Post on 26-Oct-2019
Distribu ia apei i evacuarea apelor uzate, în anul 2017
POPULA IA DESERVIT DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU AP
În anul 2017 popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap a fost de 13.229.699 persoane, reprezentând 67,5% din popula ia rezident *) a României, cu 376.589 persoane mai mult decât în anul 2016.
În mediul urban s-au înregistrat 10.191.130 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu ap , reprezentând 96,9% din popula ia rezident urban , iar în mediul rural 3.038.569 persoane, reprezentând 33,5% din popula ia rezident rural a rii.
Figura 1. Popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap , pe medii, în anul 2017
*) Popula ia rezident la 1 iulie 2017 – date provizorii
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Na ional Urban Rural
Popula ia deservit Popula ia care nu este deservitmii persoane
2
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei deservite de sistemul
public de alimentare cu apă, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (83,4%), urmată de regiunea Sud-Est (77,8%). Regiunile cu cel mai redus grad de racordare sunt: Nord-Est (47,4%) şi Sud-Vest Oltenia (55,6%).
Tabelul 1. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2017
Regiunea de dezvoltare Populaţia rezidentă a
regiunii
Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu
apă
- % -
Nord-Est 3.229.050 1.531.222 47,4
Sud-Est 2.434.430 1.894.843 77,8
Sud-Muntenia 2.984.918 1.847.394 61,9
Sud-Vest Oltenia 1.961.949 1.091.381 55,6
Vest 1.788.588 1.379.953 77,2
Nord-Vest 2.565.039 1.801.055 70,2
Centru 2.329.681 1.769.226 75,9
Bucureşti-Ilfov 2.294.491 1.914.625 83,4
DISTRIBUŢIA APEI În anul 2017 volumul de apă distribuită a fost de 1.125.447,9 mii m3, cu circa 94.801,4 mii m3 mai mare decât în anul 2016. Cea mai mare cantitate de apă distribuită a fost către populaţie, respectiv 519.723,1 mii m3.
Figura 2. Distribuţia apei pe categorii de consumatori, în anul 2017
Populație46.2%
Agricultură și pisciultură
29,4%
Industrie și construcții
15.9%
Alți consumatori8.5%
3
Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa
(20,7%), respectiv Argeş-Vedea (20,6%). Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori,
în anul 2017 mii m3
Bazinul hidrografic Total volum
apă distribuită
din care la:
Populaţie Industrie şi construcţii
Agricultură şi piscicultură
Alţi consumatori
T O T A L 1.125.447,9 519.723,1 178.847,7 331.668,1 95.209,0
Banat 71.015,6 38.139,1 21.806,3 6.704,4 4.365,8
Jiu 106.218,6 29.186,2 5.209,8 62.277,0 9.545,6
Olt 93.950,6 56.680,2 16.928,5 8.529,1 11.812,8
Argeş-Vedea 231.833,0 131.667,4 50.328,1 25.592,0 24.245,5
Buzău-Ialomiţa 232.525,4 49.281,1 26.070,0 148.357,0 8.817,3
Dobrogea-Litoral 94.135,4 30.204,6 11.326,2 42.169,0 10.435,6
Mureş 66.702,9 46.161,3 13.217,0 402,0 6.922,6
Crişuri 22.677,7 16.794,5 2.676,6 105,4 3.101,2
Someş-Tisa 67.869,3 50.475,0 9.878,7 156,3 7.359,3
Siret 58.207,5 34.829,3 10.320,7 9.051,1 4.006,4
Prut-Bârlad 80.311,9 36.304,4 11.085,8 28.324,8 4.596,9
Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în
captarea şi distribuţia apei (67,1%). Tabelul 3. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor
distribuitoare, în anul 2017 mii m3
Activitatea economică Total volum
apă distribuită
din care la:
Populaţie Industrie şi construcţii
Agricultură şi piscicultură
Alţi consumatori
T O T A L 1.125.447,9 519.723,1 178.847,7 331.668,1 95.209,0
Agricultură şi piscicultură 330.337,3 ... 516,0 329.728,3 93,0
Industrie şi construcţii 39.878,0 4.147,9 32.793,8 71,8 2.864,5
Captarea şi distribuţia apei 755.208,0 515.575,2 145.537,9 1.859,0 92.235,9
Alte activităţi 24,6 ... ... 9,0 15,6
__________________________________________
… lipsă date
4
GENERAREA APELOR UZATE În anul 2017 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 1.885 mil. m3, din
care: 950 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 935 mil. m3 din activităţi menajere.
Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2017
Cel mai mare volum de ape uzate a fost generat în bazinul hidrografic Jiu (33,6%), aproximativ 627 mil. m3, din care 572 mil. m3 ape uzate industriale şi 55 mil. m3 ape uzate menajere.
Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).
Tabelul 4. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2017 tone/zi
Activităţi economice CBO5 CCOCr Materii în suspensie
Azot (NT)
Fosfor (PT)
Total poluanți 355,5 868,1 551,2 87,4 9,7
Prezenţi în apele uzate industriale 103,9 320,5 248,4 19,9 2,4
Agricultură, silvicultură, pescuit 1,0 2,3 0,9 0,3 *)
Industrie extractivă 0,3 4,8 22,6 0,2 *)
Industrie alimentară 21,2 66,7 28,9 3,5 0,5
Industrie metalurgică 2,8 11,3 7,2 0,1 *)
Industrie textilă 3,7 9,5 2,4 0,5 0,1
Industria mijloacelor de transport 1,0 2,4 1,2 0,3 0,1
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 6,1 9,1 2,5 1,2 0,6
Industrie chimică şi petrochimică 39,6 132,9 70,4 4,0 0,1
Producerea şi distribuţia energiei electrice 3,7 12,1 47,6 0,1 *)
Construcţii 0,2 2,6 33,4 *) *)
Alte activităţi industriale 24,3 66,8 31,3 9,7 1,0
Prezenţi în apele uzate menajere 251,6 547,6 302,8 67,5 7,3 *) sub 0,1 tone/zi
Industria minieră2,0%
Industria alimentară
0,9%
Industriametalurgică
3,9%
Industria textilă0,3%
Industria chimică şi petrochimică
3,9%
Producerea şi distribuţia energiei
electrice29,0%
Alte activităţi economice
10,4%
Ape uzate menajere
49,6%
5
Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la apele uzate provenite din activităţile menajere 70,8%, respectiv 63,1%.
În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele uzate menajere: azot (77,2%) şi fosfor (75,3%).
Tabelul 5. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2017
tone/an
Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc
Total poluanţi 0,2 41,8 5,3 6,2 4,1 95,2
Prezenţi în apele uzate industriale 0,1 38,0 3,6 3,3 2,4 73,3
Prezenţi in apele uzate menajere 0,1 3,8 1,7 2,9 1,7 21,9
Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria
extractivă: cupru (62,1 %), zinc (25,3 %). POPULAȚIA CONECTATĂ LA SISTEMELE DE CANALIZARE ȘI EPURARE A APELOR UZATE În anul 2017, un număr de 9.978.886 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 50,9% din populaţia rezidentă*⁾ a României. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2017, a fost de 9.710.077 persoane, reprezentând 49,6% din populaţia rezidentă a ţării.
În mediul urban s-au înregistrat 9.234.259 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 87,8% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 744.627 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 8,2% din populaţia rezidentă rurală a României.
Figura 4. Populația conectată la canalizare, pe medii, în anul 2017
*) Populația rezidentă la 1 iulie 2017 – date provizorii
0
5000
10000
15000
20000
25000
Naţional Urban Rural
Populația conectată la canalizare Populația neconectată la canalizaremii persoane
6
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la
sistemele de canalizare, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de (84,1%), urmată de regiunea Centru (63,0%). Cel mai redus grad de racordare s-a înregistrat în regiunile: Sud-Muntenia (35,3%) și Nord-Est (35,5%).
Tabelul 6. Populația conectată la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2017
persoane
Regiunea de dezvoltare Populaţia
conectată la canalizare
din care:
cu staţie de epurare
fără staţie de epurare
Total 9.978.886 9.710.077 268.809
Nord-Est 1.147.401 1.128.304 19.097
Sud-Est 1.317.162 1.246.538 70.624
Sud-Muntenia 1.052.594 1.036.701 15.893
Sud-Vest Oltenia 738.768 709.226 29.542
Vest 1.036.334 1.002.296 34.038
Nord-Vest 1.288.514 1.270.059 18.455
Centru 1.467.680 1.437.382 30.298
Bucureşti-Ilfov 1.930.433 1.879.571 50.862
Figura 5. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2017
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
NORD-EST SUD-EST SUD-MUNTENIA
SUD-VESTOLTENIA
VEST NORD-VEST CENTRU BUCUREŞTI-ILFOV
Populaţia rezidentă a regiunii
Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă
Populaţia conectată la canalizaremii persoane
7
EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE
Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1.870 mil. m3, din care circa 626 mil. m3 fără epurare.
Apele uzate epurate, în volum de circa 1.244 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de epurare urbane 907 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 313 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 24 mil. m3.
Figura 6. Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2017
Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în
bazinele hidrografice: Jiu (627 mil. m3) şi Argeş-Vedea (358 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (45 mil. m3) şi Banat (68 mil. m3).
Figura 7. Repartiţia apelor uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2017
Efluent staţie de epurare urbană
48,5%
Efluent staţie de epurare industrială
16,7%
Efluent staţie de epurare
independentă 1,3%
Evacuări fără epurare33,5%
BANAT3,6%
JIU33,6%
OLT7,5%
ARGEŞ-VEDEA19,1%
IALOMIŢA-BUZĂU4,8%
DOBROGEA4,2%
MUREŞ6,3%
CRIŞURI2,4%
SOMEŞ-TISA5,8%
SIRET4,9%
PRUT-BÂRLAD7,8%
8
Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).
Tabelul 7. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate, în anul 2017
tone/zi
Bazinul hidrografic CBO5 CCO-Cr Materii în suspensie
Azot NT
Fosfor PT
Total poluanţi 102,6 295,0 271,1 39,1 3,9
Banat 2,5 8,3 3,5 1,3 0,2
Jiu 7,1 24,4 55,4 0,8 0,2
Olt 20,3 48,8 65,4 3,2 0,2
Argeş - Vedea 30,2 102,8 36,6 18,3 1,6
Ialomiţa - Buzău 5,8 14,8 6,4 2,4 0,3
Dobrogea 2,3 7,0 4,0 1,9 0,1
Mureş 2,7 10,5 5,3 1,8 0,2
Crişuri 4,0 6,5 1,6 0,4 0,1
Someş - Tisa 3,1 10,9 22,1 2,0 0,3
Siret 3,3 13,4 38,9 1,7 0,2
Prut - Bârlad 21,3 47,6 31,9 5,3 0,5
Tabelul 8. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate, în anul 2017
tone/an
Bazinul hidrografic Cupru Crom Nichel Plumb Zinc
Total poluanţi 34,1 4,2 5,0 2,3 67,3
Banat 0,1 0,2 0,3 0,2 1,6
Jiu 0,1 … 0,1 *) *)
Olt 1,4 0,1 0,2 0,1 4,3
Argeş - Vedea 3,6 2,3 1,7 0,4 28,9
Ialomiţa - Buzău 0,3 0,5 1,0 0,3 2,6
Dobrogea 0,4 0,5 0,7 0,6 0,3
Mureş 25,9 *) 0,1 0,4 15,2
Crişuri 0,1 *) 0,1 *) 0,3
Someş - Tisa 0,3 0,3 0,3 0,1 6,1
Siret *) *) 0,1 0,1 0,1
Prut - Bârlad 1,9 0,3 0,4 0,1 7,9
*) sub 0,1 tone/an … lipsă date
9
Figura 8. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe judeţe, în anul 2017
10
Figura 9. Distribuţia volumului de ape uzate generate, pe tipuri de activităţi, pe bazine hidrografice, în anul 2017
11
PRECIZĂRI METODOLOGICE
1. Sursa datelor
Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice:
Populația conectată la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate în anul 2017, realizată de Institutul Naţional de Statistică;
Distribuţia apei în anul 2017, realizată de Institutul Naţional de Statistică;
Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate în anul 2017, realizată de Institutul Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.
2. Definiţii
Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.
Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.
Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.
Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.
Bazinul hidrografic reprezintă suprafaţa de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă.
Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).
Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.
Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,
centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor
substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.
Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate apele
uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care
adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Sistemul public de alimentare cu apa se referă la reţeaua publică de distribuţie centralizată
a apei, operată de unităţile specializate în captarea, tratarea şi distribuţia apei. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate
pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate
orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de
la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.
Distribu ia apei i evacuarea apelor uzate, în anul 2017
POPULA IA DESERVIT DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU AP
În anul 2017 popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap a fost de 13.229.699 persoane, reprezentând 67,5% din popula ia rezident *) a României, cu 376.589 persoane mai mult decât în anul 2016.
În mediul urban s-au înregistrat 10.191.130 persoane conectate la sistemul public de alimentare cu ap , reprezentând 96,9% din popula ia rezident urban , iar în mediul rural 3.038.569 persoane, reprezentând 33,5% din popula ia rezident rural a rii.
Figura 1. Popula ia deservit de sistemul public de alimentare cu ap , pe medii, în anul 2017
*) Popula ia rezident la 1 iulie 2017 – date provizorii
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
Na ional Urban Rural
Popula ia deservit Popula ia care nu este deservitmii persoane