Post on 31-Oct-2020
Enunțuri pentru testele la disciplina IGIENA GENERALA
Întroducere în igienă (conf C Croitoru)
1. Selectaţi definiţia noţiunii de Igienă
2. Identificați sarcinile igienei ca ştiinţă
3. Selectați funcţiile medicului din Sănătate Publică
4. Selectaţi definiţia noţiunii de Sanitarie
5. Selectaţi definiţia noţiunii de sănătate (OMS)
6. Identificați aspectele stării de sănătate (a bunăstării)
7. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) psihice
8. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) fizice
9. Selectaţi caracteristicile sănătăţii (bunăstării) sociale
10. Selectaţi factorii determinanţi implicaţi în păstrarea sănătăţii
11. Clasificaţi, după origine, factorii de mediu care influenţează asupra organismului
12. Clasificaţi, după modul de influenţă, factorii de mediu, care influenţează asupra organismului
13. Clasificaţi, după natură, factorii de mediu, ce influenţează asupra organismului
14. Clasificaţi factorii de mediu, ce influenţează asupra organismului, după influenţa pe care o au asupra
sănătăţii
15. Selectaţi factorii sanogeni de mediu, ce influenţează asupra organismului
16. Selectaţi factorii patogeni de mediu, ce influenţează asupra organismului
17. Clasificaţi factorii de risc după gradul de influenţă asupra organismului
18. Alegeţi exemplele de factori, reprezentaţi de modul de viaţă nesănătos, care influenţează organismul
19. Alegeţi exemplele de factori biologici, care influenţează organismul
20. Alegeţi exemplele de factori ai mediul ambiant nefavorabil, care influenţează organismul
21. Alegeţi exemplele de factori de risc legaţi de asistenţa medicală, care influenţează organismul
22. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie
23. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie primară
24. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie secundară
25. Selectaţi definiţia corectă pentru noţiunea de profilaxie terţiară
26. Identificați pricipiile pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman
27. Alegeţi pricipiile pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman
28. Alegeţi pricipiul pe care se bazează teoria normării factorilor externi ce influenţează organismul uman
29. Alegeţi noţiunea pentru normativul igienic
30. Selectaţi variantele ce explică noţiunea pentru normativul igienic
Literatura utilizată
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Ostrofeț Gh., Groza L., Croitoru C., Tihon A., Ciobanu E. Metode de cercetare și studiu aplicate
în igienă. Chișinău, 2009.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena generală Vol I, Chișinău, 2013.
Cursul teoretic.
Supravegherea sanitară curentă şi preventive (conf C Croitoru)
31. Specificaţi conţinutul supravegherii sanitare preventive
32. Specificaţi scopurile supravegherii sanitare preventive
33. Specificaţi scopul supravegherii sanitare curente
34. Enumeraţi etapele supravegherii sanitare preventive
35. Alegeţi tipurile de proiecte
36. Marcaţi părţile componente ale documentaţiei proiectului
37. Alegeţi componentele părţii textuale din documentaţia proiectului
38. Alegeţi componentele părţii grafice din documentaţia proiectului
39. Selectaţi informaţia inclusă în nota explicativă a unui proiect
40. Selectaţi definiţiile planului situaţional al unui proiect
41. Selectaţi definiţiile planului general al unui proiect
42. Selectaţi informaţia inclusă în schema faţadei din desenul tehnic al unui proiect
43. Alegeţi faţadele incluse în desenul tehnic al proiectului
44. Selectaţi informaţia inclusă în schema secţiunii orizontale a etajului din desenul tehnic al unui proiect
45. Selectaţi informaţia inclusă în schema secţiunii verticale a etajului din desenul tehnic al unui proiect
46. Alegeţi datele care trebuie incluse în fişa explicativă a planului general al unui proiect
47. Alegeţi acţiunile care presupun supravegherea sanitară curentă
Literatura utilizată
Cursul teoretic.
Ostrofeț Gh., Groza L., Croitoru C., Tihon A., Ciobanu E. Metode de cercetare și studiu aplicate
în igienă. Chișinău, 2009.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.
Alimentația calitativă și cantitivă (conf A Tihon)
48. Numiți ce nu este caracteristic pentru avitaminoza A
49. Selectați ce este caracteristic pentru avitaminoza A
50. Precizați factorul favorabil pentru mentinerea vitaminei C în produse alimentare la păstrarea şi prelucrarea
culinară
51. Selectați produsele alimentare, care nu sunt surse de retinol
52. Numiți produsul alimentar, sursă de retinol
53. Numiți în ce se exprimă aciditatea laptelui
54. Numiți indicele de apreciere a calităţii laptelui după normative
55. Selectați ce va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb
56. Selectați ce nu va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb
57. Selectați metoda de pasteurizare a laptelui
58. Selectați metodele ceare nu se folosesc la pasteurizare a laptelui
59. Precizați gradul acidității laptelui proaspăt
60. Alegeți procentul de proteine ce se conține în carnea de vită
61. Numiți cauza hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
62. Indicați necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
63. Determinați în ce face rezervă de vitamina "A"organismul uman
64. Selectați consecința ce nu sunt caracteristică hipervitaminozei A
65. Numiți indicatorul calităţii pâinii ce nu este mentionaț în normative
66. Selectați indicatoriil calităţii pâinii, care sunt mentionați în normative
67. Menționați influența laptelui asupra acidității gastrice
68. Numiți, conform cărui indice se apreciază prospeţimea laptelui
69. Numiți, indiciidupă care nu se apreciază prospeţimea laptelui
70. Numiți ce se referă la cheltuielile de energie reglabile
71. Numiți în ce nu este implicată Vitamina D
72. Numiți în ce este implicată Vitamina D
73. Indicați la ce necesită o calitate mai mare de energie digestia
74. Numiți "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive"pentru populaţia
adultă
75. Numiți la ce grup se referă chirurgii după "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de
alimente"
76. Numiți consecinţele hipervitaminozei D
77. Selectați, factorii nefavorabili la păstrărea vitaminei "C" în produsele alimentare
78. Enumerați, manifestările hipovitaminozei "PP"
79. Alegeți, ce nu este caracteristic pentru hipovitaminoza "PP"
80. Enumerați produsele alimentare - surse de vitamina "B1"
81. Numiți, vitaminele liposolubile ale laptelui
82. Numiți rolul biologic al glucidelor nedigerabile 38Precizați, importanţa biologică a colesterolului
83. Enumerați, indicii de apreciere a calităţii laptelui ce nu sunt specificați în normative
84. Numiți, alimentele ce nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare
85. Alegiți, indicii de apreciere a valorii nutritive a produselor alimentare
86. Indicați, în ce nu determină valoarea nutritivă a produselor alimentare
87. Indicați de ce se e determinătă valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor
88. Definiți, ce este alimentația echlibrată
89. Numiți indicii de apreciere al alimentaţiei individuale
90. Indicați indicii, după care nu se va aprecia alimentaţia individuală
91. Selectați produsele ce nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă, celor expuși la plumb
92. Numiți vitamine hidrosolubile
93. Numiți, care nu sunt vitamine hidrosolubile
94. Precizați, rolul biologic al vitaminei "B1 "
95. Numiți consecinţele carenţei vit "D"
96. Alegeți, care nu sunt, surse alimentare de vitamină "A" (retinol)
97. Precizați rolul biologic al vitaminei "A"în organismul uman
98. Specificați rolul biologic al vitaminei "C"în organismul uman
99. Numiți, de ce este determinată valoarea nutritivă a brânzei de vaci
100. Numiţi proteinele laptelui
101. Enumerați, care nu sunt proteine ale laptelui
102. Numiți indicii ce nu determină calitatea pâinii conform normativelor
103. Numiți de ce depinde valoarea biologică a proteinelor
104. Numiți de ce nu depinde valoarea biologică a proteinelor
105. Specificați de ce este determinată valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală
106. Numiți de ce e determinată, valoarea nutritivă a cartofului
107. Selectați de ce nu e determinată, valoarea nutritivă a cartofului
108. Numiți produsele ce conțin fibre alimentare
109. Numiți produsele ce nu sunt, surse de fibre alimentare
110. Numiți indicii ce se vor lua în considerație la calculul necesităţii de energie
111. Specificați, rolul biologic al vitaminei "D3"
112. Numiți consecinţele hipervitaminozei A
113. Specificați rolul biologic al vitaminei "B2"
114. Enumerați, metodele de determinare a calităţii pâinii conform normativelor
115. Numiți de ce e determinată valoarea nutritivă a produselor acidolactice
116. Enumerați sărurile minerale a căror surse sunt, carnea şi produsele ei
117. Numiți indicii după care nu se determină calitatea cărnii
118. Specificați la ce poate fi cauza insuficienței fibrelor alimentare în alimentaţie
119. Numiți rolul acizilor graşi polinesaturaţi în organismul uman
120. Specificați cum masa corporală influenţează metabolismul bazal
121. Numiți perioada anului, în care hipovitaminoza "C" se manifestă mai frecvent
122. Numiți a căror nutrienți este sursă pâinea
123. Indicați la ce nu este sursă pâinea
124. Numiți vitamine liposolubile
125. Numiți produsele furnizoare de vitamina "C"
126. Numiți de ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale
127. Specificați importanţa biologică a acizilor graşi polienici
128. Numiți produsele furnizoare de glucide
129. Numiți produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară
130. Selectați produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)
131. Numiți, care sunt sursele fructelor
132. Numiți indicii integrităţii laptelui
133. Numiți produsele furnizoare de caroteni
134. Numiți, ce nu este caracteristic pentru hipervitaminoza "A"
135. Indicați cum sunt grupate în corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive
136. Numiți substanţele nutritive cu funcţie energogenă
137. Numiți substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică
138. Alegeți substanţele nutritive cu efect catalitic
139. Precizați în funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale
140. Precizați în funcţie de importanţă substanţe substituente
141. Numiți ce condiționează carenţa îndelungată de proteine alimentare
142. Specificați la ce duce surplusul de proteine în alimentaţie
143. Numiși, factorii nutritivi, care prin arderea in organism genereaza calorii
144. Numiși cantitatea de energie, care se eliberează prin arderea unui gram de glucide
145. Numiși cantitatea de energie, care se eliberează prin arderea unui gram de lipide
146. Numiți, de cate kilocalorii are nevoie un adult pentru asigurarea metabolismului bazal zilnic
147. Numiți cum influienteaza clima metabolismul bazal astfel
148. Numiți cum se numește energia consumata pentru ingestia alimentelor
149. Numiți când bolile de nutritie sunt stari patologice
150. Numiți în ce constă denutritia primara
151. Numiți ce denumire poartă ingestia de cantitati mari de alimente intr-un mod necontrolat
152. Numiți de ce tip sunt proteine - colagenul si zeina din punct de vedere al constinutului in aminoacizii
esentiali
153. Numiți, în ce constă valoarea nutritivă a fructelor
154. Recunoaşteţi, câteva dezavantaje în consumul de lapte
155. Numiți, la ce conduce hipovitaminoza de acid ascorbic (lipsa de vitamina C)
156. Numiți, pe ce se bazează valoarea biologică a cărnii
157. Numiți, pe ce se bazează necesarul de vitamina "B1"
158. Selectați, definiția corectă al nutriției
159. Numiți, starea de nutriție normala (optimă)
160. Selectați, ce include nutriția
161. Numiți, de ce este importantă o alimentație sănătoasă
162. Selectați, principiile sau particularitățile alimentației raționale
163. Selectați, grupele de alimente ce trebuie consumate zilnic
164. Selectați, alimentele din grupa 1
165. Selectați, alimentele din grupa 2
166. Selectați, alimentele din grupa 3
167. Selectați, alimentele din grupa 4
168. Selectați, alimentele din grupa 5
169. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 1
170. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 2
171. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 3
172. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 4
173. Numiți, avantajele și dezavantajele alimentelor din grupa 5
174. Numiți, grupele cromatice în care sunt împărțite fructele și legumele
175. Numiți, balanța proteică pentru dieta sănătoasă
176. Numiți, ce reprezintă piramida alimentară
177. Selectați prin ce metode se face controlul greității
178. Numiți procentajul necesar de fructe în alimentația zilnică
179. Numiți procentajul necesar de legume în alimentația zilnică
180. Numiți procentajul necesar de semințe, nuci, ceriale, în alimentația zilnică
181. Numiți procentajul necesar de produse lactate în alimentația zilnică
182. Selectați principalele procese ale metabolismului
Literatura utilizată
Gabovici RD Igiena Chișinău, 1991
Ostrofeț Gh Igiena Chișinău, 1994
Ostrofeț Gh Curs de igienă Chișinău, 1998
Ostrofeț Gh Curs de igienă Aprecierea cantitativă și calitativă a rației alimentare Chișinău, 2007
Ostrofeț Gh, Groza L, Croitoru C, Tihon A, Ciobanu E Metode de cercetare și studiu aplicate în
igienă Chișinău, 2009
Bahnarel I, Ostrofeț Gh, Groza L Igiena generală Vol I și II, Chișinău, 2013
Ciobanu E, Croitoru C Metodele de studiere și apreciere a stării de nutriție și a consumului de
energie Chișinău, 2014
Curs teoretic
Patologii şi intoxicaţii alimentare (conf C Croitoru)
183. Evidenţiaţi măsura de prim ajutor suspectatului de botulism
184. Alegeţi produsul în care se conţine amanitina
185. Alegeţi produsele care cel mai frecvent pot cauza toxicoze stafilococice
186. Selectaţi măsura primordială de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare
187. Alegeţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie
188. Specificaţi particularităţile caracteristice toxiinfecţiei
189. Alegeţi bacteriotoxicozle
190. Alegeţi bacteriotoxicoza
191. Alegeţi cauza mai frecventă a botulismului
192. Marcaţi cauzele micotoxicozelor
193. Specificaţi agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor
194. Selectaţi semnele caracteristice botulismului
195. Alegeţi semnele caracteristice intoxicaţiei stafilococice
196. Selectaţi principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene
197. Alegeţi particularităţile intoxicaţiilor alimentare
198. Alegeţi tipurile de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)
199. Alegeţi tipul de patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)
200. Identificați cauza subnutriţiei
201. Identificați cauza hiperalimentaţiei
202. Identificați cauza alimentaţiei calitativ neadecvate
203. Identificați cauza alimentaţiei neechilibrate
204. Identificați consecinţele subnutriţiei
205. Enumeraţi consecinţele hiperalimentaţiei
206. Alegeţi tipurile subnutriţiei
207. Alegeţi formele etiologice ale subnutriţiei
208. Selectaţi formele hiperalmentaţiei
209. Alegeţi cauza intoxicaţiilor alimentare
210. Enumeraţi tipurile intoxicaţiilor alimentare
211. Selectaţi intoxicaţia alimentară
212. Alegeţi condiţiile de care depinde apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene
213. Marcaţi cauzele toxicozelor alimentare
214. Marcaţi cauza toxiinfecţiilor
215. Enumeraţi formele botulismului
216. Alegeţi simptomele specifice ale botulismului
217. Selectaţi patologiile persoanelor care pot contamina alimentele cu stafilococi
218. Indicaţi purtătorii facultativi de stafilococ
219. Numiţi formele micotoxicozelor
220. Alegeţi micotoxicoza
221. Alegeţi sursele de îmbolnăvire în cazul toxicoinfecţilor
222. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene
223. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută
224. Alegeţi cauzele bacteriotoxicozelor
225. Alegeţi cauza bacteriotoxicozelor
226. Selectaţi consecinţa hiperalimentaţiei corespunzătoare imaginii
227. Alegeţi forma etiologică a patologiei alimentare (subnutriţiei) care corespunde imaginii
228. Alegeţi măsurile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare care sunt în imagine
Literatura utilizată
Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Aprecierea cantitativă și calitativă a rației alimentare. Chișinău,
2007.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.
Cursul teoretic.
Igiena aerului (conf C Croitoru)
229. Selectaţi definiţia corectă a climei
230. Selectaţi definiţia corectă a vremii
231. Selectaţi definiţia corectă a microclimatului
232. Specificaţi caracteristica acţiunii biologice a spectrului solar
233. Identificați cauza insolaţiei
234. Indicaţi radiaţiile solare cu acţiune bactericidă pronunţată
235. Mentionaţi conţinutul de oxigen la care viaţa este imposibilă
236. Menționați la ce concentraţie de bioxid de carbon survine pierderea cunostinţei şi moartea
237. Specificaţi ce ne arată roza frecvenţei vânturilor
238. Menţionaţi în ce situaţie utilizăm roza frecvenţei vânturilor
239. Indicaţi scopul condiţionării volumului de aer
240. Numiţi stratul atmosferic care acționează preponderent asupra organismului uman
241. Numiţi stratul atmosferei în care se află ecranul de O3
242. Numiţi dispozitivele cu care se determină viteza de mişcare a aerului în sala de proceduri
243. Indicaţi ce ne arată temperatura efectivă
244. Numiţi stratul atmosferic care este influenţat de procesele ce au loc pe pământ
245. Indicaţi umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile farmaciei
246. Numiţi dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului
247. Numiţi dispozitivele utilizate pentru supravegherea sistematică a temperaturii și umidității într-o
perioadă determinată de timp
248. Numiţi factorul de care, în general, depinde cedarea căldurii de către organism, prin radiație
249. Selectaţi complexul de factori cu ajutorul cărora se poate stabili temperatura efectivă
250. Numiţi felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative
251. Stabiliţi cum poate fi determinată temperatura efectivă
252. Indicaţi continutul de CO2 în aerul atmosferic ne poluat
253. Numiţi indicatorul sanitar de viciere a aerului din încăperile de locuit
254. Selectaţi metoda de determinare a umiditătii maxime a aerului
255. Selectaţi radiaţiile ce sunt folosite pentru dezinfecţia aerului din încăperile spitalului
256. Definiţi umiditatea relativă a aerului
257. Alegeți factorii ce determină microclimatul cald
258. Menţionaţi ce reprezintă procesele de termoreglare
259. Marcaţi influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului
260. Alegeţi radiaţiile solare sub acţiunea cărora se formează ritmul nictemeral
261. Specificaţi, unde numărul de aeroioni grei este mai mare
262. Indicaţi tipul de aeroini ce se conţine în aerul poluat
263. Specificaţi caracteristicile generale ale climei
264. Indicaţi, care poate fi acțiunea climatului asupra organismului
265. Alegeți manifestările care au loc la adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase
266. Specificaţi manifestările ce au loc la adaptarea la condiţii climatice reci
267. Indicaţi caracteristicile vremii
268. Selectaţi caracteristicile aclimatizării
269. Selectaţi metodele folosite pentru determinarea acţiunii complexe a factorilor de microclimat asupra
organismului
270. Specificaţi, despre ce ne vorbeşte temperatura efectivă
271. Specificaţi caracteristica vicierii aerului
272. Enumeraţi sursele artificiale de poluare a atmosferei
273. Enumeraţi sursele naturale de poluare a atmosferei
274. Selectaţi acţiunile indirecte a poluării atmosferei
275. Selectaţi acţiunile directe a poluării atmosferei
276. Enumeraţi straturile atmosferei în care temperatura aerului creşte odată cu altitudinea
277. Specificaţi caracteristicile termolizei prin evaporare
278. Specificaţi caracteristicile termolizei prin radiaţie
279. Selectaţi reacţiile ce se produc în organism la acțiunea microclimatului rece
280. Definiţi temperatura efectivă
281. Enumeraţi efectele fiziologice ale bioxidului de carbon asupra organismului
282. Specificaţi condiţiile în care se produce sindromul de decompresiune
283. Enumeraţi straturile atmosferei în care temperatura aerului scade proporțional cu altitudinea
284. Enumeraţi straturile atmosferei
285. Selectaţi factorii microclimatului
286. Selectaţi factorul microclimatului
287. Alegeţi caracteristicile microclimatului cald
288. Selectaţi metode de cercetare a acțiunii microclimatului asupra organismului uman
289. Selectaţi căile de cedare a căldurii
290. Selectaţi calea de cedare a căldurii
291. Selectaţi mecanismele de termoliză și ponderea lor în condiții de microclimat optim
292. Definiţi factorii determinanţi ai microclimatului
293. Selectaţi modalităţile de determinare a temperaturii efective
294. Specificaţi acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase
295. Specificaţi caracteristicile microclimatului de supraîncălzire
296. Specificaţi cauzele apariţiei bolii de cheson
297. Indicaţi grupurile măsurilor de protecţie ale aerului atmosferic
298. Indicaţii patologiile care se pot transmite prin mediul aerian
299. Numiţi persoanele care suferă de insuficienţă a radiaţiei ultraviolete
300. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea capacitîţii de răcire a aerului
301. Numiţi tipurile microclimatului după acțiunea asupra organismului
302. Numiţi metodele fiziologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra organismului
303. Numiţi metodele psihologice de determinare a acțiunii microclimatului asupra organismului
304. Stabiliţi metodele de determinare a acțiunii complexe a factorilor de microclimat asupra organismului
305. Specificaţi despre ce ne vorbeşte temperatura efectivă de 18 grade convenționale
306. Specificaţi despre ce ne vorbeşte capacitatea de răcire a aerului de 5,5 mcal/cm2/s
307. Mentionaţi, ce ne arată valorile temperaturii efective în limitele zonei de confort
308. Arătaţi valorile temperaturii efective (în grade convenționale) cînd este înregistrată senzația de confort
termic al organismului
309. Indicaţi decalajul diurn de temperatură a aerului admis într-o încăpere în cazul funcționării sistemelor de
încălzire
310. Arătaţi tipurile de umiditate ale aerului
311. Selectaţi, la ce viteză de mișcare a aerului avem senzația de curent
312. Stabiliţi noțiunea de regim termic
313. Specificaţi manifestările aflării îndelungate în mediu cu temperatură înaltă
314. Arătaţi viteza de mișcare a aerului optimă pentru saloanele spitaliceşti
315. Arătaţi punctele în care se instalează termometrele pentru determinarea decalajelor de temperatură în
saloanele spitaliceşti
316. Arătaţi tipurile de umiditate cu deosebită importanță în practica medicală
317. Selectaţi care tip de umiditate se normează
318. Specificaţi sindroamele ce se produc la inhalarea azotului sub presiune
319. Arătaţi fazele aclimatizării
320. Mentionaţi cum poate fi faza de restructurare a procesului de aclimatizare
321. Specificaţi manifestările acțiunii microclimatului asupra organismului la valoarea temperaturii efective
de 23 grade convenționale
322. Selectaţi felurile de umiditate necesare pentru determinarea umiditătii relative
323. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului corespunzător imaginii
324. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea umidităţii aerului corespunzător imaginii
325. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea umidităţii aerului corespunzător imaginii
326. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea temperaturii aerului corespunzător imaginii
327. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea temperaturii aerului corespunzător imaginii
328. Selectaţi dispozitivul pentru înregistrarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii
329. Selectaţi dispozitivul pentru determinarea presiunii atmosferice a aerului corespunzător imaginii
330. Alegeți factorii de care depinde procesul de aclimatizare
331. Alegeţi dispozitivele utilizate pentru determinarea umidităţii aerului
Literatura utilizată
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994
Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Chișinău, 1998.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.
Cursul teoretic
Igiena apei (conf O Tafuni)
332. Indicaţi aparatul utilizat pentru recoltarea probelor de apă
333. Indicați caracteristicile apelor freatice
334. Indicați care boli cauzate de paraziţi se pot transmite рrin intermediul apei
335. Indicaţi care este conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare
336. Indicaţi care sunt bolile virale transmise pe cale hidrică
337. Indicați ce cantitate de clor activ (%) conţine clorura de var proaspătă
338. Indicaţi ce maladie poate provoca consumul apei potabile poluate cu metil-mercur
339. Indicaţi ce metode se folosesc pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei
chimice a apei
340. Indicați cifrele ce corespund consumului fiziologic al apei pentru o persoană/24 ore, conform
recomandărilor OMS
341. Indicaţi combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de
aprovizionare cu apă
342. Indicaţi concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă
343. Indicați concentraţiile substanţelor chimice inofensive pentru sănătate
344. Indicați condițiile căror trebuie să corespundă apa potabilă
345. Indicați condiţiile fizice de potabilitate ale apei
346. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura între 7-15°C
347. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura mai mare de 15°C
348. Indicați consecințele consumului apei potabile cu temperatura mai mică de 7°C
349. Indicaţi datorită cărei substanţe aflate în exces în apa potabilă poate apărea methemoglobinemia hidrică
la copii
350. Indicaţi dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere
351. Indicaţi dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete
352. Indicaţi grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare
353. Indicați maladiile infecțioase ce nu se pot transmite prin intermediul apei
354. Indicaţi metodele de clorinare apei în scopuri potabile
355. Indicaţi necesitatea fiziologică de apă potabila unui adult timp de 24 ore
356. Indicați patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei
357. Indicați pentru care necesitate se consumă сea mai mică cantitate de apă
358. Indicați procese prin care se realizează autopurificarea apei
359. Indicaţi sursele de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată
360. Indicați sursele de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă
361. Indicați tulburările pentru care conţinutul majorat al sărurilor minerale din apă potabilă poate servi ca
factor de risc
362. Indicaţi variantele de răspuns ce se referă la importanţa igienică a durităţii apei
363. Marcaţi denumirile bolilor parazitare ce se transmit prin intermediul apei
364. Precizaţi care din variantele de răspuns sunt considerate măsuri de prevenţie a bolilor hidrice
365. Precizaţi care din variantele de răspuns sunt сaracteristici ale epidemiilor hidrice
366. Precizaţi care factori contribuie la formarea condiţiilor optime de păstrare clorurei de var
367. Precizaţi care factori pot reduce activitatea clorurii de var
368. Precizaţi care radiații nu sunt utilizate la dezinfecţia apei
369. Precizaţi care sunt indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni
370. Precizaţi ce ar trebui de intreprins pentru a proteja apa din fântâni de poluare
371. Precizaţi ce maladie infecțioasă se poate manifesta în formă de endemie hidrică
372. Precizaţi ce poate cauza compoziţia chimică a apei
373. Precizați ce presupune profilaxia bolilor hidrice
374. Precizaţi ce tip de poluare ne sugerează prezenţa concomitentă a NH3, nitriţilor, nitraţilor în apa potabilă
375. Precizaţi de care factori este condivionată pirogenia apei
376. Precizaţi de ce depinde eficienţa procesului de coagulare a apei
377. Precizaţi de depinde alegerea dozei de clor pentru dezinfecţia apei
378. Precizaţi excesul căror compuși chimici nu sunt consideraţi factori etiologici în producerea
methemoglobinemiei hidrice la copii
379. Precizaţi în care cazuri metoda de tratare a apei va fi considerată igienic adecvată
380. Precizaţi în ce cazuri se aplică coagularea apei
381. Precizați indicii de potabilitate a apei conform Normelor sanitare
382. Precizaţi la ce poate contribui folosirea îndelungată a apei cu duritate sporită
383. Precizaţi noţiunea de oxidabilitate a apei
384. Precizați prezența căror indicatori duce la poluarea cu substanţe organice a apei în sursele deschise
385. Precizaţi proprietăţile organoleptice ale apei
386. Precizaţi simptoamele methemoglobinemiei hidrice la copii
387. Precizaţi, căror compuşi chimici li se datorează formarea durităţii generale a apei
388. Selectați acțiunea corectă a pH-lui apei potabile asupra acidității sucului gastric
389. Selectaţi condiţiile de dezinfecţie eficace a apei
390. Selectați efectele asupra organismului uman ce indică consumul apei cu concentrații mari de pesticide:
391. Selectaţi indicatorii de poluare organică a apei
392. Selectați indicii de securitate epidemiologică pentru apa din apeduct
393. Selectaţi metodele de dezinfecţie a apei
394. Selectaţi patologiile hidrice infecţioase ce se pot manifesta în formă sporadică
395. Selectați principalele metode de condiţionare a calităţii apei
396. Specificaţi apariţia căror semne contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism
397. Specificaţi apariţia căror semne nu contribuie reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism
398. Specificaţi caracteristica atribuită manifestării endemice a patologiilor hidrice infecţioase
399. Specificați care este activitatea medie a clorului în clorura de var peconizată pentru dezinfecţia apei
400. Specificaţi care este conţinutul sulfaţilor în apa potabilă reglementat de Normele sanitare
401. Specificaţi care sunt cerinţele igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor injectabile
402. Specificaţi care sunt radiaţiile utilizate la dezinfecţia a apei
403. Specificaţi cauza apariţiei guşei endemice
404. Specificaţi ce compuşi chimici şi aparate se pot folosi pentru eliminarea substanţelor organice din apă în
condiţii de farmacie
405. Specificaţi ce maladie poate cauza consumul apei potabile poluată cu plumb şi compuşii lui
406. Specificaţi combinaţiile de cuvinte ce reflectă caracteristica igienică a surselor locale de apă (fântânilor)
407. Specificaţi de ce nu va depinde eficienţa procesului de coagulare a apei
408. Specificaţi de la ce concentraţie a fluorului în apa potabilă poate apărea fluoroza
409. Specificaţi de la ce concentraţie de fluor în apa potabilă poateapărea caria dentară
410. Specificați în ce condiții ale consumului de apă poate fi afectată sănătatea oamenilor
411. Specificați în conformitate cu prezența căror indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei
412. Specificați indicatorii indezirabili ai calităţii apei potabile
413. Specificaţi indicatorul siguranţei dezinfecţiei apei potabile
414. Specificaţi indicele chimic de poluare recentă a apei potabile cu substanţe organice
415. Specificaţi indicii bacteriologici ai calităţii apei
416. Specificaţi indicii ce nu reprezintă calitatea bacteriologică a apei potabile
417. Specificaţi metoda sau substanţa utilizată pentru declorinarea apei potabile
418. Specificați metode de limpezire a apei potabile
419. Specificaţi patologiile virale transmisibile prin intermediul apei
420. Specificaţi pentru care necesitate se consumă cea mai mare cantitate de apă
421. Specificaţi priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu clorinarea
422. Specificaţi priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonare comparativ cu clorinarea
423. Specificați substanţele folosite pentru coagularea apei
Literatura utilizată
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994
Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Chișinău, 1998.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.
Cursul teoretic
Patologii hidrice neinfecțioase (conf E Ciobanu)
424. Importanța concentrației de fluor din apa potabilă în apariția cariei dentare
425. Maladiile cauzate de compoziţia chimică a apei
426. Consecințele folosirii îndelungate a apei dure asupra sănătății
427. Simptoamele methemoglobinemiei hidrice
428. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)
429. Riscurile asupra sănătății cauzate de conţinutul sărurilor minerale din apă
430. Simptoamele saturnismul hidric
431. Noțiunea de provincii biogeochimice
432. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii, fluorozei, guşei endemice
433. Consecințele apei poluate cu metil-mercur asupra sănătății
434. Maladia cauzată de apa poluată cu plumb şi compuşii lui
435. Compoziția chimică a apei, tipurile de apă după prezența aniolnilor
436. Modificările organoleptice cauzate de compoziția sărurilor minerale în apă
437. Conținutul elementelor în apa potabilă, dereglări în organismul uman
438. Consecințele concentrației sporite de fier în apa potabilă
439. Maladiile cauzate de elementele: seleniu, stronțiu, iod
Literatura utilizată Cursul teoretic.
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena general, Vol I, Chișinău, 2013.
Ostrofeț Gh., Ciobanu E., Tafuni O. Igiena apei. Curs. Vol.I, 2016.
Iluminare, ventilaţie, încălzire (conf C Croitoru)
440. Alegeţi acţiunea produsă de razele solare
441. Selectați consecinţele create de insuficienţa iluminatului
442. Selectați consecinţa posibilă a insuficienţei iluminatului
443. Selectați consecinţele create de iluminatul excesiv
444. Selectați consecinţa creată de iluminatul excesiv
445. Selectaţi dispozitivul de măsurare a intensităţii luminii
446. Marcaţi valoarea optimă a unghiului de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului
terapeut
447. Selectaţi valoarea optimă a coeficientului de iluminare naturală pentru sălile de studii
448. Marcaţi valoarea CIN recomandată pentru saloane
449. Precizaţi unitatea de măsură a intensităţii luminii
450. Alegeţi definiţia corectă pentru coeficientul de luminozitate
451. Precizaţi modalitatea de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial
452. Alegeţi definiţia corectă a coeficientului de iluminare naturală
453. Specificaţi indicii care caracterizează iluminarea
454. Selectaţi indicele de determinare a iluminatului natural al încăperilor
455. Selectaţi indicii de determinare a iluminatului natural al încăperilor
456. Selectaţi indicii de evaluare a iluminatului natural al încăperilor
457. Marcaţi factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi
458. Specificaţi metodele de studiere a iluminatului artificial al încăperilor
459. Selectaţi avantajele iluminatului luminiscent
460. Selectaţi dezavantajele iluminatului luminiscent
461. Evidenţiaţi aspectele pentru care iluminatul se consideră raţional
462. Selectaţi indicii de studiere a iluminatului artificial al încăperilor
463. Indicaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor
464. Specificaţi exigenţele igienice faţă de iluminarea încăperilor
465. Specificaţi tipurile corpurilor de iluminat după principiul transmiterii luminii
466. Selectaţi avantajul iluminării artificiale faţă de cea naturală
467. Alegeţi funcţiile analizatorului vizual
468. Specificaţi pentru ce este necesară ventilaţia artificială locală
469. Selectaţi factorii ce influenţează ventilaţia naturală a încăperilor
470. Alegeţi tipurile ventilaţiei de aspiraţie
471. Clasificaţi tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune
472. Clasificaţi tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune
473. Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială
474. Alegeţi tipurile de ventilaţie naturală organizată
475. Evidenţiaţi tipurile ventilaţiei naturale neorganizate
476. Selectaţi tipurile ventilaţiei artificiale de refulare
477. Alegeţi tipurile de ventilaţie artificială locală de aspiraţie
478. Marcaţi tipurile de ventilaţie artificială generală
479. Alegeţi tipurile ventilaţiei naturale
480. Specificaţi factorii care determină ventilaţia naturală
481. Indicaţi avantajele ventilaţiei naturale
482. Selectaţi avantajele ventilaţiei artificiale
483. Marcaţi avantajele ventilaţiei artificiale
484. Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de aspiraţie
485. Alegeţi răspunsurile care reflectă mecanismul de acţiune al ventilaţiei artificiale de refulare
486. Indicaţi avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie
487. Marcaţi felurile balanţei de aer
488. Specificaţi aspectele de care depinde alegerea sistemului de ventilaţie
489. Enumeraţi metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei
490. Alegeţi definiţiile pentru volumul necesar de ventilaţie
491. Alegeţi definiţiile pentru multiplul necesar de aer
492. Selectaţi indicii de apreciere a eficacităţii ventilaţiei prin metoda de calcul
493. Alegeţi cantitatea de aer (metri cubi) asigurată prin intermediul ventilaţiei artificiale în decurs de 1 oră
la 1 pat, în saloanele spitaliceşti
494. Alegeţi varianta corectă pentru multiplul schimbului de aer în blocul operator
495. Alegeţi tipul balanţei de aer în încăperile blocului operator
496. Alegeţi tipul balanţei de aer în sala de naştere
497. Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii aseptice
498. Alegeţi tipul balanţei de aer în sălile de manipulaţii septice
499. Alegeţi tipul balanţei de aer în boxele spitalelor de boli infecţioase
500. Alegeţi încăperile în care volumul de aer refulat predomină asupra celui aspirat
501. Alegeţi încăperile în care volumul de aer aspirat predomină asupra celui refulat
502. Selectaţi tipul încăperii pentru care poate fi folosit sistemul termic central cu vapori de apă
503. Selectaţi purtătorii de căldură în cazul încălzirii centrale
504. Indicaţi cerinţele igienice faţă de sistemele de încălzire
505. Marcaţi cerinţele igienice faţă de sistemele termice locale
506. Specificaţi elementele componente ale sistemului centralizat de încălzire
507. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu apă
508. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu apă
509. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu vapori
510. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori
511. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire electrică
512. Identificaţi avantajele sistemului de încălzire cu aer
513. Identificaţi dezavantajele sistemului de încălzire cu vapori
514. Evidenţiaţi avantajele sistemului termic cu lambriuri
Literatura utilizată
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994.
Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Chișinău, 1998.
Bahnarel I, Ostrofeț Gh, Groza L Igiena generală Vol I și II, Chișinău, 2013
Cursul teoretic.
Igiena muncii (conf A Tihon)
515. Alegeți ce este caracteristic pentru aerosolii de praf
516. Alegeți la ce ton de frecvență este mai sensibilă urechea omului
517. Alegeți metodele de determinare a gradului de pericol al prafului
518. Alegeți, care este acţiunea solvenţilor organici asupra organismului
519. Alegeți, cum pot fi clasate muncile conform consumul de energie
520. Alegiți calea cea mai periculoasă de pătrundere a toxicelor în organism
521. Definiţi ce este zgomotul
522. Definiți cum se clasifică noxele profesionale
523. Definiți scopul examenului medical la încadrarea în muncă
524. Enumerați în se împart condiţiile de muncă
525. Indicați unităţile de măsură a intensităţii a zgomotului
526. Indicați măsurile de combatere ale zgomotului
527. Indicați unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului
528. Indicați, felurile de cumulare a toxicelor în organism
529. Menționați, de ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului
530. Numiți ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
531. Numiți cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism din mediul de producere
532. Numiți de ce depinde toxicitatea substanţei chimice
533. Numiți factorii ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului
534. Numiți factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra organismului
535. Numiți formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri
536. Numiți manifestările caracteristice pentru oboseală
537. Numiți manifestările ce apar în barotraumatismul urechii
538. Numiți manifestările la boala cronică de cheson
539. Numiți măsurile curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului
540. Numiți măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor
541. Numiți măsurile de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului
542. Numiți măsurile tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului
543. Numiți prin ce se caracterizează intoxicaţiile cu plumb
544. Numiți prin ce se caracterizează surmenajul
545. Numiți unde apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor, intoxicațiile profesionale
546. Numiți , proprietăţile fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea
547. Numiți acțiunile caracteristice igienei muncii
548. Numiți ce intervine în patogenia intoxicaţiilor cu CO
549. Numiți ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic
550. Numiți ce poate cauza praful de producer
551. Numiți cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici ce se întâlnesc
552. Numiți de ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industrial
553. Numiți de ce e cauzată intoxicaţia cu CO
554. Numiți enunţurile caracteristice acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producer
555. Numiți enunţurile caracteristice acţiunii radiaţiilor infraroşii în mediul de producer
556. Numiți factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor
557. Numiți măsura legislativă în combaterea acţiunii nocive a prafului
558. Numiți măsurile sanitaro-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului
559. Numiți modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice
560. Numiți modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală
561. Numiți organele implicate în neutralizarea toxicelor din organism
562. Numiți, ce poate apărea în cazul expunerii pe timp îndelungat la vibraţii
563. Numiți, ce pot provoca vibraţiile transmise sistemului mână – brat
564. Numiți, factorii de care nu depinde dezvoltarea maladiei "de zgomot"
565. Numiți, frecventa sunetelor la care e mai sensibil analizatorul auditiv
566. Numiți, la ce conduce expunerea repetată la zgomot, la locul de muncă
567. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii vibraţiilor
568. Numiți, se iau în considerare pentru stabilirea diagnosticului de surditate profesionala
569. Numiți, semnele clinice caracteristice bolii de vibratie cauzate de actiunea combinata a vibratiei locale și
generale
570. Numiți, asupra căror sisteme au efect negativ vibraţiile
571. Numiți, care dintre măsurile care determină combaterea zgomotului la sursă
572. Numiți, care sunt simptoamele clinice precoce ale silicozei
573. Numiți, ce nu este caracteristic pentru oboseală
574. Numiți, ce pot provoca vibraţiile transmise întregului corp
575. Numiți, ce profesie include riscul aparitiei bolii Cheson
576. Numiți, ce profesie nu include riscul aparitiei bolii de vibratie
577. Numiți, ce se înţelege prin accident de muncă
578. Numiți, de ce este cauzată la inhalare bronșita cronică de praf
579. Numiți, durata normală a zilei de lucru
580. Numiți, echipamentele individuale de protecţie împotriva zgomotului
581. Numiți, indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în timpul lucrului
582. Numiți, măsurile de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale
583. Numiți, masurile profilactice în cadrul bolii de vibratie
584. Numiți, mecanismele patogenetice ale maladiei Cheson
585. Numiți, obiectivele principale ale controlului medical la persoanele expuse riscului cu silicogen
586. Numiți, pericolul dezvoltarii bolii de vibratie, la vibratia cu frecventa maxima
587. Numiți, prafurile care declanseaza silicatozele
588. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii vibraţiilor
589. Numiți, principalele măsuri organizatorice care trebuie luate în vederea combaterii zgomotului
590. Numiți, principalele măsuri tehnice care trebuie luate în vederea combaterii zgomotului
591. Numiți, semnele clinice ale bolii de altitudine
592. Selectați enunţul incorect pentru caracteristica acţiunii prafului
593. Selectați ce acțiune manifestă toxicele industrial
594. Selectați ce nu va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb
595. Selectați ce răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în effort
596. Selectați ce va include raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb
597. Selectați manifestările ce apar la muncile fizice grele în organism
598. Selectați precauțiile apărute la decompresiunea după lucrul la presiune crescută
599. Specificați cum se efectuează controlul medical periodic
600. Specificați locurile de depozitare al plumbului
601. Specificați prin ce se face eliminarea plumbului din organism
602. Specificați prin ce se manifestă boala de vibrație
603. Specificați, care este acţiunea nocivă al prafului asupra organismului
604. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industrial
605. Specificați, influența căii de pătrundere a toxicelor industrial
606. Stabiliți calea de cumulare a plumbul în organism
607. Stabiliți scopul controlului medical periodic
608. Selectați, definiția corectă de ergonomie
609. Numiți, obiectivele de studiu al ergonomiei
610. Numiți, riscurile la care ne expunem lucrând la calculator
611. Numiți, consecințele la care ne expunem lucrând la calculator
612. Numiți, zonele mai des afectate ale organizmului la care ne expunem lucrând la calculator
613. Numiți, zonele organismuluiîn care apar dureri cel mai frecvent lucrând la calculator
614. Selectați, elementele care duc la crearea unui mediusănătos de lucru la calculator
615. Numiți efectele negative ale utilizării calculatorului
616. Numiți, consecințele utilizării incorecte ale tastaturii și mouse-ului
617. Selectați, definiția corectă a sindromului de ochhi uscat
618. Numiți factorii agravanți pentru ochiul uscat
619. Numuți factorii nicivi și periculoși al mediului de muncă lucrând la calculator
Literatura utilizată
Gabovici RD Igiena Chișinău, 1991
Ostrofeț Gh Igiena Chișinău, 1994
Ostrofeț Gh Curs de igienă Chișinău, 1998
Ion Bahnarel (et.al) Igiena generală, lucrări practice, Chișinău,2013
Victor Vangheli Igiena muncii. Chișinău, 2000.
Grigore Friptuleac (et.al.) Igiena muncii. Chișinău, 2009.
Aliona Tihon Fiziologia muncii. Modificările fiziologice a diferitor aparate, sisteme ale
organismului în timpul muncii. Elaborare metodică… Chișinău, 2016
Curs teoretic.
Igiena muncii în agricultură (conf E Ciobanu)
620. Obiectul de studiu al igienei muncii în agricultură
621. Măsuri elaborate de igiena muncii în agricultură
622. Sarcinile igienei muncii în agricultură
623. Particularitățile muncii agricole
624. Consecințele discordanței sarcinilor în cadrul muncii agricole
625. Consecințele acțiunii factorilor de mediu în cadrul muncii agricole
626. Consecințele tehnologizării muncii agricole
627. Consecințele utilizării pesticidelor și îngrășămintelor minerale în cadrul muncii agricole
628. Consecințele noxelor biologice în cadrul muncii agricole
629. Clasificarea muncii în gospodăria sătească
630. Factorii de care depind condițiile de muncă în agricultură
631. Categoria de bază a lucrătorilor în agricultură
632. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă a mecanizatorilor
633. Bolile profesionale ale mecanizatorilor
634. Bolile cu incapacitate temporară de muncă a mecanizatorilor
635. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în agricultură
636. Măsurile de diminuare a conținutului de pulberi în zona de respirație a mecanizatorilor
637. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în sere cu încălzire cu gaz, cu bioîncălzire
638. Maladiile evidențiate în structura morbidității lucrătorilor din sere
639. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă în zootehnie
640. Factorii de care depinde gradul de impurificare microbiană a locului de lucru în zootehnie
641. Substanțele care condiționează mirosul specific neplăcut prezent la locul de lucru al zootehnicienilor
642. Bolile profesionale de etiologie infecțioasă şi neinfecțioasă în zootehnie
643. Bolile cu incapacitate temporară de muncă în zootehnie
644. Caracteristica fabricilor avicole
645. Factorii care acționează asupra condițiilor de muncă la fabricile avicole
646. Structura morbidității în avicultură
647. Măsurile de ameliorare a condițiilor de muncă în zootehnie, în avicultură
648. Categoriile de persoane, ce îndeplinesc munci agricole, care sunt supuse examenului medical conform
ordinului 132 „Privind examenele medicale obligatorii la angajarea în
649. muncă și periodice ale lucrătorilor care sunt supuși acțiunii factorilor nocivi și nefavorabili”
Literatura utilizată Curs teoretic.
Igiena utilizării substanţelor chimice în agricultură (conf E Ciobanu)
650. Factorii de care depinde toxicitatea pesticidelor 651. Sensibilitatea individuală a organismului față de substanțele toxice
652. Clasificarea pesticidelor după gradul de toxicitate, volatilitate, cumulare, pericol
653. Clasificarea pesticidelor după stabilitate
654. Căile de pătrundere a pesticidelor în organism
655. Căile de eliminare a pesticidelor din organism
656. Noțiune de pesticide
657. Impactul pesticidelor asupra mediului și organismului uman
658. Exigențe igienice față de pesticide
659. Gradul de pericol al pesticidelor
660. Efectul toxic al pesticidelor
661. Cele mai afectate sisteme și organe la acțiunea pesticidelor
662. Măsurile de prevenire a cazurilor de intoxicare a populației cu pesticide
663. Factorii nocivi în timpul lucrului cu pesticidele
664. Măsurile de profilaxie a intoxicațiilor profesionale cu pestici
Literatura utilizată Curs teoretic.
Regimul sanitaro-igienic în instituţiile medico-sanitare (conf E Ciobanu)
665. Noţiune de infecţii nosocomiale 666. Factorii ce duc la apariția infecţiilor intraspitaliceşti
667. Cauzele apariţiei infecţiilor intraspitalicești
668. Deficienţele combaterii infecţiilor intraspitalicești
669. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti
670. Clasificarea infecțiilor intraspitalicești după locul apariției, etiologie, componența
microflorei
671. Calea de transmitere a infecţiilor nosocomiale
672. Particularităţile „microflorei contemporane”
673. Direcțiile de efectuare a măsurilor de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti
674. Factorii de care depinde eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nosocomiale
675. Clasificarea pe categorii a deşeurilor medicale solide
676. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase
677. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală
678. Procedeele la care sunt supuse apele reziduale din secţiile contagioase
679. Importanţa infecţiilor nosocomiale
680. Scopul studierii problemei infecțiilor nosocomiale
681. Cauzele apariției infecțiilor intraspitalicești
682. Principala măsură a regimului antimicrobian în cadrul infecțiilor nosocomiale
683. Protecția față de infecțiile aerogene în încăperile spitalicești
684. Tipurile de ventilație care asigură o puritate deosebită în încăperile de spital
685. Factorii care asigură puritatea aerului și confortul termic în încăperile spitalicești
686. Factorii de care depinde volumul de aer în saloanele spitalicești
687. Factorii care asigură volumul de ventilație în încăperile spitalicești
688. Multiplul schimbului de aer în saloanele spitalicești
689. Indicii de care se ține cont la calcularea volumului optim de ventilație pentru încăperile spitalicești
690. Metodele de epurare a apelor reziduale spitalicești, în instalațiile locale
691. Mijloace prin care poate fi efectuată dezinfecția aerului în încăperile spitalicești
692. Surse de raze ultraviolete cu acțiune bactericidă, pentru încăperile spitalicești
693. Variante în care pot fi folosite razele ultraviolete în încăperile spitalicești
694. Semne clinice ce pot apărea la persoane la o iradiere prelungită și intensivă a lămpilor cu
raze ultraviolete
695. Eficacitatea tratării cu raze ultraviolete a aerului din încăperile spitalicești
696. Neutralizarea apelor reziduale din spitale
697. Volumul minim de ventilație a aerului pentru un bolnav în saloane
698. Multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operație
699. Dezinfecția aerului în prezența bolnavilor
700. Generator cu radiații ultraviolete scurte cu randament sporit
701. Măsurile de profilaxie a infecțiilor intraspitalicești
Literatura utilizată Curs teoretic.
Gabovici R. Igiena. Chisinau, 1991
2. Regulamentul sanitar privind conditiile de igiena pentru institutiile medico-sanitare (HG 663
din 23.07.2010)
Igiena copiilor şi adolescenţilor (conf C Croitoru)
702. Alegeţi variantele ce reflectă dezvoltarea fizică a copilului
703. Evidenţiaţi indicii utilizaţi în studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor
704. Alegeţi indicii somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor
705. Alegeţi indicii somatoscopici de dezvoltare fizică
706. Alegeţi indicii fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice
707. Precizaţi metodele de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor
708. Alegeţi metodele de determinare a gradului de proporţionalitate al dezvoltării fizice
709. Alegeţi metoda prin care poate fi determinată vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor
710. Alegeţi componentele necesare în studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor
711. Selectaţi indicii utilizaţi în aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii
712. Alegeţi scopurile controalelor medicale periodice a copiilor
713. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la prima grupă de sănătate
714. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a doua de sănătate
715. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a treia de sănătate
716. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a patra de sănătate
717. Alegeţi criteriul după care copiii şi adolescenţii se atribuie la grupa a cincea de sănătate
718. Evidenţiaţi indicii pentru determinarea vârstei biologice a copiilor şi adolescenţilor
719. Specificaţi afecţiunile caracteristice copiilor de vârstă şcolară
720. Selectaţi condiţiile favorizante apariţiei miopiei la elevi
721. Selectaţi cauzele dereglării ţinutei la elevi
722. Alegeţi măsurile de profilaxie ale miopiei la elevi
723. Specificaţi legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor
724. Alegeţi definiţiile acceleraţiei în dezvoltare a copiilor
725. Selectați criteriile după care se apreciază "maturizarea şcolară"
726. Alegeţi caracteristicile de care se va ţine cont la alcătuirea regimului zilei elevului
727. Selectaţi principiile de elaborare a regimului zilei elevului
728. Selectaţi tipurile de regimuri în educaţia fizică a copiilor
729. Alegeţi caracteristicile regimului protector în activitatea copilului
730. Alegeţi caracteristiucile regimului extenuant în activitatea copilului
731. Alegeţi caracteristicile regimului stimulator în activitatea copilului
732. Selectaţi criteriile de care se va ţine cont la repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie
fizică
733. Indicaţi grupurile de educaţie fizică a elevilor
734. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul pregătitor de educaţie fizică
735. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul de bază de educaţie fizică
736. Alegeţi aspectele după care elevii se vor include în grupul special de educaţie fizică
737. Numiţi modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor
738. Alegeţi modificările cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor
739. Specificaţi factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor
740. Selectaţi factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor
741. Selectaţi factorii endogeni de care depinde dezvoltarea individuală a copilului
742. Alegeţi factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor
743. Selectaţi factorii exogeni socio-economici, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor
744. Marcaţi variantele de raspuns care reflectă acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului
745. Selectaţi variantele cu importanţă în instruirea prin muncă a copiilor şi adolescenţilor
746. Alegeţi diferenţa de înălţime a elevilor, care pot fi amplasaţi după unul şi acelaşi număr de masă şi
scaun
747. Alegeţi suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei a II -a - a IV-a
748. Alegeţi numărul de grupe de mese şi scaune pentru copiii din instituţiile preşcolare
749. Marcaţi numărul de grupe de înălţime a elevilor pentru care este prevăzută mobila şcolară
750. Indicaţi exigenţele igienice faţă de mobilierul şcolar
751. Specificaţi cerinţele igienice către masa şi scaunul şcolar
752. Alegeţi variantele pentru poziţia scaunului faţă de masă, când sporeşte efortul static al elevului
753. Indicaţi orientarea optimă a sălilor de clasă
754. Indicaţi principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
Literatura utilizată
Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Ostrofeț Gh. Igiena. Chișinău, 1994.
Ostrofeț Gh. Curs de igienă. Chișinău, 1998.
Bahnarel I., Ostrofeț Gh., Groza L. Igiena generală Vol II, Chișinău, 2013.
Cursul teoretic.
Noţiuni şi aspecte ale schimbării climei în contextul încălzirii globale (conf C Croitoru)
755. Evidenţiaţi aspectele ce caracterizează schimbarea climei
756. Evidenţiaţi aspectele ce caracterizează încălzirea globală
757. Selectaţi sectoarele care vor simţi impactul esenţial al schimbării climei
758. Evidenţiaţi fenomenele meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice
759. Marcaţi consecinţele acţiunii fenomenelor extremale
Literatura utilizată
Cursul teoretic.
Noțiuni despre evaluarea riscului generat de mediu pentru sănătate (prof I Bahnarel)
760. Noţiunea de promovare a sănătăţii şi educaţia pentru sănătate
761. Evidenţiaţi metodele de educaţie pentru sănătate
762. Selectaţi contingentele de risc pentru activităţi de promovare a sănătăţii
763. Numiţi baza legislativă în domeniul promovării sănătăţii
764. Evidenţiaţi activităţile de promovarea sănătăţii în combaterea tabacismului şi alcoolismului
Literatura utilizată
Chicu V. Promovarea sănătăţii. Chişinău, 2007.
Friptuleac Gr. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate (teorie şi practică), Chişinău,
2018.
Cursul teoretic.
Aspecte ale educaţiei pentru sănătate şi metodele de realizare (prof I Bahnarel)
765. Noţiunea de promovare a sănătăţii şi educaţia pentru sănătate
766. Evidenţiaţi metodele de educaţie pentru sănătate
767. Selectaţi contingentele de risc pentru activităţi de promovare a sănătăţii
768. Numiţi baza legislativă în domeniul promovării sănătăţii
769. Evidenţiaţi activităţile de promovarea sănătăţii în combaterea tabacismului şi alcoolismului
Literatura utilizată Chicu V. Promovarea sănătăţii. Chişinău, 2007.
Friptuleac Gr. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate (teorie şi practică), Chişinău,
2018.
Cursul teoretic.
Igiena solului (A Garbuz)
770. Numiți indicatorul salubrizării sanitare telurice
771. Alegeți microorganisme sporulate teluric rezidente
772. Distingeți indicatorii de evaluare igienică a solului
773. Procesul de autopurificare a solului presupune
774. Marcați valoarea exagerată pentru indicele Hlebnicov
775. Selectați indicatorii fizico-igienici a solului
776. Specificați tipurile de poluarea chimică a solului:
777. Numiți indicatorii de evaluare sanitaro-igienică a solului
778. Solul este habitat de
779. Solul poate prezenta următoarele tipuri de pericole pentru sănătatea publică
Literatura utilizată Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Mănescu S. Igiena. București, 1994
Mănescu S. Tratat de igienă, 1985
Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Igiena Mediului, 2003
Friptuleac Gr., Băbălău V., Igiena Mediului, 1998
Salubrizarea centrelor populate (A Garbuz)
780. Numiți tipurile de reziduuri
781. Deșeurile pot contamina mediul
782. Gunoiul poate fi sursă de următoarele infecții
783. Pentru neutralizarea deșeurilor solide se folosesc
784. Nominalizați metodele folosite pentru epurarea apelor reziduale
785. Enumerați metodele care pot fi folosite la epurarea apelor reziduale
786. Marcați metoda chimică folosită pentru tratarea apelor reziduale
787. Definiți tipurile de reziduuri solide
788. Definiți metode biologice de prelucrare a deșeurilor
789. Marcați tipurile de canalizarea
Literatura utilizată Gabovici R. D. Igiena. Chișinău, 1991.
Mănescu S. Igiena. București, 1994
Mănescu S. Tratat de igienă, 1985
Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Igiena Mediului, 2003
Friptuleac Gr., Băbălău V., Igiena Mediului, 1998
Igiena individuală Igiena îmbrăcămintei şi încălţămintei (conf E Ciobanu)
790. Destinația îmbrăcămintei
791. Clasificarea îmbrăcămintei după destinație
792. Clasificarea fibrelor chimice folosite la fabricarea ţesăturilor
793. Metodele de cercetare sanitaro-igienică a ţesăturilor
794. Părţile componente de bază a igienei individuale
795. Consecințele alegerii incorecte a încălţămintei
796. Cerinţelele igienice față de îmbrăcăminte, încălţăminte
797. Indicatori igienici folosiţi la aprecierea ţesăturilor pentru îmbrăcăminte, încălţăminte
Literatura utilizată Curs teoretic
Igiena mintală (conf O Tafuni)
798. Selectați autorul ce a întrodus în uz termenul de,, Igienă mintală”
799. Indicați nivelele de acțiune a le Psihoigienei
800. Selectați necesitățile de bază ale vieții formulate de E. Schomburg
Literatura utilizată Cursul teoretic.