Distihuri paradoxiste

FLORENTIN S . ~C~H'-~:

· FLORENTIN

SMARANDACHE

;sh',,~r;

f ~r ~J~x;Stfi - Cu o prezentare de Dan Ţ apa -

'lJ Aalborg - Danemarca - 1998

. FLORENTIN

SMARANDACHE

;~h'h~r; f ~r ~J~x;~te

- Cu o prezentare de Dan Topa -

rn Aalborg - Danemarca - 1998

FLORENTIN

SMARANDACHE

l';skhv.r; 1" ~r ~J~h;S~e-

Colegiul de redacţie:

Dan Romaşcanu

Titu Popescu

Coperta:

Rodica Elvira Romaşcallu

",:tol/re de cac/lIs" sUllrapicLuru de

Florentin ~marandachc

Ilustratie: Florentin Smarandache

Editura 'DO!f(V..L ISBN R7-90425-34-0

P.H. 59. l)400 Norrcsundby

Danemarca

Celui mai bun prieten

neaInţ al meu

Titu Popescu

Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste

CU\VÂNT ÎNAINTE ŞI ÎNAPOI

- Al patrulea Manifest Paradoxist-

Teoria Distihului Paradoxist

DISTIHUL PARADOXIST cste fonnat din două versuri. antitetice unul altuia, dar care împreună se contopesc Într'un întreg definind (sau tăcând o punte de legătură cu) titlul.

De regulă, al doilea vers neagă pe primul, conţinând aşadar o noţiune/sintagmă/idee opusă (antinomică, antagonică).

Facerea Distihului:

- luaţi un dicţionar de locuţiuni şi cxpresii lingvistice. proverbe, zicale, pilde, aforisme, cimilituri, adagii, maxime. butade, ori panseuri celebre ale unor personalităţi, şi contraziceţi-le fără milă, forfecaţi-le!

- sau un dicţionar de antonime, şi altul de sinonime şi eschibaţi pe noţiuni/sintagme/locuţiuni contradictoriiomogenizând elemente heterogene; alegeţi şi un titlu corespunzător

şi intraţi în paradoxism.

Şcoala de literatură paradoxistă, care s'a dezvoltat de prin anii '80, continuă prin aceste bi-versuri închise într'o formulă lirică nouă, exactă, dar cu deschidere spre esenţă.

Pentru asemenea poeme retetare se pot elabora algoritmi

matematici şi implementa pc computer: dar. ar ti preferabilă o maşină cu .. , suflet!

Trăsături:

Întregul distih paradoxist să fie ca o parabolă. hiperholă.

elipsă g~omctrică unitară la ti'ontierele dintre artă. filosofie.

rehus. ~i matematică - aflate În eompkmentaritate:

~i S[l continfl:

- antite:t.c. antinomii, antagonismc. antili·azc. parafraze.

metalore contrare. polarizări

- paradoxuri la nivel semantic: ideatic. social. politic. teologic.

lingvistic. psihologic. t1Iosofie. chiar şi şliintilie:

tocmai acest paradox dă savoare întregului: de aici şi frumuseţea

scrierii. gustul metaforei mici fâJtăind din aripile împleticite

- pseudo-paradoxuri pe alocuri

- caracter dcri:t.oriu. în ră.<;păr fată al! un acaacmism perimat şi

traditionalism ramolit (gen AI. Lungu)

- calchierea / contopirea / juxtapunerca oximoronică de

jargoane. expresii lingvistice. şabloane. arhetipuri. scheme.

pattem-e. matrite clasice

- găsirea de (mularealîntruparea în) formule şi anti-lormulc de

creaţie

- contra-poeme

- stiluri epigramiec antitetice

- parodicri de expresii şi loculiuni. proverbe. butadc. aforisme.

zicături. sentinte. di~ee de limbă (de lemn. şi nu numai).

structuri gramaticale. frazeologii prin:

• deturnări de sens la 45 ori 90 grade

• in contra-sens. răspăr (la 180 grade)

figunttivul interpretat la propriu. şi viceversa

Florenfin Smarandache - Distihuri Paradoxisle

(încălcarea convenţiilor)

- parafrazări cu scopul împrospătării şabloanelor moatte

- ori în nonsens metafarizat, exagerat, parabolizat (micşorare mărită, ca la microscop, intrând în infinitul lumilor mici, concentrate)

- idiosincrazii la contradicţii, incongruente, divergenţe, defonnări, alterări, răstălmăciri, mistificări, prefaceri poetice şi anti/non-poctice

- text, paratext, anti-text, inter-text, non-text

cu inflexiuni para-doxiste (sub limbaj, supralimbaj, metalimbaj)

- inspirate I prelucrate din folclor: glume, bancuri, poante (cu Bulă, cu Itie şi Ştrul)

- sau jonglat pe ambiguitatea omonimelor (pluri-sens)

- unele paradoxuri au devenit locuri comune, metafore, s'au tradiiionalizat - după ce la apari~ie întâmpinaseră rezistente, fuscseră respinse; aceasta-i somta oricărui paradox!

Distihurile Paradoxiste să fie:

- schematice

- ca nişte învăţăminte

- chintesenţe de gândiri filosofice

- sclipiri ale imaginaţiei

- vorbe de duh, memorabile, care să te ungă la suflet

- cu economie de cuvinte, non multa, sed multum:

maximalizând minimalizarea, minimalizând maximalizarea

acum, când lumea citeşte mai puţin. e nevoie de scrieri concentrate

- diversificate în topice, sfere naţionale, ecuatii poetice paradoxiste

FlorenfÎn Smarandache - Distihuri Paradoxiste

- lucrurilor spuse pe nume / pe şleau, pontoase, ingenioase

(dacă tăiem cu bisturiul chirurgiei lirice)

- versurile s'alunece la rostire (citire)

- cel putin un ritm interior (chiar şi rimă)

pentru un plus de armonie (în aparenta dezarmonie)

- structura metrică a celor două versuri randomială

- cu o dulccaţă anume aceste sintagme

- atentie dar la tăierea poemului în două: mai şăgalnică în timp şi contra-timp, cezură şi anti-cezură

- având un titlu, poemul se'ncheagă, se rotunjeşte, alcătuieşte un întreg

- titlul, scurt şi cuprinzător, să conţină cheia corpus-ului poetic [referitul şi referindul]

- un soi de definiţii lirice rebusiste: bazate pc antiteze,

şi utilizând bi-versuri carc denumesc titlul

- a nu se interpreta distihurile paradoxistc ca simple calambururi, ci înţelesuri ale neînţelesului [mai adânci, mergând la substanţă, la miez], alteori chiar neînţelesuri alc înţelesului [impresii facile, în urma unei lecturi superficiale, că stăpânim materialul până'n profunzime]

- de un eclecticism organic.

Acest volum nu se poate traduce, ci a d apt a la clişeele altor limbi.

Considerente istorice:

Paradoxismul nu l-am inventat, ci descoperit. EI a existat înaintea ... paradoxiştilor.

Înţelepciunea populară, dar şi o palte din creaţia eultă, se mulează perfect pe matrita paradoxistă clasică; în acest scop, iată câteva

Florenfin Smarandache - Distihuri Paradoxisfe

Exemple:

- începând cu anticii greci, prin Platon (care pune în gura lui Prothagoras):

Toată lumea / Învaţă pe toată lumea;

- sau strămoşii romani:

Festina / Lente (Grăbeşte-te / Încet);

- continuând cu aforisme vechi româneşti:

Şezi strâmb / Şi gândeşte drept

le. Negruzzi, «PăcaIă şi Tândlllă), fragmente, 1840j;

- cum zicea Voltaire?

Legile În artă sunt făcute / Pentru a fi [ned/cate;

păi şi-atunci?!

- 8audelaire cu "Les Ileurs du mar';

- Eminescu despre fecioară:

Mai nu vrea / Mai se Iasă;

- trecând pe la Caragiale, cu al său:

Curat / Murdar;

- şi olteanul Arghezi. cel şugubăt:

Una vorbim / Şi alta rumăm! (observati transparenta aluzie)

Jar şi roemele-i din "Flori de mucigai";

- paradoxul politic:

de pildă

Cu cât vor unii să-I dărâme pe Mareşalul Antonescu, cu-atât acei din tabăra opusă îl ridică'n slăvi mai tare -

ca'ntr'o balanţă: când un taler este coborit prea jos. iti vine să pui o greutate în celălalt pentru egalare;

este o chestiune psihologică. precum la mccL când se'nfruntă două echipe nefavol'ite, ţinem cu cea mai slabă; ( + şi - trebuie să stea în cumpănă):

aşa Încât afirmăm că

"Ion Antonescu a căzut / Înălţându-se'"

- deci. vl'ând să-I distrugă, n' au făcut decât să-I readucă În conştiinţa publicului larg:

este Efectul Invers care acţionează. plus Legea Echilibrării.

şi viceversa: ova~iile exagerate duc la reacţii contrare:

beneficiind de toate ravorurile unui regim

"Poetul Mihai Beniuc prin înălţare / A eşuat";

unanimitate (pozitivă sau negativă) nu există:

- despre birocratia din pel:ioada stalinistă:

Doi cu sapa. / Trei cu mapa:

- ironia lui Grigore Mois.i':

ION I3ARBU:

Este cel mai mare matematician / dintre poeţi.

Şi cel mai mare poet / dintre matcmaticieni!

(care din păcate-fericire mi se aplică şi mie'?):

- precum şi Alberto Cacira, alias rernando Pessoa:

Unicul sens tăinuit din lucruri

E acela ca n'au nici un sens tăinuit;

- şi, mai În vremea noastră. un paradox social:

"The Power / ofthc Powcrlcss"

[Puterea celor / Fără de putere J.

eseu de Vaclav Havel care. dintr'un dizident (fără nici o putere).

ajunge preşedinte (cu cea mai înaltă putere) În rosta Cehoslovacie, aducând democratia tării sale dar şi destrămarea ei:

- Octavian Paler în '"Flacăra":

SPECIALIZARE înseamnă

Să ştii din ce in ce mai mult I despre din ee in ce mai putin.

Până ajungi să ştii totul! dcspre nimic!

- paradoxul economic:

Tări care produc prea mult I ceea ee nu consumă.

Consumă prca mult J din ceea ce nu produc

I Roger Garaudy, 1997J;

- '"Minunile'" din Caracal:

a) Pu~eăria I pe strada Libertăţii!

b) Cimitirul! pe strada Învierii!

e} S'a rurat I de la Politie!

d) A luat foc I Sediul Pompierilor!

- vorbirca rnuealită. în contra-sens:

Îţi fac un bine: / Te superi?

(păi. normal că nu mii supnr!):

- ori proverbe, dictoane. zicături. hutade. cugetări contemporane foal1e uzi tate:

Leneşul I Mai mult aleargă

Hai la muncă să muncim: I Dă. Doamne. să nu găsim!

Face haz I De nccaz

la-I de pe mine / Că-I omor

Câine surd I La vânătoare

Prinde orbul. I Seoate-i ochii

Bate şaua / Să priceapă iapa!

Doi se ceartă I Şi-al treilea câştigă

Las' să mai fie şi un lup I Mâncat de oaie!

OmuL până nu slujeşte, I Stăpân nu ajunge

Tu îl hei pe dânsull Şi ci te hea pe tine

Dacă legi hine. / Bine dC7.lcgi

Trage năd~jde I Ca spânul de barbă

Scump la lărâţe I Şi ienin la mălai

ll.C Hintcscu. "ProvcrbeJe rornânilor"'. Editie îngrijită de Constantin Negreanu şi Ion Hratu. Cuvânt înainte de I.C Chilimia. Ed. Facla. Timişoara. 19851

(intcrpreturi pe dos):

- şi proverhu! englezesc:

Un pahar este pc jumătate plin / Sau pe jumătate gol.

deci orice lucru este :;;i pozitiv şi negativ. depinde din ce unghi îl intcrprctezi- - principiu folosit de propagandişti:

- dl: la titlurile de-o :;;chioapă din ziare (sau chiar de carti în librării ori fişierul bibliotecii) carc. dacă în componenţa lor contin un paradox. devin mai incitante. şochează la lectură

Ivezi predilec!ia pentru antinomii a multor condeieri tocmai pentru a surprinde (ori a atrage) publiculJ:

- la rotbal chiar, antrenorul sfătuind jucătorii:

Cea mai bună apărare / Este atacul -

fără a li deloc un paradox. ci o tactică. o realitate:

- prelungind cu Legile Americane ale lui Murphy. de un umor amar;

Prohahilitat~(t cu o JCli~ dc p[line cu dulcea\u S,l cadu cu partea unsă p~ covor. este mai mare decât cu partea nClll1sfl

- ~i'n analiza matematică c:-.:istfL cumva paradoxal (dar. totu~i, nepamdoxal!) Slip il1/(\-O şi dualul ill/Sllp n/'-

care Înseamnfl cel mai mare din/re cei mai mici,

şi respectiv ce/ mai mic din/re cei mai mari.

CooL i"l1't it?

- StiU --C{1l11ceul Pilangiului":

De la beat! ulrciumn vin,

Merg pe gard! de drum mf\ tin,

Dau cu c,îinii / "n bolovani

Şi-s prieten / cu duşmani!

- ~i lCr(ina semi-parauoxistă:

Cine ~lie sfl !~Icfl un lucru, îl rac~.

Cine nu ~lic, învaţă pe alţii cum S[I fiică!

Iar cine nu ştie nici s[\ 1~lcă şi nici să învcţc pc al!ii, conducc!!

(\-alabiln p~ntru r(]~tii secr~tari de partid. Înurum[ltori culturali. ŞI Illlilumai):

- în timpul dictaturii:

An. 1. Şeful are dreptate.

Art. 2. Şeful arc Întotdeauna drcptal~.

1\11.3. Cînd ~cJlJ! nu are dreptatc. se aplică Articolul 1 sau 2:

- ori din bancurile şoptitc C<Înuva pc la col\uri:

ERA CEAUŞESCU

Pesimistul: Mai rău de-aşa nu se poate ...

Optimistul: Ba se poate (t)

(şi. într'adevăr, perioada de tranziţie se dovedeşte şi mai dură)

care bancuri mai îndulceau intclectualiceşte anii aceia negri:

- plus celebrele <culmi> populare (sinonim: băncoase. ponto<lsc, cu nuanţe semi-absurde, şi totuşi de-a logică fiJarte ... plastic[l!)

CULMEA PROSTIEI:

Să crezi că soacră-ta

E fată mare!

CULMEA ÎNOTULlJI:

Cu-o mână să'noti şi Cli cealaltă

Să dai din picioare O)

CULMEA GĂINEI:

Găina are picioarele la tel de paralele.

Mai ales stângul (!!)

(rândul al doilea pline capac la toate).

Şi altele multe, anale sub ochiul lectorului şi"n urechea ascultătorului.

Tipuri de DistihUl-j Paradoxiste:

- paraJl-azări de clişee:

"Omul potrivit I La locul nepotrivit"" = INFRACTOR:

:2 - panul ieri:

pro\"l.::rbul popular <Vorbeşti de lup I Şi lupul la u~fl>

dc\"ille. prin substilll(ie ironică.

"Vorhqti de lup I Şi porcul la u~5 (!f' ~c COINCJI)LNTĂ:

:; - l"orllluk Întoarse pc dos:

"Orice excepfie / Admite reguli"

(în loc de <Orice regulfl / admite exceptii>):

4 - dubla negatie. care Înseamnă afirmare:

"Război I Împotriva războiului'· = PACE:

:'i - ori iliJ.hlj1 afirmare. care Înseamn8 negare. ciuda! nu'?

"Stin\irea! Sfintilor"" = IlIROTON1SIRE.

adicfl ~i s!in!ii ali p[l(,llck lor! ". ueci nu-s chiar a~{\ de sfinti:

6 - deturnarea pc piste false:

"CU un ochi ue sticlă. / Iar cehllalt uc pisicfi!" MOTOCICI.I'TA:

(Te g,înde~li la vrco liin!ă. C<Înd colo este)

7 - hipl'rholice (e'\agcrate):

"Din patru salariati,' Cinci sunt ,ci," ·llIRUCRi\[IL:

8 - Cll nllantă schimhnbilft după titlu:

"A fosl virgină I De două ori" --

a) serios (biblic): FECIOARA MARIA:

b) sau in băşcfllie: PROSTITUATA:

9 - epigramice:

UNUI ŞEDINŢOMAN ~ "N'are decât să facă şedin~ă I Cu el Însuşi";

10 - pseudo-paradoxmi:

"Vinovaţi I Nevinovaţi" = INOCENTI

"Motivaţie I A nemotivării" = DELĂSARE:

1 I - !autologiee;

'"Apropierea I De aproape" = PROXIMITATE

""[Jincolo / De dincolo"" ~ ÎN DEPĂRTARE EXTREMĂ

""Or"'! / [Je oraşe"' ~ METROPOLĂ

'"Mai adânc / Decât adânc" = STRĂFlJND

"Cât de prieteni I Ne sunt prieteniiT = VIGILENTĂ: 12 - redundante:

"Mergem. / Ori nu mai stăm?"' = ÎNCOTRO

""Ce faci: dormi. I Sau nu te-ai trezit?" = CUCĂIT;

13 - bazate pe plconasme.:

'"Inventează ceva I Deja inventat'" = PLAGIAfOR

iar TAXATOAREA ÎN AUTOBUZ, "'Avansaţi I înainte!"":

14 - ori pe anti-pleooasme

CĂLĂTORfI: "'Ba avansăm I Înapoi!"';

15 - substituîrea atrjhlltllluj În sintagme (prin luare în răspăr, ridiculizare. şi contra-sens):

<Şchiop de-un picior>. care este o sintagmă trivială. devine prin înlocuire:

"'Chio!" I De-un picior"' = COTONOG

(şi cilpfltfl astfel un aspect mai interesant):

16 • substitui rea complementl!lui în ·sintagme [pedalând pc un nonsens metaforic (nu absurd)". exagerând sintagma în directie suprarealistă]:

<Cu şosete rupte"o călcâi>o care este o expresie comuoă, devine prin înlocuire:

""CU şosete rupte I °N fund!'" = ZDRENTlJROS

(mai jovial):

17· p(~rmutarca părţilor întregului:

'"Se face frate cu lacu' I Până trece dracu'" = HALTĂ:

<Nu băga mâna lunde nu-ţi tierhe oala> arc variante

""Nu băga oala I Unde nu-ţi fierbe m,lnaO

:"Nu-ti fierbe oala I Unde nu bagi mâna'o =

INCERCARE:

Care sunt lemnele "originale' ale expresiilor permutate:

"Ciocanul/Îşi laudă ţiganul'"

"Ochi la ochi I Nu scoate corbii""

"8ate caldull Cât e fier"

""Mâţa cu şoareci / Nu prinde c1opoC

"'Câine bun I în burduf de brânzăO

""În urma voinicilor / Multe războaie se-aratăO

"Nu te rupe I Că te'ntinzi"

"Acceaşi pălărie I Cu altă Mărieo

"Truncbiul nu sare dcpane de / Aşchie"

""Pic[i pară nătătleaţă I În gura lui măIăiaţă'"

Florentin Smarandache - D;s/Îhuri Paradoxiste

"Darul de dinţi I Nu se caută'n cal"

Găsiţi un titlu corespunzător pentru fiecare din aceste] I distihuri paradoxiste;

18 - negarea clişeelor (dar care să producă antiteze):

<Primeşte I ce ţi se dă> devine

"Primeşte I Ce nu ţi se dă" ~ NECONFORMIST;

<Lasă-mă / să te las> devine

"Lasă-mă I Să nu te las" ~ RĂZBUNĂTOR;

analog

"Surdul aude, I Dar nu le potriveşte" ~ CONFUZIE;

19 - antonimjzare <şubsţantivală adiectivala etc );

<Dulce ca I mierea> devine

"Dulce ca / Fierea'" = BITTER (băutură spirtoasă),

"Amar ca I Mierea" ~ SIROP DE ZAHĂR;

20 - basme În răspăr:

ŞI-AVEA O FATĂ AŞA FRUMOASĂĂĂ ... II

"Că la dânsa te puteai uita / Dar Ia soare ba"!

«soare> şi <dânsa> au fost intervertitc);

21 - schimbarea categoriei gramaticale lpăstrând omonimia substituenţi[orJ

LA NEVOIE/I"Prietenui bun / Anevoic se cunoaşte"

(complementul circumstanţial de loc <Ia nevoie> s"a transformat în complement circumstantial de mod <anevoie> printr'o înlocuire fonetizantă),

şi viceversa:

F/orentin Smarandache - Distihuri Paraduxisle

ANEVOIEII "Prietenul bun I La nevoie se cunoaşte";

22 - în stjl epistolar sau colocvjal:

DOMNU ÎNVĂŢĂTOR, II

"Copilul ştic să citească I Dar nu cunoaşte literele"

(observaţi aberaţia);

23 - eojgmjstjcc:

"Se uită la tinc I fără să te vadă" =

(Cine? CÂRTIŢA fiindcă n'are ochi: sau ORBUL):

24 - metaforice:

"Mă scald afabil în lumina I Nopţii pietelor de şandru" = IUBIRE;

2S - filosofice:

PERSIFAL (grec): "Nu ştia I Că ştia":

26 - djstjbmj-tradllced

VOLENS NOLENS ~ "V rând I Ncvrând",

27 - altele's pure definjţjj ştiinţjfice:

"Formă superioară / A fiinţelor inferioare" = AMIBĂ:

28 - jocmj omonimice (rebusjstel:

"Mai mare deeât / Mare" = OCEAN:

29 - djstjbmj de versuri duale:

"Ştiinţa religiei I Sau religia ştiinţei" -- TEOLOGIE:

30 - poeme-cQlaje paradoxjste:

imagini violente, decupate din presă ori mass-media, altemând în discordanţă una cu alta [volum aflat în şantier1;

31 - poeme semj-colaie:

colaje + creatii originale în contradicţie [volum anat În şantier]:

32 - mu,joritatea distihurilor se pot generaliza:

"Să vezi ceea ce j Alţii nu văd" = PERSPICACE (1)

"Să auzi ccea ce I Alţii nu aud" ~ PERSPICACE (/1)

mr prin extindere <ţiungi la

"(Predicat! ceea ce I Altii nu {predica!}";

analog SUB SEMNUL ÎNTREBăRII:

"Cât de liberă I Este presa liberă?"'

unde <liberă> şi <presa> pot fi substituite prin {atribute}. respectiv {subiecte} corespunzătoare:

33 - prinse (incastrate) În tormule de creatie:

Fie <SIN»~ un substantiv la nominativ.

<S(G» un substantiv la genitiv.

<SIA> un substantiv adjectival.

<A> un adjectiv.

<V> un verb.

<Adv> un adverh

<l\.dv/A> un adverb adjectival.

<VIS> un verh subslantivizat.

<Non-S> antonimul substantivului S.

<Non-A> antonimul adjectivului A. <Non-Adv> antonimul adverbului. Adv.

<Non-V> negatia verbului V.

{plus patticulele de legătură (prepoziţii, conjuncţii. etc.) <ţjuslate dupa caz).

lată câteva catcgorii:

al <S(N» I <S(G»

"Critica I Criticii'" = EXEGEZA

b) <S> I <A>

"O întâmplare I Întârnplătoare" = PĂŢANJr:

c) <S> I <Non-S>

'"Adeziunea / La neadeziuni" = LIBERTlNISM

"Orice cunoscută I Are o necunoscută" = ECU/\ ŢW

d) <V> I <Non-VIS>

'"Reprezintă I Nercprezentabilul" = JNSIGNlrICANT

şi viceversa:

e) <Adv> / <Non-Adv/A>

"Serios în I Neseriozitatea lui-- = I-IAZLIU

"În mod serios / Este un tip neserios" = CAPRICIOS

J) formule care să fie inventate de cititorul activ (nu pasiv) .? .. ? ... '1 ...

34 - perechi de distihuri duale:

definind aceeaşi noţiune (titlu):

--Melodie / Anarhică'" = JAZZ (1)

·'Anarhie I Mclodioasă" = JAZZ ([1)

sau notiuni diferite:

"Profesionist / Amator"' = DILETANT

";'\l11ator / Profesionist"' = PASIONAT:

35 ~ dublu paradox:

--Melodie anarhică I Sau anarhie melodică" = JAZZ "Sensul are un nonsens. I şi nonsensul are un sens" = ESENŢA PARADOXISMlJLUI

(uneori iese prin combinarea a doua distihul'i duale); 36 ~ dublu semi~Daradox:

'-Renumit geolog printre fizicieni.

şi fizician printre geologi" = GEOflZlCIAN (uneori iese prin combinarea a doua distihuri semi-paradoxisle):

37 ~ roman În distihuri paradoxiste 'înlănţuite) cu capitole antagonice: exemplu: DE RĂMÂI PERPLEX! Ivezi postJ'ata].

Curentele literare sunt o formă şi re-formă de răspuns lumii. în acest sfârşit de Mileniu Il al ştiinţei şi tehnicii. când asistăm [a o revoluţie e[eetronică.. revoluţie informaţională. world \Vide web, <Intel1let>. când poezia a murit. deci poezia nu a murit - ci noi formule de exprimare se trebuiesc inventate.

~i acesta nu este un nonsens. ci un sens de adaptare lirică [a antilirică. când alta este non-arta insăşi ..

Introduc,lnd o specie de poe=ie elt forma fixâ. inediUi. paradoxismu[ captează un nou mod (vechi de când lumea!) de reprezentare.

fntru legitimarea noii poezii prezentăm. mai la vale. un număr prim. 601*J. de tipice d-i-s-l-i-h-u-r-i p-a-r-a-d-o-x-i-s-t-e clasice. colectate şi prelucrate În perioada 1993-1998.

Prof. Florentin Smarandache

University of New Mcxico

200 College Road

Gallop. NM 87301, USA

Tel. şi Mesaj: (505) 726-8194 (domici[iu)

(505) 863-7647 (oficiu)

Fax: (505) 863-7532 (Attn. Dr. Smarandachc)

E-mail: smarandf(ijunm.edu

* Dacă 60 I este număr 'prim' În spatiul Z. el devine un biel 'compus' în spatiul Z(iJ al întregilor lui Gauss. deoarece:

60 I ~ (24+5;)(24-5;).

r.s. O formă electronică a "Disrihurilor Paradoxiste" se poate obţine trimi(ând e-mail autorului.

Fişierul este În WordPerfect 6.1 pentru Windows 95.

Paradoxisll1ul. răspândit la nivel internaţional, se afiă şi pe Internet (în engleză). O versiune rom<Înească şi aII<! În Ihlllccz<1 rol' li adflUgate curând. Vizitati llRL:

http://www.gall up.unm .edu/~smarandache/fcatures. txt

(home page În construcţie şi expansiune).

1;~kkVr; f }( }J~x;~~(t

Floremin Smarandoche - DisfihurJ Paradoxisfe

PERPETUUM MOBILE

Într'o stabilă

Instabilitate

SOLUTIE

S'a rezolvat:

"Nu sc poatc"

Crcdincios

În nccredinţa sa

ECUATIE

Orice cunoscută

Are o necunoscută

GlliNION

Dacă imi doresc ceva

Cu siguranţă că se'ntâmplă invers

F/orenlin Smarandache - Distihuri Paradoxiste

TEMPORAL

Acest devreme al tău

S'a dovedit a fi prea târziu

De unde n'ai

De-acolo să dai

Fură de la el

Şi dă la allii

LEGEA COMPENSAŢIEI

Cine pierde azi

Va câştiga mâine

INCERTITUDINE

Are dreptate

Şi, totuşi, n'are dreptate

Florenfin Smarandache IJisfihll/'i Parod{).H:;fe

INTRUS

Invitat

Nl:invitat

SINDROFIE

S'au adunat toti

Nl:aduna!ii

NOST;\U;II:

])u!cl:a\[I

EUFORII:

B[IUlUra tl: adoarml:

Trel.indu-ll: în altrl lul1ll!

MEIi\FI/KĂ

!Iogicfl

Logidl

FlorenlÎn Smarandache - DistÎhuri ParadoxiSle

LENEŞ

Când se scoală

Se culcă pe-o ureche

PASIUNE

Am iubit-o

Cu o ură nebună

ILUZIE

Bietul orb

Măcar visul :-iă-şi vadă cu ochii

IlESI'ĂRTIRE

Mi-am dat seama că plecând eu

M"aţi părăsit de fapt voi

INSOLENTĂ

Cârnul dracu'"

Nu-şi vede lungul nasului?

Florelllin Smal'tmdache /);slihuri Paradoxisle

ÎNDOCTRINAT

I se hagn"n cap de mic

efl el n "arc cap.

PARŞIV

Îşi dă cuvântul

("fi nu-i om de cuvânt

I·:MOTII·:

imi :-;t<1 inima În loc

Bătând atât de tarc

INlllllAT

Se urI superior

Dintr·un complex de inrcrioriti.lte

Un ohiect /icrbinte

Care le Iasă rece

Florenlin Sil1arandache -- DislihurÎ Paradoxiste

A crescut fiu-meu înalt, şi mai robust ca mine.

Încât zici că eu sunt copilul lui

GRIPAT

Îşi mai răcoreşte sufleţelu'

Cu un ceai călduţ

NON - IDENTITATE

Sunt ceea ce

Nu sunt

NEVROZĂ

Tace fiinţa În adâncuri

Urlând prin vene şi miere

OASPETE

Omul dorit se dovedeşte

Nedorit

Floren!in Smarandache - Distihuri Paradoxiste

ALGORITM

Ra~ionament ce se repetă

De stă mintea'l1 loc

FEBRĂ

o arşiţă toridă Care te ia cu friguri

DrAGNOSTIC

Arc o boală

Sănătoasă

ASISTENŢĂ MEDrCALĂ

Rănitul a murit...

Să-i tie de bine!

NECROLOG

- Ieri a decedat Moş Trască.

- Uraaa, trăiască!

FloreJ1lin Sinarandache -- Disli/7uri Paradoxisle

KATHARSIS

Acţiune de purificare

Prin impuri ficare

SYN - LOGISMOS

Constructie

Deconstruclivă

UTOPIE

Măreţe

Visele ÎnfrflOtc

DIVORTATĂ

Domnişoară

DOi1nmfl

/lOBOTEAZĂ

Ger amărui

De te ia cu călduri

F{orell/in SI/Ial"(//u/oche lJisllllllri Parado-Hsll!

AUTOI'ORTRI·:T

Nu par

Cr.: par a fi

DEMAGOG

Se hale cu pumnii"n piept

Fără sll mi~«: un degr.:t

I'AIIJ{NITAI·E

PruncLJ-i născut în grădina ta -

De-aceca-i nUu! altuia

CONDAMNAT

~i-a uat foc l<l valil.a

C"u intrat la apil

I'ĂG!JIlAŞ

Nenorocitul de el.""

A rupt-o"n fericirr.:!

CHIRURGIE

Operaţia reuşită

Pacientul decedat

ROTUNJIRE

Inexactitatea, de care vorbeam,

S'a dovedit exactă

MUNCA PATRIOTICĂ

Este voluntar

Obligatorie

VOLENS NOLENS

Vrând

Nevrând

FECIOARA MARIA

A fost virgină

De două ori

Florentin Smarandache - Dis!ihuri Paradoxisle

Florel1fin SJI1arandache -- Dislihuri Paradoxisfe

PROSTITUATĂ

A fost virgină

De două ori (!)

INSOLVABIL

Nu se poate rezolva

Quat! eraI demonstranduiJl

AMBITIOS

Am nevoie de-un illsucces

Pentfll succese viitoare

ORIENTUL ÎNDEPĂRTAT

I.a est

De est

ANTARCTICA

[Il sudul

Sudului

I·Jorentin Smarandache - Disfihuri Paradoxisfe

ECUATOR (1)

În nordul

Sudului

ECUATOR (II)

În sudul

Nordului

Asta-i altă mâncare de peşte:

Varză călită cu earne de porc

ARTEZIANĂ

T,-lşncştc un şuvoi de apă care

Plânge cu foc

CĂSĂTORIE

l-a cerut fetei mâna

Fiindcă-i plficeau picioarele

Florellfill Smllrandllche - lJistihuri Pamdm;isfe

TEORIA CHIBRITULUI

De ce hă{ul are scăpăriciul la capătul ăsta ~Î IlU la cdfllah?

INFRACTOR

Omul potrivit

',a locul nepotrivit

ZIl/\TERE

Câte înli'{lIlgcrî n'am su(erit cu

Pentru a obţine o singură izbândă!

TAIFAS

13abc sL{md la ralavrc

Fiml să spuilii nirnic

COINCJJJENTĂ

Vorhc~~;(i de lup

)i porcul la uşă (!)

/-/orenlin .)"II/ur(/}u!oche !Jislihuri Paror/()XI.I'!I:

RĂZIlIJNi\RI

Şi. atunci, ologul

L~a clilcat ÎI! ricioarc

PREVENTIV

Să ici llledicnmcntui rrcscris

Înainte de-a te Îrnholn[I\'i

PUŞCĂRIE

Stai inehis

Dar g'-lIluc~ti liber

l'ERSPICi\CE II)

Să \ ai ceea ce

Altii nu V[IU

PERSPICi\CE III)

Să auzi ceea ce

Alţii nu aud

Floremin Smarandache Dislihllri Paradoxisle

RETETĂ

Tratament de trei ori

Pc zi: dimineata şi seara

CEATĂ

Se vede

Că nu se vede

S'a belit la pălărie

Deşi poal1ă fes

Să cuprinzi

Nemărginirea

Competent

În incompetenţa sa

Fforen/in Smaral1dache - lJis/ihuri Paradvxiste

LA RAPORT

Toţi sunt prezenţi.

Chiar şi cei absenti

PERfiDIE

Cinste

Necinstiţilor!

FARISEli

Prostul de el

Face pe deştcptul

CĂMĂTAR

Dă cu-o mână.

la cu două

PROTOZOAR

Animal acera!.

Vai de caru· său!

Flore/1/in Smarandache - Dis/ihuri Paradoxis/e

Haideţi să discutăm:

De ce nu-i voie să discutăm?

DEMOCRAŢIE

Să interzicem

Interzisul

SFIDARE

Să facem

Ce nu trebuie facut

AMEŢEALĂ

Sc'nvârte casa cu mine

Fără-a se umi din loc

POMANĂ

l-a ollat găina'n căciulă

Şi el cu capul gol

j·j(i/'elIIin .';I!/(/J'(/}Il/ocl!e IJlslihllri Paradox/sll'

IlUDISM

o. fericire.

Rod al suferin(ei!

TRÎINTOR

Munceşte

Ca un tată de albine

SARAcIE

Co~i un retie

~i se rupe altul

11;\/1.111

Serios În

Nescriozitatc<l lui

SPIRIDUŞ

ingcra~LlI mamei

L lol un drac

MUCALIT

Comic doar când

Îşi impune să nu fie

MASCARADĂ

Politica se schimbă mereu.

Dar rămâne aceeaşi

CIRCUMSPECT

Fereşte-mă, Doamne, de prieteni

Că de duşmani mă feresc singur!

DE VEGHE

Fii pregătit să te-aştepţi

La ce nu te-aştepţi

DIFERENŢĂ SPECIFICĂ

Amorul e ceva,

Dragostea altceva

FlorentÎn Smarandache - Distihuri Paradoxiste

MAESTRU ŞI UCENIC

L'nveţi pe tac-to

Să -facă copii?

STUDII

Are liceul neÎnceput

Şi facultatea netenninată

TRÂNDAV

Lucrează la 1.0.L.

[Întreprinderea Omului Leneş]

DIFEREND

Una vorbim,

Başca ne Înţelegem

PARAPSIHOLOGIE

Obscurantism

Ştiinţific

Florentin Smarandache - Distihuri Paradoxisfe

CUI PE CUI

Hoţului îi e frică

Să nu fie furat

VIGILENŢĂ

Cât de prieteni

Ne sunt prietenii?

ORDINE

Un şir organizat

De haosuri

PANTOMIMĂ

Se rezumă 'n trei cuvinte:

"Fără cuvinte!"

CUCĂIT (1)

Ce faci: donni,

Sau nu te-ai trezit?

F/orentin Smarandache - Distihuri Paradoxiste

CUCĂIT (II)

După ce m'ai trezit

Să mă laşi să donn!

EMIGRANŢI AMERICANI

Vorbesc într'o englezăăă

De-i dor ... mâinile!

APORIE

Se înţelege

Că nu se înţelege

Am o poflăăă

Ce n'ai pofti!

CLASIC

Contemporan

Cu anticii

J-"/urenlin Sl/Jaral1dochi' IJ;sl;11IIrl Paradoxi.IN

EROISM

() moartc

NC1l1Uritoat"c

11AGATELĂ

Un rahat

Împar!llmat!

RHil/.OR

J\ rf\CLlt at{Hca lilmc proastc.

("·m II p[\Cat sfl-l ralc/J':: ~i jw-ăsta!

RECOMANDARE

VfI prezint o doamn[t

Pc care n·o cunosc

CRONiCĂ LITERARĂ

Un rn11111n hun.

Scris prost

Floremin !::;maralldache - Dis/ihuri ParadoxÎsle

RECLAMĂ

Cartea s"a v11ndul

Înainte de-a fi publicată

STRATEGIE MILITARĂ

Cum să organizăm

Dezorganizarea inamicului

TRANSCENDENT

Măsură

Nernăsurabilului

fiRESC

Un fapt normal

Ca prin minune!

ŞEDINTĂ

Să ia cuvântul liccarc atunci

Cfmd nu-i vine rândul

Floren/in Smarandache - Dislihuri Paradoxisle

GEOFIZICIAN

Renumit geolog printre fizicieni,

Şi fizician printre geologi

TABLA DE MATERII

Trebuie să conţină subiectele

Pe care nu le conţine

PREVEDERE

Timpul probabil

Este improbabil

COMPLEMENTAR

Reţine tot

Ce nu-i de reţinut

CONVIETUIRE

De când lumea

A fiinţat şi nelu mea

F/orenlin Smaralldache - Disfihuri ParadoxÎSle

TĂRIE

Se poate şi

Fără sll poti

ARTISTUL

Abia după mOaJ1e devine

Nemuritor

DIRECŢIE

Nu ne plimbăm fără o ţinLă.

Ci cu o ţintă neprecisă

MASOCHISM

Plăceri

Nep!ăcute

ŞI-AVFA O FATĂ AŞA FRUMOASĂ ...

Că la dilnsa le puteai uiLa

Dar la soare ba!

'·lorenlin Smarandache Dislihuri Paradoxisle

ALINTARE

îngcraşii de copii

li găsiseră toţi dracii

Dulcc ca

Fierea

SIROP DE ZAHĂR

Amar ca

Mierea

FANTASTIC

Obi~nllit

Cu neobişnuitul

NECONFORMIST

Primcşte

Cc nu ti se dă

F/orenlill SlIIora/1dache - Distihuri Paradoxiste

RĂZBUNĂTOR

Lasă-mă

Să nu te las

CONfUZIE

Surdul aude_

Dar nu le potriveşte

BALTĂ

Se Illce li-ale cu lacu'

Până trece draeu'

ÎNCERCARE

Nu-ti fierbe oala

Unde nu bagi mâna

DOMNU· ÎNVĂŢĂTOR.

Copilul ştie să citească

Dar nu cunoaşte literele

Florentin Smarandache - Oistihllri Paradoxi.\"te

F/orel1/m Smarandache - DiSlihuri Paradoxisle

EDUCAT"'

Am Învătat un cânteccl

Dilr nu-l ştiu

CERCETAŞ

Caută

Ce n' a pierdut

IIAOSUL

Ordine

Învălmăşilă

TREANCA-FLEANCA

Filosofie de dragul

Ne-filosofiei

BARBARI

Editică

Fiorcnlin S'marandache - Distihlfri Paradoxisle

PERVERS

Te laudă în fată_

Te bârCeştc În dos

Devenire Întru

Ncdevcnire

MIOPII

Neclarităţi

ÎN COMA

Viaţă

F,iră de viaţă

COTIDIAN (1)

PoeziI.!

nu-fi poezie

F/orcntÎn SI/Jartlndaclte - {Ji,Wihuri Paradoxiste

COTIDIAN (II)

Filosofic

Fflră filosofic

AlJTOCENZURĂ

Dali-Illi voie

Să n'am voie

ÎNCOTRO

Mergcm,

Ori nu mai stăm?

MINCIUNĂ GOGONATĂ

I\.sta-i pentru minc miezul nopţii

in <uniaZl1

APARENŢE

Nu tot ce sc'ntâmplfl

Cu adev[mlt sc'ntârnplă

Comite imprudcnie

Din prea multă prudcnlă

DISPERARE

Curajul

Celor fără de curaj

ANALITIC

Finitul poartă·n sine

Infinitul

IlACOVIANĂ

Eşuare

Cilorioasă

MUSAFIR NEPOFTIT

Care, de când tot pleacă,

Nu mai pleacă

Flore,'1fin Smarollt/oche D;slÎhuri ParadOxiSfe

CALMUC

IOlc cârnuL

Îşi lua nasul la purtare!

ESENTA

Ceea ce rămâne

După ce n'a mai rămas nimic

LA NEVOIE

Prietenul bun

Anevoie se cunoaşte

ANEVOIE

Prietenul bun

La nevoie se cunoaşte

CONTRADICTORIU

E-atât de-adevărat,

incât parc fals!

!·"!tJre/]{111 Smaf({/u/uche !JI51i!/lIri Porot!rJxiSIr:

FII.OSOI'll'

Specula!ii

Ncspcculali\'c

I'I'RSIIAI.

Nu ~lia

Că ştia

Sistem închis

Carc sc deschidc

l'AlI/Ă )1 urCI

Ne duccm ca

S"(l\'CIll de undc nc'llloaree

PROIlAIlll.ITATF

S'ar putea

Sti IlU sc poalft

Fiecare c mai parşiv

Decât celălalt

ÎNFUMURATI

Cu-atât mai mult fac pe deştepţii

Cu cât sunt mai tolomaci

TRIUMVIRAT ROMAN

Nedczbinaţi

În dezbinarea lor

ABSURDITATE

Nonnalitatea stării

Anonnale

MODA RETRO

- Ce mai e nou?

- Vechiul ...

Florenfin Smarandache - Disfi/lllri Pamdo:'(/sfe

CĂLUGĂRITE

l\lgâne

Sfinte

RECURS

1: Într'adevăr

Un neadevăr

ZĂBĂlIC

Începe ceva

Şi termină altceva

L1NI~TE

Îşi Întinde vara arde

lelllând pe dig

IMPOTENTĂ

Şi c cu rutin(ă

J\t<ita neputinţă

F/oren!in SIl1(Jyalldache - Disii/lUd Paradoxis!e

lIMBRĂ

Pată de Întuneric

A luminii

ECI.lPSĂ

Negură

De soare

MĂRIMI NEGLIJAHILE

Vrem fiecare să fim un nimic

RĂZBOI

Vom lupta neincetat

Pentru menţinerea păcii

VERSlIL

Suhicctivitatea mea

Cca obiectiva

Fluren/in Smarunduche - Dis/ihuri Paradoxisle

Florenlin .\inarandache - Dislihuri Paradoxisle

Cu cât este mai înţeles

Devine de ncînlclcs

MANECHIN

Starea sa naturală

Este artificială

NECONCLUDENT

Într'un mod clar

Obscur

ADIERE

Ascult frunzele atârnate pe ram

Şi lupta lor pentru neatârnarc

FURTUNĂ

Îşi umflă briza nările

Şi'n valuri sc dcsumllă

F!orelllfn .';marundache - /Jis/I'fl/lri Pam(/oxisll.'

DIALECTiCĂ

Răul cuprinde În esenţă

Şi un dram de bine

TOCILAR

Invata

în prostie

TEOLOGII:

Ştiinţa religiei

Sau religia ştiinţei

PORTRET

Ochii lui alba~tri

Sunt negri dc jale

Învaţă după două Că11i

Dar IlU şti~ după nici una

Florentin S'marandache - Dislihuri Paradoxisle

SCARAOTCHI

Şi iadul îşi are

Dumnezeul său

TAIITOI.OGIE

Nu-i aşa

Că aşa este?

INSPIRATIE

Doar noaptea mă simt cu

Cel de toate zilele

NESTEMATE

Cât de prc~ioasc sunt cele

Ce nu sunt!

TAP ISPĂŞITOR

Vinovat

Nevinovat

F/orenlin Smarandac!Je Dislihuri Poradoxisle

FUTUROLOGIE

Viitorul există

In lucrurile eare nu există

REI ROC;RAJ)

Mergt; înainte

Cu SPillC!e

REMEDIU

Orice lucru rău stărşcşte

Prin a ti bun

CONFUZIE

E clar că-i

Un lucru neclar la mijloc

CERCETARE

sa cauti

~i acolo unde nu c dt; găsit

Flm"enlin SlI/aJ"(fJ1dache - Distihllri Pal'adoxiSle

TRAGICOMEDIE (1)

TRAGI COMEDIE (II)

De-a rasu

Ph:lnsu

ADEVERINT Ă

Autorizat să lucreze

Fură autorizatie

MARATON

Fugea popa

Ca dracu" de tămâie

Loc al tuturor

.)i-al nil1111nui

j·"!rlnllliin SII/Ortllldllc!lf! 1)/S/ll1l1r/ /JUr(lti/lx/slt'

ISTORII:

Pon::stc

)liill[iltcfl

I'LLOŞTlT

Un c(linc!c ciont cllrc

Sc"nloarcc cu coada-nln: picioarc

I'ĂRINTI:ASCĂ

Să-Ii dca lata

() mam,1 dc hătaic

I'RIII.~T;\

Absenta

Ahscn\clor

OIlNLJIllLARL

Strfllucila politicfl

intunecat;'\ a Partidului

Norel1tin Smaral1dache IJis/ihuri Paradoxiste

Eu sunt un strigăt

Ncstrigat de nimeni

PARADOXISMUL

o avangardă Ajunsă tradiţională

ÎN ÎNCHEIERE

Să tragem o concluzie

Necollcludcntă

AŞA ŞI - AŞA

Poate n'am auzit

Dar poate-am auzit

IUBIRE

Mă scald aHlbil În lumina

Nopti i pkldor ti!.: ~al1u/'ll

F!o/'enlin .)"l/1aFOI1(/{lche -Dis/iiI/Iri Paradoxisle

LEGEA NECONSOLĂRII (1)

Orice t:âştig

Implică pierderi

LEGEA NECONSOLĂRII (II)

C<îştigul îr.tr'o pal1C

Înseamnă pierdere într"alta

MIRACOL

Explic;:\.

Inexplicabilul

AMlllSEX

o muiere

Bărbat

(J<.1ndc:;;tc

Şi când nu gândcşte

Florenfin Smarandache - DiSlihuri Paradoxiste

METROPOLĂ

De oraşe

ANODIN

Are calitatea

De-a nu avea nici o calitate

VICE - PREŞEDINTE

Personaj principal

Secundar

TRĂDĂTOR

Ăsta ne vinde

Pe degeaba!

AUTODEPĂŞIRE

Sulieient

Nu este sulicient

F/orenfin Sinarant!ache - DisfÎhurÎ Paradoxisll!

CALITATE

Mai mult înseamnă

Mai puţin

FRICOS

Pierde războiul

Înainte de-al Începc

VAPORliL --TITANIC

Un grandios

Naufragiu!

INTERNET

Realitate

Vil1uală

JOC Cli SUMĂ NULĂ

Cât pierd uni L

C;:îŞligă ceilalti

!,'{orel/till.'lll1ar(/}u!oche /)istdlIIn Parut/(iXISIt'

IlOMIlA

Constructia

Distrugeri i

TI'OJ(IA APJ(OXIMAnt:t

l~roare

l>.;;\ctrl

COMOI)

1\ meut efortul de-a

Nu !lll.:e Il lei un e!{)r!

NESIC;IIRANTA

Certitudinea

lnccrtilmlinii

PEDEAPsA

Dreaptfl

NcdreJ1taLc

j-1orenrin !Jil1arandoche - Dislihllri Paradoxisle

SENTINTĂ PĂRTINITOARE

Dreptate

Nedreaptă

MARTORI FALŞI

Acuzatori

În boxa de acuzati

NIMEREALĂ

A greşit-o

POETI I

Fiti fericiti

De nelericirea voastră

ALTERNANTĂ

Ce-i infern pentru unii

E paradis pelltru a!tii

Uorenlin SII/{JY(Jndac!te - Distihuri Paradoxi.\'fe

Încurcă iţele

i)escurc[1!1du~le

SURPRIZĂ

Pe neprins de veste

FRAPANT

Previzibil

De imprevizibil

INCOGNITO

În "11Zul lumii

Pe furiş

OPOZITII:

Rcalinrea unora Înseamnă

Ncrealizarca altora

Florenfin Smarandache - Dislihur; Paradaxiste

INEDIT

Un precedent

Fără precedent

îmbracă-te in hainele

Pe care nu le ai

CONSTRUCTIE

Nu s"a Iacut nimic -

Quod eraI }aciendul11

În afară

De afară

l-"/ol'l!l1/i// .\'lI1l1rt1ndache !J/s/il/llri fJarm!clx/s{('

ATÂT DE NEVOIA)

î ndlt un hot. dacă lC rur[L

IHIJ1l{\nC sărac

APOCALlPSÂ

Condi\ii favorabile

l:cnolllcnclor nel~l\"{mlbile

ETERN ITATE

Clipa durează

lJn veac

ITEMERITATI:

Veacul dureal.[i

() clipă

llN li I )EDINlOMAN

N·an:: decât să facă şedinl[\

Cu el Însuşi

FlorenlÎn S/I1arandache - Distihuri Paradoxiste

SPRE ABSOLUT

S'ajungcm într'acolo

Neajungând

ÎNTRECERI GRECO - ROMANE

Cu lupta

Culoare

Ineoloră

NECONCLUDENT

Un sfărşit

Fără de stărşit

DON.IUAN

Cu-o femeie pe stângul. una pe dreptul.

Şi alta pc ecl[llalt picior

Florentin Smarandache - Distihll!'i Paradoxisle

ORDINUL SE EXECUTĂ

Dacă nu vrei să vii cu mine,

Vii cu mine!

DARWINISM

Adaptarea, pentru a supravieţui,

La inadaptabil

CULISE

[şi fac intrarea

Ieşind din scenă

ZDRENŢUROS

Cu şosete rupte

'N fund!

RETROGRAD

Avansează

Înapoi

FIOI"entin Smarandache - Disfihuri Paradoxiste

LEGĂTURĂ

Punctele comune sunt

Că nu există puncte comune

POSTMODERNISM

Nonartei

AUTO - DISTRUGERE

Duşmanul omenirii

Este omul

NEATENT

Face cum crede

De necuviinţă

DEVANSARE

Să rezolvi probleme

Pe care nu le poţi rezolva

Florentin Smarandache - Dis/ihuri Paradoxis/e

FloreI/fin Smarandache - Distih"r! Paradoxisle

TEORIA HAOSULUI

Infime variaţii ale condiţiilor iniţiale

Duc la en01me schimbări în soluţiile eeuaţiilor diferenţiale

CRONICAR SEMIDOCT

Recenzează cărti

Pe care nu le citeşte

Fiecare tinde spre

Ceea ce nu are

ÎN GREVA FOAMEI

Mănâncă

Răbdări prăjite

COMPLEX DE INFERIORITATE

Se laudă

De necaz

Florentin SlIlarandache - Distihuri PoradoxiSle

JILA vĂ

Nici udă

Nici uscată

MULATRU

Un negru

Mai alb

ŢIGAN

Un alb

Mai negru

Roşii

TOMATE

O VIAŢĂ

Te naşti

Pentru a muri

Florenlin Smarondache - Dislihuri Paradoxiste

RECENZIE

Critică

Fără critÎcă

ANTIPATIC

Nici la moal1ca mea

Să nu-I văd!

SERt\FIC

Ca un Îngeraş -

Ducă-se naiba!

DE - A "NDĂRĂTELEA

in frunte

Cu codaşii

GURĂ - SPARTĂ

Spune lot ce

N' arc de spus

F/orel1lin Sillarandache - DI~\'fihuri Porado:'(/~~Ie

AROGANTII

Pe C<Îl de umllaţi de ei înşişi

Pe-atât sunt de goi

POLITICIANISM PERelD

Care. 'n numele drepturilor omului.

incalcă drepturile omului

IMPUDIC

Cu ru~inca

Neruşinată

INDECIS

Se luptă

Cu el însuşi

IAZ! (1)

Melodic

Anarhică

Florel1/in SI//arandache Distihuri Paradoxisle

JAZZ (II)

Anarhie

Mdodioasă

JAZZ (III)

Ordine muzicală

in dezordine

DEI3ANDADĂ

Oganizarc

Ikznrganizală

CU OPERATIE COSMETICĂ

Arată mai tânără decât

Una mai l;:în[lră

NECROLOG

"Aici hodinqlc

('ci Ilchodinit"

Florentin Smarandache - Distihllri Paradoxi.'N

PLAGIATOR

Inventează ceva

Deja inventat

TAXATOAREA ÎN AUTOBUZ:

- Avansaţi

Înainte!

CĂLĂTORII:

- Ba avansăm

Înapoi!

CĂINE MOPS

E lj'umos

Urîtu' dracu'

PRIMAR

Un Dumnezeu

Flurel11ÎI1 Smarandache Disfihuri Paraduxisle

RIVALITATE

Discordie

Amicală

ARANJAMENT

Convenţia noaslra esle

Să nu I'olosim convenţii

POVATĂ:

Aslăzi nu e recomandabi I

Să dai recomandări

PRECAUTIE

Să verifici

Şi ce-i imposibil de verificat

EXOTIC

Traditional

Nctraditional

Florenfin Smarandache Dislihuri Pamdoxisfe

SEMIDOCT

Să afirmi ca n'ai goluri în cunoştin\c

Înseamnă a avea cu duiumul goJuri mari

DIVERGENŢĂ

Legătura dintre Iloi este că

Nu există nici o legătură

RELATIVITATE (1)

În fiecare adevăr

încolţeşte o minciună

RELATIVITATE (II)

Fiecare minciună

Conţine şi un sâmbure de adevăr

RELATIVITATE (III)

Partea de adevăr

A minciunii

f'/orentÎn Smarandache - Dislihllri Paradoxiste

RELATIVITATE (IV)

Partea de minciună

Din adevăr

BURUIANĂ

Răsare

Unde nu o semeni

ISTORIOGRAfiE

Istoria

Istorici

BII3L10GRAFlE

Relerinţa

Referinţelor

HERMENEUTiCĂ

Interpretarea

Interpretărilor

Florentin Smarandache .- Distihuri Paradoxiste

FloreI/fin SII/aralldache - Disfihuri Paradoxisfe

EXEGEZĂ

Critica

Criticii

STRĂDANIE

Caulflmult

Pân '<1 găsi puţin

ÎMPRĂŞTIAT

M'apuc dc-o treahă

Şi mă pomenesc tăeând alta

CUTEZĂTOR

Sc duce să descopere

Ce nu se poate descoperi

ANTI - REMEDIU

M i-c grca(ă de

Pastila contra grc\ci

Florentin Smarandache - DislIhuri Paradm:iste

FANTEZIST

Văzător de

Nevăzut

INFAMIE:

La înălţimea

Unei josnicii

Prin aerul matinal pasărea

Se simte în apele ei

STATUI

Sculptorii pun mult sullet

În piatră, În lemn

MUZEU (1)

Timp conservat

(În afara timpului)

F/ort!ntin Smarandache - Dis(ihuri Paradoxiste

MUZEU (II)

Trecut

Prezent

LIMBA DE LEMN

Tâmpita

<Politică Înţeleaptă a Pmiidului>

PĂGÂN

Creştin

Necredincios

ŢAP ISPĂŞITOR

Răspunzător de

Greşelile altora

VANITOS

Ca Învins

N'are nimic dintr'un invins

Fiorentin Smarandache - Distihllri Paradoxiste

MODEST

Ca învingător

N'are nimic dintr'un învingător

NAŞ LA NĂNAŞ

Orice ins realizat

Arc nercalizările sale

OFICIAL

Apropiat

Şi, totuşi, distant

GENIALITATE

Adevăratul artist trebuie să creeze

Necreatul

DIVERSIFICAT

Are nevoie

De ceea ce n 'are nevoie

Florenlin Smarandache Distihuri ParadoxÎsle

Care eşti atât de lu

De parcă n'ai mai fi

REGENERARE

Fiecare parte din noi murind

Naşte () alta

ÎMIJÂTRÂNIRE

Şi care pmte născând

Moare () alta

TIII'ATRUM MUNDI

Cel mai ne-actor şi ne-regizor om

Pe scena lumii e actor şi regizor

Răi'.hoi

Îmrotriva răzhoiului

Florentin Smarandache - DistiJJlm Paradoxis,te

ISTORIA

inainte

Va gândi înapoi

VICLEAN

Cuvintele sale mieroase

Au la urmă gust de /icre

RATAT (1)

S·a săvârşit

Nesăvârşit

RATAT (II)

Se realizeaz:ă

Nereal izându~sc

RATAT (III)

Un lucru prost

Binclacut

F/oreJ1lin S·marwidache - DiSfi!Juri Paradoxisfe

ZORI DE ZI

Bezna se stinge ca

Sclipirt::a unui felinar

BIBLIOTECA

Cel mai bun cenaclu lostu-mi-a

Lipsa de cenaclu

IIOMER (1)

Văzut-a fără ochi

Ce altii nu văd cu ochi

HOMER (II)

Un orb

Cu-o uriaşă viziune

NumflrflLoarea inversfl

Merge Înainte

!'/oreiiliil S/IIaJ"ullt/ache l.J/s/lhllJ"/!'/lru,!ri.\"/.I/C

CRATIMĂ

l-inie Jespăqitoan:

('ure uneşte

IMI'RUIJI'NI

;\r~ Încreder..:

În in~î de ncîncr..:dcrc

II;\/;\RIJ;\NT

în mod chihzuit

!-:sL":: lin nechibzuit

C()NSIY V /\T()R ISiVl

. \'..::l1tlin\fl

Contra tendin\elor

SFĂNI

Din pflcat..::

0J u e pfKlltns

Florenlin Smarandache - Distihuri ParadoxÎsle

ŞALANJER

Prieten

Duşman

COMPETiTOR

Duşman

Prietcn

TUTUIALĂ

Dumnca

RĂCĂ

Amicalrt

Înţepătură

CÂINE RĂU

Iubitul nostru

Nciubitul vo.stru

Floren/În Smarandache - Distihuri Paradoxiste

F/orentill Smarandache - Distih"ri Paradoxisfe

PUTUROS

Obosit

De prca multă şedere

COPIII:

Noapte bun! ..

Pririn(i ~

iN CUMPĂNĂ

hi place

Dar. de fapt nU-li place

Al/le DE CORD

Explozie

llTlplnzivă

DESllN

1,(\ voia inl<lmplării

NCllltiimplătoan;

Cu () sLărtlin!<1

Nestflruitoare

COP1AT

AutenLic

Neaut..::nlic

SINI', QU"- NON

].:-0 secclfl cumpliLH 'li

I:iccar(.:-~i ar,u~jc,ufl ploile Cliill POlite

ELI':VlIL (II

1-: chinu_

l,a ora de frallccl.fl

ELEVlIL (III

l.a cng]cl.l\ - C sLrain.

])al nu HngloJl1l1

FlorentÎn Smarandache - Distihllri Paradoxiste

ARHICUNOSCUTĂ

Informaţie

NeÎnformativă

ENTROPIE

Comunică

Şi incomunicabilul

MIREASĂ

Domnişoară

Nevastă

EPAVĂ

Un rcuşit

NEPĂSARE

Pasivitate

Violcntă

I-/o!"el/lin Silit/raI/dac/II! 1J1.\'/ihurI IJarlll/OXls/e

EXCHI81TIONIST

În ~chÎ1ÎbrlJl

I)czeehil ibruluÎ

STRĂFUND

MaÎ adânc

Ikdl aurul(

I'ROXIMIT;\II.

Apn)pÎcrea

I)c aproape

ÎN DEPĂRTARE IXml:MĂ

!)Înco!o

[k dincolo

DE TEAMĂ

Şi chelului

I se rac.: Pllrul mllCiuclt!

F!orentin Sl1/arandache - Distihuri Paradoxisle

SĂRMAN

N'are picior de orătanie'n ogradă

Şi se culcă cu găinile

I\FEMEII\T

Orb. chior. saşiu.

Dar cu ochii sem:;;! după muieri

ONESTITI\TE

Cea mai bună minciună

Este adevărul

ŞMECIIER

Cinstit

De-a necinste ireproşabilă

EFICIENTĂ

Decât s' () repari

Mai idlinfl-Î noufl

r"orenlil1 Smarmulache - Di.\"tihuri Paraduxiste

NETREIlNICIE

Josnicie

La"năltimca dumneavoastră

PRECAUŢie

Să-i luăm in serios

Pe cei neserioşi

Mc,DIOCRU

E pe-atât de impOl1ant

Pe cât e de ne important

PEZEVENCIII

Se face

Că llU faee

SUB SEMNUL ÎNTREllĂRII (1)

CIt rJe liheră

Este presa liheră?

FloreI/fin S"marandache -- Distihuri Paradoxiste

SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII (II)

C{n de democratică

Este o societate zisă democratici!?

GENERALIST

Specialist

Pe temc ... globale

IlUMERANG

Când se duce

De fapt vine

FĂRĂ ŞANSE

Îşi înccarcă

Nenorocul

1.IIlI'RTINISM

Adeziunea

La ncadcziuili

r-/()reJl/in .\/lllIr(llU{lIchl' {k~lihliri Parw{llxl.'i/C

RITLiC;'

RflsPlIllS

inlrebfH()r

MilO TSE - HINC;

Revoluţionar cultural

i\nticlIllural

SAIRIIPII:

Reforlllă

l'ol1tra ITf'ormclor

I'XI',ReITII

Probkll1l..:

Fflr[\ prohkme~

Majoritate

Minoritară

Florentin 5inarandache - Distihuri Paradoxiste

PARLAMENT

Minoritate

MaJoritară

PUBLICITATE

Volumul s"a epuizat

Înainte de-a apărea În librării

DORMIND iN NOAPTEA DE AN NOU

Am petrecut revelionul

Ncpetrccându-l

DILETANT

Profesionist

Amator

PASIONAT

Amator

Profesionist

F{orentin Smarandache - DisfihurÎ Paradoxiste

Florelllm Smarandache Disri/wri Paradoxiste

DICTATURĂ

Comedie

Tragică

(,ROTESC

"rragcdic

Comic[1

IlIROCRA TIE

Din patru salariati

Cinci sunt şdi

I'STIMARE

Cât de inexact se dă

Ora exactă!

RESPINS

A rcuşit

sn picc la c;.,:alllCIl

!'"lort'llfiIJ S/Ilurom/ache /)/slihuri ParadoxJslt'

TĂCIUNI

Se sting

Înainte de-a se aprinde

CĂRTIŢĂ

SI.:: uitflla tine

hlnl s<i tL' vadă

MÂNUŞI

Urme care

Nu lasă urml;!

PRIMITIVISM

Tribal izare

A modcrnului

TIIi\UMi\ZEIN

Admirahil cum ştim

Să ne ralăm

!'-/orenIÎn Smarandache - Distihllri Paradw:isle

rincrc~ea sa ereşte

Pc măsurn Ce Îmb,ltrâneşlc

cu fUSTĂ MINI

Îmbrflcatft

J)czbrăcat

CACIALMA

Virtuo/.itatc

Nc\ irtualrl

IlITANTARE

PliriJlc<lrc

lmpură

ORIZONT

Pune limite

Ncsfftrşitullli

}-jO/"I/I1//1l SJIIOrw/{{(Ic!11! !Jisll!JlIn !'ol'm/IJxislt'

SPIR;\LA (1)

{n\~lLllltrlll din

!\Jiml

SI'lIVd.A (II)

În aEII"<_i

Dinlrlll1llru

IN('()NSISTLNI

Nu face

Tol ce racc

Este prezent tocmai

Atunci cfmel lipse';'lc

SI:\C()['/\RI.

Cllnlillufl

J Illl"erilperc

F{oremÎ/1 SlIIaHlndache Distihuri Paradoxis(e

TALENT

Inconştient

Conştientizat

Se preface

Că nu se preface

AMNEZIE

Conştient

Inconştientizat

SCRIPETE

Ridică greutăli

Prin apăsare În jos

LINIE PUNCTATĂ

Continuă

Discontinuitalc

rlnrenfÎn Smaralldache - Dislihuri Paradoxisle

HIROTONISIRE

Sfinţirea

Sfinţilor

NEADAPTAT

Cu satisfactia

Insatisfacţiei

RĂZVRĂTIT

Uneori sunt mulţumit

De nemulţumirea mea

A V ANGARDIST

Conform

Cu nonconformismul

DECADENT

În progresie

Regresiva

J-wrwlin Sm(lrllndache UislihllrJ Paradoxlsle

CRUSTACEU

!\vansează

Ca nlcul

iti okră o perspectiva

Spre [nfern

I'ALAVRAGIU

Cu efi! ştie mai puţine

Cu-atiit mai multe Sl~l(llri dă

AMIIlĂ (1)

[:01"1115 inferioară

A Ilin(dor superioare

I\MIIlĂ (II)

l:orlllfl superioară

;\ [iin[dor inferioare

,vIlClWCOStv!OS

Marele infinit

Ll:C;!:A IlI: AIlROCiA[{I:

J:jin[L:<ll.fl

Tncll1ai prin (ksfiin\arc

INDOLFN"I

1': îngrijol"{iloarc

NeÎngrijorarca lui

ÎN [)ITĂ[)I:ln

Lra Illai hin..:

Cind era mai rău

NU AIlLJ7AArI I

Uinck în C'\CC5

[)[\' Il rfIU

Florenlin Smarandache Distihuri Paradoxisle

IMPEDIMENT

Orice bine

Începe cu rău

CICLIC

Se sfâl'şcştc

Pentru a reîncepe

BOLTĂ CEREASCĂ

Limită

Nelimitată

FĂRĂ MĂSURĂ I

Succesul ncpondcrat

Duce la insucccs

Există

Fără a li

Florentin Smorandache - Distihuri Paradoxiste

Florenlin Smarandache - Dislihuri Paradoxisle

PLEACĂ DE - AICI

Ori te duci,

Ori nu mai vii

De nerăbdare să se stingă

PRESBITIC

OrbqLt:

Văzând cu ochii

FORŢĂ

Şi c cu ncputintă

Atâta putinţă

NIRVANA

Durere

Binefăcătoare

DUPLICITATE

Trăim mai multe vieţi

Într'o singură v-i-a-ţ-ă

DE STRAJĂ PATRIEI

La margine de noapte soldaţii

Păzesc lumina

PROZAISM

Ce-i aşa mare filosofie

Ncfilosofia asta?

PUERIL

Deşi major

Ca scriitor este minor

DEZMĂŢAT

S'a fost claustrat

În prea multă libertate

Uorentin Smarandache - Dis/ihud Paradoxistr!

SIHASTRU

Răsfăţat

De-atâta austeritate (!)

INDIfERENTĂ

Mă podideşte pe nas sânge cald;

Dar îl tratez cu sângc rece

LETARGIE

Ah. viaţa!

Este mOl1ală

RUGĂMINTE

Nu fiti răi.

Oameni buni!

ABJECŢIE

Pe legea mca că

Asta nu e legea!

F{or('n!IJI .\/llOl"oJIIlllche {)rsli/1U1"{ l'orodu\"Islc

CO!NCIDEKli-,

l:x<ll1lcllu[ de lillloft [-a !uat

("{u<Înd p~ subiect

N 1:IlMTOS

Are noroe

Ik ghinion

l'IJLI'AIlILÂ

DOilmna este con~tientă

De incon~tien~a sa

l'UCOANÂ

o tip[l. slaba ca un pai.

Dar cu greutate

OM SUCIT

:1 tot ce ştie

Aia 1/11 face

Flf)l'f'l1lin Sinarandac.'he - Distihuri Paradoxiste

SU8 PAZĂ

Îngerul meu ocrotitor

Nu sc[tp de el ea de dracu!

TEMERAR

Începe un proiect

Care n-are început

EXPLORATOR

C<llfttorqte unde

Nimeni nu călătoreşte

FĂTARNIC

De tol nerespectul

INAMIC

Te urăşte

Cu dragă inimă

F!orenlin Smarandache -- Dislihuri Paradoxisle

PERFID

Cu sinceritate

ALCOOLIC

N"are nici un dinte"n gură

Dar îi place să tragă la măsea

DOAMNE!

Şi ne-ai dăruit lumina

Ca să ne-o iei îndărăt?

MÂHNIT

Îmbătat de inimă rea

Fără să bea strop

JIGODIE

El îi bun băiat,

Dar e prost pământul că-l ţine!

F!orenfin Swarandache - Disf/Jmri Paradoxisle

LA 8UTONIERĂ

Un trandafir se ţine

.\·wj de mine

DUALITATE

Fiecare este sclavul

Şi sLăpânu! lui însuşi

ZĂDĂRNIC":

Să-i cxtirpi cuiva

Ceca ee n' are

Şchiop

De ambele urechi

I.DDIAC

~tiilllă

AbsCOllS[\

Florentin Smarandache ~ Distihllri Paradoxiste

RITUAL

Teorie

Practicată

AXIOMATICĂ

Practică

Teoretizată

REÎNCARNARE

Cine-am fost eu

Înaintea mea?

BLESTEM

Să. dea Dumnezeu! să fii bogat, să ai la scară

Trei maşini: poliţia, salvarea şi pompierii]

DUBLĂ NEGATIE

lnfirmând prea tare un lucru

Nu faci decât să îl afirmi

Floref'//in Smarandache - DistihurÎ Parat/oxiste

ŞOVĂIRE

Decizie

Nedecisă

AUTODEMASCARE

A trăda

Pc trădători

Mai mare decât

TOTALITARISM

Pluralism

Monopartinic

IlOICOT

Stahilă

Dcstahilizarc

Florentin STlwrandache - Distihuri Paradoxisle

Florentin Smarandache - Dislihuri ParadoxiSfe

INDECIS

N'a mai vrut

Ce-a vrut

NĂZUINŢE

Ambiţii

Neambiţioase

DIAMANTE

Estimate la valo<'lre

Inestimabilă

ONTOLOGIE

Ce valoare

Are nonvaloarea?

AUTOSFRUNTARE

Să-i sfidezi

Pe sfidători

j-"{0/"e,7IiI15inw}"(/lldache - f)istihuri Parodoxisll!

MORFOLOGIC

Substantiv

Adjectivat

SIMILITUDINE

Asemănare

Diferită

NEBULOS

Precis

RĂSPUNS

Tăcere

Grăitoare

SPIONI

Cei care ~llnt cu noi

Împotriva noastră

F!or('!J/in .)"/JIar(/m/oche - 1J1~\'1i11llri Paradoxislc

CAPRICIOS

În mod serios

Este un tip neserios

:VIARFAR

Personal

Impersonal

SFÂNTUL GIIUlRGIII' LJClGÂND BALAURUL

Un preacuvi6s

Dat dracului

COTONOG

De-un picior

LA~llATL

!·hln'lIlll1 S/I!(//"UlldlJ(-!W !J/sIIII/I/"I!J11r({t!()xi.\·/('

l'A!.Il' II'

l'RIJI](Ji1. \-IIC

()rgallul secundar

PrîllCipi.ll

l'[j JlJIvlAIAII' Ill. ivIASLI\,,\

Ai dreptate

Într·o parte

[)!-: COivlPl.lJLNT,.\

() stimL:i.v<l.

Dar nu o nprecîazf\

IIARAll;\lll R!\

()rganil.an::

1 )o.organ ilatfl

F/orenli/J .)'marandache - D/stihuri ParadoxÎsle

ÎNCOLONATI

Doi câte trei

Sub formă de grflllludă

COATE - UOAU·:

Clasali ca

Dcc!asaţÎ

I'U'SONill.ITilTE

G~nill

Mediocru

EMlIl.

Candidat

Contracandidat

INSIGNIFIANT

Reprezintă

Ncreprczcntabilul

"'!IJ}"('llli/l S'JI(II'III/Ilache !)il'lihur/I'(/rad(HISI1'

llll:gniitatc

1\: picior de egal ilntc

AMNIJIF

I'vlcmoric

Fără memorie

ÎNTJ·:I,J·yr

Hil\nÎn \il frunle.

Trln[it" la minte

AM I:ND/\ivl [~~,n'

Se ,ldopl[t urmuloal"..:a lkcizi..::

Nu se ia nici o decÎzie.

('(lM1JN

E"lr":l11 Li\..'

lllc"trcill

Florentill S'marandache Distihuri Paradoxiste

MIZERIE

COnfot1

Foarte inconfortahil!

ANAI.OGIE

Oi tercnţa este

Tratată Cli indil'erell(ă

DISTONANT

De-o eoerentH

Incoerentă

ROMi\NTĂ (1)

Veselie

Tristă

ROMANTĂ (II)

Tristeţe

Veselă

!·-!fJrenflll .\'II/ortllu!oche !);sfihuri !)orad()xi.l'fe

NESUPUS

Învins

Dar. totuşi, neînvins

Nelilvins

Dar. totuşi. invins

Alll!.

Şi-a transrormat defectul

Înt(o calitate

MOTOCICLETĂ

Cu un Dchi de sticlă.

Iar celălalt de pisică!

PARVENIT

Deşi avans(;uza'n funqie

E.ste totuşi un ral<l!

FloreI/fin Smaral1dache - Distihuri Paradoxisle

DE INIMĂ REA

S'a imbătat

Fără pic de băutură

COTIDIAN

Fcnomen

NefcnOlllcnal

FORMULĂ

Nu-i atât de simplă

Pe cât pare de complicată

TELURIC

Spiritul c mai Înalt

Jos, la pământ

MAIIALA

Suburbană

F1aren/În Smarandache - DistihurÎ Paradoxisle

F!orenlin Smar{f}u!oche IJislihuri Paradoxisle

Divizibil

Şi indivizibil

FILM DE GROAZĂ

Atracţie

Respingătoare

Un rău

Necesar

ENIGMĂ

l~xplicabil

Inexplicabil

LIGAMENTE

Al1iculaţii

Nearliculale

r!nrellfin Sl/IorOl/doche lJJ.wihurI Parado.\"I.\"fe

BANALĂ

D...-:-o inutilitate

Cumva utilă

SlJI'RARE;\I.IST

Nornwl

De anormal

LCŞUIALA

Apetcn[ă

Pentru neapetenţa

MONDRI;\N

Pictor ahstract

Concret

INFORMATORI

De!inu!i

·I-onîonuri

F/orenlin Smorandache - DislihurÎ Paradoxisle

TELESCOP

Apropie

Î ndcpăttarea

Neadevărat

În sensul adevărat al cuvântului

FALIMENT

Dai un han. dar ştii

Că nu-I mai ai!

PĂTANIE

o întâmplare

int:1mplăloare

o nevoie

De care nu ai nevoie

Florenrin SII/arandache -- lJislihllri Paradoxi.IN

ANIMOZITATE

Violentă

NcviolentCt

AGIIIUŢĂ

Slăntu!

Dracului!

PICOTEALĂ

rv1'am culcat in glumă

~i-am atipit în serios

PANGLICAR

Cine promite muh

Fact: putin

POL/IL

Întunericul din sullet îl caut

Cu lum,Înarca aprinsrt

Florentin Smarandache - Dislihuri Paradoxisle

ADVERSAR

Te ajută

Să greşeşti

ANODlNĂ

o teză Fără nici o teză

ÎNSEAMNĂ CĂ NU-l FACI PE PLAC

Dacă duşmanul te critică

Este grozav

PACIFIST

Urăşte

Pe acei care urăsc

NIHILlST

Preţuieşte

Neprcţuirca

F/o/"enllll .\/Iw/"aJldache {)islJ!luri jJarac!o.\-,sle

TRANSFORM/\RI:

Na~tcrc

Continuă

CERC VICIOS

LJ n finit

Intinit

NI';\.llINS

Incolllplc\ilUdinc

Completă

IlU.ĂSARE

Motivatie

J\ nCJllotivftrii

SI'ER/\N!Ă

Cînd sunetul te doare

Ik hucurie

Florenlin SiJ/lIrt1ndllche lJisrihuri Paradoxiste

DIBACI

Exploatează situaţii

Nefavorabile

BOLTĂ CEREASCĂ

Mftrginire

Nemărginită

CARTI' Cli POZE

Pentru cititorii

Care nu citesc

CONJECTURĂ

Îţi propune să rezolvi probleme

Ncrczolvabilc

PUBLICITATE NEGATIVĂ

Faimă

Dcl'ăimătoarc

"/orenlil1 .)'marandache f),slihllri ParadoxiSlr!

Are În vedere

Orhirea treptatft

GEN LINE

LJndl..! fiin[caza

Nefiinta

TRATAT

CDnsens

La nonsens

CANONIZARE

Sacral izarea

Păgânilor

DEM[NT

Echilibrat

În dezechilibru

Fforenlin SII/ttrandache Dislihuri Paradoxisle

GEOMETRIE NONEUCLIDIANĂ

Cel mai scurt drum dintre două puncte

Este drumul nedrept

UNUI AROGANT

Cin" se crede doct

Nu-i decât un semidoct

ÎN AMORŢIRE

Am senzatia că

N"am nici o senzatie

MAESTRU

Demonstrează o mare şliinţă

În artă

SOŢ ŞI SOŢIE

Când se baL

Când se pupă!

Floren/in Smarandache -- Dislihuri Paradoxis/e

Florel/li/J Smarandache -- Dislihuri Paradoxiste

ESCROC

Într\J postură

De impostură

ANARHIE

Doctrină

Contru doctrinelor

NOD GORDIAN

Inexplicabilul este

Totuşi explicabil prin cuvântul "inexplicabil'·

ÎNRUDIT

La fel.

Dar diferit

INOCENT

Inculpat

Fără de culpa

Flore}}{/JI SlIIamnt!(lche ! )/S{ihu/"I !)arado.us/e

RUMOi\RF

() conllrman .. '

NC((H1llrmalfl

(iEi\M Mi\T

·t·ransparenL

Merg.e a~a de lin ..

[)e parcă strl

i'JTR[TFR[' sm'[,\lls[A

Dcc;IL repede ~i hine

Mai degrahrl încet şi prost

EUFORIE

Reali pfUlrl

Cade lleVasL{l-!1lea suh lllasft!

F/o!'entin .)illaral1llll('he - DÎs(i/11IrÎ Paradoxiste

DE RĂMĂI PERPLEX

roman În distiburi paradoxistc,

cu două capitole antagoniste ş'un epilog

Capitolul Întâi

Unde-i inteligenţă

Se mai ciubăreşte ~i prostie

Oamenii dotati. geniile.

Fac uneori greşeli copilăreşti

Lucruri simple

Ei le complică inutil

Într"o coerentă

Foal1e incocrentă.

Rccunoştinţa lor internaţională

Devine de nerecunoscut

'" , -

F{ore/ll/ll Smarandache - lJisflhuri ParadaXlsn:

Capitolul o o i

Unde-i prostie destulă

Se lllai cuibăreşte şi inteligenţă

Oamenii reduşi. anonimii.

Fac uneori afirmatii superhe

Lucruri complicate

l-:i le simplifică util

Într o incoerenţă

Foatie coerentă.

Nerecunoştinta lor internaţională

Devine recunoscută

E P ilo g

Orice excepţie

Admite reguli

F10renlÎn Smarandache - !Jistih"r; Paradoxisle

LEGILE

P ARADOXISMULUI **)

Orice fenomen arc o semnilicaţie

~i o nesemnilicatie

Orice lucru arc o valoare

Şi () nOIl"aloare

Sensul

Are un non-sens

Non-sensul

Are un sens

O) - PARADOXUL I

Totul este "a ",

Chiar şi "Non-a"!

6) - PARADOXUL 2

Totul este "Non-a".

Chiar şi "a"!

Florentin Smarandache - Distihllri Paradoxisle

Florentin Smorandache Disfihuri Paradoxisre

7) - PARADOXUL 3

Nimic nu-i" a ".

Nici chiar "a"!

\ Acesle trei paradoxuri sunt echivak:nte.!

Prin substitui rea lui "a" cu un atribut corespunzător şi. ~vidcnL "Non-a II cu antonimul acestuia. se obtin interesante cazuri particulare. De exemplu:

TOlul este posibil. ! Chiar şi imposibilul!

[= deviza paradoxismuluiJ

Toti sunt absenţi. I Chiar şi cei prezenţi!

L= nimeni nu acordă vreo atentie mitingului)

Totul este relativ.! Chiar şi Teoria Rdativitătii

]';;i. într'adevăr. se descoperă eă viteza luminii nu mai este o barieră În univers. deci Einstein s'a înşelat]

Nimic nu-i pcrfect.! Nici chiar pcrfcctul!

rlo}'enfl/1.\"III(/rOlldac/]e - I )Jsfihllri J!arado.ns/e

Referinte:

1 ! 1 AshbachcL Charles. '''The Most Paradoxist Mathematician nI' the \Vor!er. by Charles T. Le". recenzie în <Journal of Rc:creutional Mathcmatics>. ()SA. VoI. 28(2). 1:10. 1996-7.

12J Bega). Anthony. "The Smarandache Semantic Paradox' <Humanistic Mathelllatics Nel\York Journal>. Ilarvey Mudd Col!cge. Clarelllont CI\. USA. Issue # 17. 48. May 1998.

I J I Le. Charles T.. "The Slllarandache Class of Paradoxcs". <Bul!ctin ofthc Transilvania University of Braşov>. VoI. I (36). Nc\\ Scries. Ser ies B. 7-8. 1994.

[41 Le. Charles T.. "Tk Smarandache CJass of Paradoxes". <Bu!letin of Pure and Applied Sciences>. Delhi. India. VoI. 14 r·; (ND. 2). 109-110. 1995.

[3] Le, Charks T.. "The Most Parudoxist Mathematician of the World: Florentin Smarandache". <Bulletin of Pure and J\pplicd Sciences>. Delhi. Inuia. VoI. 13E (Maths & Statisticsl. No. 1.81-100. January-June I 99().

I (l 1 I.e. Charlcs T.. "Thc Smarandachc Class of Paradoxes·'. <Journal of Indian Acauemv of Mathematics>. lndore. VoI. 18. No. 1. 33-:"3. [996. .

Pl Le. Charles T. "The Smarandachc Class of Paradoxcs i (Illathcmatical poem)". <Henry C. 8unner I An Anthology in Memoriam>. 8ristol Banner Books. Bristol. IN. USA. 94. 1996.

181 Mitroiescu. L. "The Smarandache Class of Paradoxcs Applied in Computer Sciences". <Ahstracts of Papers Presented ta the American Mathematical Society>. New Jersey. USA. VoI. 16. No . .1. 651. Issue 101. J 993.

191 tvludgc. Michacl R .. "A Parado.'\ist Mathematician: !-lis f-unction. Paradoxist Geomctry. and Class of Parado.'\cs'·. <Smarandache NOlions Journal>. VaiI. AZ. USA. VoI. 7. No. 1-2-3. 127-129. 199(l.

flOI Popescu. Marian."A Mode! ofthe Smarandache Parauoxist Geometry". <Abstracis of Papers Presented to the American Mathematical SocÎetv>. New Providence. RI. USA. VoI. 17. No. 1. Issuc 103. 96T"-99-13. 265.1996.

F/oren/in Smarandache - DislihurÎ Paradoxiste

[II] Popescu, Titu, "Estetica paradoxismului"", Editura Tempus, Bucureşti. 26, 27·28, 1995.

[12l Rotaru. Ion, "Din nou despre Florcntin Smarandachc", <Vatra>. Tg. Murcş. Romania. NI'. 2 (299), 93-94, 1996.

[13] SeagulL Larr)', "Clasa de Paradoxuri Scmantice Smarandache" (în traducere), <Abracadabra>, Salinas. CA. USA. Anul 2. NI'. 20. 2. iunie 1994.

[14\ Smarandachc. Florenlin, "Mathematical Fancics & Parauoxes'·. <The Eug.ene Sirens Memorial on Intuitive and Recreational Mathematies and ils l-listory>. Univcrsity of Calgary. Albct1a. Canada. 27 iulie - 2 august, 1986.

[15J Vasiliu. Florin. "Paradoxism's main roots", Translatcd fI'om Romanian by Ştefan Benea. Xiquan Publishlng House, Phocnix. USA. 64 p .. 1994: reccnzată în <Zentralblatt tUr Mathematik>, Berlin, No. 5, 830·17.03001.1996.

[\6\ Tilton. Homer IL "Smarandachc's Paradoxes", <Math Power>. Tucson. AZ. USA VoI. 2. No. 9.1-2. ScpLember 1996.

fl71 Zitarelli. David E .. "Le. Charles T. I Thc Most Paradoxist Mathematician ofthe World". <Historia Mathematica>, PA. USA VoI. 22. No. 4. # 22.4.110, 460. Novcmber 1995.

li 81litarelli. David E .. "Mudge. Michacl R. IA Paradoxist Mathematician: His Function. Paradoxist Geometry. and Class of Parado.'\cs". <Historia Mathematica>. PA. USA, VoI. 24. No. 1. # 24.1.119.114. Fehruary 1997.

În matematica acestea sunt denumite Paradoxuri Smarandache Ivezi articolelc. notele. recenziile, cronicile. ~i cărţile precedentej.

F10renlin Smaral1dache - Dislihllri !'aradoxlSle

Exerciţii

pentru Cititori şi

Invitaţii pentru Scriitori

Poemele să se remarce prin fi'umuseţca definitiilor,

nfislru~nieia lor.

De pildă. găsi~i câte un titlu pentru următoarele 13 distihuri:

Consolare I Ncconsolatoare =

Aparent se-arată I Fării aparente =

Cei mai corupţi I Se dovedesc cei zişi necorupti =

Te joci I Cu te'ncurci? ~

Ajuta!i-mii; NcajuL<"tndu-mă =

Beau cu. I şi tc'mheţi tu! =

() intrinseeii valoare I Extrinsedl =

Să-mi depalle!. I Apropierea =

Arta este realitatea I Din imaginatia mea =

Un putin Început! Pentru MULT =

O sft V[L uau un sJ~ll; I Nu dati crczan: sfiaurilor!

Vă jur I Pe lipsa mea de jur[lIninte =

Înger I ÎndrHcit

Florei/lin S/J/aNllldache Dislihuri Paradoxisle

Şi. în mod reciproc. creaţi o dclinitie I distih-paradoxist pentru

fiecare titlu Inoţiune (ori sintagmă) - cheie]:

AMANTA. FIERBINŢE. PAŢ CONJUGAL. rARA

:;~Rg~~Jrlla~ş~. ~~;CtA~~~~;;): ~~~i~~i,. VAI~GAT. BEAT TURTA. HUOOO'. 13.

ear.:: \ OI" li puhlicate in numilrul viitor al revistei ··Paradoxism".

Do.: aso.:menea. autorul a~tcaptă distihuri paradoxisle. precum şi

eseuri despre această poezie cu formă Iixă. dactilografiate!

eomputel·izato.:. pentru antologia următoare cuprinzând seriiloli

de pe glob. în diverse limbi. Colaboratorii primesc câte un

exemplar al publicaţiei conţinând creaU a lor.

În inlo.:nlia autorului fiind materÎalizarea unui dicţionuri

enciclopedii !Hlrw!oxis!le Cll astfel de distihuri. c1asilicate pe

leme. cuvinte-cheie. poe1i. tipuri de dcliniţii.

ll':\:pcc\ia~i cOJltributiile pc adresa din prefaţă. }

Flo/'enlin Smarul/dache - f)islil7llrl ParadO.Hsfe

Cuprins

Cu\vânt inainte şi înapoi

(al patJ'ulea .\-fanifost p(lradoxist)

Teoria Distihuilli Paradoxist

- Facerca Distihuilli

- Trăsături

- Considerente is!orice

- Tipuri de Distihuri Paradoxistc

60 I Oistihuri Paradoxiste 27

De Rămâi Perplex (roman in distihuri paradoxislC) 162

Legile Paradoxismului 164

Exercitii pentru Cititor: şi Invitatii pentru Scriitori 169

FLORENTIN SMARANDACHE

întemeietor al Paradoxismului, prin care uneşte organic elemente

heterogene din domeniile cunoaşterii, Florentin Smarandache

ne propune acum o specie nouă de poezie:

Distihul Paradoxist, format din două versuri antitetice unul altuia,

dar care Imprenuă se contopesc Intr'un intreg definind (sau flIcând o

punte de legAtură cu) titlul.

Multe.poeme, din acest volum (cu totul deosebit ca forma şi

con\Îllut de ce s'a scris până'n prezent), adunate şi prelucrate din

folclor, ori create, sunt de-a dreptul memorabile:

"ATEU 1/ Credincios I în necredinta sa"

"SOLUŢIE 1/ S'a rezolvat: I 'Nu se poate" (1)

"AVION CU REACŢIE 1/ Merge aşa de lin .. . I De parca stA"

"ÎNTRECERE SOCIALISTĂ 1/ De cât repede şi bine I Mai

degraba Incet şi prosr' (1)

"ÎNRUDIT 1/ La fel, I Dar diferir'.

în plus, autorul mai nAscoceşte şi formule de creaţie (aş, datoritA

deformapei sale .. . matematice!) intr'un <Cu\vânt inainte şi inapoi>,

care-i de fapt un articol de teorie şi istorie literara incluzând şi al

patrulea Manifest Paradoxist.

Dan Ţop.

Distihuri paradoxiste

Documents

Transcript of Distihuri paradoxiste

Distihuri de v^/ădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/53237/1/BCUCLUJ_FP_451327_1937...omului căruia îi bate destinul la uşe fără să-l fi provocat, se face tot mai auzită.

DISTIHURI PARADOXISTE - Biblioteca Citatepediabiblioteca.citatepedia.ro/Florentin_Smarandache/biblioteca... · - luaÛi un dicÛionar de locuÛiuni Õi expresii lingvistice, proverbe,