Post on 04-Jul-2015
Educatie timpurie. Problematica dezvoltării globale şi individuale a
copilului mic.
Lect.dr. Laura Elena CIOLAN
Universitatea din BucurestiDepartamentul pentru Pedagogia Învăţământului
Primar şi Preşcolar
Programele de educatie timpurie
Beneficiile programelor de educatie timpurie: comunitate, parinti, copii, profesori, societate in sens larg, economie, dezvoltarea stiintei
Teme de dezbatere
1. Educaţia timpurie: doar o schimbare de concept?
2. Instituţiile educaţiei timpurii: organizare şi funcţionare
3. Cadrul didactic: de la teorie la practica profesională
Argumente si premise (1)
“Educatie globala si functionala din perspectiva curriculara”
“Pedagogie a actiunii si a comunicarii centrata pe copil, ca autor al devenirii”
“Abordare stiintifica a copilului in organizarea si realizarea procesului de invatare
Sprijin psihopedagogic acordat fiecarui copil
Argumente si premise (2)
Studierea fenomenului educational sub toate aspectele pe care le exercita factorii educatiei asupra dezvoltarii copilului in plan cognitiv, afectiv-motivational si comportamental
Studierea si analizarea/reflectarea asupra modului de organizare si structurare a situatiilor educative in vederea solicitarii la maximum a potentialului copilului
Optimizarea educatiei la varstele mici prin analiza tuturor factorilor implicati
Programe de educatie timpurie - dimensiuni internationale
Valoarea si importanta programelor de educatie timpurie
Rol determinant al primelor experiente de invatare si relationare
Valorizare si potentare a diferentelor dintre copii
Flexibilizarea invatarii si set de interventii educative adecvate varstei mici
Beneficiile programelor de educatie timpurie(1)
Pentru copii: psihosocial, sanatate, progres, performanta;
Pentru adulti: cunoastere generala, atitudine si practici, relatii, angajare;
Pentru comunitate. Mediu fizic, participare sociala, institutii, efectivitate/capacitate;
Pentru societate: calitatea vietii.
Beneficiile programelor de educatie timpurie(2)- tendinte
Politicile de dezvoltare la varstele mici sunt legate de reforme politice, economice si sociale;
”Educatia si protectia copilului mic nu reprezinta o scoala la dimensiuni reduse”;
”Asigurarea supravegherii copilului mic, fara asteptari de educationale”;
”Gradinita ofera un program de pregatire a copilului pentru scoala”;
Noi dimensiuni ale programelor de educatie timpurie: acces, abordare globala, responsabilitate institutionala.
Educatia timpurie- un slogan politic
UNICEF, 2002, lanseaza cerinta celor zece actiuni necesare pentru cresterea calitatii vietii copilului:
1. Nici un copil sa nu fie exclus!2. Copiii mai intâi!3. Ingrijire pentru fiecare copil!4. Sa luptam cu HIV/SIDA!5. Sa oprim exploatarea si lovirea copiilor!6. Sa ascultam ce spun copiii!7. Sa dam educatie fiecarui copil!8. Sa protejam copiii de război!9. Sa protejam Pamântul pentru copii!10.Sa luptăm impotriva sărăciei si să investim în
copii!
1. Educaţia timpurie: doar o schimbare de concept?
1990 – Congresul Mondial pentru Copii şi Conferinţa Mondială despre Educaţia pentru Toţi (Jomtien, Thailanda) Fiecare persoană – copil, tânăr şi adult trebuie să fie capabilă
să beneficieze de oportunităţile educaţionale proiectate pentru a-i satisface nevoile de bază privind învăţarea. (...)
Educaţia timpurie implică o nouă abordare a copilului şi a nevoilor acestuia – nevoia de învăţare în mod special.“Adultul trebuie să îl pună în situaţii de învăţare, să îl ghideze şi să îl încurajeze în demersul lui de a cunoaşte lumea”
ET = domeniu de studiu relativ nou, integrat: sănătate şi nutriţie, dezvoltarea familială şi comunitară, dezvoltarea femeii, psihologia dezvoltării, sociologia, antropologia...
Copilăria şi educaţia timpurie (1)
“Copilăria timpurie” este definită ca perioada din viaţa copilului de la concepţie pănă la vârsta de 7-8 ani.
Învăţarea: manipularea de obiecte, explorarea lumii înconjurătoare, experiementare, încercare şi eroare în mediu sigur şi stimulativ (learning by doing).
Dezvoltarea pre-natală este inclusă – continuitatea experienţelor pentru copil
Perioada cea mai rapidă de dezvoltare a creierului: primii doi ani de viaţă (funcţii intelectuale, emoţionale, fizice / imunologice şi sociale importante)
Copilăria şi educaţia timpurie (2)
Îngrijirea – specificul adăugat pentru a surprinde caracteristicile programelor adresate ante-preşcolarilor
Definiţia actuală: proces prin care se creează un “mediu care îi capacitează” pe copii, care le poate sprijini dezvoltarea optimală.
Mediu sănătos şi sigur Interacţiuni suportive şi afective Stimulare Protecţie Timp
Copilăria şi educaţia timpurie (3)
Dezvoltarea: ansamblul proceselor de schimbare prin care copilul ajunge să dobândească niveluri tot mai complexe de mişcare, gândire, sentimente şi interacţiune cu oamenii şi obiectele din mediul său de viaţă.
Dezvoltarea copilului constă atât în evoluţia caracteristicilor determinate biologic, cât şi în formarea trăsăturilor prin învăţare şi experimentare.
Învăţarea este crucială în dezvoltare, fiind înţeleasă ca proces de asimilare de noi cunoştinţe, de formare de deprinderi, competenţe, atitudini şi valori prin experimentare, observare, reflecţie...
Educatia si dezvoltarea de la nastere la 3 ani
Dezvoltarea prenatala Dezvoltarea cerebrala la copiii mici Efectele alimentatiei si alaptarii
sanatoase Dezvoltarea limbajului si intelegerea
comunicarii cu ceilalti Atasamentul si diferentele
individuale de temperament Semnificatia diversitatii culturale
(constiinta de sine)
Educatia si dezvoltarea de la 3 la 6/7 ani (1)
Extinderea orizontului restrans al familiei(conditii de viata si cerinte noi, influente diverse)
Jocuri sarace in continut, elementul imitatei cel mai fracvent
La inceput de prescolaritate, perceptia, memoria, gandirea sunt legate de actiune, nu au caracter sistemic dar evolueaza intr-un ritm accelerat
Educatia si dezvoltarea de la 3 la 6/7 ani (2)
3-4 ani: cresterea intereselor, a aptitudinilor implicate in satisfacerea dorintei de explorare; instabilitate psihomotorie; dependenta de mediul familial; se face trecerea de la satisfacerea necesitatilor imediate la activitati mai complicate ca satisfacere a trebuintelor psihologice; procese cognitive dependente de actiune;limbaj situativ;instabilitate afectiva si motorie
Educatia si dezvoltarea de le 3 la 6/7 ani (3)
4-5 ani: dezvoltarea autonomiei; receptivitate la specificul mediului de viata; ritmul accelerat al socializarii; jocul are caracter colectiv si este atasat de experienta sociala acumulata de copil; procese intelectuale care se desprind de realitate si devin procese independente; se dezvolta limbajul, memoria activa, capacitatea de concentrare a atentiei la 14 min; se constituie si se dezvolta trebuinta de expresie artistica ca dorinta de identificare
Educatia si dezvoltarea de 3 la 6/7 ani (4)
5-6/7 ani: diferentierea comportamentului si a conduitei fata de alte persoane; activitatile sustinute din gradinita modifica atitudinea fata de realitatea fizica si cea emotiala; capacitatea de invatare se extinde, este activa si asociata intereselor de cunoastere; perceptia devine pricepere prin observatie si exersari; apar forme ale gandirii logice; atentie voluntara de durata
Educatia si dezvoltarea scolarului mic (1)
...Sau sfarsitul copilariei O incetinire a procesului de crestere Creste autocontrolul, dezvoltarea abilitatilor
motorii, schimbarea dentitiei provizorii Invatarea scolara influenteaza procesul
dezvoltarii, se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, realitatea
Creste caracterul voluntar si constient al manifestarilor
Interesat de imitarea celor mari, de aventura, de modele de personaje
Educatia si dezvoltarea scolarului mic (2)
Dezvoltarea personalitatii, a constiintei de sine, cautarea unui loc al sau
Devine un colectionar de ... Largirea socializarii, a campului de de actiune,
a mobilitatii Cl I,II- atentie fluctuanta, memorie vizuala,
tendinte spre joc, instalarea rapida a oboselii, atractie pentru actiuni din imediata apropiere, creste spiritul de competitie
Cl III,IV- interes pentru cunostinte, tehnici de invatare, mentalitate realista, competitie
Argumente pentru investiţia în educaţia timpurie
Copiii au dreptul de a trăi şi de a se dezvolta la cel mai înalt nivel posibil.
Efortul de a aborda integrat dezvoltarea copilului la vârste mici contribuie la diminuarea şanselor de apariţie a problemelor de dezvoltare în viitor.
Investiţia în primii ani de dezvoltare a copilului produce beneficii economice pentru societate
Creşterea gradului de participare socială, prin concentrarea eforturilor pe „bunul comun”, reprezentat de copii.
Perpetuarea valorilor culturii prin intermediul tinerilor. Programele de educaţie timpurie promoveză echitatea,
contribuind la combaterea inegalităţilor pri oferirea de şanse egale.
2. Instituţiile educaţiei timpurii: organizare şi funcţionare (1)
Racordarea la social
Promovarea diversităţii culturale
Calitatea pregătirii personalului didactic
Managementul schimbării
Organizarea spaţiului de joc
Principiile fundamentale ale educaţiei timpurii
Instituţiile educaţiei timpurii: organizare şi funcţionare (2)
Individualizarea şi diferenţierea educaţiei timpurii
Relaţia educaţie – copil – joc
Flexibilitate şi creativitate în abordarea situaţiilor educaţionale
„Părintele ca educator”
Deschiderea la schimbare culturală
Viziune clară
Lideri respectaţi
Comunicare autentică
Colegialitate şi cooperare
Mediu reflexiv
Centrare pe dezvoltarea copiilor
Evaluare şi responsabilitate
Deschiderea la schimbare culturală (2)
Cooperarea cu comunitatea
Centrare pe calitatea serviciilor
Iniţiativă şi capacitate de inovare
Flexibilitate şi dezvoltare prin proiecte
3. Cadrul didactic: de la teorie la practica profesională
Competenţe psihopedagogice – proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor specifice procesului de învăţare; cunoaşterea,
consilierea şi asistarea dezvoltării copilului Competenţe sociale –
interacţiuni sociale cu copiii şi grupurile de copii
Competenţe manageriale – organizarea şi conducerea grupei de copii
Cerinţe pentru cadrul didactic (1) Să coreleze programele educative cu particularităţile
copiilor şi ale grupei/clasei; Să analizeze / evalueze şi să folosească resursele
existente şi să le îmbogăţească; Să coreleze activitatea individuală cu cea în grupuri
mici şi cu grupa/clasa întreagă; Să identifice obiectivele de dezvoltare ale
grupei/clasei / ale fiecărui copil; Să amenajeze spaţiul educativ; Să se autoevalueze periodic, în manieră reflexivă; Să-şi perfecţioneze practicile şi să-şi împărtăşească
experienţa celorlalti colegi; Să promoveze climatul pozitiv în educaţie; Să comunice efectiv şi eficient cu copiii, cu părinţii,
cu colegii,etc.;
Cerinte pentru cadrul didactic (2)
Proiectarea si organizarea activitatilor directe si indirecte
Construirea ocaziilor de joc
Revalorizarea jocului in actul educational
Roluri noi pentru cadrul didactic
Activitatea cu fiecare copil in parte
Atitudine flexibila fata de copil si actul educational
Institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 1
Din punct de vedere institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde:
cresele (pot fi atat de stat, cat si particulare) care vizeaza copii intre 0 si 3 ani:
grupa mica, pana la implinirea varstei de un an;
grupa mijlocie, intre un an si 2 ani; grupa mare, intre 2 ani si 3 ani.
Practica pedagogică/ Formare profesionala
Componenta pedagogică
Cercetarea (modelul research-based teacher education – Finlanda)
Componenta complementară (consilierea şi educaţia copiilor cu CES, comunitate, ONG, media în educaţie etc.)
Institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 2
din personalul care lucreaza in cresele de copii: “ingrijitoarea” sau ,in unele cazuri, “instructorul de educatie”-se ocupa, complementar, de stimularea si dezvoltarea copilului prin jocuri si activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu pedagogic)
Din personalul care lucreaza in cresele de copii mentionam: “ingrijitoarea” sau ,in unele cazuri, “instructorul de educatie”; acesta ocupandu-se, complementar, de stimularea si dezvoltarea copilului prin jocuri si activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu pedagogic) care lucreaza in crese datorita faptului ca postul ocupat anterior s-a desfintat sau nu au ocupat post in invatamantul prescolar. Ingrijitoarele au studii elementare, unele dintre ele studii liceale.
Institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 3
Unii instructori de educatie lucreaza in crese datorita faptului ca postul ocupat anterior s-a desfintat sau nu au ocupat post in invatamantul prescolar
Ingrijitoarele au studii elementare, unele dintre ele studii liceale.
Din personalul care lucreaza in cresele de copii mentionam: “ingrijitoarea” sau ,in unele cazuri, “instructorul de educatie”; acesta ocupandu-se, complementar, de stimularea si dezvoltarea copilului prin jocuri si activitati specifice varstei. Unii instructori de educatie sunt absolventi ai Scolii Normale( liceu pedagogic) care lucreaza in crese datorita faptului ca postul ocupat anterior s-a desfintat sau nu au ocupat post in invatamantul prescolar. Ingrijitoarele au studii elementare, unele dintre ele studii liceale.
Institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde: 4
gradinitele (pot atat de stat, cat si particulare) care vizeaza copii intre 3 si 6-7ani:
grupa mica 3-4 ani; grupa mijlocie 4-5ani; grupa mare 5-6 ani pregatitoare pentru scoala 6-7 ani;
Institutional, invatamantul adresat copiiilor pana la 6-7 ani cuprinde:5
Centre de zi pentru copii sub 6 ani, aflati in situatie de risc, coordonate de Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului;
Centre de zi sau grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de MECT, care oferă exemple de bună practică în domeniu;
Accente noi prezente în curriculumul Accente noi prezente în curriculumul revizuitrevizuit
1. Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare
2. Mediul educaţional 3. Rolul familiei 4. Conceptul de dezvoltare globală
a copilului, accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului
Cum invata ”managerii”/profesori la clasa, grupa?? 1
Managerii invata conducand iar altii invata mai repede pentru ca au potential sau au sefi mai buni
Inteligenta emotionala si calitatile de conducere rezulta cresterea capacitatii de conducere, nu doar extinderea si imbunatatirea aptitudinii manageriale generale
Cum invata ”managerii”/profesori la clasa,grupa?? 2
Managerul trebuie sa-si asume principala responsabilitate propria sa dezvoltare
Managerii gandesc in termeni de activitati nu de oportunitati de invatare
Fiecare individ trebuie sa-si elaboreze propriul plan de dezvoltare 1
ce cunostinte si aptitudini intentionati sa dobanditi
ce niveluri de competenta doriti sa atingeti care sunt obiectivele de invatare ce veti face pentru a va atinge obiectivele,
ce cursuri de instruire, ce sarcini, ce plan de dezvoltare pe etape
Fiecare individ trebuie sa-si elaboreze propriul plan de dezvoltare 2
cum veti demonstra ceea ce ati invatat
de ce resurse veti avea nevoie