dorilo~;;-;-';;g~i-;--;'i':;;;;1; :1 ~ampulUJeu ae IJisiune€¦ · rintilor si strabunilor nostri...

Post on 03-Aug-2020

2 views 0 download

Transcript of dorilo~;;-;-';;g~i-;--;'i':;;;;1; :1 ~ampulUJeu ae IJisiune€¦ · rintilor si strabunilor nostri...

I II

te, ce splendoare l par cat de ne-inchipuit de mare va fi splendoa-rea eerului nou, cand Atotputer-nicul Ziditor Divin, prin Eternul .Sau Fiu, va chema in existentaslava noilor Iucrari, cand rascum-pararea va fi absolut desavarsita!"Atunci nimeni, zice proorocul,nu-si va mai aduce aminte de lu-crurile trecute, si nimanui nu-iVOl' mai veni in minte." lsa. 65: 17.."Lucruri pe cari ochiul nu le-a va-zut, zice sf. Pavel, urechea nu le-aauzit, si la inima omului nu s'ausuit, asa sunt lucrurile pe cariDumnezeu le-a pregatit pentru ceiee-L iubesc." 1 Cor. 2 :9. "Astfel,noi dupa f'agaduinta Lui, asteptamceruri noui si un pamant nou, incare va locui dreptatea." 2 Petru3:13.

, I

Pamantul de acumDupa infatii,larile prezente, pa-

mantul e plin de mizerie si neoran-duiri, in robia stricaciunii, acope-rit cu roadele neascultarii de Dum-nezeu, si totusi e asa de atractivca multi ar prefera sa ramaie peel, asa cum este, pentru totdeauna.Pamantul a f'ost facut locuinta pa-rintilor si strabunilor nostri deveacuri, locuinta omului fa~ut du-pa chipul, si asemanarea lui Dum-nezeu, si a fost f'acut in splen-doare: Acoperit cu iarba verde, cudiferite flori frumoase si mirosi-toare si legume. lmpodobit cupomi umbrosi si roditori, -cu stanci,munti si vai roditoare, cu raurisi izvoare de apa izvorind dinstanci, serpuind prin paduri, gra-dini si livezi. Imbracat cu splen-doarea anotimpurilor: Primavaracu zimbetul si puterea ei de viea-ta; vara cu razele argintii pline devindecari ; toamna cu culorile eiaurii. si iarna cu vestmantul eialb si curat. Cu toate acestea, dinpricina nelegiuirilor, s'a· invechitca un vestrnant, s'a facut moale,10

io"r, ';;-dorilo~;;-;-';;g~i-;'i--;"':;;;;1 ; :1 ~ampulUJeu aese zguduie de greutatea armamen- ~ D Rad Ttelor distrugatoare, e gaurit de e u afilcamorminte, robit de mizerii si in-tunecat de necredinta, stare'a luiprezenta dovedeste ca are lipsaurgenta de renovare.

Pamantul eel nouPamantul eel nou adus in exis-

tenta prin renasterea divina vaavea o-slava deosebita. Nu va maifi supus blestemului, necazul i,lidurerea nu vor mai :Eicunoscute,sarpele nu se va mai ascunde prin-tre florils lui, nici fiara salbatecanu va mai sta la panda. Nu vamai fi plin de oseminte, nici nu vamai fi udat cu lacrami, sudori sisange: Campia lui nu va mai fiarsa de arsita, nici nu va mai pro-duce spini i,lipalamida ; atmosferadeasupra lui nu va mai aduce ur-gii si moarte. Drumurile lui nuVOl' mai fi calcate de procesiunifunebre, nici VOl' mai fi blocatede oameni inarmati, Ci dela uncapat la celalalt, sidela 0 marginepana la cealalta va fi acoperit cubinecuvantarile Paradisului res-taurat." Nu VOl' mai munci de gea-ba, zice proorocul, si nu VOl' aveacopii sa-i vada pierind, caci' voralcatui 0 samanta binecuvantatade Domnul, si copiii vor fi impreu-na cu ei." "Asa, vino, DoamneIsuse !"

L. Talpesh.

• Credinta este dinamita cea pu-ternica care misca cerul ca sa sedesfaca in toata puterea lui sasara in ajutorul celui ce crede.Crezi tu? Daca crezi, raspunsuleste al tau. Cerul nu poate tinenimic dela cel ce crede. Credintaeste biruinta==A. L. Meisinger.'

• Crestinatatea nu face nici douaparale daca ea nu-ti indreapta ca-racterul.

"Luminatorul"

Cu Evanghelia intre MuntiiApuseni

Cuvantul Evangheliei este casamanta care, daca este samanata,aduce rodul asteptat, ori ca lu-mina care, daca este aprinsa, lu-mineaza. Predicarea Evanghelieieste implinirea celei mai mari po-runci data de lsus, a carei insem-natats fiind cunoscuta de mareleapostol Pavel, a zis: "Nu ma ru-sinez de Evanghelia lui Isus Chris-tos ca este puterea lui Dumnezeuspre mantuire a tot celui ce crede,"Rom. 1:16. Iar atunci cand a fostlegat pentru Evanghelie, el a zis :"Desi sunt eu legat, Cuvantul luiDumnezeu nu se leaga." Oameniine pot lega in lanturi, ne pot punein inchisoare, ne pot confisca ave-rile, dar nu ne pot lua credintacastigata prin Evanghelie, credin-ta pe care unii si-au pecetluit-o cuinsusi sangele lor.Evanghelia trebuie dusa peste

tari si mari, peste munti si vai,pana la marginile pamantului, Inprimavara anului 1914, fratele Ni-colae Teodorescu, originar din Vi-dra, dupace a petrecut mai multiani in Dobrogea, dorind sa rnaiviziteze comuna lui natala undeii,li petrecuse copilaria, m'a rugatsa-I insotesc si cu un drum, sa leducem si vestea Evangheliei. Amluat trenul dela Arad pana, la Hal-maj si de acolo pe jos pana laHalmagel unde am aflat un trenmic ce cara lemne, ne-am urcat 'inel si ne-arn dus pana la poaleleMuntelui Gaina, De aici am luat-opeste munte pe jos. Cu toate catimpul era intre Past! i,li Rusalii,zapada peste care am trecut eramare. Cateodata cand se rupeazjipada supt noi, ne cufundamFebruarie 1948

IJisiune

pana 'n brau. Ce greu e a cala-tor1 pe un intins cu zapada faradrumuri! Gandul nostru se duceala tara spre care calatorim undecampiile sunt totdeauna verzi, un-de nu sunt furtuni, dar vantul peacolo bate lin si nu sunt dureri sichin. Dupa 0 ~alatorie obositoare,am ajuns pe varful Muntelui Gai-na. Starn putin, sa ne rasuflam,. iar fr. Teodorescu imi arata lociilunde, dupacum spune 0 legenda,era "Targul de Fete." De acolone ducem ceva mai inainte si ajun-gem in comuna Vidra de Sus.Fratele Teodorescu intreaba deadresa rudelor lui intre care erai,li Alexandrescu, un nepot al ·lui,care era primarul comunei. "Bineati venit!" "Bine v'am gasit !" Erao mare bucurie la 0 intalnire dupaatatia ani. Teodorescu plecase catanar in pribegie i,li acum se in-torsese batran ! In schimb 'insavieata lui suf'leteasca era inoitasi regenerata (nascuta din nou)prin Evanghelia ce i-am vestit-ope plaiurile Dobrogei.

Casa lui Avram lancuVrand sa ne folosim de ocaziu-

ne, ne-am dus sa vizitam Gaga un-de se nascuse si crescuse Avramlancu, marele ~rou national. Easervea ca un fel de muzeu. La in-trare era un registru in care vizi-tatorii Isi scriau numele. Pe peretierau atarnate niste stergare bro-date si niste oale de pamant. Maiera si un bucium lung de vreo doimetri, cu care, poate Iancu adu-nase Motii 1.'1 razboiu, contra Un- .gurilor, in revolutia lui Cosuth 'in1848. Pe langa bucium, lancu aveasi un fluer, care era pus in muzeuldin Arad.Dupa zece zile petrecute in Vi-

11