Post on 12-Sep-2019
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Programe doctorale si postdoctorale pentru promovarea excelentei in cercetare, dezvoltare si inovare in
domeniile prioritare – agronomic si medical veterinar, ale societatii bazate pe cunoastere”
Beneficiar: UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ID Proiect: 132765
Cod contract: POSDRU/159/1.5/S/132765
Ing. OTILIA MICU
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE DE
TEHNOLOGIE ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA IRIGATĂ DE
MĂR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-TURDA
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Univ. Dr. EMIL LUCA
CLUJ-NAPOCA
2015
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ DE ŞTIINŢE AGRICOLE INGINEREŞTI
DOMENIUL DE DOCTORAT: AGRONOMIE
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
2
CUPRINS
CAP. I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA MĂRULUI….......…………...........3
CAP. II. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ LA MĂR………………………...............................................……..…..........3
CAPI. III. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE
IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ...............................................................................4
CAP. IV. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI IARA - TURDA, ÎN
CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE..............................................................4
CAP. V. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI
DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-TURDA, ÎN
PERIOADA 2012-2014. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ŞI METODELE
DE EXPERIMENTARE...................................................................................................5
CAP. VI. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE
IRIGARE, REGIMULUI DE FERTILIZARE ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC
ASUPRA PRODUCŢIEI DE MERE ÎN ZONA IARA–TURDA..................................6
CAP. VII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA ELEMENTELOR
DE TEHNOLOGIE ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII
MERELOR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA -TURDA, MEDIA ANILOR 2012-
2014......................................................................................................................................9
CAP. VIII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA
ELEMENTELOR DE TEHNOLOGIE, A MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI A
CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR DE MĂR,
ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA –TURDA......................................................................11
CAP. IX. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A
IRIGĂRII CULTURII DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE EXPERIMENTALE ALE
ZONEI IARA-TURDA, ÎN PERIOADA 2012- 2014......................................................13
CAP. X. – CONCLUZII GENERALE......................................................................................14
BIBLIOGRAFIE……………………………………………....…..………………...................16
SUMMARY..................................................................................................................................17
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
3
Pentru realizarea cercetărilor științifice care au dus la finalizarea acestei teze de doctorat am
beneficiat de sprijin financiar prin intermediul proiectului POSDRU 159/1.5/S/132765 „Programe
doctorale și postdoctorale pentru promovarea excelenței în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniile
prioritare – agronomic și medical veterinar, ale societății bazate pe cunoaștere”, finanțat din Fondul Social
European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE ALE CULTURII MĂRULUI
Mărul este una dintre cele mai importante specii pomicole fructifere, atât pe plan
mondial cât şi pe plan naţional. Deoarece are o plasticitate ecologică mare, este cultivat, la
ora actuală, pe toate continentele. Datorită valorii alimentare, terapeutice şi profilactice a
fructelor, însuşirilor tehnologice, particularităţilor agrobiologice ale pomilor şi valorii
economice, cultura mărului are o importanţă deosebită. Este cea mai cunoscută şi
răspândită în zonele cu climat temperat, iar merele ocupă primele locuri, atât în ceea ce
priveşte volumul producţiei, cât şi solicitarea fructelor pe pieţele de desfacere. Centrul
diversităţii genului Malus se află în estul Turciei. Mărul a fost, poate, primul pom cultivat,
iar fructele sale au fost îmbunătăţite prin selecţie de-a lungul a mii de ani. Se presupune că
mărul a fost introdus în cultură cu aproximativ 7000-7500 de ani în urmă în China şi India,
iar de acolo s-a răspândit şi în celelalte regiuni de pe glob (CIMPOIEȘ, 2012). În lucrările
lui Theophrast (secolul IV-III î.H.) sunt menţionate şase soiuri de măr cultivate în Grecia
Antică (GHENA, 2004). În perioada Renaşterii, a început dezvoltarea pomiculturii şi,
inclusiv, a culturii mărului, s-au înfiinţat grădini botanice unde se colecţionau noile soiuri
de măr, s-a intensificat munca de identificare şi descriere a soiurilor, s-au înregistrat
progrese semnificative în crearea de soiuri, prin ameliorare (CIMPOIEȘ, 2012).
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ LA MĂR
Capitolul II - Stadiul actual al cercetărilor privind tehnologia de cultură la măr a
fost structurat pe două subcapitole care conţin aspecte referitoare la înfiinţarea plantaţiilor
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
4
de măr şi întreţinerea acestora până la intrarea pe rod şi aspecte referitoare la exploatarea
plantaţiilor de pomi fructiferi, precum şi aspecte referitoare la valorificarea fructelor de
măr, standardele şi regulamentele în vigoare pentru comercializarea fructelor de măr şi
factori care afectează competitivitatea la plantaţiile de măr.
CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE
IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CULTURA DE MĂR
Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are o deosebită importanţă în
agricultura irigată, întrucât serveşte la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi
avertizarea aplicării udărilor (ONU, 1988; NAGY, 1994; PLEŞA şi CÎMPEAN, 2001;
SILVICA ONCIA, 2004; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008). Pentru dezvoltarea
şi fructificarea fructelor de măr a fost necesar ca pe parcursul perioadei de vegetaţie să se
menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. pe adâncimea de 60−80 cm.
Menţinerea acestui plafon minim nu a fost posibilă fără irigare. (CIMPOIEŞ, 2012).
CAPITOLUL IV
CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI IARA - TURDA,
ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE
Experienţele care au stat la baza acestor cercetări au fost organizate şi amplasate în
câmpul experimental, din satul Cacova Ierii, Iara - Turda, judeţul Cluj, (46°32'36.3"N
23°27'46.1"E), pe un teren uniform ca fertilitate şi microrelief, amplasat la o altitudine de
aproximativ 530 de metri.
Anul 2012 a fost unul călduros, media lunară anuală fiind superioară mediei
multianuale cu 1,50C iar din punct de vedere pluviometric, anul 2012 este caracterizat drept
secetos. La rândul lui, anul 2013 a fost unul călduros, cu o medie lunară anuală de 10,60C,
superioară cu 1,60C mediei multianuale. In ce priveşte regimul pluviometric, anul 2013 a
fost unul excesiv de secetos. Anul 2014, în ansamblul său, poate fi caracterizat drept un an
călduros din punct de vedere termic, media anuală situându-se cu 2,10C deasupra valorii
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
5
medii multianuale. Din punct de vedere pluviometric, anul 2014 a fost un an ploios, dar în
ansamblul său alternează perioadele normale cu cele secetoase şi cu cele ploioase.
CAPITOLUL V
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA
TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA-
TURDA, ÎN PERIOADA 2012-2014. MATERIALUL BIOLOGIC
CERCETAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE
Teza de doctorat „Cercetări privind influenţa unor elemente de tehnologie asupra
producţiei la cultura irigată de măr, în condiţiile zonei Iara-Turda” a fost elaborată, în urma
cercetărilor efectuate în perioada 2012-2014, cu scopul principal de a stabili gradul de
influenţă al regimului de irigare şi al altor elemente de tehnologie, asupra nivelului de
producţie şi a calităţii acesteia, la şapte soiuri de măr. Factorii experimentali studiaţi în
experienţele efectuate în perioada 2012–2014 în zona Iara – Turda, precum şi graduările
acestora, se prezintă în tabelul 5.1.
Plantaţia de măr a fost înfiinţată în anul 2006, este o plantaţie de tip intensiv, cu o
densitate de 1250 pomi/ha, cu susţinere pe spalier, aflată pe rod din anul 2010. Toate
soiurile de măr au fost altoite pe portaltoi MM106. Coroana pomilor a fost dirijată pe
spalier şi a fost condusă sub formă de palmetă etajată cu braţe oblice. Irigarea culturii s-a
făcut prin metoda de irigare localizată prin picurare, la umiditatea solului de 50% din IUA.
Fertilizarea culturii de măr a fost efectuată conform graduărilor factorului experimental
regim de fertilizare, prin efectuarea de fertilizări radiculare şi fertilizări radiculare şi
extraradiculare. Tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor s-au aplicat după necesitate,
la depăşirea pragului biologic de dăunare. Analizele de calitate au fost efectuate în cadrul
Institutului de Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca şi în
Laboratorul de Controlul Calitatii Produselor de Origine Vegetală, in cadrul Facultăţii de
Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor, a Universităţii de Şiinţe Agrigole şi Medicină Veterinară
Cluj – Napoca.
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
6
Tabelul 5.1.
Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în perioada 2012 – 2014, Iara – Turda
Factorii studiaţi /
Studied factors
Graduările factorilor /
Factor graduations
Factor A
Regimul de irigare/
Irigation regime
a1 – neirigat / non-irrigated
a2 – irigat la 50% IUA / irrigated at 50 % AHI
Factor B
Regimul de fertilizare/
Fertilisation regime
b1 –fertilizare radiculară / radicular fertilisation
b2 – fertilizare radiculară + extraradiculară/
radicular fertilisation+ extraradicular fertilisation
Factor C
Soiul cultivat /
Variety
c1 – Jonagold
c2 – Florina
c3 – Generos
c4 – Idared
c5– Jonathan
c6– Granny Smith
c7 – Golden Delicious
CAPITOLUL VI
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC
ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE MĂR ÎN CONDIŢIILE ZONEI
IARA-TURDA
Analiza efectului primului dintre cei trei factori luaţi în studiu, regimul de irigare,
asupra producţiei de fructe de măr, în condiţiile experimentale ale zonei Iara – Turda, în
perioada 2012 – 2014, a evidenţiat producţiile superioare ale variantelor irigate faţă de
variantele neirigate, în fiecare dintre cei trei ani. Sporul de producţie înregistrat ca urmare
a irigării a fost de 4084,76 kg/ha (16,9 %), diferenţă distinct semnificativă statistic.
Tabelul 6.33.
Influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de fructe de măr,
Iara – Turda, 2012 – 2014 Varianta
Variant
Producţia
medie
Producţia
relativă
Diferenţa
± d (kg/ha)
Semnificaţia
diferenţei
a1 – neirigat 24186,43 100,0 0,00 Mt
a2 – irigat la 50 %
IUA
28271,19 116,9 4084,76 **
DL (p 5%) 292,95
DL (p 1%) 443,61
DL (p 0,1%) 712,64
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
7
Factorul fertilizare a influenţat, la rândul lui, în fiecare an, nivelul producţiei de
fructe de măr, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de către varianta la care s-a adăugat
fertilizării radiculare, fertilizarea foliară. Diferenţa de producţie faţă de martor, înregistrată
de varianta b2, la care s-a efectuat fertilizare foliară suplimentară, a fost statistic foarte
semnificativă, de 1317,14 kg/ha, respectiv de 5,2 %. (tabelul 6.34.).
Tabelul 6.34.
Influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de fructe de măr, Iara – Turda,
2012 – 2014
Varianta
Producţia
medie
(kg/ha)
Producţia
relativă
(%)
Diferenţa
± d
(kg/ha)
Semnificaţia
diferenţei
b1 – fertilizare radiculară 25570,24 100,0 0,00 Mt
b2 – fertilizare radiculară
+ foliară
26887,38 105,2 1317,14 ***
DL (p 5%) 250,10
DL (p 1%) 351,06
DL (p 0,1%) 495,62
In ce priveşte influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra
producţiei de fructe de măr, s-a constatat că producţia medie a variantei martor, soiul
Jonagold, pe perioada 2012–2014, a fost depăşită de productivitatea celorlalte soiuri
studiate, obţinându-se sporuri de producţie foarte semnificative statistic, astfel: soiul
Florina, cu o diferenţă de 12575,83 kg/ha , soiul Generos cu 15541,67 kg/ha, soiul Idared
cu 15202,5 kg/ha, soiul Jonathan cu 9827,6 kg/ha, soiul Granny Smith cu 9235,83 kg/ha şi
soiul Golden Delicious ci 9615 kg/ha, (tabelul 6.35.).
Tabelul 6.35.
Influenţa factorului C - material biologic (soiul cultivat) asupra producţiei de fructe de măr,
Iara – Turda, 2012 – 2014
Varianta
Producţia
medie (kg/ha)
Producţia
relativă (%)
Diferenţa
± d (kg/ha)
Semnificaţia
diferenţei
c1 - Jonagold 15943,33 100 0,00 Mt
c2 - Florina 28519,17 178,9 12575,83 ***
c3 - Generos 31485,00 197,5 15541,67 ***
c4 - Idared 31145,83 195,4 15202,50 ***
c5 - Jonathan 25770,83 161,6 9827,50 ***
c6 - Granny Smith 25179,17 157,9 9235,83 ***
c7 - Golden Delicious 25558,33 160,3 9615,00 *** DL (p 5%) 496,21
DL (p 1%) 654,09
DL (p 0,1%) 842,05
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
8
În fiecare dintre anii 2012, 2013 şi 2014, în care au fost organizate experienţele de
la Iara – Turda, analiza influenţei interacţiunii celor trei factori, regimul de irigare,
fertilizarea şi materialul biologic - A X B X C – regim de irigare x fertilizare x material
biologic (soi cultivat), asupra nivelului producţiei de fructe de măr, a evidenţiat sporurile
obţinute în toate situaţiile de către combinaţiile din care a făcut parte graduarea a2 – irigat,
faţă de combinaţiile din care a făcut parte graduarea a1 - neirigat. Cele mai ridicate nivele
de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c4 – irigat x fertilizare radiculară +
fertilizare extraradiculară x soiul Idared - 34335,67 kg/ha şi a2b2c3 – irigat x fertilizare
radiculară + extraradiculară x soiul Generos – 33513,33 kg/ha.
Tabelul 6.39.
Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A x B x C - regim de irigare x regim de fertilizare x
material biologic asupra producţiei de fructe de măr, în condiţiile zonei Iara – Turda, 2012 - 2014
Varianta
Producţia medie
(kg/ha)
Producţia relativă
(%)
Diferenţa
± d (kg/ha)
Semnificaţia
diferenţei
a1b1c1 13453,33 100,0 0,00 Mt
a2b1c1 17296,67 128,6 3843,33 ***
a1b1c2 24980,00 100,0 0,00 Mt
a2b1c2 30986,67 124,0 6006,67 ***
a1b1c3 29430,00 100,0 0,00 Mt
a2b1c3 32150,00 109,2 2720,00 ***
a1b1c4 27890,00 100,0 0,00 Mt
a2b1c4 33223,33 119,1 5333,33 ***
a1b1c5 23263,33 100,0 0,00 Mt,
a2b1c5 26600,00 114,3 3336,67 ***
a1b1c6 22366,67 100,0 0,00 Mt
a2b1c6 26680,00 119,3 4313,33 ***
a1b1c7 22930,00 100,0 0,00 Mt
a2b1c7 26733,33 116,6 3803,33 ***
a1b2c1 14213,33 100,0 0,00 Mt
a2b2c1 18810,00 132,3 4596,67 ***
a1b2c2 25886,67 100,0 0,00 Mt
a2b2c2 32223,33 124,5 6336,67 ***
a1b2c3 30846,67 100,0 0,00 Mt
a2b2c3 33513,33 108,6 2666,67 ***
a1b2c4 29133,33 100,0 0,00 Mt
a2b2c4 34336,67 117,9 5203,33 ***
a1b2c5 25013,33 100,0 0,00 Mt
a2b2c5 28206,67 112,8 3193,33 ***
a1b2c6 24296,67 100,0 0,00 Mt
a2b2c6 27373,33 112,7 3076,67 ***
a1b2c7 24906,67 100,0 0,00 Mt
a2b2c7 27663,33 111,1 2756,67 *** DL (p 5%) 994,60
DL (p 1%) 1329,98
DL (p 0,1%) 1756,68
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
9
CAPITOLUL VII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC,
ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE DE LA
IARA-TURDA, MEDIA ANILOR 2012-2014
În cadrul cercetării experimentale din prezenta teză de doctorat s-a urmărit influenţa
interacţiunii factorilor experimentali A, regim de irigare, şi B, fertilizare asupra calităţii
fructelor de măr, în condiţiile de la Iara – Turda, în perioada studiată. Astfel, au fost
efectuate determinări ale conţinutului fructelor în: apă, substanţă uscată, zahăr, substanţe
solide solubile şi în minerale - sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), potasiu (K), fosfor
(P). De asemenea s-au efectuat determinări şi pentru capacitatea antioxidantă şi pentru
aciditatea totală a fructelor de măr, cât şi determinări referitoare la indicele de fermitate a
pulpei fructelor şi a volumului şi greutăţii medii a fructelor de măr. În figurile 7.1. – 7.5.
se prezintă valorile determinărilor de calitate la fructele de măr, aparţinând celor şapte
soiuri, cultivate în condiţiile experimentale ale zonei Iara-Turda.
a. b.
Fig. 7.1. Conţinutul de apă (%) (a) şi substanţă uscată (%) (b) al fructelor de măr, producţia
medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda
a. b. Fig. 7.2. Aciditatea totală (mg/l), (a) şi capacitatea antioxidantă (mg ac. ascorbic/1gr.) (b) a fructelor de
măr, producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda
81,96
85,38
87,44
85,9 85,72
82,57
84,93
88,67
83,58
88,67
86,53 86,43
88,41
86,78
85,5285,14
78
80
82
84
86
88
90
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soi cultivat / Cultivated variety
Um
idit
ate
/
Wa
ter
con
ten
t (%
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
15,514,9 15
12
1413
16,5
1112
10,8
12,112,4
13,2413,312,5 13,19
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul
de
SU
/
Dry
ma
tter
co
nte
nt
(%)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
2,35
3,19
2,492,27
2,52,67
4,15
1,49
2,472,31
1,99
0,74
1,871,96
1,541,71
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Aci
dit
ate
/
Aci
dit
y (
mg
/l)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
1,1
1,69 1,62
2
3,51
1,962,17
1,962,13
1,281,271,37
1,12
1,63
1,221,22
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Ca
pa
cita
tea
an
tio
xid
an
tă /
Ati
ox
ida
nt
act
ivit
y
(mg
asc
orb
ic a
cid
/1 g
r. s
am
ple
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
10
a. b.
Fig. 7.3. Conţinutul de zahăr (oBrix), (a) şi de substanţe solide solubile (%) (b) al fructelor de
măr, producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda
a. b.
c. d.
e. f.
Fig. 7.4. Conţinutul de sodiu (Na) (a), magneziu (Mg) (b), calciu (Ca) (c), potasiu (K) (d),
fosfor (P) (e), în fructele de măr şi indicele de fermitate a pulpei fructelor de măr (kgf)(f), media
anilor 2012-2014, realizată în condiţiile experimentale ale zonei Iara – Turda
15,6 15,3
1111,5
12,6
16,8
1212,96
13,17
12,2
15,3
11,1
11,711,1
13,413,3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Con
ţin
utu
l de
zah
ăr in
vert
it /
In
vert
su
gar
(oB
rix)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
14,8 15,1
11,611,1
11,8
13 13,1
16,1
13,00
15,4
11,2
12,711211,3
12,311,2
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul
de s
oli
de s
olu
bil
e /
To
tal
solu
ble
so
lid
s (%
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
65
49,9
6956,5
65,1 64 68,67
157
202
141
81
110,78
65,558,5
71,5 64,5
0
25
50
75
100
125
150
175
200
225
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Con
şin
utu
l d
e s
od
iu /
Sodiu
m c
on
ten
t (m
g/k
g)
Varianta neirigată Varianta irigată la 50%IUA
470
412
316
356
312
374
306
491
308
382398
477
401,71
363,71334
422
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
550
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul d
e m
ag
neziu
/
Ma
gn
esi
um
co
nte
nt
(mg
/kg
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
660
560
510535
570525
680
578
694
497
602
518498 499
555,14
577,14
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul
de c
alc
iu /
Ca
lciu
m c
on
ten
t (m
g/k
g)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
103509800
85007550
7050
9650
81008714,28
1395013250
11300
14000
11321,43
8100
89009750
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul d
e p
ota
siu
/
Po
tass
ium
co
nte
nt
(mg
/kg
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
1353
1089
1254
1157
14891527
999
1320
1204,571198 1177
1245,28
109711021131
1256
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Co
nţi
nu
tul
de f
osf
or /
Ph
osp
ho
rus
co
nte
nt
(mg
/kg
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
7,78,1
6,9 6,73
8,48,9
8,27,85
7,067,838,16
6,836,436,77,03
6,46
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Rezis
ten
ţa p
ulp
ei la
pen
etr
are /
Fle
sh
fir
mn
ess
(k
gf)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
11
a. b.
Fig. 7.5. Volumul mediu al fructelor de măr (cm3) (a) şi greutatea medie a fructelor de măr (gr.)
(b), producţia medie a anilor 2012-2014 realizată în condiţiile de la Iara – Turda
CAPITOLUL VIII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA
ELEMENTELOR DE TEHNOLOGIE, A MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI
A CONDIŢIILOR DE DEPOZITARE ASUPRA CALITĂŢII FRUCTELOR
DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE ZONEI IARA –TURDA
Fructele de măr, imediat după recoltare, au fost depozitate pentru o perioadă de cinci
luni în condiţii diferite, efectuându-se periodic măsurători cantitative şi calitative pentru a
studia eficienţa la depozitare a fiecărui soi de mere studiat, pentru fiecare variantă
experimentală. A fost urmărită evoluţia a trei factori calitativi: indicele de fermitate a
pulpei fructelor, conţinutul de zahăr din fruct şi valoarea pierderilor în greutate a fructelor
pe perioada depozitării. Pentru factorul regim de depozitare, s-au luat variantele: un depozit
convenţional, respectiv o pivniţă dotată cu un logger pentru monitorizarea parametrilor de
depozitare şi un depozit pentru păstrarea produselor în condiţii de refrigerare a Societăţii
Centrul Agro Transilvania Cluj SA, unde parametri de depozitare au fost constanţi,
respectiv temperatura a fost de 2oC şi umiditatea relativă a fost de 92%.
Evoluţia comparativă a conţinutului de zahăr (oBrix) al fructelor de măr, evoluţia
indicelui de fermitate a pulpei fructelor de măr şi evoluţia pierderilor în greutate a fructelor
de măr pe durata depozitării în condiţii de refrigerare şi în condiţii clasicepe intervalul 2012
- 2014), sunt prezentate în tabelele 8.4., 8.5. şi 8.6.
223,89 220,73
187,24171,57 171,99
203,64 201,46
270,52
234,98
186,22
228,14 236,51231,18
183,81
325,75
226,17
0
50
100
150
200
250
300
350
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Vo
lum
ul m
ediu
al m
erel
or
/
Ave
rag
e a
pple
vo
lum
e (
cm3
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
189,24
210,89
124,53
168,11
235,02
275,28
204,41
148,92
170,14
202,3 201,02
179,82
147,84154,4
170,03
171,09
0
50
100
150
200
250
300
Jonagold Florina Generos Idared Jonathan Granny
Smith
Golden
Delicious
Media /
Average
Soiul cultivat / Cultivated variety
Gre
uta
tea
med
ie a
fru
ctel
or
/
Ave
rag
e fr
uit w
eig
ht
(gr.
)
varianta neirigată varianta irigată la 50%IUA
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
12
a. b.
c. d. Fig. 8.4. Evoluţia comparativă a conţinutului de zahăr (oBrix) al fructelor de măr , pentru variantele:
cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată + depozitare în condiţii
clasice (b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură irigată+depozitare în
condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)
a. b.
c. d. Fig. 8.5. Evoluţia comparativă a indicelui de fermitate a pulpei fructelor de măr (kgf.), pentru
variantele: cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată+depozitare în
condiţii clasice (b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură irigată
+depozitare în condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)
11,70
15,60
15,30
11,10
15,30
11,10
12,20
13,19
11,20
12,40
17,10
11,10
13,30
12,30
14,70
13,16
11,60
12,90
14,80
11,50
14,10
11,10
13,20
12,74
12,20
13,20
10,509,6011,50
14,10
11,30
11,77
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia conţinutului de zahăr pe durata depozitării în condiţii de refrigerare
a merelor din cultură neirigată / Sugar content evolution during
refrigerated storage of non-irrigated apple varieties (oBrix)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
11,70
15,60
15,30
11,10
15,30
11,10
12,20
13,19
11,90
12,00
13,60
11,60
12,30
12,20
11,90
12,21
11,20
11,90
12,70
10,40
14,80
12,00
11,70
12,10
13,30
12,109,8011,20
12,80
10,80
12,50
11,79
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultură neirigată, pe perioada
depozitării în condiţii clasice / Sugar content evolution of non-irrigated apple
varieties stored in classical conditions (oBrix)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
11,5
13,3
13,4
12,6
16,8
11
12
12,94
12,2
10,1
13,6
10,5
13,8
11,5
12,6
12,04
11,1
11,4
11,9
11,3
12,2
11
12,3
11,60
12,3
15,9
12,3
12,1
12,7
12
11,9
12,74
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultura irigată, pe perioada
depozitării în condiţii de refrigerare / Sugar content evolution during
refrigerated storage of irrigated apple varieties (oBrix)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
11,5
13,3
13,4
12,6
16,8
11
12
12,94
13
13,5
11,8
11,3
13
11,3
12
12,27
10,6
11,3
11,2
12,2
11,4
11,5
11,8
11,43
12,7
12,3
10
10,8
11,8
10,8
12,5
11,56
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia conţinutului de zahăr al merelor din cultura irigată, pe perioada
depozitării în condiţii clasice / Sugar content evolution during classical
storage of irrigated apple varieties (oBrix)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
Evoluţia indicelui de fermitate la soiurile de măr neirigate, pe durata depozitării în
condiţii de refrigerare / Flesh firmness evolution during refrigerated storage of
non-irrigated apple varieties(kgf)
9,075,13 5,51 5,93
7,76
5,4 4,88 5,59
8,04
4,56 3,92 5,09
6,6
5,2 5,28 4,42
7,97
5,32 5,33 5,1
8,16
7,4 7,05 6,8
7,9
4,45 4,75 4,45
7,93
5,35 5,25 5,34
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
9,07
7,76
8,04
6,6
7,97
8,16
7,9
7,93
4,24,274,924,95,65
6,84
4,96
4,864,464,1
4,734,766,33,7
4,70
5,323,93,9
4,934,55
6,64
4,74
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei la soiurile de măr neirigate, pe
durata depozitării ăn condiţii clasice / Flesh firmness evolution during
classical storage of non-irrigated apple varieties (kgf)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei, la soiurile măr irigate, pe durata
depozitării în condiţii de refrigerare / Flesh firmness evolution during
refrigerated storage of irrigated apple varieties (kgf)
8,9 5,1 4,86 5,45
9,06
5,36 5,1 5,8
7,03
6,52 4,76 4,84
5,2
5,175,25 5,18
7,26
5,164,7 4,92
9,16
7,77,08 7,67
8,03
4,574,86 4,4
7,81
5,655,23 5,47
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
8,9
9,06
7,03
5,2
7,26
9,16
8,03
7,81
44,175,155,024,82
8,23
4,565,14
4,14,3
4,284,434,44
7,4
3,934,70
4,234,184,074,974,81
7,3
3,734,76
Valoare la recoltare /
Harvest value
Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia indicelui de fermitate a pulpei, la soiurile irigate de măr, pe durata
depozitării în condiţii clasice / Flesh firmness evolution during classical storage of
irrigated apple varieties (kgf)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
13
a. b.
c. d. Fig. 8.6. Evoluţia comparativă a pierderilor în greutate a fructelor de măr pe durata depozitării (gr.),
pentru variantele: cultură neirigată+depozitare în condiţii de refrigerare (a), cultură neirigată
+depozitare în condiţii clasice(b), cultură irigată+depozitare în condiţii de refrigerare (c), cultură
irigată+depozitare în condiţii clasice (d) (Iara – Turda / Centrul Agro Transilvania Cluj, 2012 - 2014)
CAPITOLUL IX
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ
A IRIGĂRII CULTURII DE MĂR, ÎN CONDIŢIILE DE LA IARA-TURDA,
ÎN PERIOADA 2012-2014
Anul 2012. Cele şapte soiuri studiate răspund diferit la graduările factorilor regim de
irigare şi fertilizare aplicat. Astfel, soiul Florina, care în acest an a înregistrat cea mai mare
valoare a productivităţii, comparativ cu celelalte soiuri studiate, a înregistrat şi cel mai bun
rezultat pentru profitul realizat, la varianta de cultură irigată la 50% IUA x fertilizare de tip
b1 (13554 lei/ha). Comparat cu soiul Florina, celelalte soiuri au realizat cea mai bună
valoare pentru profitul înregistrat, în variantele irigat la 50% IUA x fertilizare de tip b1.
Anul 2013. În anul experimental 2013, cele şapte soiuri au răspuns diferit faţă de anul
precedent la acţiunea factorilor irigare şi fertilizare cu graduările lor. Soiul Jonagold, care
în acest an a înregistrat cea mai mică valoare a productivităţii, comparat cu celelalte soiuri
6,084,086,313,285,002,518,01
5,04
4,807,22
6,903,786,003,638,32
5,81
6,026,50
6,82
7,47
7,872,257,50
6,35
13,35
9,05
6,93
6,60
8,20
5,10
12,35
8,80
Decembrie / December Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia pierderilor în greutate a soiurilor de mere din cultura neirigată, pe
durata depozitării în condiţii de refrigerare / Weight loss evolution during
refrigerated storage of non - irrigated apple varieties ( gr.)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
7,86
8,25
10,58
5,565,764,30
9,35
7,38
11,11
7,91
11,42
10,30
9,10
6,75
9,75
9,48
12,90
7,20
11,80
10,80
9,80
6,25
9,20
9,71
13,90
9,70
12,90
7,86
11,20
7,85
10,25
10,52
Decembrie / December Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia pierderilor ăn greutate a soiurilor de măr din cultura neirigată, pe durata
depozitării în condiţii clasice / Weight loss evolution during classical storage of non-
irrigated apple varieties (gr.)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
7,054,586,623,105,622,808,10
5,41
8,40
5,535,504,866,913,509,30
6,29
12,80
5,20
9,05
10,25
5,654,20
10,20
8,19
15,31
9,27
15,70
16,35
10,50
5,80
14,80
12,53
Decembrie / December Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia pierderilor în greutate a soiurilor de măr din cultura irigată, pe durata depozitării
în condiţii de refrigerare / Weight loss evolution during refrigerated storage of irrigated
apple varieties (gr.)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
10,51
6,95
9,255,416,264,509,42
7,47
12,26
7,83
12,45
8,15
8,936,80
8,90
9,33
13,10
8,20
13,50
11,20
10,20
7,02
10,10
10,47
16,80
11,30
16,60
10,71
12,51
7,90
16,20
13,15
Decembrie / December Ianuarie / January Februarie / February Martie / March
Evoluţia pierderilor în greuate a merelor din cultura irigată, pe durata depozitării în
condiţii clasice / Weight loss evolution during classical storage of irrigated apple
varieties (gr.)
Jonagold Florina Generos Idared
Jonathan Granny Smith Goden Delicious Media / Average
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
14
studiate, a înregistrat cel mai bun rezultat pentru profitul realizat, la varianta de cultură
irigată la 50% IUA x fertilizare de tip b1, comparat cu celelalte soiuri studiate care au
înregistrat cel mai bun rezultat pentru profitul realizat la variantele de cultură irigat x
fertilizare de tip b1. Astfel, putem concluziona faptul că soiurile de măr studiate, cu excepţia
soiului Jonagold, corelat cu valorile foarte mari ale productivităţii înregistrate în acest an,
au înregistrat valori mai mari pentru profitul realizat la hectar, în variantele care au fost
irigate, dar nu au fost fertilizate extraradicular.
Anul 2014. Conform rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor derulate, anul
experimental 2014 a fost un an cu o producţie scăzută la cultura mărului, în condiţiile
acestui an nerealizându-se profituri remarcabile. Soiurile de mere roşii s-au comportat
asemănător, la influenţa factorilor experimentali asupra profitului realizat în acest an,
înregistrându-se valori mai mari la variantele irigate şi fertilizate radicular şi extraradicular.
Soiurile de mere verzi, în schimb, în anul 2014, au înregistrat valori mai mari a profitului
realizat, la variantele experimentale care au fost irigate și fertilizate doar radicular.
CAPITOLUL X
CONCLUZII GENERALE
Principalele concluzii care s-au desprins în urma desfăşurării cercetărilor privind
influenţa regimului de irigare, fertilizării şi materialului biologic asupra producţiei la
cultura de măr în condiţiile experimentale ale zonei Iara - Turda, cercetări efectuate în
perioada 2012 – 2014 într-un câmp experimental din zona Iara-Turda, judeţul Cluj, câmp
reprezentativ pentru condiţiile specifice ale Podişului Transilvaniei, se pot formula astfel:
Producţia medie înregistrată pe întreaga perioadă 2012 – 2014 la variantele irigate
s-a situat la nivelul a 28271,19 kg/ha, iar la variantele neirigate la 24186,43 kg/ha.
Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării, pe intervalul 2012 – 2014, a fost
de 4084,76 kg/ha (16,9 %), diferenţă distinct semnificativă statistic.
Cele mai ridicate nivele de producţie au fost înregistrate de variantele a2b2c4 – irigat
x fertilizare radiculară + fertilizare extraradiculară x soiul Idare - 34335,67 kg/ha şi a2b2c3 –
irigat x fertilizare radiculară + extraradiculară x soiul Generos – 33513,33 kg/ha.
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
15
Irigarea şi fertilizarea aplicate culturii de măr au influenţat în mare măsură
conţinutul de apă, de substanţă uscată, de zahăr sau minerale în fructele de măr cât şi
capacitatea antioxidantă, aciditatea, indicele de fermitate a pulpei fructelor şi volumul şi
greutatea medie a fructelor de măr, pe tot intervalul 2012-2014.
Pe durata depozitării fructelor de măr în cele două tipuri de depozite, s-a observat
faptul că regimul de irigare a culturii de măr a influenţat, pentru fiecare dintre soiurile
studiate, evoluţia celor trei indici de calitate studiaţi: conţinutul de zahăr al fructelor, indicele
de fermitate a pulpei fructelor şi valoarea pierderilor în greutate a fructelor pe durata
depozitării. Varianta în care au fost depozitate în condiţii de refrigerare fructele de măr din
cultura irigată la 50%IUA au obţinut cele mai bune rezultate referitoare la evoluţia
conţinutului de zahăr al fructelor şi pentru evoluţia indicelui de fermitate a fructelor, în timp
ce la varianta în care s-au depozitat în condiţii de refrigerare fructele de măr din cultura
neirigată s-au obţinut cele mai mici valori medii pentru pierderile în greutate a fructelor pe
durata depozitării.
Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani de studiu, 2012-2014, se constată faptul
că profitul cel mai mare s-a obţinut în anul 2013, an bun pentru cultura de măr, atât prin
producţiile înregistrate cât şi prin preţul de valorificare a fructelor. Conform rezultatelor
obţinute, pentru toate cele şapte soiuri studiate, cheltuielile de irigare sunt acoperite de
veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării, astfel în anul 2012, valoarea medie a
profitului înregistrat la variantele irigate a fost de 7743,57 lei/ha în anul 2012, în anul 2013
a fost de 11638,43 lei/ha, iar în anul 2014 a fost de 3537,07 lei/ha.
Ing. Otilia MICU Rezumat al Tezei de Doctorat
16
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres, Cluj-
Napoca;
2. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Imbunătăţiri Funciare. Desecări şi combaterea eroziunii solului,
vol. 2, Ed. Genesis, Cluj-Napoca;
3. Cepoiu N., 2006, Pomicultură aplicată, Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti;
4. Cimpoieş G., 2012, Culura mărului, Ed. Bons Offices, Chişinău;
5. Cimpoieş G., V. Bucarciuc, I. Caimacan, 2001, Soiuride măr, Ed. Ştiinţa, Chişinău;
6. Constantinescu N., A. Negrilă, N. Ghena, 1967 Pomicultură, Edit. Agro. Silvică, Bucureşti;
7. Dencescu St., R. Miclea, A. Butică, 1982, Cultura soiei, Ed. Ceres, Bucureşti;
8. Ghena N., N. Branişte, I. Stănică, 2004, Pomicultură generală, Editura Matrix-Rom, Bucureşti;
9. Ionescu – Siseşti V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. CERES, Bucureşti;
10. Luca E., Z. Nagy, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca;
11. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, Adela Hoble, 2013, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri
funciare – Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
12. Luca Laura Cristina, M. Dârja, Dorina Victoria Tămaş, Adela Hoble, 2012, Research
regarding the determination of water consumption of soybean crop in the conditions of
Transylvania Plain, Agriculture – Science and Practice Journal, year XXI, no. 1-2
(81/82)/2012;
13. Micu Otilia, E. Luca, Nineta Varga, Felicia Butuza-Bumb, B. Cioanca, Adela Hoble, 2014,
Studies regarding the influence of irrigation on fruit yield at apple trees in Iara-Turda,
Transylvania Conditions, Bulletin of UASMV Cluj-Napoca, Horticulture, Vol 91, No 3-4
(2014), Editura AcademicPres Cluj-Napoca;
14. Mitre V., 2001, Pomicultură specială, Editura AcademicPres, Cluj Napoca;
15. Nagy Z., E. Luca, Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al principalelor
culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN, Seria Agricultură, nr. 48;
16. Oncia Silvica, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi irigate în
condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului, Timişoara;
17. Oprea Ş., G. Ropan, 2010, Pomicultură generală, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;
18. Pleşa I., S. Cîmpeanu, 2001, Îmbunătăţiri Funciare, Ed. Cris Book Universal, Bucureşti;
19. Ropan, G., 2000, Pomicultură generală, ediţia a II-a, Ed. AvademicPres, Cluj-Napoca.