CLASIFICAREA CALIFICARIIDupa natura:Calificarea primara - care determina legea competenta sa solutioneze raportul juridic (probleme de drept international privat).Exemplu: forma solemna a actului juridic este in anumite sisteme de drept o conditie de fond, in alte sisteme de drept este o conditie de forma;Calificarea secundara - care determina semnificatia notiunii din legea materiala aplicabila (probleme de drept intern).Exemplu: bun mobil sau imobil, personalitate juridica sau fara personalitate juridica.Dupa caracter:Califificarea legala - pe care o face legeaExemplu: Regulamentul 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (Regulamentul Roma II)Calificarea jurisdictionala facuta de instanta de judecata pe baza principiilor generale ale dreptului.Exemplu: notiunea de centru al principalelor interese ale debitorului, notiune care a fost calificata de catre CJUE.CONFLICTUL DE CALIFICARIEste situatia in care notiunea juridica din norma conflictuala (atat continut cat si aplicare) au inteles diferit in sistemele de drept susceptibile sa se aplice intr-un raport juridic cu elemente de extraneitate.Exemplu: - spete lider - Testamentul olandezului = olandez traieste in Franta si intocmeste testament olograf. Legea Franceza considera valabil, Olanda nulitate. Daca era viciu de forma => Legea Franceza / Daca era viciu de capacitate = Legea Olandeza === Rezolvare: ===> L. Franceza.Alte exemple:Prescriptia extinctiva = unele sisteme de drept o considerea problema de procedura, alte sisteme, problema de fond.Dreptul de optiune succesorala = problema de succesiune sau problema de statut personal ori real.Locul executarii contractului = este diferit dupa cum plata este cherabila sau portabila.Nota bene!!! Solutionarea acestui conflict precede solutionarii conflictului de legi si determina solutia in acest din urma caz.Cum se solutioneaza conflictul de calificari???De regula calificarea se face dupa legea forului (legea instantei sesizate) in majoritatea sistemelor de drept.Exceptii:1.Calificarea legala = atat in legile interne cat si conventiile internationale. Exemplu: Hotarari straine (calificate de Codul de procedura Civila), hotarari de natura contencioase sau necontencioasa, ale instantelor judecatoresti, notariale, alte autoritati competente etc. 2. Calificarea partilor = calificarea dupa vointa partilor;3. Calificarea secundara = care este data de Lex causae si nu de Lex fori si poate izvor din lege sau jurisprudenta.4. Calificarea in caz de retrimitere = in masura in care se accepta, retrimiterea calificarii se face dupa legea care retrimite si nu dupa legea forului5. Cazul institutiilor juridice necunoscute legii forului = Ex. contractul de incredere => dupa legea care prevede acele institutii.CONCLUZIE: Conflictul de calificari se solutioneaza de regula dupa Lex fori, in anumite situatii solutia se determina dupa alte criterii exceptii.

RETRIMITEREDefinitie: Este situtia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem strain, iar acesta prin propria norma conflictuala nu primeste competenta ce i se atribuie si fie trimite inapoi, fie trimite la sistemul de drept al unui stat tert.Conditii:- Sa existe un conflict negativ in spatiu al normelor conflictuale cu privire la un anumit raport cu elemente de extraneitate;- Instanta forului sa admita retrimiterea.Exemplu: Speta Forgo 1878. Formele retrimiterii:- retrimiterea de gradul I ( retrimitere simpla sau trimitere inapoi ), atunci cand norma conflictuala straina trimite la norma conflictuala a forului;- retrimiterea de gradul II ( retrimitere complexa, trimitere mai departe sau dubla retrimitere ), atunci cand norma conflictuala straina trimite la norma conflictuala a unui stat tert.Fundamentul retrimiterii:Il reprezinta norma conflictuala a forului, intrucat norma straina nu se aplica in virtutea propriei autoritati.Daca este admisa retrimiterea, norma conflictuala straina nu este nici element de fapt, nici element de drept national, ci element de drept strain (are importanta in privinta cailor de atac).Cazurile in care nu se aplica retrimiterea:1. Partile au ales legea aplicabila in virtutea autonomiei de vointa;2. Retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile;3. Normele conflictuale ale diferitelor sisteme de drept au acelasi continut;4. In cazul Regulamentelor Roma I (legea aplicabila obligatiilor contractuale) si Roma II (legea aplicabila obligatiilor necontractuale).Legea aplicabila problemelor principale si chestiunilor incidentale, de regula, este aratata de norma materiala a forului care reglementeaza cele doua materii (putem avea legi diferite aplicabile).In dreptul romanesc se admite doar retrimiterea de gradul I.

APLICAREA LEGII STRAINEDefinitie: Legea straina reprezinta ansamblu reglementarilor din tara straina indiferent de natura acestora (actele normative, cutuma, uzantele etc ). Avem in vedere atat normele conflictuale cat si normele materiale straine.Temeiul in virtutea caruia se aplica legea straina.Legea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, ci in temeiul normei conflictuale a forului.Formele aplicarii legii straine. 1. aplicarea legii straine ca Lex causae;2. aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului;3. aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala).1. Aplicarea legii straine ca Lex causae = (ALSLC) = intervine cand norma conflictuala a forului trimite la legea straina, iar aceasta din urma daca primeste trimiterea respectiva, se aplica ca Lex Causae. Inseamna ca efectele raportului juridic cu element de extraneitate vor fi determinate dupa legea respectiva.De regula aplicarea legii straine este independenta nefiind conditionata de reciprocitate.Exceptii. Atat Codul Civil cat si alte legi speciale impun in anumite situatii conditia reciprocitatii: reciprocitate legislativa, diplomatica si de fapt.Reciprocitate legislativa = identitate de reglementare in cele doua sisteme de drept. Exemplu: In materia persoanelor juridice fara scop lucrativ.Reciprocitate diplomatica = izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respectiveReciprocitate de fapt = este recunoscuta ca atare in practica autoritatilor competente din tarile respective (se prezuma prezumtie relativa).Aspecte procedurale:- invocarea aplicarii legii straine (ne intereseaza principiul rolului activ al judecatorului si principiul disponibilitatii partilor)In virtutea rolului activ = instanta (de judecata sau arbitraj) poate invoca si pune in discutie partilor aplicarea legii straine, daca norma conflictuala romana nu are caracter imperativ. Daca are caracter imperativ instanta romana este obligata sa puna in disutie.In virtutea principiului disponibilitatii = partea poate invoca aplicarea legii straine indiferent daca norma conflictuala este sau nu imperativa. Partea poate renunta la aplicarea legii straine.- sarcina probei Legii straine Regula. Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca, cand este vorba de litigiu. Exceptie: Partea poate fi obligata sa dovedeasca continutul legii straine.- mijloacele de proba pentru legea straina. Exista o varietate de mijloace de proba: atestari obtinute de la organele statului strain, avizul unui expert etc. Mijloace de proba directe: culegerile de acte normative sau de jurisprudenta din tara straina.Mijloace indirecte: certificatele eliberate de autoritatile competente din statul strain, certificate de cutuma, atestari de la notarii publici, organizatiile de cult etc.Legea 189/2003 privind asistenta judiciara in materie civila si comerciala. Tratate bilaterale de asistenta juridica, Conventia Europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain - Londra 1968.- imposibilitatea de probare a continutul legii straine ( imposibilitate absoluta de probare ). Romania => in acest caz prevede aplicarea legii romane.- interpretarea si aplicarea legii straine = se face dupa regulile din sistemul de drept din care provine acea lege.- remedii procedurale in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine = caile de atac (apelul, recursul, contestatia in anulare si revizuirea) + R.I.L. 2. Aplicarea legii straine ca o conditie pentru aplicarea legii forului = ALSCALF = Suntem in prezenta luarii in considerare a legii straine.A. in privinta chestiunilor prealabile reglementate de legea straina;B. in situatia in care pentru aplicarea legii romane se cere conditia reciprocitatii;C. in cazul cererii de recunoastere si de incuviintare a executarii hotararii straine.3. Aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor (receptiune contractuala) = R.C. = Exista aceasta situatie cand partile fac trimitere la legea straina ca mijloc de completare sau interpretare a contractului si nu ca lege aplicabile Lex Causae.Exemplu: Contracte de drept maritim si fluvial (dreptul maritim englez). Legea straina va fi elementente de fapt si nu element de drept. Este avut in vedere continutul legii straine din momentul incheierii contractului, nu din momentul ivirii litigiului ca in celelalte cazuri.