MANUALUL. FRAGMENTE 9

Cartea lui Epictet numit Enchiridion este o excelent antologie a Diatribe-lor. Acest manual se adreseaz unui discipol care aspir s devin filosof. Doctrina comun a Porticului dobndete o expresie nou i energic. Epictet adopt ontologia i gnoseologia stoic, dar renoveaz etica. n ontologie, stoicii snt materialiti, dar admit existena unui principiu activ, imanent materiei, numit Ai:J.(rx,. identificat cu divinitatea. Stoicii sint panteiti, iar divinitatea este imanent. Situarea zeului n afara lumii nu e proprie gndirii stoice. n gnoseologie, stoicii consider c percepiile i reprezentrile snt ordonate de raiune i astfel se poate disocia adevrul de neadevr. Etica 1 stoic rropune omului "arta de a tri" conform legilor naturii, principiu care asigur autonomia spiritual a individului. Idealul stoicilor c omul nelept, sophos, care cunoate legile universului i, condus de raiune, stpnete pasiunile, reali:i"md dtapcrt;;la sau dmxn:ux, care echivaleaz cu virtutea suprem.

Etica stoic nu exclude ns ndeplinirea datoriilor obteti. Zenon, fondatorul colii stoice vechi, propusese o doctrin social utopic, filr disocieri etnice i de clas, abandonat de urmaii si, sub presiunea statelor monarhice n care triau. Stoicii predic autodesvrirea n singurtate, dar susin i solidaritatea uman. n acest sens, recomandarea participrii la politica cetii2 este edificatoare.

Doctrina stoic a lui Epictet, reflectat n Enchir"idion, ajut omul s neleag faptul c universul este bun aa cum este, c totul se petrece sub legea unei raiuni imanente superioare, care conduce lumea cu nelepciune. Aderarea la voina Providenei il face pe om libe i fericit, n pofida oprimrii i suferinei din jur. Epictet ndeamn discipolii si s gndeasc i s simt ca el, cci el este un magistru al "artei de a tri" n concordan

1. A. Bonhotfer, Die Ethik des Stoiker Epiktet, Stungan, 1894; Th. Colardeau, Et ude sur /'Epictete, Paris, 1903; A. Bodson, Ll1 morale sociale de demiers Stoicicns: seneque, Epictete, Marc-Aurile, Paris, 1967; J. Brun, Le stoicisme, Paris, 1969.

2. C. Nicolet, Les idees politiques a Rome SOIIS la Republique, Paris, 1964; A. Michel, L11 phi/osophie po/itique Q Rome d'Auguste Q Marc-Aul?le, Paris, 1969 i idem, Histoire de docnines politiques Q Rome, Paris, 1970 .

. 1. J. Moreau, Epictete ou le secrite de la liberte, Paris 1964.