotograiei.Tematicilepredilectendaguerrotipiesicalotipie
aufost:
- Naturastatic
- Interioarecusaufrpersonaje
- Portetuldestudiosaunaerliber(dupa1850,aparprimele
studiourifotograicepentrupublicullarg,precumcelalluiNadar
delaParis,unde,timpdecatevadecenii,aufostfotograiatemulte
dintre personalitatile culturale sau politice ale epocii).
Fotograiiletipcartedevizitaaudevenittotmaifrecventeodata
cuproliferareastudiourilorfotonEuropasiAmerica.
- Studiifotograicenpeisaj
- Studiidearhitecturiinfrastructurindustrial
- Documentarea evenimentelor istorice marcante (razboaie,
ncoronari,etc...).AstfelbritaniculRobertFentonadocumentat
Razboiul din Crimeea, iar americanii Alexander Gardner si
TimothyO'Sullivanaufotograiatactoriiprincipalisiororiledin
timpului Razboiului civil american. Jurnale fotograice de
calatorie cu interes pe documentarea locurilor si populatiilor
considerateexoticedinpunctdevederealculturiioccidentale.
NadarSarahBernhardt,1860
Museed'Orsay,Paris,(reproduceredinTheNewHistoryof
Photography, Michel Frizot, Konemann Koln, 1998)
Dispozitiv folosit n studiouri fotograicepentru a
meninecorpulnemicatpetimpulexpunerii
(reproduceredinTheNewHistoryofPhotography,
MichelFrizot,KonemannKoln,1998)
Alexander Gardner View near Fort Harker,
Kansas,printpehartiedealbumen,1867,J.PaulGetty
Museum,Malibu
(Reproducere din The History of Photography,
BeumontNewhall,MOMANewYork,1982)
AlexanderGardnerScoutsandGuidestotheArmy
ofthePotomac,printpehartiedealbumen,1862
MuseumofModernArt,NewYork,(Reproduceredin
TheHistoryofPhotography,BeumontNewhall,MOMA
NewYork,1982)
1817
InRomania,fotograful,graicianul,pictorulsitopografulCarolPoppde
Szthmari(1812-1887)arealizatprimeledagherotipiinanul1843,iar
nurmaunorcercetari,arealizatsiprimelecalotipii.Inperioada1860-
1870,CarolPoppdeSzthmaryapublicatunvolumcu100defotograii.A
fostprintreprimii10fotograidinEuropasiarealizatprimulreportaj
fotograicderazboidinlumentimpulRazboiuluiCrimeii(1853-1856).
Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. A
calatoritnChina,iarcuacordulTaruluiRusiei,aajunssinSiberia,unde
arealizat fotograiiartistice.Cadocumentaristela fotograiatpeAl.I.
Cuza,familiaregalaiRazboiuldeindependenadin1877-1878.
In jurul anul 1910, grupul artitilor fotograi americani interesai de
formapura,directacerelectaesenafotograieiaudeinitonouaviziune
relectataprinfotograiadirect.Compoziiacadruluiimomentul
fotograieriideveneauastfelelementeledeinitoriialelimbajului
fotograiei directe, iar caracteristicile fotograiei directe erau
realismuliobiectivitatea.Astfel,imagineafotograicapurtacusineo
dublavaloare:informativ,datorataobiectivitatiicaptariifotograicea
subiectuluisiartisticintrinseca,datoritancadrariisiexpunerii.
Inspiritul fotograieidirecte,artistii fotograiAnselAdams siEdward
WestonaufondatgrupulF.64.Denumireagrupuluivinedeladeschidere
ceamaimicaadiafragmeiobiectivului,faptcarepermiteauncampde
profunzimemare, deci si o claritatemare n campul imaginii.Artistii
cautauoomaximclaritateideiniienfotograiaobinut,lucru
opus viziunii pictorialiste care promova imaginile blurate,
picturale.
In concluzie, n primele decenii de la inventarea sa, fotograia s-a
dezvoltatextremderapiddevenindmediulpredilectdedocumentarea
realitaii.Indoardouadeceniidelainventareasa,fotograiaadevenitun
fenomenextins,datoritaposibilitailordea i reprodusa.Elitelede la
mijloculsecoluluialXIX-leaobinuiausaaibacaridevizitacupropriile
lorfotograiimultiplicategraienegativelorpesticla.
Primul curent artistic n fotograie,pictorialismul, s-amanifestat cu
precaderenperioada1885-1915sis-acaracterizatprinrealizareade
fotograiiceimportauelementedinesteticaartelorplastice.Fotograful
pictorialistnuse limitadoar la nregistrareamecanicaaunuisubiect
alatnfatacamereifoto,cimanipula,creaprindiferitemetodeoimagine
interpretata a realitatii ncarcata cu valente artistice. Pentru el, o
fotograie, asemeni unei picturi, desen sau gravuri, trebuia sa induca
emotiiprivitorului.Fotograiaeraastfeloformadearta.
CarolPoppdeSzathmariCruadecampanieapictorului
NicolaeGrigorescuntimpulRzboiuluideindependen,1877
AnselAdamsMoonriseatSanHernandez/RsritdelunlaSan
Hernandez,1941
FranckEugeneAdamandEve,(publicatinCameraWork,1910)
Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of Photography, Michel
Frizot,KonemannKoln,1998)
Carol Popp de Szathmari
cartedevizita,njurde1850
Caracteristici ale fotograiilorpictorialiste sunt:
naturalismul, atmosfera impresionista, scenele
poeticediferitedecelerealiste,tehnicilecreative
fotograicecarecreazaefectepicturalecugradatii
tonale bogate, folosirea articiiciala a umbrelor,
folosirea lentilelor moi pentru atenuarea
contururilor si a hartiilor foto cu texturi
asemanatoarepanzelordepictura.
2019
InRomania,fotograful,graicianul,pictorulsitopografulCarolPoppde
Szthmari(1812-1887)arealizatprimeledagherotipiinanul1843,iar
nurmaunorcercetari,arealizatsiprimelecalotipii.Inperioada1860-
1870,CarolPoppdeSzthmaryapublicatunvolumcu100defotograii.A
fostprintreprimii10fotograidinEuropasiarealizatprimulreportaj
fotograicderazboidinlumentimpulRazboiuluiCrimeii(1853-1856).
Prin aceasta, el este recunoscut cunoscut ca primul foto-jurnalist. A
calatoritnChina,iarcuacordulTaruluiRusiei,aajunssinSiberia,unde
arealizat fotograiiartistice.Cadocumentaristela fotograiatpeAl.I.
Cuza,familiaregalaiRazboiuldeindependenadin1877-1878.
In jurul anul 1910, grupul artitilor fotograi americani interesai de
formapura,directacerelectaesenafotograieiaudeinitonouaviziune
relectataprinfotograiadirect.Compoziiacadruluiimomentul
fotograieriideveneauastfelelementeledeinitoriialelimbajului
fotograiei directe, iar caracteristicile fotograiei directe erau
realismuliobiectivitatea.Astfel,imagineafotograicapurtacusineo
dublavaloare:informativ,datorataobiectivitatiicaptariifotograicea
subiectuluisiartisticintrinseca,datoritancadrariisiexpunerii.
Inspiritul fotograieidirecte,artistii fotograiAnselAdams siEdward
WestonaufondatgrupulF.64.Denumireagrupuluivinedeladeschidere
ceamaimicaadiafragmeiobiectivului,faptcarepermiteauncampde
profunzimemare, deci si o claritatemare n campul imaginii.Artistii
cautauoomaximclaritateideiniienfotograiaobinut,lucru
opus viziunii pictorialiste care promova imaginile blurate,
picturale.
In concluzie, n primele decenii de la inventarea sa, fotograia s-a
dezvoltatextremderapiddevenindmediulpredilectdedocumentarea
realitaii.Indoardouadeceniidelainventareasa,fotograiaadevenitun
fenomenextins,datoritaposibilitailordea i reprodusa.Elitelede la
mijloculsecoluluialXIX-leaobinuiausaaibacaridevizitacupropriile
lorfotograiimultiplicategraienegativelorpesticla.
Primul curent artistic n fotograie,pictorialismul, s-amanifestat cu
precaderenperioada1885-1915sis-acaracterizatprinrealizareade
fotograiiceimportauelementedinesteticaartelorplastice.Fotograful
pictorialistnuse limitadoar la nregistrareamecanicaaunuisubiect
alatnfatacamereifoto,cimanipula,creaprindiferitemetodeoimagine
interpretata a realitatii ncarcata cu valente artistice. Pentru el, o
fotograie, asemeni unei picturi, desen sau gravuri, trebuia sa induca
emotiiprivitorului.Fotograiaeraastfeloformadearta.
CarolPoppdeSzathmariCruadecampanieapictorului
NicolaeGrigorescuntimpulRzboiuluideindependen,1877
AnselAdamsMoonriseatSanHernandez/RsritdelunlaSan
Hernandez,1941
FranckEugeneAdamandEve,(publicatinCameraWork,1910)
Musee d'Orsay, Paris, (reproducere din The New History of Photography, Michel
Frizot,KonemannKoln,1998)
Carol Popp de Szathmari
cartedevizita,njurde1850
Caracteristici ale fotograiilorpictorialiste sunt:
naturalismul, atmosfera impresionista, scenele
poeticediferitedecelerealiste,tehnicilecreative
fotograicecarecreazaefectepicturalecugradatii
tonale bogate, folosirea articiiciala a umbrelor,
folosirea lentilelor moi pentru atenuarea
contururilor si a hartiilor foto cu texturi
asemanatoarepanzelordepictura.
2019
Fotojurnalismulsefolosestedeimaginipentruacreainformatii,stiri.
Sedeosebestedealtedomeniialefotograiei(fotograiadocumentara,
fotograia documentara sociala, fotograia de strada, fotograia
celebritatilor) prin faptul ca promoveaza o etica a onestitatii si
impartialitatiicuscopuldeaspuneadevarulsianumanipularealitatea
faptelor.
Intimpulceluide-AlDoileaRazboiMondial,fotojurnalismulderazboia
luat o dezvoltare deosebita prin contributia unor fotograi precum
RobertCappa,TonyVaccaro,EugeneSmith.
Perioada de glorie a fotojurnalismului este ntre 1940-1970, cand
revisteleillustrateprecumLifesauParismatchsevindeaunmilioane
deexemplare.Inaceeaiperioada,apariageniilefotograiceprecum
Magnum, fondata de catreHenri Cartier Bresson (1908-2004) i
Robert Capa n 1946. Aceti doi mari fotojurnaliti au avut un rol
hotarator n dezvoltarea domeniului (conceptul de moment decisiv
dezvoltatdeCartierBresson,respectivideeadeateapropiacatmaimult
desubiectpentrua-irelevaadevarul,ganditadeCapa).
DupaAlDoileaRazboiMondial, ca raspuns al dezvoltarii fotojurnalismului,
fotograiadocumentaradevinemaicomplexa,maipersonalasimaievocativa.
Fotograful americano-elvetianRobert Franck (1924- ), n fotograiile sale
grupate n cartea The Americans, ne prezinta a viziune atipica si foarte
personala a societatii americane din anii 50, caracterizata prin evocarea
alienariisiscepticismului.PublicatamaintainFrantan1958siapreciatan
aniiurmatori si nStateleUnite,carteaesteconsiderataa iunprecursoral
spirituluiculturiibeatnfotograie.
RobertCapa,DebarcareainNormandia,1944 HenriCartierBresson,Copiijucandu-senruine,
Spania,1935
Robert Franck imagine din ciclul The Americans,
1955
WilliamEggleston,Frtitluc.1971-73,1980 WilliamEggleston,Frtitlu,1965-68
Diane Arbus Gemenele, 1965
DianeArbus(1923-1971)afostofotografaamericanacareafotograiat
oameni la marginea societatii (pitici, uriasi, nebuni, transsexuali)
aducand lasuprafataprin imaginilesale tenebrele invizibileale lumii
contemporane.
WilliamEggleston(1939-)esteartistulfotografamericancaredela
mijloculanilor60afostinteresatndezvoltareauneiesteticispeciice
fotograieiartisticecolor.Pentruel,subiectulfotograiatesteunpretext
pentru realizarea unei compozitii cromatice. Conform acestei estetici
neutre, artistul fotograiaza subiecte banale de la marginea oraselor
(parcaridinmall-uri,automatedeCoca-Cola,statiidebenzina,universul
domesticalcaselordelamargineaoraselor,etc.).Chiardacareprezinta
subiecte din viata de zi cu zi, Eggleston nu le trateaza n mod
fotojurnalistic,undeinformatiadespresubiectcepoatedeveniulterior
undocumentdepresa,cidezvoltaunpunctdevederepersonalsiintimist
ndescriereaei.
2221
Fotojurnalismulsefolosestedeimaginipentruacreainformatii,stiri.
Sedeosebestedealtedomeniialefotograiei(fotograiadocumentara,
fotograia documentara sociala, fotograia de strada, fotograia
celebritatilor) prin faptul ca promoveaza o etica a onestitatii si
impartialitatiicuscopuldeaspuneadevarulsianumanipularealitatea
faptelor.
Intimpulceluide-AlDoileaRazboiMondial,fotojurnalismulderazboia
luat o dezvoltare deosebita prin contributia unor fotograi precum
RobertCappa,TonyVaccaro,EugeneSmith.
Perioada de glorie a fotojurnalismului este ntre 1940-1970, cand
revisteleillustrateprecumLifesauParismatchsevindeaunmilioane
deexemplare.Inaceeaiperioada,apariageniilefotograiceprecum
Magnum, fondata de catreHenri Cartier Bresson (1908-2004) i
Robert Capa n 1946. Aceti doi mari fotojurnaliti au avut un rol
hotarator n dezvoltarea domeniului (conceptul de moment decisiv
dezvoltatdeCartierBresson,respectivideeadeateapropiacatmaimult
desubiectpentrua-irelevaadevarul,ganditadeCapa).
DupaAlDoileaRazboiMondial, ca raspuns al dezvoltarii fotojurnalismului,
fotograiadocumentaradevinemaicomplexa,maipersonalasimaievocativa.
Fotograful americano-elvetianRobert Franck (1924- ), n fotograiile sale
grupate n cartea The Americans, ne prezinta a viziune atipica si foarte
personala a societatii americane din anii 50, caracterizata prin evocarea
alienariisiscepticismului.PublicatamaintainFrantan1958siapreciatan
aniiurmatori si nStateleUnite,carteaesteconsiderataa iunprecursoral
spirituluiculturiibeatnfotograie.
RobertCapa,DebarcareainNormandia,1944 HenriCartierBresson,Copiijucandu-senruine,
Spania,1935
Robert Franck imagine din ciclul The Americans,
1955
WilliamEggleston,Frtitluc.1971-73,1980 WilliamEggleston,Frtitlu,1965-68
Diane Arbus Gemenele, 1965
DianeArbus(1923-1971)afostofotografaamericanacareafotograiat
oameni la marginea societatii (pitici, uriasi, nebuni, transsexuali)
aducand lasuprafataprin imaginilesale tenebrele invizibileale lumii
contemporane.
WilliamEggleston(1939-)esteartistulfotografamericancaredela
mijloculanilor60afostinteresatndezvoltareauneiesteticispeciice
fotograieiartisticecolor.Pentruel,subiectulfotograiatesteunpretext
pentru realizarea unei compozitii cromatice. Conform acestei estetici
neutre, artistul fotograiaza subiecte banale de la marginea oraselor
(parcaridinmall-uri,automatedeCoca-Cola,statiidebenzina,universul
domesticalcaselordelamargineaoraselor,etc.).Chiardacareprezinta
subiecte din viata de zi cu zi, Eggleston nu le trateaza n mod
fotojurnalistic,undeinformatiadespresubiectcepoatedeveniulterior
undocumentdepresa,cidezvoltaunpunctdevederepersonalsiintimist
ndescriereaei.
2221
Dintrefotograiidemodaces-auairmatdupace
de-AlDoileaRazboiMondial amintimpe Irvin
PennsiRichardAvedon.
COMPOZIIAIMAGINIIFOTOGRAFICE
Fata de altemedii artistice clasice, fotograiamizeaza pe un element
speciic ei, aceea de recognoscibilitate a subiectilor cuprinsi n
fotograma.Acestlucruvorbestedesprefaptulcanafaramodurilorde
interpretare vizuala a spatiului si de gandire plastica a imaginii,
elementele cuprinse n imaginepot deveni n primul rand simboluri.
Semiotica fotograieieste totusiajutatadeprincipiilevizualecomune
celorlaltemijloacedeexprimarevizuala.
Cadrulimaginiifotograicereprezintaspatiulplasticalesdefotograf
pentruarealizaocompozitievizuala.Optiuneapentruunanumitcadru
esteinluentatainitialdeformatulcamereifotosipoateimodiicatde
catreautornfunctiedeanumitenecesitaticompozitionalesaunfunctie
de modelul afectiv pe care acesta l poate transmite. Formatul
dreptunghicafostgandit,ncadelanceputurideartisti,caiindspeciic
nfunctiedeverticalitatesauorizontalitatepentruportretsirespectiv
pentru peisaj. Insa modul creativ de elaborare a subiectelor
contemporane au facut ca alegerea verticalei sau orizontalei sa ie
stabilitanraportcuperceptiaprivitorului.
Cadrulfotograicsepoateorganizaduparegulatreimilor,oproportie
armonica stabilita de-a lungul timpului de catre artisti, cu rol
compozitionaldeplasareaunorelementedeinteresdelimbajvizualn
zonecareconduclaoreceptareplasticaalor.
Formatulvertical:Formatulorizontal:Regulatreimii
evidentiereasubiectuluicontextualizareasubiectului
Formeitipuricompoziionalenfotograie.
Ansamblul elementelor de limbaj plastic pot construi forme si tipuri
compozitionalevizuale.
Reguliledecompozitieaucascopprincipalevidentiereasubiectuluisi
dirijareapriviriicatreoanumitazonadinfotograie,pentruatransmite
nmoddirectunmesaj.
Compoziiile deschise sau nchise au la baza organizarea locatiilor
centrelordeinteresprecumsiamiscariivectorialedictatedeacestea.
Compozitia nchisa tinde sa adune n anumite locuri plastice din
interiorul imaginii actiunea care face obiectul intrigii vizuale. In
elaborarilestructuraledeschise,elementeledelimbajcautauncentrude
interesipoteticnafaralimitelorcadrului.
Dinamismul statismul sau unei compozitii este determinat pe
deoparte, dupa cum am aratat, de formatul cadrului, de organizarea
liniilordefortaorizontalesauverticale(pentrustatic)sauoblice(pentru
dinamic),precumsidegasireavectorilorsaudeinluentaconceptualaa
unorelementesimbolcurolactivnnarareaimaginii.
Compunerilepediagonala,dinamiceprinexcelenta,aucabazacitirea
imaginii de la stanga la dreapta. Astfel putem vorbi despre doua
diagonaleclasice:ceaascendent (stanga jos-dreaptasuscaredenota
optimism, avant) si descendent (stanga sus-dreapta jos care denota
retinere,pesimism,greutate).
FotograiedeRichardAvedon
2423
Dintrefotograiidemodaces-auairmatdupace
de-AlDoileaRazboiMondial amintimpe Irvin
PennsiRichardAvedon.
COMPOZIIAIMAGINIIFOTOGRAFICE
Fata de altemedii artistice clasice, fotograiamizeaza pe un element
speciic ei, aceea de recognoscibilitate a subiectilor cuprinsi n
fotograma.Acestlucruvorbestedesprefaptulcanafaramodurilorde
interpretare vizuala a spatiului si de gandire plastica a imaginii,
elementele cuprinse n imaginepot deveni n primul rand simboluri.
Semiotica fotograieieste totusiajutatadeprincipiilevizualecomune
celorlaltemijloacedeexprimarevizuala.
Cadrulimaginiifotograicereprezintaspatiulplasticalesdefotograf
pentruarealizaocompozitievizuala.Optiuneapentruunanumitcadru
esteinluentatainitialdeformatulcamereifotosipoateimodiicatde
catreautornfunctiedeanumitenecesitaticompozitionalesaunfunctie
de modelul afectiv pe care acesta l poate transmite. Formatul
dreptunghicafostgandit,ncadelanceputurideartisti,caiindspeciic
nfunctiedeverticalitatesauorizontalitatepentruportretsirespectiv
pentru peisaj. Insa modul creativ de elaborare a subiectelor
contemporane au facut ca alegerea verticalei sau orizontalei sa ie
stabilitanraportcuperceptiaprivitorului.
Cadrulfotograicsepoateorganizaduparegulatreimilor,oproportie
armonica stabilita de-a lungul timpului de catre artisti, cu rol
compozitionaldeplasareaunorelementedeinteresdelimbajvizualn
zonecareconduclaoreceptareplasticaalor.
Formatulvertical:Formatulorizontal:Regulatreimii
evidentiereasubiectuluicontextualizareasubiectului
Formeitipuricompoziionalenfotograie.
Ansamblul elementelor de limbaj plastic pot construi forme si tipuri
compozitionalevizuale.
Reguliledecompozitieaucascopprincipalevidentiereasubiectuluisi
dirijareapriviriicatreoanumitazonadinfotograie,pentruatransmite
nmoddirectunmesaj.
Compoziiile deschise sau nchise au la baza organizarea locatiilor
centrelordeinteresprecumsiamiscariivectorialedictatedeacestea.
Compozitia nchisa tinde sa adune n anumite locuri plastice din
interiorul imaginii actiunea care face obiectul intrigii vizuale. In
elaborarilestructuraledeschise,elementeledelimbajcautauncentrude
interesipoteticnafaralimitelorcadrului.
Dinamismul statismul sau unei compozitii este determinat pe
deoparte, dupa cum am aratat, de formatul cadrului, de organizarea
liniilordefortaorizontalesauverticale(pentrustatic)sauoblice(pentru
dinamic),precumsidegasireavectorilorsaudeinluentaconceptualaa
unorelementesimbolcurolactivnnarareaimaginii.
Compunerilepediagonala,dinamiceprinexcelenta,aucabazacitirea
imaginii de la stanga la dreapta. Astfel putem vorbi despre doua
diagonaleclasice:ceaascendent (stanga jos-dreaptasuscaredenota
optimism, avant) si descendent (stanga sus-dreapta jos care denota
retinere,pesimism,greutate).
FotograiedeRichardAvedon
2423
Echilibrul vizual sta la baza gandirii organizatorice a cadrului.
Echilibrulvorbestedespreraportulsus-jossistanga-dreaptancadru.O
imagineesteechilibrataatuncicandpentruunelementdintr-ozonaa
cadrului exista un altul ntr-o zona opusa, care l contrabalanseaza
apelandlasimilitudinesaucontrast.
Compozitiedeschisa Compozitienchisa Compozitiedinamica Compozitiestatica
SchemacompozitionalanspiralaSchemacompozitionalapiramidala
Schemelecompoziionalepotidemaimultefeluri:
a)npiramida:
cuvarfulnsusmasivitate,stabilitate,ierarhie piramidarasturnatadinamica,instabilitate
b)nspiraladinamism,miscare
c)circularaprivireaestedirijataspreinteriorulimaginii,
d)elipticasubiectedinamicencompozitiinchise
e)pediagonalespatialitatesidinamism,compozitiedeschisa
f)peregistre:
orizontalestabilitate,subiectestatice,ierarhizare
verticaleascensiune,
Utilizarea , permite fotografului un joc aldiverselor distane focale
perspectivarii si implicit,aldeformarilor.Punctuldestatiereprezinta
loculdeundesefacefotograia.Elpoateinluentadinpunctdevedere
sentimentalmodulprincarevaireceptatalucrarea.
Ofotograieplonjata,puneautorulsitotodatapubliculpenivelulprivirii
superioare, el face o harta evaluativa a subiectului, un studiu al
ansamblului. Relationarea se face astfel ntre componentele cadrului;
ntreobiect-obiect,obiect-context.
Privirea direct pune pe picior de egalitate subiectul cu privitorul.
Dimensionarea lucrarii confera publicului relationarea directa cu
actiunea.Esteoperspectivacontextualizanta.
Contraplonjareaidealizeazasubiectul,lpunepeunpostamentsimbolic,
sievidentiazarelatiadintreelementeledincadru.
Profunzimeadecmpdeinesteplanurilespatialealeimaginii.Estezona
din fata si din spatele planului focalizat, n cuprinsul careia toate
obiectele sunt reprezentate clar n fotograie. Profunzimea de camp
indicazonadeinteresaimaginii(subiectul).
Dinpunctdevederedescriptiv,fotografulpoateinluentaprinimaginea
produsadeelcuajutorulunorinstrumentedenaturatehnica(ncadrare,
timpuldeexpunere, focalizare,punctuldestatie), felul ncareseface
documentarea, determinand astfel un anumit context personal de
descriereaevenimentului.
2625
Echilibrul vizual sta la baza gandirii organizatorice a cadrului.
Echilibrulvorbestedespreraportulsus-jossistanga-dreaptancadru.O
imagineesteechilibrataatuncicandpentruunelementdintr-ozonaa
cadrului exista un altul ntr-o zona opusa, care l contrabalanseaza
apelandlasimilitudinesaucontrast.
Compozitiedeschisa Compozitienchisa Compozitiedinamica Compozitiestatica
SchemacompozitionalanspiralaSchemacompozitionalapiramidala
Schemelecompoziionalepotidemaimultefeluri:
a)npiramida:
cuvarfulnsusmasivitate,stabilitate,ierarhie piramidarasturnatadinamica,instabilitate
b)nspiraladinamism,miscare
c)circularaprivireaestedirijataspreinteriorulimaginii,
d)elipticasubiectedinamicencompozitiinchise
e)pediagonalespatialitatesidinamism,compozitiedeschisa
f)peregistre:
orizontalestabilitate,subiectestatice,ierarhizare
verticaleascensiune,
Utilizarea , permite fotografului un joc aldiverselor distane focale
perspectivarii si implicit,aldeformarilor.Punctuldestatiereprezinta
loculdeundesefacefotograia.Elpoateinluentadinpunctdevedere
sentimentalmodulprincarevaireceptatalucrarea.
Ofotograieplonjata,puneautorulsitotodatapubliculpenivelulprivirii
superioare, el face o harta evaluativa a subiectului, un studiu al
ansamblului. Relationarea se face astfel ntre componentele cadrului;
ntreobiect-obiect,obiect-context.
Privirea direct pune pe picior de egalitate subiectul cu privitorul.
Dimensionarea lucrarii confera publicului relationarea directa cu
actiunea.Esteoperspectivacontextualizanta.
Contraplonjareaidealizeazasubiectul,lpunepeunpostamentsimbolic,
sievidentiazarelatiadintreelementeledincadru.
Profunzimeadecmpdeinesteplanurilespatialealeimaginii.Estezona
din fata si din spatele planului focalizat, n cuprinsul careia toate
obiectele sunt reprezentate clar n fotograie. Profunzimea de camp
indicazonadeinteresaimaginii(subiectul).
Dinpunctdevederedescriptiv,fotografulpoateinluentaprinimaginea
produsadeelcuajutorulunorinstrumentedenaturatehnica(ncadrare,
timpuldeexpunere, focalizare,punctuldestatie), felul ncareseface
documentarea, determinand astfel un anumit context personal de
descriereaevenimentului.
2625
Noiunidecromatologie
Clasate dupa originea lor, culorile pot i primare, adica originare, si
secundare,adicarezultanddincombinatiaadouaculoriprimare.
Culorileprimaresunt:rosu,galbensialbastru.
Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinatia culorilor
primare,douacatedoua.Deexemplu:rosucualbastrudaviolet;rosucu
galbemdaoranj;galbencualbastrudaverde.
Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot i sicomplementare
necomplementare.Complementaresuntdouaculorioritreiculoricare
prinamesteculopticredauluminaalba;galbenamestecatcuvioletdasi
elalb;oranjcualbastru,deasemenea,alb;totastfel,rosuunitcualbastru
si galben; oranj cu verde si cu violet. Aceste culori complementare
formeaza game bine deinite de culori, care se caracterizeaza prin
armoniesiechilibru.
Dupafelulncareculorileimpresioneazaochiulsidupaefectuliziologic
organic,culorilesedenumesc .Deexemplu:rosul,galbenulsicaldeireci
oranjulsuntculoricalde;iarverdele,albastrulsivioletul,culorireci.
Contrastecromatice
Contrastulnsine
Elsenastecandculorilepuresuntfolositengruparimulticolore.Albulsi
negrul pot augumenta vivacitatea efectului. Daca este realizat ntre
culorileprimare,stecelmaiputernicdintrecontraste.
Contrastulcald-rece
Cel mai mare efect al acestui contrast se atinge prin culorile
portocaliu/rosusialbastru/verde.Toatecelelalteculorireciapardupa
contrastullorfatadetonurilemaicaldesaumaireci.
Contrastulcomplementar
In cercul cromatic de 12 culori, complementarele sunt opuse una
celeilalte (rosu-verde, galben-violet, albastru-orange). Culorile
complementare seexalta unelepe langa altele,pana la ceamaimare
putereluminoasa.
Contrastuldecalitate
Acest contrast consta n opozitia culorilor stralucitoare si a culorilor
stinse. Atenuarea se poate face cu negru, cu alb, cu gri sau cu culori
complementare.
Contrastuldecantitate
Acestcontrastsebazeazapeopozitiasuprafetelorcoloratedemarimi
diferite.Utilizareaculorilorincantitatidiferitecreazatensiune.
Contrastulsimultan
Efectul sau se bazeaza pe legea complementarelor, dupa care iecare
culoare cere, psihologic, culoarea opusa, complementul sau. Daca
aceasta culoare nu este prezenta, ochiul produce simultan culoarea
complementara. Alaturi de un verde puternic, un cenusiu neutru va
pareacauncenusiuroscat,ntimpceunrosuputernicactioneazaasupra
aceluiasicenusiu,facandu-lsaparacenusiuverzui.
Contrastulclar-obscur
Acesttipdecontrastprivestefolosireadiferitelorluminozitatisivalori
tonalealeculorilor.Toateculorilepotiluminatecualbsin tunecatecu
negru.Pentruiecareculoaretrebuiesasestabileascaoscaladetonurice
corespundescaleiclarobscurului.
Bibliograie
1.AndreasFeininger,Fotografulcreator,EdituraMeridiane,1967
2.MateiBejenaru,Introducerenfotograie,EdituraPolirom,2007
2827
Noiunidecromatologie
Clasate dupa originea lor, culorile pot i primare, adica originare, si
secundare,adicarezultanddincombinatiaadouaculoriprimare.
Culorileprimaresunt:rosu,galbensialbastru.
Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinatia culorilor
primare,douacatedoua.Deexemplu:rosucualbastrudaviolet;rosucu
galbemdaoranj;galbencualbastrudaverde.
Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot i sicomplementare
necomplementare.Complementaresuntdouaculorioritreiculoricare
prinamesteculopticredauluminaalba;galbenamestecatcuvioletdasi
elalb;oranjcualbastru,deasemenea,alb;totastfel,rosuunitcualbastru
si galben; oranj cu verde si cu violet. Aceste culori complementare
formeaza game bine deinite de culori, care se caracterizeaza prin
armoniesiechilibru.
Dupafelulncareculorileimpresioneazaochiulsidupaefectuliziologic
organic,culorilesedenumesc .Deexemplu:rosul,galbenulsicaldeireci
oranjulsuntculoricalde;iarverdele,albastrulsivioletul,culorireci.
Contrastecromatice
Contrastulnsine
Elsenastecandculorilepuresuntfolositengruparimulticolore.Albulsi
negrul pot augumenta vivacitatea efectului. Daca este realizat ntre
culorileprimare,stecelmaiputernicdintrecontraste.
Contrastulcald-rece
Cel mai mare efect al acestui contrast se atinge prin culorile
portocaliu/rosusialbastru/verde.Toatecelelalteculorireciapardupa
contrastullorfatadetonurilemaicaldesaumaireci.
Contrastulcomplementar
In cercul cromatic de 12 culori, complementarele sunt opuse una
celeilalte (rosu-verde, galben-violet, albastru-orange). Culorile
complementare seexalta unelepe langa altele,pana la ceamaimare
putereluminoasa.
Contrastuldecalitate
Acest contrast consta n opozitia culorilor stralucitoare si a culorilor
stinse. Atenuarea se poate face cu negru, cu alb, cu gri sau cu culori
complementare.
Contrastuldecantitate
Acestcontrastsebazeazapeopozitiasuprafetelorcoloratedemarimi
diferite.Utilizareaculorilorincantitatidiferitecreazatensiune.
Contrastulsimultan
Efectul sau se bazeaza pe legea complementarelor, dupa care iecare
culoare cere, psihologic, culoarea opusa, complementul sau. Daca
aceasta culoare nu este prezenta, ochiul produce simultan culoarea
complementara. Alaturi de un verde puternic, un cenusiu neutru va
pareacauncenusiuroscat,ntimpceunrosuputernicactioneazaasupra
aceluiasicenusiu,facandu-lsaparacenusiuverzui.
Contrastulclar-obscur
Acesttipdecontrastprivestefolosireadiferitelorluminozitatisivalori
tonalealeculorilor.Toateculorilepotiluminatecualbsin tunecatecu
negru.Pentruiecareculoaretrebuiesasestabileascaoscaladetonurice
corespundescaleiclarobscurului.
Bibliograie
1.AndreasFeininger,Fotografulcreator,EdituraMeridiane,1967
2.MateiBejenaru,Introducerenfotograie,EdituraPolirom,2007
2827
Iasi,Str.CuzaVodanr.29
700040
Tel.Rectorat:0232212549
email:enescu@arteiasi.ro
UNIVERSITATEADEARTE
GEORGEENESCUIAI
Iasi,Str.Sararieinr.189
700451
Tel.Secretariat:0232255333
email:fapdd@arteiasi.ro
FACULTATEADEARTE
VIZUALEIDESIGN
www.arteiasi.ro
Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14Page 15Page 16Page 17Page 18Page 19Page 20Page 21Page 22Page 23Page 24Page 25Page 26Page 27Page 28Page 29Page 30