Post on 10-Sep-2019
PARLAMENTUL EUROPEAN 2016 - 2017
EXTRAS
DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”
DIN PERIOADA DE SESIUNE
11 - 14 aprilie 2016
(Partea II)
RO Unită în diversitate RO
3
CUPRINS
P8_TA-PROV(2016)0101 ........................................................................................................ 5 ANIMALE DE REPRODUCȚIE ȘI MATERIAL GERMINATIV PROVENIT DE LA ACESTEA ***I
P8_TA-PROV(2016)0102 .................................................................................................... 265 SITUAȚIA DIN MEDITERANA ȘI NECESITATEA UNEI ABORDĂRI GLOBALE A MIGRAȚIEI DE CĂTRE
UE
P8_TA-PROV(2016)0104 .................................................................................................... 295 PROGRAMUL PRIVIND O REGLEMENTARE ADECVATĂ ȘI FUNCȚIONALĂ (REFIT)
P8_TA-PROV(2016)0105 .................................................................................................... 307 ÎMBUNĂTĂȚIREA LEGIFERĂRII ÎN DOMENIUL PIEȚEI UNICE
P8_TA-PROV(2016)0106 .................................................................................................... 317 CUNOAȘTEREA UE ÎN ȘCOALĂ
P8_TA-PROV(2016)0113 .................................................................................................... 327 PROIECTUL DE BUGET RECTIFICATIV NR. 1/2016: UN NOU INSTRUMENT PENTRU FURNIZAREA DE
SPRIJIN DE URGENȚĂ PE TERITORIUL UNIUNII
P8_TA-PROV(2016)0119 .................................................................................................... 331 REÎNNOIREA APROBĂRII SUBSTANȚEI ACTIVE GLIFOSAT
5
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0101
Animale de reproducție și material germinativ provenit de la acestea ***I
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la
propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind
condițiile zootehnice și genealogice aplicabile comerțului în cadrul Uniunii și
importurilor în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ provenit de
la acestea (COM(2014)0005 – C7-0032/2014 – 2014/0032(COD))
(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)
Parlamentul European,
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului
(COM(2014)0005 - 2014/0032(COD)),
– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului
(COM(2014)0004 – 2014/0033(COD)),
– având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost
prezentată de către Comisie (C7-0032/2014),
– având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 25 martie 20141,
– după consultarea Comitetului Regiunilor,
– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din
18 decembrie 2015, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu
articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul
Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0288/2015),
1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;
2. consideră că, în urma includerii conținutului propunerii Comisiei COM(2014)0004 în
prezenta poziție, procedura legislativă 2014/0033(COD) s-a încheiat;
1 JO C 226, 16.7.2014, p. 70.
6
3. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care intenționează să modifice în
mod substanțial propunerea sau să o înlocuiască cu un alt text;
4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și
parlamentelor naționale poziția Parlamentului.
7
P8_TC1-COD(2014)0032
Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 12 aprilie 2016 în vederea
adoptării Regulamentului (UE) 2016/... al Parlamentului European și al Consiliului
privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de
reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ
provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare
a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale
Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor
(„Regulamentul privind ameliorarea animalelor”)
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42 și
articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 2,
după consultarea Comitetului Regiunilor,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 3,
2 JO C 226, 16.7.2014, p. 70.
3 Poziția Parlamentului European din 12 aprilie 2016.
8
întrucât:
(1) Creșterea animalelor ▌din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină ▌ocupă
un loc strategic din punct de vedere economic și social în agricultura Uniunii și face
parte din patrimoniul cultural al Uniunii. Această activitate agricolă, care
contribuie la securitatea alimentară a Uniunii, reprezintă o sursă de venit pentru
populația agricolă. Cea mai bună metodă de a promova creșterea animalelor din aceste
specii este de a încuraja utilizarea animalelor de reproducție de rasă pură sau porci de
reproducție hibrizi cu o calitate genetică înaltă și înregistrată.
(2) Prin urmare, statele membre, în cadrul politicilor lor agricole, au depus eforturi
consecvente pentru a promova, uneori prin investiții publice, producția de animale cu
caracteristici genetice specifice, prin stabilirea unor standarde ▌. Diferențele dintre
standardele respective ar putea crea bariere tehnice în calea comerțului cu animale de
reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea și a introducerii acestora
în Uniune.
9
(3) Cadrul juridic de drept al Uniunii privind ameliorarea animalelor de reproducție de
rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină și a porcilor de
reproducție hibrizi este prevăzut în Directivele 88/661/EEC4, 89/361/EEC
5,
90/427/EEC6, 91/174/EEC
7, 94/28/CE
8 și 2009/157/CE
9 ale Consiliului. Directivele
menționate au urmărit dezvoltarea sectorului creșterii animalelor în Uniune și au
reglementat, în același timp, comerțul cu animale de reproducție și cu material
germinativ provenit de la acestea și introducerea acestora în Uniune, contribuind
astfel la menținerea competitivității sectorului animalelor de reproducție din Uniune.
4 Directiva 88/661/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1988 privind normele zootehnice care
se aplică animalelor reproducătoare din specia porcină (JO L 382, 31.12.1988, p. 36). 5 Directiva 89/361/EEC a Consiliului din 30 mai 1989 privind animalele din speciile ovină și
caprină reproducătoare de rasă pură (JO L 153, 6.6.1989, p. 30). 6 Directiva 90/427/EEC a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile zootehnice și
genealogice care reglementează schimburile intracomunitare cu ecvidee (JO L 224,
18.8.1990, p. 55). 7 Directiva 91/174/EEC a Consiliului din 25 martie 1991 privind condițiile zootehnice și
genealogice care reglementează comercializarea animalelor de rasă și care modifică
directivele 77/504/CEE și 90/425/CEE (JO L 85, 5.4.1991, p. 37). 8 Directiva 94/28/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de stabilire a principiilor referitoare la
condițiile zootehnice și genealogice care se aplică importului de animale, material seminal,
ovule și embrioni provenind din țări terțe și de modificare a Directivei 77/504/CEE privind
animalele pentru reproducție de rasă pură din specia bovină (JO L 178, 12.7.1994, p. 66). 9 Directiva 2009/157/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind animalele de
reproducție de rasă pură din specia bovine (JO L 323, 10.12.2009, p. 1).
10
(4) Directivele 87/328/CEE10
, 90/118/CEE11
și 90/119/CEE12
ale Consiliului au fost
adoptate pentru a evita menținerea sau adoptarea de către statele membre a unor
norme de drept intern referitoare la acceptarea în scopul reproducției a animalelor de
reproducție din speciile bovină și porcină, precum și privind producția și utilizarea de
material seminal, ovule și embrioni provenind de la acestea care ar putea atrage după
sine interdicții sau restricții asupra comerțului sau obstacole în calea acestuia,
indiferent dacă este vorba de montă naturală, însămânțare artificială sau colectarea de
material seminal, ovule și embrioni.
(5) Pe baza Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE
și 2009/157/CE, Comisia, după consultarea statelor membre în cadrul Comitetului
zootehnic permanent instituit în conformitate cu Decizia 77/505/CEE a Consiliului 13
,
a adoptat o serie de decizii care stabilesc criterii specifice în funcție de specii privind
autorizarea sau recunoașterea organizațiilor de ameliorare și a asociațiilor de
crescători, privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice,
acceptarea animalelor de reproducție de rasă pură din speciile ovină și caprină pentru
reproducție și pentru însămânțare artificială, privind testarea performanțelor și
evaluarea genetică a animalelor de reproducție din speciile bovină, porcină, ovină și
caprină, precum și privind instituirea certificatelor de pedigree sau zootehnice pentru
comerțul cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea.
10
Directiva 87/328/CEE a Consiliului din 18 iunie 1987 privind acceptarea la reproducere a
bovinelor reproducătoare de rasă pură (JO L 167, 26.6.1987, p. 54). 11
Directiva 90/118/CEE a Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul
reproducției a porcilor reproducători de rasă pură (JO L 71, 17.3.1990, p. 34). 12
Directiva 90/119/CEE a Consiliului din 5 martie 1990 privind acceptarea în scopul
reproducției a porcilor reproducători hibrizi (JO L 71, 17.3.1990, p. 36). 13
Decizia 77/505/CEE a Consiliului din 25 iulie 1977 de instituire a unui comitet zootehnic
permanent (JO L 206, 12.8.1977, p. 11).
11
(6) De asemenea, Comisia a stabilit o listă cu organismele de ameliorare din țările terțe și
modelele de certificate de pedigree sau de certificate zootehnice pentru introducerea
în Uniune de animale de reproducție și de material seminal, ovule și embrioni
provenind de la acestea.
▌
(7) Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și
2009/157/CE sunt, în mare măsură, similare ca structură și conținut. Mai multe dintre
aceste directive au fost modificate de-a lungul timpului. Pentru a simplifica și a
asigura coerența dreptului Uniunii, este oportună raționalizarea normelor Uniunii
prevăzute în directivele în cauză.
(8) În ultimii douăzeci de ani, Comisia a trebuit să răspundă unui număr important de
plângeri formulate de crescători și de operatorii care desfășoară programe de
ameliorare, în ceea ce privește transpunerea în legislațiile naționale și interpretarea
actelor juridice ale Uniunii privind ameliorarea animalelor în diferite state membre.
Pentru a asigura o aplicare uniformă a normelor Uniunii privind animalele de
reproducție și pentru a evita obstacolele în calea comerțului cu animale de reproducție
și cu material germinativ provenit de la acestea ca urmare a transpunerii divergente în
legislația națională a directivelor în cauză, condițiile zootehnice și genealogice
aplicabile comerțului cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de
la acestea și introducerii acestora în Uniune ar trebui să fie prevăzute într-un
regulament.
12
(9) În plus, experiența a arătat că, pentru a facilita aplicarea normelor prevăzute în
directivele respective, o serie de dispoziții necesită o formulare mai precisă și o
terminologie coerentă și uniformă la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea,
din motive de claritate și de coerență a dreptului Uniunii, este necesar să se prevadă
mai multe definiții, inclusiv o definiție a termenului „rasă”.
(10) Eforturile depuse pentru ca sectorul ameliorării animalelor să fie competitiv nu ar
trebui să ducă la dispariția unor rase ale căror caracteristici sunt adaptate la
contexte biofizice specifice. Dacă efectivele sunt reduse, rasele locale ar putea fi
amenințate, ceea ce ar duce la o pierdere de biodiversitate genetică. Resursele
genetice animale reprezintă o parte importantă a biodiversității agricole și sunt
elemente esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului creșterii animalelor,
oferind oportunități pentru adaptarea animalelor la medii, condiții de producție și
cerințe ale pieței și consumatorilor variabile. Prin urmare, legislația Uniunii privind
ameliorarea animalelor ar trebui să contribuie la conservarea resurselor genetice
animale, la protecția biodiversității ▌ și la producția de produse regionale tipice de
calitate care se bazează pe caracteristicile ereditare specifice ale raselor locale de
animale domestice. Actele juridice ale Uniunii ar trebui să promoveze programe de
ameliorare viabile pentru ameliorarea raselor, în special a raselor pe cale de
dispariție sau a raselor autohtone care nu sunt întâlnite frecvent în Uniune, pentru
conservarea raselor și a diversității genetice la nivelul aceleiași rase sau al mai
multor rase.
13
(11) Prin selecție și ameliorare, s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește
dezvoltarea caracteristicilor legate de productivitatea animalelor de fermă, ceea ce a
însemnat reducerea costurilor de producție ale fermelor. Cu toate acestea, în
anumite cazuri, au existat efecte secundare nedorite care au suscitat preocupări la
nivelul societății privind bunăstarea animalelor și diferite aspecte legate de mediu.
Aplicarea genomicii și utilizarea de tehnologii informatice avansate cum ar fi
„zootehnia de precizie”, care face posibilă înregistrarea de seturi mari de date
privind caracteristicile alternative legate direct sau indirect de bunăstarea
animalelor și de alte chestiuni referitoare la sustenabilitate, oferă un potențial
semnificativ de a răspunde preocupărilor societății și de a realiza obiectivele de
creștere durabilă a animalelor în ceea ce privește creșterea eficienței resurselor și a
rezilienței și robusteții animalelor. Colectarea de date privind aceste caracteristici
alternative ar trebui să devină din ce în ce mai importantă în cadrul programelor de
ameliorare și la definirea obiectivelor de selecție. În acest context, resursele
genetice ale raselor aflate pe cale de dispariție ar trebui considerate ca fiind un
rezervor de gene care ar putea contribui la realizarea obiectivelor legate de
bunăstarea animalelor și de sustenabilitate.
14
(12) Prezentul regulament ar trebui să vizeze animalele de reproducție din speciile
bovină, porcină, ovină, caprină și ecvină și materialul germinativ provenit de la
acestea, în cazul în care se intenționează ca animalele respective sau descendenții
care rezultă din materialele germinative ale acestora să fie înregistrate ca animale
de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic sau înscrise ca porci de
reproducție hibrizi într-un registru zootehnic, în special în scopul comercializării în
cadrul Uniunii, inclusiv în cadrul unui stat membru, a animalelor de reproducție în
cauză și a materialului germinativ provenit de la acestea, sau în scopul introducerii
lor în Uniune.
(13) Termenul „animal de reproducție” sau „animal de reproducție de rasă pură” nu ar
trebui să fie înțeles ca referindu-se doar la animalele care încă au funcția de
reproducere. Într-adevăr, animale castrate ar putea contribui grație registrelor lor
genealogice și zootehnice la evaluarea calității genetice a populației de reproducție
și, astfel, la caracterul fiabil al clasificării animalelor de reproducție pe baza
acestor rezultate. În funcție de obiectivele programului de ameliorare, lipsa sau
pierderea unor date ca urmare a excluderii explicite a animalelor castrate de la
înscrierea în registrul genealogic sau zootehnic ar putea altera rezultatele evaluării
calității genetice a animalelor de reproducție înrudite din punct de vedere genetic
cu animalele castrate.
15
(14) ▌Normele privind animalele de reproducție de rasă pură prevăzute în prezentul
regulament ar trebui să aibă ca obiectiv acordarea accesului la comerț pe baza unor
principii comune aplicabile recunoașterii societăților de ameliorare care gestionează
rase și aprobării programelor lor de ameliorare. De asemenea, prezentul regulament ar
trebui să stabilească norme referitoare la înscrierea animalelor de reproducție de rasă
pură în ▌secțiunea principală a registrelor genealogice și, în cazul în care există, în
diferitele clase de merit ale secțiunii principale. De asemenea, prezentul regulament
ar trebui să stabilească norme pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică și
criteriile de acceptare a animalelor de reproducție în scopul reproducției, precum și
conținutul certificatelor zootehnice.
(15) În mod similar, normele privind porcii de reproducție hibrizi prevăzute în prezentul
regulament ar trebui să aibă ca obiectiv acordarea accesului la comerț pe baza unor
principii comune aplicabile recunoașterii exploatațiilor de ameliorare care gestionează
diferite rase, linii sau hibride din specia porcină și aprobării programelor lor de
ameliorare. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme
referitoare la înscrierea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice. De
asemenea, prezentul regulament ar trebui să stabilească normele pentru testarea
performanțelor și evaluarea genetică și criteriile de acceptare a porcilor de reproducție
hibrizi în scopul reproducției, precum și conținutul certificatelor zootehnice.
16
(16) Prezentul regulament nu ar trebui să reglementeze aspectele referitoare la clonare.
(17) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a asigura o abordare
armonizată a comerțului cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit
de la acestea și a introducerii acestora în Uniune, precum și a controalelor oficiale
care trebuie efectuate asupra programelor de ameliorare ale societăților de ameliorare
și ale exploatațiilor de ameliorare, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către
statele membre ci, având în vedere efectele sale, complexitatea sa, natura sa
transfrontalieră și internațională, poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii,
Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la
articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul
proporționalității, prevăzut la același articol, dispozițiile prezentului regulament se
limitează la măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor menționate.
(18) Calitatea serviciilor furnizate de societățile de ameliorare și exploatațiile de
ameliorare și modul de evaluare și de clasificare a animalelor de reproducție
afectează calitatea și acuratețea informațiilor zootehnice și genealogice colectate
sau stabilite în cazul animalelor în cauză și valoarea pe piață a animalelor
respective. În consecință, este necesar să se stabilească norme pentru recunoașterea
societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare și pentru aprobarea
programelor lor de ameliorare pe baza unor criterii armonizate ale Uniunii. Normele
respective ar trebui să privească și supravegherea acestora de către autoritățile
competente din statele membre, pentru a se asigura că normele stabilite de societățile
de ameliorare și exploatațiile de ameliorare nu creează disparități între programele
de ameliorare ▌și nu introduc astfel obstacole tehnice în calea comerțului în cadrul
Uniunii.
17
(19) Prezentul regulament ar trebui să prevadă proceduri similare celor prevăzute de
Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și
2009/157/CE pentru înscrierea pe liste a societăților de ameliorare și a exploatațiilor
de ameliorare recunoscute, inclusiv pentru actualizarea, transmiterea și publicarea
listelor.
(20) Obiectivul general al programelor de ameliorare a animalelor de reproducție de
rasă pură este de a îmbunătăți în mod sustenabil caracteristicile legate de producție
sau de altceva decât producția ale animalelor de o anumită rasă sau de a conserva o
rasă. Aceste programe de ameliorare ar trebui să acopere un număr suficient de
mare de animale de reproducție de rasă pură ținute de crescători care, prin
reproducere și selecție, promovează și dezvoltă caracteristici dezirabile la aceste
animale sau garantează conservarea rasei, în conformitate cu obiectivele acceptate
de comun acord de către crescătorii participanți. De asemenea, programele de
ameliorare a porcilor de reproducție hibrizi urmăresc să dezvolte caracteristici
dezirabile prin încrucișarea deliberată a mai multor rase, linii sau hibrizi de porci.
Animalele de reproducție (de rasă pură sau hibride) care participă la un program
de ameliorare sunt înscrise într-un registru genealogic sau zootehnic ce conține
informații genealogice și, în funcție de obiectivele programului de ameliorare, fac
obiectul testării performanțelor sau al oricăror alte evaluări, prin înregistrarea
datelor privind caracteristicile în raport cu obiectivele programului de ameliorare în
cauză. În cazul în care acest lucru este prevăzut în programul de ameliorare, se
efectuează o evaluare genetică pentru a estima valoarea de ameliorare a
animalelor, care pot fi clasificate în consecință. Aceste valori de ameliorare și
rezultatele testării performanțelor, precum și informațiile genealogice stau la baza
ameliorării și selecției.
18
(21) Dreptul unei societăți de ameliorare sau al unei exploatații de ameliorare care
îndeplinește criteriile stabilite de a fi recunoscută ca atare ar trebui să reprezinte un
principiu fundamental al dreptului ▌Uniunii în domeniul ameliorării animalelor și al
pieței interne. Protecția activității economice a unei societăți de ameliorare
recunoscute existente nu ar trebui să ▌justifice refuzul autorității competente de a
recunoaște o societate de ameliorare suplimentară pentru aceeași rasă sau încălcarea
principiilor care reglementează piața internă. În mod similar, aceasta nu ar trebui să
justifice refuzul aprobării unui nou program de ameliorare sau al extinderii
geografice a unui program de ameliorare existent pentru aceeași rasă sau pentru
animale de reproducție din rasa respectivă care pot fi selecționate din populația de
reproducție a societății de ameliorare care desfășoară deja un program de ameliorare
al rasei în cauză. Cu toate acestea, în cazul în care, într-un stat membru, una sau
mai multe societăți recunoscute de ameliorare desfășoară deja un program aprobat
de ameliorare al unei rase, autoritatea competentă a statului membru în cauză ar
trebui, în anumite cazuri specifice, să poată refuza sau aproba un program de
ameliorare suplimentar pentru aceeași rasă, chiar dacă programul de ameliorare în
cauză respectă toate cerințele necesare pentru a fi aprobat. Unul din motivele
refuzului ar putea fi faptul că aprobarea unui nou program de ameliorare pentru
aceeași rasă ar compromite în statul membru respectiv conservarea rasei în cauză
sau diversitatea genetică a acesteia. Conservarea rasei respective ar putea fi
compromisă în special ca urmare a fragmentării populației de reproducție, ceea ce
ar putea duce la creșterea numărului de cazuri de cosangvinizare și de anomalii
genetice constatate, la pierderea potențialului de selecție sau la un acces redus al
crescătorilor de animale la animale de reproducție de rasă pură sau la materialul
germinativ provenit de la acestea. Un alt motiv de refuz ar fi legat de inconsecvențe
în ceea ce privește caracteristicile definite ale rasei sau obiectivele principale ale
programelor de ameliorare în cauză. Într-adevăr, indiferent de scopul programului
de ameliorare și anume conservarea rasei sau ameliorarea rasei, autoritatea
competentă ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza aprobarea unui nou program
de ameliorare pentru aceeași rasă în cazul în care diferențele în ceea ce privește
obiectivele principale ale celor două programe de ameliorare sau caracteristicile
esențiale ale rasei definite în programele de ameliorare ar determina o pierdere a
eficacității în ceea ce privește progresul genetic pentru realizarea obiectivelor sau
obținerea caracteristicilor dorite sau a caracteristicilor corelate sau în cazul în care
19
un schimb de animale între cele două populații de reproducție ar însemna un risc
de excludere de la selecție sau ameliorare a acelor caracteristici esențiale ale
populației de reproducție inițială. În sfârșit, în cazul unei rase pe cale de dispariție
sau al unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una sau mai multe
regiuni ale Uniunii, o autoritate competentă ar trebui, de asemenea, să poată refuza
aprobarea unui nou program de ameliorare pentru aceeași rasă pe motiv că
programul de ameliorare în cauză ar împiedica punerea în aplicare efectivă a
programului de ameliorare existent, în special din cauza necoordonării
informațiilor genealogice și zootehnice sau a lipsei unor schimburi de astfel de
informații ce ar împiedica să se profite de evaluarea comună a datelor colectate
privind rasa respectivă. În caz de refuz al aprobării unui program de ameliorare,
autoritatea competentă ar trebui să le ofere solicitanților în toate cazurile o
explicație motivată și să dreptul de a contesta decizia de refuz.
20
(22) Crescătorii ar trebui să aibă dreptul de a concepe și de a implementa un program de
ameliorare a animalelor pentru uz propriu, fără ca acest program de ameliorare să
fie necesar a fi aprobat de autoritățile competente. Cu toate acestea, fiecare stat
membru sau autoritățile sale competente ar trebui să își păstreze posibilitatea de a
reglementa activitățile respective, de îndată ce un astfel de program de ameliorare
implică tranzacții comerciale cu animale de reproducție sau material germinativ
provenit de la acestea sau pune în pericol un program de ameliorare deja existent și
aprobat pentru aceeași rasă.
(23) În cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei, cerințele
programului de ameliorare ar putea fi completate de măsuri de conservare ex situ și
in situ sau de orice alte instrumente de monitorizare a situației rasei care ar asigura
conservarea sustenabilă pe termen lung a rasei în cauză. Ar trebui să fie posibil ca
măsurile în cauză să fie prevăzute în programul de ameliorare.
(24) Asociațiile de crescători, organizațiile de crescători, care pot fi și întreprinderi
private, sau organismele publice ar trebui să fie recunoscute ca societăți de
ameliorare doar în cazul în care la programele lor de ameliorare participă
crescători și în cazul în care se asigură că crescătorii în cauză au libertatea de
alegere în ceea ce privește selecția și ameliorarea animalelor lor de reproducție de
rasă pură, au dreptul de a înscrie în registrele genealogice descendenții proveniți
din animalele respective și au posibilitatea de a fi proprietarii animalelor în cauză.
21
(25) Înainte de efectuarea unor modificări legate de programul de ameliorare aprobat, o
societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare ar trebui să prezinte
modificările în cauză autorității competente care a recunoscut societatea de
ameliorare sau exploatația de ameliorare. Pentru ca autoritatea competentă și
societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare să nu se confrunte cu o
sarcină administrativă inutilă, societatea de ameliorare sau exploatația de
ameliorare ar trebui să comunice autorității competente numai acele modificări
care sunt susceptibile să afecteze în mod substanțial programul de ameliorare.
Modificările ar trebui să vizeze, în special, extinderea teritoriului geografic,
schimbări legate de scopul sau obiectivele de selecție și ameliorare ale programului
de ameliorare, de descrierea caracteristicilor rasei sau de delegarea de sarcini unor
părți terțe, schimbări majore în ceea ce privește sistemul de înregistrare a pedigree-
ului sau metodele utilizate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică,
precum și orice alte modificări pe care autoritatea competentă le-ar considera ca
fiind o modificare substanțială a programului de ameliorare. Pe lângă transmiterea
obligatorie a modificărilor semnificative autorității competente, societatea de
ameliorare sau exploatația de ameliorare ar trebui să furnizeze la cererea acesteia o
versiune actualizată a programului de ameliorare.
22
(26) În cazul în care există o nevoie recunoscută de a menține sau de a promova
dezvoltarea unei rase pe un anumit teritoriu sau în cazul unei rase pe cale de
dispariție, autoritatea competentă ar trebui să aibă posibilitatea de a desfășura
temporar ea însăși un program de ameliorare pentru rasa în cauză, cu condiția să
nu existe niciun program de ameliorare în curs pentru rasa respectivă. O autoritate
competentă care desfășoară un astfel de program de ameliorare ar trebui totuși să
nu mai aibă această posibilitate dacă programul de ameliorare poate fi preluat de
un operator care îndeplinește cerințele necesare pentru a pune în aplicare în mod
corespunzător programul de ameliorare în cauză.
(27) Întrucât conservarea raselor pe cale de dispariție necesită înființarea și recunoașterea
unor societăți de ameliorare cu un număr limitat de animale de reproducție care
participă la programele lor de ameliorare, mărimea populației de reproducție nu ar
trebui, în general, considerată a fi o condiție esențială pentru recunoașterea
societăților de ameliorare care gestionează specii pe cale de dispariție sau pentru
aprobarea programelor lor de ameliorare, cu atât mai mult cu cât recunoașterea se
realizează la nivel național ▌.
23
(28) Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme specifice, în special privind
trecerea de la secțiunea suplimentară la secțiunea principală și derogări pentru
testarea performanțelor și evaluarea genetică, pentru a se ține seama de situația
specifică a raselor aflate pe cale de dispariție.
(29) Uniunea este parte contractantă la Convenția privind diversitatea biologică,
aprobată prin Decizia 93/626/CEE a Consiliului14
și care are drept obiective, în
special, conservarea diversității biologice, utilizarea sustenabilă a elementelor
acesteia și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea
resurselor genetice. Această convenție prevede că părțile contractante au drepturi
suverane asupra resurselor lor biologice și sunt responsabile de conservarea
diversității lor biologice și de utilizarea sustenabilă a resurselor lor biologice.
Uniunea este, de asemenea, parte la Protocolul de la Nagoya referitor la accesul la
resursele genetice și distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din
utilizarea acestora la Convenția privind diversitatea biologică și aprobat prin
Decizia 2014/283/UE a Consiliului15
. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui
să țină seama, după caz, de Convenția privind diversitatea biologică, precum și de
Protocolul de la Nagoya și ar trebui să le aplice fără a aduce atingere
Regulamentului (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului16
.
14
Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției
privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1). 15
Decizia 2014/283/UE a Consiliului din 14 aprilie 2014 privind încheierea, în numele
Uniunii Europene, a Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și
împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora la Convenția
privind diversitatea biologică(JO L 150, 20.5.2014, p. 231). 16
Regulamentul (UE) nr. 511/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie
2014 privind măsurile de conformitate destinate utilizatorilor prevăzute în Protocolul de la
Nagoya privind accesul la resursele genetice și împărțirea corectă și echitabilă a beneficiilor
care rezultă din utilizarea acestora în Uniune (JO L 150, 20.5.2014, p. 59).
24
(30) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute într-un stat
membru ar trebui să aibă posibilitatea de a-și desfășura programul de ameliorare
aprobat într-un alt stat membru sau în mai multe alte state membre cu scopul de a
asigura cea mai bună utilizare, în cadrul Uniunii, a animalelor de reproducție cu
valoare genetică ridicată. ▌În acest scop, o procedură de notificare simplificată ar
trebui să asigure faptul că autoritatea competentă din celălalt stat membru a luat la
cunoștință faptul că se preconizează desfășurarea unor activități transfrontaliere.
Cu toate acestea, deplasările sezoniere ale animalelor de reproducție care au loc în
interiorul granițelor unui stat membru sau pe teritoriul mai multor state membre nu
ar trebui să presupună însă în mod obligatoriu extinderea teritoriului geografic.
(31) Cooperarea transfrontalieră ar trebui să fie facilitată între societățile de ameliorare
și între exploatațiile de ameliorare care doresc să coopereze, asigurându-se totodată
libertatea antreprenorială și înlăturarea obstacolelor în calea liberei circulații a
animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea.
25
(32) Deoarece este posibil ca o autoritate competentă să trebuiască să aprobe mai multe
programe de ameliorare desfășurate de o anumită societate de ameliorare sau
exploatație de ameliorare pe care a recunoscut-o și întrucât este posibil ca o
autoritate competentă să trebuiască să aprobe extinderea pe teritoriile sale a
programelor de ameliorare desfășurate de o societate de ameliorare sau o
exploatație de ameliorare recunoscută într-un alt stat membru, recunoașterea
societății de ameliorare sau a exploatației de ameliorare ar trebui separată de
aprobarea programelor lor de ameliorare. Cu toate acestea, atunci când evaluează o
cerere pentru recunoașterea unei societăți de ameliorare sau a unei exploatații de
ameliorare, autoritatea competentă ar trebui să primească o cerere de aprobare a
cel puțin unui program de ameliorare.
(33) Din numeroasele plângeri primite de Comisie în ultimii ani reiese faptul că prezentul
regulament ar trebui să prevadă norme clare care să reglementeze relația dintre
societatea de ameliorare care înființează un registru genealogic filial pentru o anumită
rasă de animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină și societatea de
ameliorare care afirmă că a înființat registrul genealogic de origine al rasei respective.
▌
26
(34) Este necesar să se clarifice relațiile dintre crescători ▌și societățile de ameliorare ▌, în
special pentru a asigura ▌dreptul acestora de a participa la programul de ameliorare
pe teritoriul geografic pentru care este aprobat programul și, în cazul în care este
prevăzut un sistem de afiliere, pentru a asigura dreptul de afiliere a crescătorilor.
Societățile de ameliorare ar trebui să dispună de norme pentru soluționarea litigiilor
cu crescătorii care participă la programele lor de ameliorare și pentru asigurarea
egalității de tratament a crescătorilor în cauză. De asemenea, acestea ar trebui să își
stabilească propriile drepturi și obligații, precum și pe cele ale crescătorilor care
participă la programele lor de ameliorare.
(35) Crescătorii ale căror animale de reproducție se deplasează sezonier în interiorul
frontierelor unui stat membru sau într-o regiune transfrontalieră ar trebui să aibă
dreptul de a continua să participe la programul de ameliorare atât timp cât sediul
societății lor se situează pe teritoriul geografic al programului de ameliorare în
cauză.
(36) Prezentul regulament ar trebui să țină seama de situația specifică din sectorul
porcilor de reproducție hibrizi. Majoritatea întreprinderilor private din sectorul
porcilor de reproducție hibrizi au sisteme de producție închise și își gestionează
propriile animale de reproducție. Prin urmare, ar trebui să fie prevăzute anumite
derogări pentru aceste întreprinderi, în special în ceea ce privește participarea
crescătorilor la programul de ameliorare și dreptul de a înregistra porcii de
reproducție hibrizi în registrele zootehnice.
27
(37) Definiția sintagmei „porc de reproducție hibrid” se referă la animale aflate la toate
nivelurile piramidei de ameliorare și de selecție utilizate pentru optimizarea
planurilor de încrucișare prin combinarea caracteristicilor valoroase specifice ale
diferitelor genotipuri și utilizarea efectului heterozis. În funcție de nivelul piramidei
de ameliorare și de selecție, „porc de reproducție hibrid” se referă la rase, linii sau
hibrizi. Astfel, nu toate animalele sunt neapărat „hibride” în sensul tradițional al
cuvântului.
(38) Experiența câștigată, în special prin punerea în aplicare a Directivei 90/427/CEE și,
într-o mai mică măsură, a Directivelor 89/361/CEE și 2009/157/CE, indică faptul că
sunt necesare norme mai precise pentru a soluționa în mod eficace litigiile dintre
crescători, pe de o parte, și societățile de ameliorare, pe de altă parte, pe baza unor
norme de procedură stabilite în mod clar și pe baza descrierii drepturilor și atribuțiilor
crescătorilor. Acest lucru poate fi realizat cel mai bine dacă litigiile sunt soluționate
în cadrul sistemului juridic din statul membru în care au apărut. ▌
(39) Societățile de ameliorare care înființează și conduc registre genealogice pentru
animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină și
ecvină și exploatațiile de ameliorare care înființează și conduc registre zootehnice
pentru porci de reproducție hibrizi, cu excepția întreprinderilor private care își
desfășoară activitatea în sisteme de producție închise, ar trebui să înscrie animalele
de reproducție în registrele lor genealogice sau în registrele zootehnice, fără
discriminare în ceea ce privește statul membru de origine al animalelor sau al
proprietarilor lor și să clasifice aceste animale pe baza calităților lor, atunci când acest
lucru este prevăzut în programul de ameliorare.
28
(40) De asemenea, societățile de ameliorare ar trebui să poată elabora secțiuni suplimentare
pentru a înregistra animalele care nu respectă criteriile de filiație, însă, potrivit
societăților de ameliorare, respectă caracteristicile rasei prevăzute în programul de
ameliorare pentru rasa în cauză, în vederea ameliorării succesive a animalelor
respective cu animale de reproducție de rasă pură din rasa prevăzută de programul de
ameliorare pentru ca descendenții lor să treacă la secțiunea principală a registrului
genealogic. Normele specifice pentru ca descendenții acestor animale să treacă la
secțiunea principală a registrului genealogic ar trebui să fie stabilite la nivelul
Uniunii.
(41) Trecerea descendenților la secțiunea principală a registrului genealogic ar trebui
permisă numai pe linia feminină, cu excepția speciilor ecvine. Cu toate acestea, în
cazul unei rase pe cale de dispariție din speciile bovină, porcină, ovină sau caprină,
precum și al unei „rase rustice de ovine” pentru care nu există suficienți masculi de
reproducție de rasă pură, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a
autoriza societățile de ameliorare să aplice norme mai puțin stricte privind trecerea
descendenților acestor animale înregistrate în secțiunea suplimentară la secțiunea
principală a registrului genealogic, cu scopul de a evita deteriorarea în continuare
a diversității genetice a raselor respective. De asemenea, ar trebui să se prevadă
norme speciale care să facă posibilă reconstituirea raselor dispărute sau care se
află în pericol grav de dispariție. Statele membre care recurg la aceste derogări ar
trebui să evalueze cu atenție riscul prezentat de populațiile de reproducție respective
și să asigure gestionarea în condiții de siguranță a resurselor genetice.
29
(42) În cazul în care este nevoie să se creeze o rasă nouă prin asocierea de caracteristici
ale animalelor de reproducție de rasă pură din rase diferite sau prin împerecherea
unor animale suficient de asemănătoare din punct de vedere fizic sau care dau deja
dovadă de suficientă stabilitate genetică după reproducere pentru a se considera că
au evoluat într-o rasă nouă, societățile de ameliorare ar trebui să aibă posibilitatea
de a înființa registre genealogice și de a desfășura programe de ameliorare pentru
rasele noi în cauză.
(43) Nicio dispoziție din prezentul regulament nu ar trebui să împiedice ca animalele
înregistrate într-o secțiune suplimentară a unui registru genealogic al unei anumite
rase să fie considerate ca făcând obiectul angajamentelor măsurilor de agromediu
și climă menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului17
și, prin urmare, să fie eligibile pentru
sprijinul acordat de autoritățile naționale sau regionale în cadrul programelor lor
de dezvoltare rurală.
(44) Pentru animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină, societățile de
ameliorare ar trebui să poată stabili norme în programele lor de ameliorare care
interzic sau limitează utilizarea anumitor tehnici de reproducție și a anumitor
animale de reproducție de rasă pură, inclusiv utilizarea materialului germinativ
provenit de la acestea. Societățile de ameliorare pot solicita, de exemplu, ca
descendentul să rezulte exclusiv din monta naturală. Societățile de ameliorare care
recurg la o astfel de interdicție sau limitare ar trebui să prevadă aceste norme în
programul lor de ameliorare în conformitate cu normele stabilite de societatea de
ameliorare care conduce registrul genealogic de origine.
17
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).
30
(45) ▌Animalele de reproducție de rasă pură înscrise în registre genealogice ar trebui să
fie identificate în conformitate cu Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului
European și al Consiliului18*
.
(46) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină,
Regulamentul (UE) .../...
prevede că autoritățile competente în domeniul sănătății
animalelor eliberează, pentru animalele din specia ecvină, documentul de
identificare unic pe durata vieții, în legătură cu care Comisia va oferi precizări în
acte delegate. Pentru ca certificatul zootehnic să fie, pe cât posibil, armonizat cu
respectivul document de identificare unic pe durata vieții în ceea ce privește
conținutul și procedura administrativă, competența de a adopta acte în conformitate
cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar
trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește formatul și conținutul
documentului de identificare unic pe durata vieții pentru animalele ▌din specia
ecvină.
18
Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din … privind bolile
transmisibile ale animalelor și de modificare și abrogare a anumitor acte din domeniul
sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L …). * JO: a se introduce numărul regulamentului și nota de subsol corespunzătoare din
documentul PE-CONS 7/16.
JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.
31
(47) Eligibilitatea animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină de a concura
la nivel internațional este reglementată de acorduri private internaționale. Având în
vedere dimensiunea internațională a sectorului ecvinelor, atunci când pregătește și
redactează actele delegate și de punere în aplicare relevante, Comisia ar trebui să
țină cont de acordurile în cauză pentru ca respectivele animale de reproducție de
rasă pură din specia ecvină să rămână eligibile să concureze la nivel internațional.
▌
(48) Acceptarea animalelor de reproducție în scopul reproducției, în special prin montă
naturală sau reproducție asistată, ar trebui să fie reglementată la nivelul Uniunii pentru
a preveni obstacolele în calea comerțului, în special dacă aceste animale de
reproducție au fost supuse unor testări ale performanțelor sau unei evaluări genetice
efectuate în conformitate cu normele prevăzute în prezentul regulament și, în special,
în anexa III.
(49) Este de la sine înțeles că statele membre sau autoritățile competente ale acestora nu
ar trebui să recurgă la prezentul regulament pentru a interzice, restricționa sau
împiedica utilizarea animalelor de reproducție de rasă pură sau a materialului
germinativ provenit de la acestea pentru producția de animale care nu urmează să
fie înscrise sau înregistrate ca animale de reproducție într-un registru genealogic
sau într-un registru zootehnic.
32
(50) În timp ce normele privind testarea performanțelor și evaluarea genetică au fost
stabilite la nivelul Uniunii pentru animalele de reproducție din speciile bovină,
porcină, ovină și caprină care sunt testate pentru un anumit număr de caracteristici,
numeroasele cerințe aplicabile animalelor de reproducție de rasă pură din specia
ecvină în funcție de rasă, utilizări sau selecții a împiedicat până în prezent
armonizarea acestora. În schimb, normele specifice în funcție de rasă pentru testarea
performanțelor și evaluarea genetică sunt în prezent stabilite în registrul genealogic de
origine al rasei.
(51) Pentru a ține seama de evoluțiile tehnice și progresele științifice sau de necesitatea
de a conserva resurse genetice prețioase, competența de a adopta acte în conformitate
cu articolul 290 din TFUE, ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa III ▌
la prezentul regulament. De asemenea, în vederea asigurării unor condiții uniforme
pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe
de executare Comisiei, pentru ca aceasta să poată să stabilească norme uniforme
mai detaliate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de
reproducție de rasă pură din specia bovină, ovină și caprină.
33
(52) Ar trebui să fie posibilă testarea performanțelor sau evaluarea genetică de către un
terț desemnat de societatea de ameliorare sau de exploatația de ameliorare sau de un
organism public, inclusiv o autoritate care îndeplinește această sarcină în calitate
de autoritate publică. Terțul respectiv ar putea fi autorizat și evaluat de către
autoritatea competentă în contextul aprobării programului de ameliorare. O
societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare care externalizează testarea
performanțelor sau evaluarea genetică ar trebui, cu excepția cazului în care statul
membru sau autoritățile sale competente decid altceva, să rămână responsabilă
pentru asigurarea conformității cu cerințele aplicabile activităților în cauză și ar
trebui să menționeze terțul desemnat în programul său de ameliorare.
34
(53) În funcție, printre altele, de specie sau de rasă, ar putea fi nevoie ca metodele
utilizate de societățile de ameliorare sau de terții desemnați de acestea pentru
testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă
pură să fie armonizate sau îmbunătățite. În vederea asigurării unor condiții
uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite
competențe de executare Comisiei pentru ca aceasta să poată să desemneze centrele
de referință ale Uniunii Europene. Acolo unde este cazul, în vederea modificării
sarcinilor respectivelor centre de referință, ar trebui delegată Comisiei competența
de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Centrele de referință ale
Uniunii Europene se califică pentru sprijin financiar din partea Uniunii în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al
Consiliului19
. ▌În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia bovină,
sarcinile în cauză sunt realizate de centrul Interbull, o subcomisie permanentă a
Comitetului internațional pentru controlul performanțelor în creșterea
animalelor (ICAR), care este centrul de referință al Uniunii Europene desemnat
prin Decizia 96/463/CE a Consiliului20
.
19
Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai
2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar,
sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de
reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE
ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr.
396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al
Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE,
76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 155, 18.6.2009, p. 30). 20
Decizia 96/463/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind desemnarea organismului de
referință însărcinat să contribuie la uniformizarea metodelor de testare și de evaluare a
rezultatelor bovinelor reproducătoare de rasă pură (JO L 192, 2.8.1996, p. 19).
35
(54) În plus, pentru a oferi sprijin societăților de ameliorare care gestionează rase
aflate pe cale de dispariție, în cazul în care există o nevoie recunoscută, ar trebui
conferite competențe de executare Comisiei pentru ca aceasta să poată să
desemneze centre de referință ale Uniunii Europene care să promoveze stabilirea
sau armonizarea metodelor utilizate de societățile de ameliorare. De asemenea,
acolo unde este cazul, în vederea modificării sarcinilor respectivelor centre de
referință, ar trebui delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu
articolul 290 din TFUE. Atunci când desemnează aceste centre și descrie sarcinile
lor, Comisia trebuie să ia în considerare în mod corespunzător activitățile
Punctului focal regional european pentru gestionarea resurselor genetice
animale (ERFP), care a fost instituit în cadrul Planului mondial de acțiune pentru
resursele genetice animale în Europa al Organizației pentru Alimentație și
Agricultură (FAO). Metodele stabilite de aceste centre nu ar trebui să fie
obligatorii.
▌
36
(55) Crescătorii care participă la un program de ameliorare ar trebui să aibă dreptul de
a primi certificate zootehnice pentru animalele lor de reproducție care fac obiectul
programului de ameliorare respectiv și pentru materialul germinativ provenit de la
acestea. Certificatele zootehnice ar trebui să însoțească animalele de reproducție
sau materialul germinativ provenit de la acestea atunci când sunt comercializate
sau introduse în Uniune în vederea înscrierii sau înregistrării lor sau a
descendenților rezultați din materialele germinative respective în alte registre
genealogice sau zootehnice. Certificatele zootehnice ar trebui să ofere crescătorului
informații cu privire la calitatea genetică și pedigree-ul animalelor achiziționate. De
exemplu, acestea ar trebui eliberate, după caz, pentru a putea fi prezentate
împreună cu animalele de reproducție la expoziții sau când sunt plasate în stațiuni
de testare sau în centre de însămânțare artificială.
(56) Ar trebui să fie clar faptul că prezentul regulament nu interzice statelor membre
sau autorităților competente să prevadă cerința ca, atunci când este comercializat,
materialul seminal de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,
porcină, ovină, caprină și ecvină destinate însămânțării artificiale în vederea
producției de animale care nu urmează să devină animalele de reproducție de rasă
pură să fie însoțit de informații cu privire la calitatea și pedigree-ul animalului în
cauză. În general, prin punerea la dispoziție a informațiilor privind materialul
germinativ, în special materialul seminal, al animalelor de reproducție și a
informațiilor aferente în certificatele zootehnice pentru operatorii care reproduc
animale fără intenția de a înscrie descendenții acestora într-un registru genealogic,
se dorește îmbunătățirea competitivității sectorului creșterii animalelor din Uniune.
37
(57) Introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ
provenit de la acestea și exportul lor în țări terțe sunt importante pentru agricultura
din Uniune. Introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material
germinativ provenit de la acestea ar trebui, prin urmare, să se desfășoare în condiții
care respectă cu strictețe normele aplicabile comerțului în cadrul Uniunii. Cu toate
acestea, animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea ar
trebui să poată fi înscrise în secțiunea principală a unui registru genealogic sau
zootehnic în Uniune doar dacă nivelul controalelor ▌efectuate în țara terță
exportatoare asigură același nivel de certitudine privind pedigree-ul și rezultatele
testării performanțelor și ale evaluării genetice ca și cel din Uniune și dacă
organismele de ameliorare care furnizează detaliile și rezultatele respective sunt
incluse pe o listă păstrată de Comisie. Mai mult, organismele de ameliorare din
țările terțe ar trebui să accepte pe bază de reciprocitate animalele de reproducție și
materialul lor germinativ provenind de la societatea de ameliorare sau exploatația de
ameliorare respectivă recunoscută în Uniune.
38
(58) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului21
prevede stabilirea de către Comisie a
unei nomenclaturi pentru mărfuri, și anume „Nomenclatura Combinată” („NC” în
forma prescurtată), care îndeplinește în același timp cerințele Tarifului vamal comun,
ale statisticilor de comerț exterior ale Comunității și ale altor politici ale Uniunii
privind importul sau exportul de mărfuri. Anexa I la regulamentul respectiv conține o
listă a codurilor NC pentru animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,
porcină, ovină, caprină și ecvină și pentru materialul seminal bovin și indică faptul că
acestea sunt scutite de ratele taxelor convenționale. În acest caz, animalele respective
și materialul germinativ provenit de la acestea ar trebui să fie însoțite de certificatul
zootehnic corespunzător care să justifice clasificarea lor ca animale de reproducție de
rasă pură sau ca material germinativ provenit de la acestea. Animalele de reproducție
de rasă pură ar trebui să fie însoțite de asemenea de un document care să
menționeze că acestea urmează să fie înscrise într-un registru genealogic păstrat de
o societate de ameliorare sau înregistrate într-un registru zootehnic păstrat de o
exploatație de ameliorare.
21
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura
tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
39
(59) La introducerea lor în Uniune, animalele de reproducție și materialul germinativ
provenit de la acestea sunt supuse controalelor sanitar-veterinare în conformitate cu
Directivele 91/496/CEE 22
și 97/78/CE 23
ale Consiliului. În plus, animalele de
reproducție de rasă pură ar trebui să fie supuse controalelor ▌necesare pentru
aplicarea scutirii de la rata dreptului convențional pentru animale de reproducție de
rasă pură.
(60) ▌Este necesar să se stabilească ▌ norme privind controalele oficiale efectuate pentru
verificarea respectării normelor prevăzute în prezentul regulament și privind alte
activități oficiale desfășurate de autoritățile competente în conformitate cu
prezentul regulament și adaptate la sectorul animalelor de reproducție. Autoritățile
competente ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua controale oficiale care să
vizeze toți operatorii cărora li se aplică prezentul regulament, în special societățile
de ameliorare, exploatațiile de ameliorare, terții care efectuează testarea
performanțelor sau evaluarea genetică, crescătorii și, dacă eliberează certificate
zootehnice, centrele de colectare și de depozitare a materialului seminal, centrele de
depozitare a embrionilor și echipele de colectare sau producere a embrionilor.
22
Directiva 91/496/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 de stabilire a principiilor privind
organizarea controalelor sanitar-veterinare ale animalelor provenite din țări terțe introduse în
Comunitate și de modificare a Directivelor 89/662/CEE, 90/425/CEE și 90/675/CEE (JO L
268, 24.9.1991, p. 56). 23
Directiva 97/78/CE a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a principiilor de bază
ale organizării controalelor veterinare pentru produsele care provin din țări terțe și sunt
introduse în Comunitate (JO L 24, 30.1.1998, p. 9).
40
(61) Autoritățile competente ar trebui să efectueze controale oficiale în vederea
verificării conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament și cu
cerințele stabilite în programul de ameliorare aprobat. Printre aceste controale s-ar
putea număra inspecția echipamentelor utilizate pentru testarea performanțelor sau
verificarea procedurilor instituite pentru înregistrarea datelor zootehnice și
genealogice sau examinarea documentelor sau a sistemelor utilizate pentru
stocarea și prelucrarea datelor de acest tip culese cu privire la animalele de
reproducție. Examinarea respectivă ar putea ține cont de controalele de calitate sau
sistemele de control care garantează acuratețea datelor înregistrate, cum ar fi
controlul filiației efectuat pentru a verifica pedigree-ul unui animal. Controalele
oficiale ale autorităților competente ar putea viza și sediile sau birourile și
echipamentele crescătorilor, ale societăților de ameliorare sau ale exploatațiilor de
ameliorare și animalele de reproducție sau materialul germinativ colectat de la
animalele de reproducție care fac obiectul programului de ameliorare.
(62) În cazul în care, în prezentul regulament, se face referire la „alte activități
oficiale”, acestea ar trebui să fie interpretate ca referindu-se la activități cum ar fi
recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare,
aprobarea programelor de ameliorare sau acordarea de asistență altor state
membre și țări terțe.
41
(63) Pentru aplicarea eficace a normelor Uniunii privind animalele de reproducție și
materialul germinativ provenit de la acestea, stabilite în prezentul regulament, este
necesar ca autoritățile competente ale statelor membre să coopereze reciproc și să
ofere asistență administrativă ori de câte ori este necesar. În consecință, prezentul
regulament ar trebui să stabilească, cu adaptările necesare, norme generale privind
asistența administrativă și cooperarea, similare cu cele stabilite în prezent în titlul IV
din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului 24
.
(64) Pentru a asigura condițiile uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului
regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare să adopte, în
cazul în care există dovezi privind existența într-o țară terță a unor neconformități
grave la scară largă cu legislația Uniunii privind animalele de reproducție, măsuri
speciale pentru a limita impactul neconformităților.
(65) Autoritățile competente din statele membre ar trebui, de asemenea, să dispună de
competențele necesare pentru a pune în aplicare normele zootehnice și genealogice
▌privind animalele de reproducție, prevăzute în prezentul regulament, inclusiv
suspendarea aprobării unui program de ameliorare sau retragerea recunoașterii unei
societăți de ameliorare sau a unei exploatații de ameliorare în cazul nerespectării
normelor ▌prevăzute în prezentul regulament.
24
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie
2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu
legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate
animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
42
(66) Comisia ar trebui să efectueze controale în statele membre, după caz, inter alia, ca
urmare a rezultatelor controalelor oficiale efectuate de către statele membre pentru a
asigura aplicarea normelor ▌prevăzute în prezentul regulament în toate statele
membre.
(67) Comisia ar trebui să ▌efectueze controale în țări terțe ▌, după caz, în vederea stabilirii
listei cu organismele de ameliorare din țările terțe din care ar trebui să fie permisă
introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material seminal, de ovule și
de embrioni provenind de la acestea, precum și în vederea elaborării condițiilor pentru
introducerea acestora în Uniune și a obținerii informațiilor zootehnice și
genealogice referitoare la funcționarea acordurilor de echivalență. Comisia ar trebui
să efectueze, de asemenea, controale în țări terțe în cazurile justificate de apariția sau
recurența unor probleme legate de animalele de reproducție sau a materialului
germinativ provenit de la acestea.
43
(68) Verificarea conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament prin
controale oficiale este de o importanță crucială pentru a garanta că obiectivele
prezentului regulament sunt realizate efectiv în întreaga Uniune. Deficiențele în
cadrul sistemului de control dintr-un stat membru pot, în anumite cazuri, ridica
obstacole majore în calea realizării obiectivelor respective și pot conduce la cazuri
grave de nerespectare la scară largă a normelor în cauză. Prin urmare, Comisia ar
trebui să fie în măsură să reacționeze la deficiențele grave în cadrul sistemului de
control al unui stat membru prin adoptarea de măsuri, în așteptarea întreprinderii
acțiunilor necesare pentru a remedia problema de către statul membru în cauză.
Astfel de măsuri ar putea include interzicerea sau aplicarea unor condiții speciale
privind comerțul cu animale de reproducție sau cu material germinativ provenit de
la acestea sau orice alte măsuri pe care Comisia le-ar considera adecvate pentru a
trata cazurile grave de nerespectare.
(69) Deoarece Directivele 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE și
2009/157/CE urmează să fie abrogate și înlocuite prin prezentul regulament, este
necesar, de asemenea, ca actele Comisiei adoptate în temeiul acestor directive să fie
abrogate și înlocuite, după caz, fie prin acte delegate, fie prin acte de punere în
aplicare adoptate în temeiul competențelor conferite prin prezentul regulament. În
consecință, respectivele acte ale Comisiei ar trebui să fie abrogate și, dacă este
necesar, să fie înlocuite.
44
(70) Pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului regulament și
completarea sa sau modificarea anexelor ▌la acesta, competența de a adopta acte în
conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce
privește stabilirea cerințelor privind testarea performanțelor și evaluarea genetică,
sarcinile și cerințele impuse centrelor de referință ale Uniunii Europene și
conținutul și formatul certificatelor zootehnice.
▌
(71) Atunci când pregătește și redactează acte delegate, este deosebit de important ca, pe
durata lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv
la nivel de experți, iar respectivele consultări să se efectueze în conformitate cu
principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare
din … 25*
. În special, pentru a asigura participarea echitabilă la pregătirea actelor
delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp
cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la
reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se referă la pregătirea actelor
delegate.
25
JO C … * JO: a se introduce data și a se completa nota de subsol aferentă documentului din ST
15506/15.
45
(72) În vederea asigurării unor condiții uniforme privind punerea în aplicare a dispozițiilor
din prezentul regulament în ceea ce privește modelele de formulare pentru
informațiile care urmează să fie puse la dispoziția publicului de statele membre cu
privire la lista cu societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare
recunoscute, metodele de verificare a identității animalelor de reproducție de rasă
pură, testarea performanțelor și evaluarea genetică, desemnarea centrelor de
referință ale Uniunii Europene, modelele de formulare pentru documentele de
identificare unice pe durata vieții ale ecvideelor, modelele de certificate zootehnice
care însoțesc animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea,
recunoașterea măsurilor echivalente aplicate în țări terțe, perturbările grave ale
sistemului de control al unui stat membru și stabilirea unor măsuri speciale privind
introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ
provenit de la acestea, ar trebui să fie conferite Comisiei competențe de executare.
Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului26
. În
cazul în care Comitetul permanent pentru zootehnie nu emite niciun aviz, Comisia
nu ar trebui să adopte actul de punere în aplicare.
26
Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16
februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de
control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie
(JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
46
(73) Normele prevăzute în Directivele 87/328/CEE, 88/661/CEE, 89/361/CEE,
90/118/CEE, 90/119/CEE, 90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și 2009/157/CE și în
Decizia 96/463/CE urmează să fie înlocuite cu normele prevăzute în prezentul
regulament și în actele delegate și actele de punere în aplicare ale Comisiei adoptate în
temeiul competențelor conferite prin prezentul regulament. În consecință, actele
juridice respective ar trebui să fie abrogate.
47
(74) Pentru a defini criteriile specifice în funcție de specie pentru autorizarea sau
recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare, înscrierea
animalelor de reproducție în registre genealogice, acceptarea pentru reproducție și
însămânțare artificială, precum și pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică,
în temeiul Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE
și 2009/157/CE au fost adoptate Deciziile 84/247/CEE27
, 84/419/CEE28
,
89/501/CEE29
, 89/502/CEE30
, 89/504/CEE31
, 89/505/CEE32
, 89/507/CEE33
,
90/254/CEE34
, 90/255/CEE35
, 90/256/CEE36
, 90/257/CEE37
, 92/353/CEE38
,
27
Decizia 84/247/CEE a Comisiei din 27 aprilie 1984 de stabilire a criteriilor de recunoaștere
a organizațiilor și asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru
bovinele reproducătoare de rasă pură (JO L 125, 12.5.1984, p. 58). 28
Decizia 84/419/CEE a Comisiei din 19 iulie 1984 de stabilire a criteriilor de înscriere a
bovinelor în registrele genealogice (JO L 237, 5.9.1984, p. 11). 29
Decizia 89/501/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare
și supraveghere a asociațiilor de crescători și a organizațiilor pentru creșterea animalelor
care țin sau creează registre genealogice pentru reproducătorii porcini de rasă pură (JO L
247, 23.8.1989, p. 19). 30
Decizia 89/502/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de înregistrare
în registrele genealogice ale reproducătorilor porcini de rasă pură (JO L 247, 23.8.1989, p.
21). 31
Decizia 89/504/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea criteriilor de autorizare
și de supraveghere a asociațiilor de crescători, a organizațiilor pentru creșterea animalelor și
a întreprinderilor private care țin sau creează registre pentru reproducătorii porcini hibrizi
(JO L 247, 23.8.1989, p. 31). 32
Decizia 89/505/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 de stabilire a criteriilor de înregistrare a
reproducătorilor porcini hibrizi (JO L 247, 23.8.1989, p. 33). 33
Decizia 89/507/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea metodelor de control al
performanțelor și de apreciere a valorii genetice a animalelor din rasa porcină, reproducători
de rasă pură și reproducători hibrizi (JO L 247, 23.8.1989, p. 43). 34
Decizia 90/254/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de recunoaștere a
organizațiilor și a asociațiilor de crescători care țin sau creează registre genealogice pentru
ovine și caprine reproducătoare de rasă pură (JO L 145, 8.6.1990, p. 30). 35
Decizia 90/255/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea criteriilor de înscriere în
registrele genealogice a animalelor din specia ovină și caprină, reproducători de rasă pură
(JO L 145, 8.6.1990, p. 32). 36
Decizia 90/256/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 privind stabilirea metodelor de control al
performanțelor și de apreciere a valorii genetice a ovinelor și caprinelor reproducătoare de
rasă pură (JO L 145, 8.6.1990, p. 35). 37
Decizia 90/257/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a criteriilor de acceptare în
scopul reproducției a ovinelor și caprinelor de reproducție de rasă pură și de utilizare a
spermei, ovulelor sau embrionilor acestora (JO L 145, 8.6.1990, p. 38). 38
Decizia 92/353/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind criteriile de autorizare și de
recunoaștere a organizațiilor sau asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru
ecvideele înregistrate (JO L 192, 11.7.1992, p. 63).
48
96/78/CE39
și 2006/427/CE40
ale Comisiei. Prezentul regulament ar trebui să prevadă
norme care să le înlocuiască pe cele prevăzute în respectivele decizii ale Comisiei.
(75) Prezentul regulament ar trebui să stabilească norme similare celor prevăzute în
Decizia 92/354/CEE a Comisiei41
.
39
Decizia 96/78/CE a Comisiei din 10 ianuarie 1996 de stabilire a criteriilor privind înscrierea
și înregistrarea ecvideelor în registrele genealogice în scopul reproducției (JO L 19,
25.1.1996, p. 39). 40
Decizia 2006/427/CE a Comisiei din 20 iunie 2006 de stabilire a metodelor de control al
performanțelor și de evaluare a valorii genetice a reproducătoarelor de rasă pură din specia
bovină (JO L 169, 22.6.2006, p. 56). 41
Decizia 92/354/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind stabilirea regulilor de asigurare a
coordonării între organizațiile sau asociațiile care țin sau creează registre genealogice pentru
ecvideele înregistrate (JO L 192, 11.7.1992, p. 66).
49
(76) În temeiul Directivelor 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/427/CEE, 94/28/CE și
2009/157/CE au fost adoptate următoarele acte juridice ale Comisiei: Deciziile
89/503/CEE42
, 89/506/CEE43
, 90/258/CEE44
, 96/79/CE45
, 96/509/CE46
, 96/510/CE47
,
2005/379/CE48
ale Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al
Comisiei49
. Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme care să le înlocuiască
pe cele prevăzute în actele juridice ale Comisiei menționate.
42
Decizia 89/503/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind stabilirea certificatului pentru
reproducătorii porcini de rasă pură, pentru sperma, ovulele și embrionii acestora (JO L 247,
23.8.1989, p. 22). 43
Decizia 89/506/CEE a Comisiei din 18 iulie 1989 privind certificatul pentru reproducătorii
porcini hibrizi, materialul seminal, ovulele și embrionii acestora (JO L 247, 23.8.1989, p.
34). 44
Decizia 90/258/CEE a Comisiei din 10 mai 1990 de stabilire a certificatelor zootehnice
pentru ovine și caprine de reproducție de rasă pură și pentru materialul seminal, ovulele și
embrionii acestora (JO L 145, 8.6.1990, p. 39). 45
Decizia 96/79/CE a Comisiei din 12 ianuarie 1996 de stabilire a certificatelor zootehnice
pentru materialul seminal, ovulele și embrionii de ecvidee înregistrate (JO L 19, 25.1.1996,
p. 41). 46
Decizia 96/509/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a cerințelor genealogice și
zootehnice necesare pentru importurile de material seminal provenit de la anumite animale
(JO L 210, 20.8.1996, p. 47). 47
Decizia 96/510/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a certificatelor genealogice și
zootehnice referitoare la importul animalelor pentru reproducție, materialului seminal,
ovulelor și embrionilor acestora (JO L 210, 20.8.1996, p. 53). 48
Decizia 2005/379/CE a Comisiei din 17 mai 2005 privind certificatele genealogice și
indicațiile obligatorii ale acestora referitoare la animalele reproducătoare de rasă pură din
specia bovină, precum și la materialul seminal, ovulele și embrionii care provin de la aceste
animale (JO L 125, 18.5.2005, p. 15). 49
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/262 al Comisiei din 17 februarie 2015 de
stabilire, în temeiul Directivelor 90/427/CEE și 2009/156/CE ale Consiliului, a unor norme
privind metodele de identificare a ecvideelor (Regulamentul privind pașapoartele
ecvideelor) (JO L 59, 3.3.2015, p. 1).
50
(77) Pentru a se asigura claritatea juridică și pentru a se evita duplicările, actele juridice
ale Comisiei menționate la considerentele 74, 75 și 76 ar trebui să fie abrogate la
data aplicării prezentului regulament. În plus, cu cel puțin 18 luni înainte de data
aplicării prezentului regulament, Comisia ar trebui să adopte actele de punere în
aplicare privind modelele de formulare pentru prezentarea informațiilor care
urmează să fie puse la dispoziția publicului de statele membre cu privire la lista cu
societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare recunoscute și privind
modelele de formulare pentru certificatele zootehnice pentru animalele de
reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea. ▌ Respectivele acte de
punere în aplicare ar trebui să se aplice de la data aplicării prezentului regulament.
51
(78) Cu scopul de a asigura o tranziție fără probleme pentru organizațiile de crescători,
organizațiile de ameliorare, asociațiile de crescători, întreprinderile private sau alte
organizații sau asociații care au fost aprobate sau recunoscute cu sau fără o
limitare în timp în temeiul actelor abrogate prin prezentul regulament și pentru
programele de ameliorare desfășurate de operatorii în cauză, operatorii în cauză și
programele lor de ameliorare ar trebui considerate ca fiind recunoscute sau
aprobate în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, operatorilor în
cauză și programelor lor de ameliorare nu ar trebui să li se aplice procedurile de
recunoaștere, aprobare și de notificare către celelalte state membre a extinderii
teritoriului geografic prevăzute de prezentul regulament, deși celelalte dispoziții ale
regulamentului ar trebui să li se aplice. Statele membre ar trebui să se asigure că
operatorii în cauză respectă toate normele prevăzute în prezentul regulament, în
special supunându-i la controale oficiale bazate pe riscuri. În caz de
neconformitate, autoritățile competente ar trebui să se asigure că operatorii în
cauză iau măsurile necesare pentru a remedia neconformitatea respectivă și, dacă
este necesar, suspendă sau retrag recunoașterea acestora sau aprobarea
programelor lor de ameliorare.
52
(79) Comisia a adoptat recent o propunere pentru un nou regulament privind
controalele oficiale și alte activități oficiale. Noul regulament urmărește să abroge
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și Directivele 89/608/CEE50
, 90/425/CEE51
,
91/496/CEE și 97/78/CE ale Consiliului. De asemenea, noul regulament urmărește
să includă, cu adaptările necesare, anumite norme prevăzute în Regulamentul (CE)
nr. 882/2004 și în directivele menționate. Cu toate acestea, ameliorarea animalelor
nu va intra în domeniul de aplicare al acestui nou regulament. Pentru claritate și
securitate juridică și până la abrogarea Directivelor 89/608/CEE, 90/425/CEE,
91/496/CEE și 97/78/CE prin noul regulament, este necesar să se elimine referirile
la termenul „zootehnic” din Directivele 89/608/CEE și 90/425/CEE, în timp ce
Directivele 91/496/CEE și 97/78/CE nu necesită o astfel de modificare. Prin
urmare, Directivele 89/608/CEE și 90/425/CEE ar trebui modificate în mod
corespunzător.
50
Directiva 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența reciprocă pe
care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și colaborarea dintre acestea
și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a legislației în sectorul veterinar și zootehnic
(JO L 351, 2.12.1989, p. 34). 51
Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și
zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în
vederea realizării pieței interne (JO L 224, 18.8.1990, p. 29).
53
(80) Până la data aplicării articolului 110 din Regulamentul (UE) …/… *, societățile de
ameliorare care desfășoară programe de ameliorare aprobate pentru animalele de
reproducție de rasă pură din specia ecvină ar trebui să poată continua să elibereze
documente de identificare pentru animalele de reproducție de rasă pură respective
în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/427/CEE.
(81) Prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu prima zi a celei de-a 28-a
luni de la data la care a intrat în vigoare,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.
54
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește:
(a) norme zootehnice și genealogice privind comerțul cu animale de reproducție și
cu materialul germinativ provenit de la acestea și privind introducerea lor în
Uniune;
(b) norme privind recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de
ameliorare și privind aprobarea programelor lor de ameliorare;
(c) drepturile și obligațiile crescătorilor, ale societăților de ameliorare și ale
exploatațiilor de ameliorare;
(d) norme privind înscrierea animalelor de reproducție în registrele genealogice
și registrele zootehnice și privind acceptarea pentru reproducție a animalelor
de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea;
(e) norme privind testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de
reproducție;
(f) norme privind eliberarea de certificate zootehnice pentru animalele de
reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea;
55
(g) norme ▌privind efectuarea de controale oficiale, și în special cele asupra
societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare, și norme privind
desfășurarea altor activități oficiale;
(h) norme privind asistența administrativă și cooperarea și privind asigurarea
respectării legislației de către statele membre;
(i) norme ▌pentru controalele desfășurate de către Comisie în statele membre și
țările terțe.
(2) Prezentul regulament ▌se aplică animalelor de reproducție și materialului
germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele
respective sau descendenții care rezultă din materialele germinative provenite de
la acestea să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru
genealogic sau înregistrate ca în registrul zootehnic ca porci de reproducție
hibrizi.
56
(3) Prezentul regulament nu se aplică animalelor de reproducție și materialului
germinativ provenit de la acestea în cazul în care animalele de reproducție și
materialul germinativ provenit de la acestea sunt destinate unor experimente
tehnice sau științifice efectuate sub supravegherea autorităților competente.
(4) Articolul 9 alineatul (4), articolul 13, articolul 14 alineatele (3) și (4), articolele 23
și 24, articolul 28 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1) nu se aplică
întreprinderilor private recunoscute ca exploatații de ameliorare care își
desfășoară activitatea în sisteme de producție închise.
(5) Prezentul regulament nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta
măsuri naționale pentru a reglementa desfășurarea programelor de ameliorare
care nu au fost aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz,
cu articolul 12.
57
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. „animal” înseamnă un animal domestic din:
(a) specia bovină (Bos taurus, Bos indicus și Bubalus bubalis);
(b) specia porcină (Sus scrofa);
(c) specia ovină (Ovis aries);
(d) specia caprină (Capra hircus); sau
(e) specia ecvină (Equus caballus și Equus asinus);
▌
2. „rasă” înseamnă o populație de animale suficient de omogenă pentru a fi
considerată a fi diferită de celelalte animale din aceeași specie de către unul sau
mai multe grupuri de crescători care au convenit să înscrie animalele în cauză în
registre genealogice, cu detalierea ascendenților lor cunoscuți, în scopul
reproducerii caracteristicilor moștenite ale acestora prin reproducție, schimb și
selecție în cadrul unui program de ameliorare;
3. „animal de reproducție” înseamnă animal de reproducție de rasă pură sau porc de
reproducție hibrid;
58
4. „material germinativ” înseamnă material seminal, ovule și embrioni colectați sau
produși de la animale de reproducție în scopul reproducției asistate;
5. „societate de ameliorare” înseamnă orice asociație de crescători, organizație de
ameliorare sau organism public, altul decât autoritățile competente, care este
recunoscut de către autoritatea competentă a unui stat membru în conformitate cu
articolul 4 alineatul (3) în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale
de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic (registrele genealogice)
condus(e) sau înființat(e) de aceasta;
6. „exploatație de ameliorare” înseamnă orice asociație de crescători, organizație de
ameliorare, ▌ exploatație privată care desfășoară activități într-un sistem de
producție închis sau organism public, altul decât autoritățile competente,
recunoscut de către autoritatea competentă a unui stat membru în conformitate cu
articolul 4 alineatul (3) în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu porci
de reproducție hibrizi înregistrați în registrul zootehnic (registrele zootehnice)
conduse(e) sau înființate(e) de aceasta;
7. „organism de ameliorare” înseamnă orice ▌asociație de crescători, organizație de
ameliorare, exploatație privată, organizație de creștere a animalelor sau serviciu
oficial dintr-o țară terță care, în ceea ce privește animalele de reproducție de rasă
pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină sau ecvină sau porcii de reproducție
hibrizi, a fost acceptat de către țara terță în cauză în legătură cu introducerea în
Uniune de animale de reproducție pentru reproducție;
59
8. „autorități competente” înseamnă autoritățile unui stat membru cărora, în
conformitate cu prezentul regulament, le revine răspunderea în ceea ce privește:
(a) recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare și
aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de acestea cu animale de
reproducție;
(b) ▌controale oficiale asupra operatorilor;
(c) furnizarea de asistență către alte state membre și țări terțe în cazul constatării
unor cazuri de neconformitate ▌;
(d) alte activități oficiale decât cele menționate la punctele (a) și (c);
▌
9. „animal de reproducție de rasă pură” înseamnă un animal ▌care este înscris sau
înregistrat și eligibil pentru a fi înscris în secțiunea principală a unui ▌registru
genealogic ▌;
60
10. „porc de reproducție hibrid” înseamnă un animal din specia porcină înregistrat într-
un registru zootehnic, obținut prin încrucișare intenționată sau utilizat pentru
încrucișare intenționată între:
(a) porci de reproducție de rasă pură aparținând unor rase sau linii diferite;
(b) porci de reproducție care sunt la rândul lor rezultatul unei încrucișări (hibride)
între rase sau linii diferite;
(c) porci de reproducție care aparțin uneia dintre categoriile menționate la literele
(a) sau (b);
11. „linie” înseamnă o subpopulație stabilă și omogenă din punct de vedere genetic de
animale de reproducție rasă pură dintr-o anumită rasă;
12. „registru genealogic” înseamnă:
(a) orice registru genealogic pentru animale din speciile bovină, ovină, caprină sau
ecvină, orice arhivă sau suport de date, care este condus de o societate de
ameliorare și este alcătuit dintr-o secțiune principală și, dacă societatea de
ameliorare decide acest lucru, dintr-una sau mai multe secțiuni
suplimentare pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru
a fi înscrise în secțiunea principală;
(b) după caz, orice registru de acest fel ținut de un organism de ameliorare;
▌
61
13. „secțiunea principală” înseamnă secțiunea din registrul genealogic în care animalele
de reproducție de rasă pură sunt înscrise sau sunt înregistrate și eligibile pentru a fi
înscrise, cu indicarea detaliilor privind ascendenții și, după caz, privind calitățile
lor;
14. „clasă” înseamnă o diviziune orizontală a secțiunii principale în care animalele de
reproducție de rasă pură sunt înscrise în funcție de calitățile lor;
15. „calitate” înseamnă o caracteristică ereditară cuantificabilă sau o particularitate
genetică a unui animal de reproducție;
16. „valoare de ameliorare” înseamnă o estimare a efectului preconizat al genotipului
unui animal de reproducție asupra unei caracteristici date a descendenților săi;
17. „registru zootehnic” înseamnă:
(a) orice arhivă sau suport de date care este condus de o exploatație de ameliorare,
în care sunt înregistrați porci de reproducție hibrizi ▌, cu indicarea detaliilor
privind ascendenții lor;
(b) după caz, orice registru de acest fel ținut de un organism de ameliorare;
62
18. „control oficial” înseamnă orice tip de control efectuat de autoritățile competente
pentru verificarea conformității cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament;
19. „alte activități oficiale” înseamnă orice activitate, alta decât un control oficial, care
este efectuată de autoritățile competente în conformitate cu prezentul regulament
pentru a asigura aplicarea normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;
20. „certificat zootehnic” înseamnă certificate ▌de reproducție, atestate ▌sau
documentații comerciale eliberate pe hârtie sau în format electronic pentru
animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea care oferă
informații privind pedigree-ul, identificarea și, dacă sunt disponibile, rezultatele
testării performanței sau ale evaluării genetice ▌;
▌
21. „introducerea în Uniune” înseamnă acțiunea de a introduce animale de reproducție
și material germinativ provenind de la acestea într-unul dintre teritoriile enumerate
în anexa VI din afara teritoriilor respective cu excepția tranzitului;
▌
63
22. „comerț” înseamnă acțiunea de cumpărare, vânzare, schimb sau dobândire în alt
mod sau punere pe piață a animalelor sau a materialului germinativ provenit de la
acestea în cadrul Uniunii, inclusiv în cadrul unui stat membru;
▌
23. „operator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică căreia i se aplică normele
▌prevăzute în prezentul regulament, de exemplu, societățile de ameliorare,
exploatațiile de ameliorare, părțile terțe desemnate de societățile de ameliorare sau
exploatațiile de ameliorare prevăzute la articolul 27 alineatul (1) litera (b),
centrele de colectare și de depozitare a materialului seminal, centrele de depozitare
a embrionilor, echipele de colectare sau producție a embrionilor și crescătorii;
24. „rasă pe cale de dispariție” înseamnă o rasă locală recunoscută de un stat
membru ca fiind pe cale de dispariție, adaptată genetic la unul sau mai multe
sisteme sau medii de producție tradiționale în respectivul stat membru și în cazul
căreia statutul de rasă pe cale de dispariție este stabilit din punct de vedere
științific de un organism care deține competențele și cunoștințele necesare în
domeniul raselor aflate pe cale de dispariție;
64
25. „întreprindere privată care își desfășoară activitatea într-un sistem de producție
închis” înseamnă o întreprindere privată care desfășoară un program de
ameliorare la care fie nu participă crescători, fie numărul lor este limitat și au
obligații față de întreprinderea privată, de a accepta să se aprovizioneze cu porci
de reproducție hibrizi de la aceasta sau să furnizeze porci de reproducție hibrizi
acesteia;
26. „program de ameliorare” înseamnă un set de acțiuni sistematice, inclusiv
înregistrarea, selecția, ameliorarea animalelor de reproducție și de material
germinativ provenit de la acestea și schimburile de animale de reproducție și de
material germinativ provenit de la acestea, concepute și puse în aplicare cu scopul
de a menține sau îmbunătăți caracteristicile fenotipice și/sau genotipice dorite ale
populației de reproducție țintă.
65
Articolul 3
Norme zootehnice și genealogice generale aplicabile comerțului cu animale de reproducție și
de material germinativ provenit de la acestea și introducerii acestora în Uniune
(1) Comerțul cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea
și introducerea în Uniune de animale de reproducție și de material germinativ
provenit de la acestea nu se interzic, nu se restricționează și nu se împiedică din alte
motive genealogice sau zootehnice decât acele motive care decurg din normele
prevăzute în prezentul regulament.
(2) ▌Crescătorii de animale de reproducție, societățile de ameliorare, exploatațiile de
ameliorare sau organismele de ameliorare nu sunt discriminați în funcție de țara de
origine și nici în funcție de țara de origine a animalelor lor de reproducție sau a
materialului germinativ provenit de la acestea.
66
CAPITOLUL II
Recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare în statele membre și
aprobarea programelor de ameliorare
SECȚIUNEA 1
RECUNOAȘTEREA SOCIETĂȚILOR DE AMELIORARE ȘI A EXPLOATAȚIILOR DE
AMELIORARE
Articolul 4
Recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare
(1) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură, asociațiile de crescători,
organizațiile de ameliorare sau organismele publice pot solicita autorităților
competente să fie recunoscute ca societate de ameliorare.
În cazul porcilor de reproducție hibrizi, asociațiile de crescători, organizațiile de
ameliorare sau întreprinderile private care își desfășoară activitatea într-un sistem
de producție închis ori organismele publice pot solicita autorităților competente să
fie recunoscute ca exploatație de ameliorare.
(2) Cererile menționate la alineatul (1) se depune în scris, pe hârtie sau în format
electronic.
67
(3) Autoritățile competente evaluează cererile menționate la alineatul (1). Acestea
recunosc drept societate de ameliorare oricare candidat menționat la primul
paragraf de la alineatul (1) și drept exploatație de ameliorare oricare candidat
menționat la al doilea paragraf de la alineatul (1) care îndeplinește următoarele
cerințe:
(a) își are sediul pe teritoriul statului membru în care este situată autoritatea
competentă;
(b) demonstrează în cererea sa că este în conformitate cu cerințele stabilite în
partea 1 din anexa I în ceea ce privește programele sale de ameliorare pentru
care intenționează să solicite aprobare în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;
(c) ▌cererea sa conține, în ceea ce privește fiecare program de ameliorare pe care
intenționează să îl desfășoare, un proiect de program de ameliorare care include
informațiile menționate în partea 2 din anexa I și, în plus, în cazul ecvideelor de
rasă pură, în partea 3 din anexa I.
(d) atunci când depune cererea menționată la alineatul (1) din prezentul articol,
transmite o cerere de aprobare a cel puțin unuia dintre programele de ameliorare
pe care intenționează să le desfășoare,în conformitate cu articolul 8 alineatul (2).
▌
68
Articolul 5
Refuzul recunoașterii societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare
(1) În sensul articolului 4 alineatul (1), dacă autoritatea competentă intenționează să
refuze recunoașterea unui solicitant ca fiind societate de ameliorare sau exploatare
de ameliorare, autoritatea furnizează solicitantului respectiv o explicație motivată a
refuzului său. Solicitantul are dreptul de a solicita autorității competente
reexaminarea intenției de refuz în termen de 60 de zile de la data primirii explicației
motivate, sau mai devreme, în cazul în care normele naționale prevăd termene mai
scurte.
(2) În cazul în care, în urma reexaminării menționate la alineatul (1), autoritatea
competentă își confirmă decizia de refuz, aceasta oferă solicitantului o explicație
motivată a deciziei sale de a refuza recunoașterea în termen de 90 de zile de la data
primirii cererii de reexaminare din partea solicitantului, sau mai devreme în cazul
în care normele naționale prevăd termene mai scurte. Concomitent, autoritatea
competentă informează Comisia cu privire la decizia sa de a refuza recunoașterea și
motivele pentru care a procedat astfel.
69
Articolul 6
Prezentarea unor programe de ameliorare modificate în caz de refuz și de retragere a
recunoașterii societăților de ameliorare sau a exploatațiilor de ameliorare în absența
programelor de ameliorare autorizate
(1) În cazul în care autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau o
exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) refuză să aprobe un
program de ameliorare prezentat de societatea de ameliorare sau exploatația de
ameliorare respectivă în conformitate cu articolul 8, respectiva societate de ameliorare
sau exploatație de ameliorare are posibilitatea de a depune o versiune modificată a
programului de ameliorare în cauză în termen de șase luni de la decizia de refuz.
(2) Autoritatea competentă retrage recunoașterea societății de ameliorare sau a exploatației
de ameliorare respective în cazul în care, la sfârșitul perioadei menționate la
alineatul (1) din prezentul articol, nu a fost depusă o versiune modificată a programului
de ameliorare și în cazul în care societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare
nu i s-a aprobat niciun alt program de ameliorare în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
70
Articolul 7
Listele cu societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare recunoscute
(1) Statele membre întocmesc și actualizează o listă cu societățile de ameliorare și
exploatațiile de ameliorare recunoscute de autoritățile lor competente în
conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și care au cel puțin un program de
ameliorare aprobat în temeiul articolului 8 alineatul (3). Statele membre pun
această listă la dispoziția publicului.
(2) Lista prevăzută la alineatul (1) conține următoarele informații:
(a) numele, datele de contact și, dacă este disponibil, site-ul internet al societății
de ameliorare sau al exploatației de ameliorare;
(b) pentru fiecare societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare de pe
această listă:
(i) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, numele rasei, sau, în
cazul porcilor de reproducție hibrizi, numele rasei, liniei sau
hibridului, vizați de programele sale de ameliorare aprobate în temeiul
articolului 8 alineatul (3) și, dacă societatea de ameliorare face uz de
derogările menționate la articolul 19 sau în anexa II partea I
capitolul III punctul 2, o referință la aceste derogări;
(ii) teritoriul geografic în care urmează să se desfășoare programele de
ameliorare;
71
▌(iii) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, atunci
când este cazul, numele și datele de contact ale societății de ameliorare
care conduce registrul genealogic de origine al rasei;
(iv) pentru fiecare din programele sale de ameliorare, dacă este disponibil,
o referință a site-ului internet unde informații despre aceste programe
de ameliorare pot fi accesate.
(3) Statele membre includ, de asemenea, în lista prevăzută la alineatul (2) din prezentul
articol orice autoritate competentă care desfășoară un program de ameliorare ▌în
conformitate cu articolul 38.
▌
(4) Atunci când recunoașterea unei societăți de ameliorare sau a unei exploatații de
ameliorare este retrasă în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) al treilea
paragraf litera (e) sau aprobarea unui program de ameliorare este suspendată sau
retrasă în conformitate cu articolul 47 alineatul (1) al treilea paragraf litera (d),
statele membre indică fără întârzieri nejustificate respectiva suspendare sau
retragere în lista prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol.
Dacă recunoașterea respectivei societăți de ameliorare, exploatații de ameliorare
sau programului de ameliorare respectiv continuă să fie retrasă sau aprobarea
continuă să fie suspendată timp de 24 de luni, statele membre elimină definitiv
societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare respectivă sau programul
de ameliorare respectiv de pe lista prevăzută la alineatul (1).
72
(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare prin care se stabilesc modele de formulare
pentru informațiile care urmează să fie incluse în lista cu societățile de ameliorare
sau exploatațiile de ameliorare recunoscute, prevăzută la alineatul (1). Actele de
punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 62 alineatul (2).
73
SECȚIUNEA 2
APROBAREA PROGRAMELOR DE AMELIORARE
Articolul 8
Aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de societățile de ameliorare și exploatațiile
de ameliorare
(1) O societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare depune cererea de
aprobare a programului său de ameliorare la autoritatea competentă care a
recunoscut ▌societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în conformitate
cu articolul 4 alineatul (3).
(2) Cererile menționate la alineatul (1) se depun în scris, pe hârtie sau în format
electronic.
74
(3) Autoritatea competentă menționată la alineatul (1) evaluează aceste programe de
ameliorare și le aprobă dacă:
(a) acestea urmăresc unul sau mai multe din următoarele obiective:
(i) în cazul animalelor de reproducție de rasă pură:
ameliorarea rasei;
conservarea rasei;
crearea unei noi rase;
reconstituirea unei rase;
(ii) în cazul porcilor de reproducție hibrizi:
– ameliorarea rasei, liniei sau a hibridului;
– crearea unei noi rase, linii sau a unui nou hibrid;
(b) descriu în detaliu obiectivele selecției și ameliorării;
(c) respectă cerințele prevăzute ▌în partea 2 din anexa I și în plus, în cazul
animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, în partea 3 din
anexa I.
75
(4) ▌Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare pot încredința unei părți
terțe specifice activitățile legate de gestionarea programelor lor de ameliorare,
inclusiv testarea performanțelor și evaluarea genetică, cu condiția ca:
(a) societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare să rămână responsabile
în fața autorității competente pentru asigurarea conformității cu cerințele
prevăzute în anexa I părțile 2 și 3;
(b) să nu existe conflicte de interese între partea terță respectivă și activitățile
economice ale crescătorilor care participă la programul de ameliorare.
▌
(c) partea terță să îndeplinească toate cerințele necesare desfășurării acestor
activități;
(d) societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare în cauză să fi
specificat care sunt activitățile pe care intenționează să le încredințeze unei
părți terțe și numele și datele de contact ale părților terțe respective în
cererea menționată la alineatul (2).
▌
76
(5) Dacă timp de cel puțin 24 de luni nu există crescători care participă la un
program de ameliorare aprobat în conformitate cu alineatul (3)și care își
păstrează animalele de reproducție în exploatații amplasate într-o anumită parte a
teritoriului geografic, autoritatea competentă menționată la alineatul (1) poate
solicita societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare în cauză să
modifice teritoriul geografic al programului său de ameliorare astfel încât să nu
includă partea respectivă.
Articolul 9
Modificări aduse unui program de ameliorare aprobat
(1) Înaintea punerii în aplicare a oricăror modificări semnificative legate de cerințele
menționate la articolul 8 alineatul (3) în programul său de ameliorare aprobat în
conformitate cu dispoziția respectivă, o societate de ameliorare sau o exploatație
de ameliorare notifică aceste modificări autorității competente care a recunoscut
respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare în conformitate
cu articolul 4 alineatul (3).
(2) Notificarea se trimite în scris, pe hârtie sau în format electronic.
77
(3) Cu excepția cazului în care există indicații contrare din partea autorității
competente emise în termen de 90 de zile de la data notificării, aceste modificări se
consideră a fi aprobate.
(4) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare informează în mod
transparent și în timp util crescătorii care participă la programul de ameliorare cu
privire la modificările aduse programului lor de ameliorare aprobat în
conformitate cu alineatul (3).
Articolul 10
Derogări de la articolul 8 alineatul (3) privind aprobarea programelor de ameliorare
(1) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (3), autoritatea competentă care a
recunoscut o societate de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)
poate refuza aprobarea unui program de ameliorare al respectivei societăți de
ameliorare care este în conformitate cu cerințele prevăzute în partea 2 din anexa I
și în plus, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, în
partea 3 din anexa I, dacă programul de ameliorare al societății de ameliorare în
cauză riscă să compromită un program de ameliorare desfășurat de o altă
societate de ameliorare pentru aceeași rasă care a fost deja aprobat în statul
membru respectiv în ceea ce privește cel puțin unul din următoarele:
78
(a) caracteristicile esențiale ale rasei sau principalele obiective ale programului
de ameliorare;
(b) conservarea rasei respective sau a diversității genetice din cadrul acelei rase;
sau
(c) în cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei
respective, implementarea efectivă a programului de ameliorare în cauză:
(i) în cazul unei rase pe cale de dispariție; sau
(ii) în cazul unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una
sau mai multe regiuni ale Uniunii.
(2) În sensul alineatului (1), autoritatea competentă ia în considerare în mod
corespunzător următoarele:
(a) numărul programelor de ameliorare aprobate deja pentru rasa respectivă în
statul membru în cauză;
(b) mărimea populațiilor de reproducție cuprinse de aceste programe de
ameliorare;
(c) aportul genetic potențial al altor programe de ameliorare desfășurate de alte
societăți de ameliorare pentru aceeași rasă în alte state membre sau de
organisme de ameliorare în țări terțe.
79
Articolul 11
Refuzul aprobării programelor de ameliorare
Atunci când autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau
exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) refuză aprobarea
unui program de ameliorare prezentat de o societate de ameliorare sau o exploatație de
ameliorare în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) sau modificările aduse unui
program de ameliorare notificate în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), aceasta oferă
societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare o explicație motivată a refuzului
său.
Articolul 12
Notificarea și aprobarea programelor de ameliorare desfășurate în alte state membre decât
statul membru în care este recunoscută societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare
(1) Dacă ▌o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare intenționează să
includă într-un program de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și animale de reproducție aflate în alt stat membru decât statul membru
în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare respectivă este
recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) (denumit în continuare în
prezentul articol „celălalt stat membru”), societatea de ameliorare sau exploatația
de ameliorare respectivă notifică extinderea prevăzută a teritoriului său geografic
autorității competente care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație
de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3).
▌
80
(2) Autoritatea competentă care a recunoscut respectiva societate de ameliorare sau
exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3):
(a) notifică programul autorității competente din celălalt stat membru, cu cel puțin
90 de zile calendaristice înainte de data prevăzută pentru începerea
programului de ameliorare în celălalt stat membru și, la cererea autorității
notificate, furnizează traducerea notificării respective într-una din limbile
oficiale ale celuilalt stat membru;
(b) la cererea autorității notificate, furnizează cu cel puțin 60 de zile înainte de
data prevăzută pentru începerea programului de ameliorare în celălalt stat
membru o copie a programului de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) însoțită, la solicitarea autorității, de traducerea sa
într-una din limbile oficiale ale celuilalt stat membru furnizată de societatea
de ameliorare sau exploatația de ameliorare care a depus cererea.
81
(3) Autoritatea competentă din celălalt stat membru poate, în termen de 90 de zile de la
data primirii notificării menționate la alineatul (2) litera (a), să refuze aprobarea
privind desfășurarea pe teritoriul său a programului de ameliorare, în cazul în care:
(a) un program de ameliorare aprobat este deja în curs de desfășurare în celălalt
stat membru cu privire la animale de reproducție de rasă pură din aceeași
rasă; și
(b) aprobarea unui nou program de ameliorare ar ▌compromite programul de
ameliorare desfășurat de o altă societate de ameliorare pentru aceeași rasă
care a fost deja aprobat de celălalt stat membru în ceea ce privește cel puțin
unul din următoarele aspecte:
(i) caracteristicile esențiale ale rasei sau principalele obiective ale
programului de ameliorare;
(ii) conservarea rasei respective sau a diversității genetice din cadrul
acelei rase;
(iii) în cazul în care programul de ameliorare urmărește conservarea rasei
respective, implementarea efectivă a programului de ameliorare în
cauză:
– în cazul unei rase pe cale de dispariție; sau
– în cazul unei rase autohtone care nu este întâlnită frecvent într-una
sau mai multe regiuni ale Uniunii.
82
▌
(4) Autoritatea competentă din celălalt stat membru informează autoritatea
competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație de
ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) cu
privire la rezultatul notificării prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și,
atunci când refuză aprobarea desfășurării pe teritoriul său a programului de
ameliorare, furnizează o explicație motivată a refuzului său.
(5) Absența unui răspuns din partea autorității competente din celălalt stat membru la
notificarea menționată la alineatul (2) litera (a) în termen de 90 de zile de la primirea
respectivei notificări constituie aprobarea din partea acesteia.
(6) Autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație
de ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)▌
informează societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare cu privire la
rezultatul notificării prevăzute la alineatul (2) litera (a) ▌din prezentul articol, fără
întârzieri nejustificate și, în cazul unui refuz, oferă societății de ameliorare sau
exploatației de ameliorare respective o explicație motivată a refuzului menționat la
alineatul (4) din prezentul articol.
(7) Dacă autoritatea competentă din celălalt stat membru refuză aprobarea în
conformitate cu alineatul (3), aceasta informează Comisia cu privire la refuzul său și
oferă o explicație motivată.
83
(8) În cazul în care autoritatea competentă din celălalt stat membru refuză aprobarea
în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol și în cazul în care societatea
de ameliorare sau exploatația de ameliorare care intenționează să desfășoare
respectivul program de ameliorare în celălalt stat membru solicită reexaminarea
refuzului respectiv, autoritatea competentă din celălalt stat membru și autoritatea
competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau exploatație de
ameliorare în conformitate cu în conformitate cu articolul 4 alineatul (3)
cooperează în ceea ce privește cererea respectivă de reexaminare.
(9) Autoritatea competentă care a recunoscut o societate de ameliorare sau
exploatație de ameliorare în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) informează
autoritatea competentă din celălalt stat membru cu privire la modificările aduse
programelor de ameliorare aprobate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3).
84
(10) La cererea autorității competente din celălalt stat membru, societatea de
ameliorare sau exploatația de ameliorare care funcționează în conformitate cu
prezentul articol pe teritoriul celuilalt stat membru furnizează informații
actualizate autorității competente în cauză, în special în ceea ce privește numărul
de crescători și de animale de reproducție pentru care programul de ameliorare se
desfășoară pe teritoriul respectiv. Orice astfel de cerere se depune în același fel ca
cererile către societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare recunoscute
în celălalt stat membru.
(11) Autoritatea competentă din celălalt stat membru poate retrage aprobarea
programului de ameliorare prevăzut la prezentul articol, în cazul în care niciun
crescător de pe teritoriul celuilalt stat membru nu participă la programul de
ameliorare respectiv timp de cel puțin 12 luni.
85
CAPITOLUL III
Drepturi și obligații ale crescătorilor, ale societăților de ameliorare și ale
exploatațiilor de ameliorare
Articolul 13
Drepturile crescătorilor care participă la programele de ameliorare aprobate în conformitate
cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12
▌
(1) Crescătorii au dreptul de a participa la un program de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, cu condiția
ca:
(a) animalele lor de reproducție să se afle în exploatații amplasate pe teritoriul
geografic al programului de ameliorare respectiv;
(b) animalele lor de reproducție să aparțină rasei, în cazul animalelor de
reproducție de rasă pură, sau, în cazul porcilor de reproducție hibrizi, rasei,
liniei sau hibridului, care face obiectul programului de ameliorare respectiv.
86
(2) ▌Crescătorii care participă la programele de ameliorare aprobate în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, au dreptul:
(a) de înscriere a animalelor lor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală
a registrului genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de
ameliorare în conformitate cu articolele 18 și 20;
(b) de înregistrare a animalelor lor într-o secțiune suplimentară a registrului
genealogic stabilit pentru rasa respectivă de societatea de ameliorare în
conformitate cu articolul 20;
(c) de înregistrare a porcilor lor de reproducție hibrizi în registrul zootehnic
stabilit pentru rasa, linia sau hibridul respectiv de o exploatație de ameliorare
în conformitate cu articolul 23;
(d) de participare la testarea performanțelor și la evaluarea genetică în
conformitate cu articolul 25;
(e) de eliberare a unui certificat zootehnic în conformitate cu articolul 30
alineatele (1) și (4);
87
▌
(f) de a li se furniza, la cerere, rezultate actualizate ale testării performanțelor și
ale evaluării genetice pentru animalele lor de reproducție, atunci când aceste
rezultate sunt disponibile;
(g) de a avea acces la toate celelalte servicii legate de programul de ameliorare
respectiv pe care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care
desfășoară programul de ameliorare respectiv le furnizează crescătorilor
participanți.
(3) Pe lângă drepturile prevăzute la alineatele (1) și (2), atunci când normele
societății de ameliorare sau exploatației de ameliorare prevăd afilierea, crescătorii
menționați la alineatul (1) au, de asemenea, dreptul:
(a) de a deveni membri ai respectivei societăți de ameliorare sau exploatații de
ameliorare;
(b) de a participa la definirea și dezvoltarea programului de ameliorare în
conformitate cu normele de procedură menționate în anexa I partea 1
secțiunea B punctul 1 litera (b).
88
▌
Articolul 14
Drepturile și obligațiile societăților de ameliorare și ale exploatațiilor de ameliorare
(1) În ceea ce privește programele lor de ameliorare aprobate în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, ▌societățile de ameliorare și
exploatațiile de ameliorare au dreptul de a dispune de autonomie în definirea și
desfășurarea programelor de ameliorare respective, respectând totodată dispozițiile
prezentului regulament și programele de ameliorare respective astfel cum au fost
aprobate;
(2) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare au dreptul de a exclude
crescătorii de la participarea la un program de ameliorare dacă aceștia nu
respectă normele stabilite de programul de ameliorare sau obligațiile stabilite în
regulamentul de procedură menționat în anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1
litera (b).
89
(3) Pe lângă dreptul menționat la alineatul (2), societățile de ameliorare și exploatațiile
de ameliorare care prevăd un sistem de afiliere au dreptul ▌să retragă crescătorilor
calitatea de membru în cazul în care aceștia nu își îndeplinesc obligațiile stabilite în
regulamentul de procedură menționate în anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1
litera (b).
▌
(4) Fără a aduce atingere rolului instanțelor, societățile de ameliorare și exploatațiile
de ameliorare dețin responsabilitatea ▌pentru soluționarea oricăror litigii care pot
apărea între crescători și între crescători și societățile de ameliorare sau exploatațiile
de ameliorare în cursul desfășurării programelor de ameliorare aprobate în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, în conformitate
cu normele procedurii menționate la ▌anexa I partea 1 secțiunea B punctul 1 litera
(b).
90
CAPITOLUL IV
Înscrierea animalelor de reproducție în registre genealogice și zootehnice și acceptarea pentru
reproducție ▌
SECȚIUNEA 1
ÎNSCRIEREA ANIMALELOR DE REPRODUCȚIE DE RASĂ PURĂ ÎN REGISTRELE
GENEALOGICE ▌ȘI ACCEPTAREA PENTRU REPRODUCȚIE ▌
Articolul 15
Structura registrelor genealogice
▌Registrele genealogice trebuie să conțină o secțiune principală și, atunci când se precizează
în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după
caz, cu articolul 12, una sau mai multe secțiuni suplimentare.
91
Articolul 16
Secțiunea principală a registrelor genealogice
(1) În cazul în care societățile de ameliorare stabilesc criterii sau proceduri diferite
pentru înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în diferite clase, aceste
societăți de ameliorare pot subdiviza secțiunea principală a registrelor genealogice
în clase:
(a) pe baza calităților animalelor respective și subdivizează aceste clase în funcție
de vârsta sau sexul lor; sau
(b) în funcție de vârsta sau sexul animalelor respective, cu condiția ca aceste
clase să fie, de asemenea, divizate în funcție de calitățile lor.
Aceste criterii și proceduri pot să prevadă cerința ca animalele de reproducție de rasă
pură supuse testării performanțelor sau evaluării genetice, astfel cum se prevede la
articolul 25 ▌,sau oricărei alte evaluări descrise în programul de ameliorare aprobat
în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, înainte de a
fi înscrise într-o anumită clasă specifică din secțiunea principală.
92
(2) În cazul în care programul de ameliorare stabilește condiții suplimentare de
înscriere în secțiunea principală a registrului genealogic , în afara celor stabilite
în anexa II partea 1 capitolul I, societatea de ameliorare care desfășoară
programul de ameliorare stabilește în secțiunea principală cel puțin o clasă în
care se înscriu, la cererea crescătorului, animalele de reproducție de rasă pură
care îndeplinesc numai condițiile din anexa II partea 1 capitolul I și de la articolul
21.
Articolul 17
Secțiunile suplimentare ale registrelor genealogice
▌Societățile de ameliorare pot ▌să stabilească una sau mai multe secțiuni suplimentare ale
registrului genealogic pentru animale din aceeași specie care nu sunt eligibile pentru a fi
înscrise în secțiunea principală, cu condiția ca cerințele stabilite în programul de ameliorare
să permită înscrierea descendenților acestor animale în secțiunea principală în conformitate
cu normele stabilite în:
(a) anexa II partea 1 capitolul III punctul 1 litera (a), în cazul femelelor din speciile
bovină, porcină, ovină și caprină;
(b) anexa II partea 1 capitolul III punctul 2, în cazul animalelor care aparțin raselor
pe cale de dispariție din speciile bovină, porcină, ovină și caprină sau din rasele
ovine rustice; sau
(c) anexa II partea 1 capitolul III punctul 1 litera (b), în cazul masculilor și femelelor
din specia ecvină.
93
▌
Articolul 18
Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală a registrului
genealogic
(1) La cererea crescătorilor, societățile de ameliorare înscriu sau înregistrează pentru
înscriere în secțiunea principală a registrului lor genealogic orice animale de
reproducție de rasă pură din rasa care face obiectul programului lor de ameliorare cu
condiția ca aceste animale să îndeplinească cerințele stabilite în anexa II partea 1
capitolul I și, dacă este cazul, ca aceste animale să fie descendenți ai unor animale de
reproducție sau să provină din materialul germinativ al acestora, în conformitate cu
normele prevăzute la articolul 21.
(2) Societățile de ameliorare nu refuză înscrierea în secțiunea principală a registrelor lor
genealogice a unui animal de reproducție de rasă pură pe motiv că acesta este deja
înscris în secțiunea principală a unui alt registru genealogic pentru aceeași rasă sau, în
cazul unui program de încrucișare desfășurat pe animale de reproducție de rasă pură
din specia ecvină, pentru o rasă diferită, stabilit de o altă societate de ameliorare
recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) ▌sau de un organism de
ameliorare ▌ într-o țară terță inclusă pe lista prevăzută la articolul 34.
94
(3) Dacă secțiunea principală a registrului genealogic este împărțită în clase, societatea de
ameliorare înscrie animalele de reproducție de rasă pură care îndeplinesc criteriile de
înscriere în secțiunea principală în clasa care corespunde calităților animalelor de
reproducție de rasă pură în cauză.
▌
Articolul 19
Derogări de la cerințele pentru înscrierea animalelor în secțiunea principală a registrelor
genealogice în cazul creării unei rase noi sau a reconstituirii unei rase
(1) Prin derogare de la articolul 18 alineatul (1), atunci când o societate de
ameliorare desfășoară un program de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pentru o rasă pentru care nu
există un registru genealogic într-un stat membru sau o țară terță inclusă pe lista
prevăzută la articolul 34, societatea de ameliorare respectivă poate înscrie în
secțiunea principală a respectivului registru genealogic nou-înființat animalele de
reproducție de rasă pură sau descendenții din animale de reproducție de rasă pură
din rase diferite sau orice animal care, potrivit societății de ameliorare, respectă
caracteristicile noii rase în cauză și, după caz, îndeplinește cerințele minime de
performanță prevăzute în programul de ameliorare.
95
Societățile de ameliorare care aplică această derogare:
(a) stabilesc în programul lor de ameliorare o perioadă adecvată de înființare a
noului registru genealogic care să țină cont de intervalul dintre generații
pentru specia în cauză;
(b) menționează orice registru genealogic existent în care au fost înscrise pentru
prima oară după naștere animalele de reproducție de rasă pură sau părinții
lor, precum și numărul de înregistrare inițial din registrul genealogic
respectiv;
(c) identifică în sistemul lor de înregistrare a pedigree-ului animalele pe care le
consideră sursa pentru asigurarea materialelor de reproducere a rasei.
96
(2) Atunci când o societate de ameliorare intenționează să reconstituie o rasă
dispărută sau care prezintă un risc mare să dispară, un stat membru, sau, dacă
acesta decide astfel, autoritatea competentă poate autoriza societatea de
ameliorare să înscrie în secțiunea principală a registrului genealogic descendenții
din animalele de reproducție de rasă pură din rasa care urmează a fi reconstituită
sau animalele de reproducție de rasă pură sau descendenții din animale de
reproducție de rasă pură din alte rase care intervin în reconstituirea rasei
respective sau orice animal care, potrivit societății de ameliorare, respectă
caracteristicile rasei care urmează a fi reconstituită și, după caz, îndeplinește
cerințele minime de performanță prevăzute în programul de ameliorare cu
condiția ca:
(a) o perioadă adecvată de înființare sau reînființare a registrului genealogic
respectiv care să țină cont de rasa în cauză să fie stabilită în programul de
ameliorare;
(b) dacă este cazul, să se menționeze orice registru genealogic existent în care
au fost înscrise animalele de reproducție de rasă pură sau părinții lor,
precum și numărul de înregistrare inițial din registrul genealogic respectiv;
(c) animalele considerate de respectiva societate de ameliorare a fi sursa pentru
asigurarea materialelor de reproducere a rasei să fie identificate în sistemul
de înregistrare al pedigree-urilor.
97
(3) O societate de ameliorare care vizează să se prevaleze de derogarea de la alineatul
(1) sau de cea de la alineatul (2) din prezentul articol stabilește un plan detaliat
pentru crearea sau reconstituirea rasei în programul său de ameliorare menționat
la articolul 8 alineatul (1).
(4) Până la sfârșitul perioadelor menționate la alineatul (1) litera (a) și, respectiv, la
alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, autoritatea competentă efectuează un
control oficial, astfel cum se prevede la articolul 43.
(5) În cazul creării sau al reconstituirii unei rase în conformitate cu prezentul articol,
Statele membre fac publică această informație prin includerea în acest scop a unei
mențiuni în lista prevăzută la articolul 7.
98
Articolul 20
Înregistrarea animalelor în secțiunile suplimentare și înregistrarea descendenților lor în
secțiunea principală
(1) Atunci când se înființează secțiuni suplimentare de către o societate de ameliorare
în conformitate cu articolul 17, la cererea crescătorilor, societatea de ameliorare
respectivă înregistrează în secțiunea suplimentară corespunzătoare prevăzută la
articolul 17 animalele din specia care face obiectul programului lor de ameliorare
care nu sunt eligibile pentru a fi înscrise în secțiunea principală, cu condiția ca
animalele respective să îndeplinească condițiile stabilite în anexa II partea 1
capitolul II ▌.
(2) La cererea crescătorilor, societățile de ameliorare înregistrează în secțiunea
corespunzătoare prevăzută ▌la articolul 16 descendenții animalelor menționate la
alineatul (1) din prezentul articol și consideră descendenții respectivi animale de
reproducție de rasă pură cu condiția ca aceștia să îndeplinească condițiile
prevăzute în anexa II partea 1 capitolul III.
99
Articolul 21
Acceptarea animalelor de reproducție de rasă pură și a materialului germinativ provenit de
la acestea pentru reproducție
(1) O societate de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pentru o rasă
acceptă următoarele:
(a) pentru montă naturală, orice animale de reproducție de rasă pură din rasa
respectivă;
(b) pentru însămânțare artificială, materialul seminal colectat de la animalele
de reproducție de rasă pură din specia bovină care au fost supuse ▌evaluării
genetice în conformitate cu articolul 25 ▌;
(c) pentru însămânțare artificială ▌, materialul seminal ▌colectat de la animalele
de reproducție de rasă pură din speciile porcină, ovină sau caprină care au
fost supuse evaluării genetice în conformitate cu articolul 25 ▌;
▌
(d) pentru însămânțare artificială, materialul seminal colectat de la animalele
de reproducție de rasă pură din specia ecvină care au fost supuse, dacă acest
lucru este impus de programul de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, unor teste de
performanță sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;
100
(e) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru
producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu
ajutorul unui material seminal menționat la literele (b) sau (c) de la
prezentul alineat, cu condiția ca aceste ovule și acești embrioni să fie
colectați de la animalele de reproducție de rasă pură din speciile bovină,
porcină, ovină sau caprină care au fost supuse unor teste de performanță
sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;
(f) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru
producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu
ajutorul unui material seminal menționat la litera (d) de la prezentul alineat,
cu condiția ca aceste ovule și acești embrioni să fie colectați de la animalele
de reproducție de rasă pură din specia ecvină care au fost supuse, dacă acest
lucru este impus de programul de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, unor teste de
performanță sau unei evaluări genetice în conformitate cu articolul 25;
(g) pentru testarea masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină,
porcină, ovină și caprină, materialul seminal colectat de la animale de
reproducție de rasă pură care nu au fost supuse unor teste de performanță
sau unei evaluări genetice cu condiția ca materialul seminal respectiv să fie
folosit exclusiv în scopul testării respectivilor masculi de reproducție de rasă
pură în limitele cantitative necesare pentru a permite societății de ameliorare
respective să desfășoare astfel de teste în conformitate cu articolul 25.
101
(2) În cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină, prin derogare
de la alineatul (1) din prezentul articol, o societate de ameliorare poate interzice
sau limita utilizarea uneia sau mai multor tehnici de reproducție menționate la
alineatul respectiv sau utilizarea de animale de reproducție de rasă pură pentru
una sau mai multe dintre aceste tehnici de reproducție, inclusiv utilizarea
materialului lor germinativ, cu condiția ca această interdicție sau limitare să fie
specificată în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
Orice astfel de interdicție sau limitare menționată în programul de ameliorare al
societății de ameliorare care a elaborat registrul genealogic de origine al rasei în
conformitate anexa I partea 3 punctul 3 litera (a) este obligatorie pentru
programele de ameliorare ale societăților de ameliorare care elaborează registrele
genealogice filiale pentru aceeași rasă în conformitate cu anexa I partea 3 punctul
3 litera (b).
102
(3) În cazul unei rase pe cale de dispariție, o societate de ameliorare poate interzice
sau restricționa utilizarea unui animal de reproducție de rasă pură din rasa
respectivă, inclusiv a materialului germinativ provenit de la acesta, dacă această
utilizare ar compromite conservarea sau diversitatea genetică a rasei respective.
(4) Materialul seminal menționat la alineatul (1) litera (g) colectat de la masculii de
reproducție de rasă pură înscriși în secțiunea principală a unui registru
genealogic stabilit de o societate de ameliorare care desfășoară un program de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12, este acceptat de către o societate de ameliorare care desfășoară un
program de ameliorare aprobat privind aceeași rasă în același stat membru sau în
alt stat membru pentru testarea performanțelor și, dacă este cazul, pentru
evaluarea genetică în aceleași condiții și limite cantitative ca cele aplicate
propriilor masculi de reproducție de rasă pură.
(5) În sensul alineatelor (1) și (4), materialul germinativ provenit de la animalele de
reproducție de rasă pură menționate la alineatele respective se colectează, se
produce, se prelucrează și se depozitează într-un centru de colectare sau de
depozitare a materialului seminal, sau de către o echipă de colectare sau
producere de embrioni aprobată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste
produse în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.
103
(6) Prin derogare de la alineatul (5), un stat membru poate autoriza colectarea,
producerea, prelucrarea și depozitarea în scopul utilizării pe teritoriul statului
membru respectiv a materialului germinativ provenit de la animale de reproducție
de rasă pură de către un centru de colectare sau de depozitare, un centru de
depozitare de embrioni, o echipă de colectare sau producere de embrioni sau de
către personalul cu calificări specifice autorizat în conformitate cu legislația
statului membru respectiv.
(7) Prin derogare de la alineatul (1) literele (b), (c) și (e), atunci când un program de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12 urmărește conservarea rasei sau conservarea diversității genetice
existente în cadrul rasei, testarea performanțelor sau evaluarea genetică se
efectuează numai dacă programul de ameliorare respectiv impune obligația de a
efectua o astfel de testare a performanțelor sau de evaluare genetică.
104
Articolul 22
Metode de verificare a identității
(1) Societățile de ameliorare prevăd cerința ca animalele de reproducție de rasă pură din
specia bovină, ▌ovină, ▌caprină și ecvină să fie identificate prin analiza grupei
sanguine sau prin orice altă metodă adecvată care oferă cel puțin același grad de
certitudine ca analiza ADN-ului, atunci când animalele de reproducție de rasă pură
respective sunt utilizate pentru ▌colectarea de material seminal pentru însămânțare
artificială.
(2) Atunci când pentru animalele de reproducție din specia bovină, porcină, ovină,
caprină sau ecvină sunt utilizate pentru colectarea de ovule și embrioni și atunci
când animalele de reproducție din specia porcină sunt utilizate pentru colectarea
de material seminal pentru însămânțare artificială, societățile de ameliorare și
exploatațiile de ameliorare pot solicita ca respectivele animale de reproducție să
fie identificate prin una din metodele menționate la alineatul (1).
105
(3) La cererea unui stat membru sau a unei asociații europene ▌de ameliorare a
animalelor ▌din speciile în cauză, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare,
pentru aprobarea de metode de verificare a identității animalelor de reproducție
▌dacă acestea oferă cel puțin același grad de certitudine ca cel oferit de analiza
grupei sanguine a acestor animale de reproducție ▌, luând în considerare progresele
tehnice și recomandările centrelor de referință ale Uniunii Europene menționate la
articolul 29, ale ICAR sau ale Societății internaționale de genetică animală
(ISAG). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
106
▌
SECȚIUNEA 2
ÎNREGISTRAREA PORCILOR DE REPRODUCȚIE HIBRIZI ÎN REGISTRELE
ZOOTEHNICE ▌ȘI ACCEPTAREA PENTRU REPRODUCȚIE ▌
Articolul 23
Înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice
(1) Exploatațiile de ameliorare înregistrează în registrul lor zootehnic, ▌la cererea
crescătorilor lor, orice porci de reproducție hibrizi din aceeași rasă, linie sau hibrid
care îndeplinesc cerințele stabilite în anexa II partea 2.
▌
(2) Exploatațiile de ameliorare nu refuză înregistrarea în registrele lor zootehnice ▌a
porcilor de reproducție hibrizi ▌înregistrați în conformitate cu ▌anexa II partea 2
într-un registru zootehnic înființat pentru aceeași rasă, linie sau hibrid de o
exploatație de ameliorare recunoscută în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) în
același stat membru sau în alt stat membru ▌.
107
Articolul 24
Acceptarea porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la aceștia
pentru reproducție;
(1) O exploatație de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, pe porci de
reproducție hibrizi pentru o rasă, linie sau încrucișare acceptă următoarele:
(a) pentru montă naturală, orice porc de reproducție hibrid de aceeași rasă, linie
sau hibrid astfel cum este definit în programul de ameliorare respectiv;
▌
(b) pentru însămânțare artificială ▌, materialul seminal provenit de la porci de
reproducție hibrizi care au fost supuși, dacă acest lucru este impus de
programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,
după caz, cu articolul 12 ▌, testării performanțelor și evaluării genetice ▌în
conformitate cu articolul 25;
108
(c) pentru transferul de embrioni, ovulele colectate și utilizate pentru
producerea in vitro de embrioni și de embrioni obținuți in vivo concepuți cu
ajutorul materialului seminal menționat la litera (b), cu condiția ca ovulele
și embrionii în cauză să fie colectați de la porci de reproducție hibrizi care
au fost supuși, dacă acest lucru este impus de programul de ameliorare
aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul
12 ▌, testării performanțelor sau evaluării genetice în conformitate cu
articolul 25;
(d) pentru testarea unor porci masculi de reproducție hibrizi, materialul seminal
colectat de la acești porci de reproducție hibrizi care nu au fost supuși unor
teste de performanță sau unei evaluări genetice cu condiția ca materialul
seminal respectiv să fie folosit exclusiv în scopul testării respectivilor porci
de reproducție hibrizi în limitele cantităților necesare pentru ca exploatația
de ameliorare respectivă să desfășoare astfel de teste în conformitate cu
articolul 25.
109
▌
(2) Porcii masculi de reproducție hibrizi ▌, înregistrați într-un registru zootehnic
înființat de o exploatație de ameliorare care desfășoară un program de ameliorare
aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 și
materialul seminal provenit de la aceștia, sunt acceptați de o altă exploatație de
ameliorare care desfășoară un program de ameliorare privind aceeași rasă, linie sau
același hibrid în același stat membru sau în alt stat membru pentru testarea
performanțelor și, dacă este cazul, evaluarea genetică în aceleași condiții și
restricții cantitative ca cele aplicate propriilor porci de reproducție hibrizi. ▌
(3) În sensul alineatelor (1) și (2), materialul germinativ provenit de la porcii de
reproducție hibrizi menționați la alineatele respective se colectează, se produce, se
prelucrează și se depozitează la un centru de colectare sau de depozitare a
materialului seminal, ▌sau de către o echipă de colectare sau producere de
embrioni aprobată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste produse în
conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.
110
(4) Prin derogare de la alineatul (3), un stat membru poate autoriza colectarea,
producerea, prelucrarea și depozitarea în scopul utilizării pe teritoriul statului
membru respectiv a materialului germinativ provenit de la porci de reproducție
hibrizi de către un centru de colectare sau de depozitare la un centru de depozitare
de embrioni, o echipă de colectare sau producere de embrioni sau de către
personal cu calificări specifice autorizat în conformitate cu legislația statului
membru respectiv.
▌
111
CAPITOLUL V
Testarea performanțelor și evaluarea genetică ▌
Articolul 25
Metode pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică
▌Dacă o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare sau o parte terță
desemnată în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), efectuează testări ale
performanțelor sau evaluări genetice ale ▌animalelor de reproducție ▌, respectiva societate
de ameliorare, exploatație de ameliorare sau parte terță se asigură că aceste testări ale
performanțelor și evaluări genetice se efectuează în conformitate cu ▌normele prevăzute în:
(a) anexa III, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din speciile bovină,
porcină, ovină și caprină și în cazul porcilor de reproducție hibrizi;
▌
(b) programul de ameliorare desfășurat de societatea de ameliorare respectivă astfel
cum a fost aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină.
▌
112
Articolul 26
Competențe delegate și competențe de executare referitoare la cerințele privind testarea
performanțelor și evaluarea genetică
(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61
privind modificările necesare la anexa III în ceea ce privește testarea
performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă pură din
speciile bovină, ovină și caprină astfel încât să țină seama de:
(a) progresele științifice;
(b) progresele tehnice; sau
▌
(c) de necesitatea de a conserva resurse genetice prețioase.
113
(2) ▌Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să stabilească norme
uniforme pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de
reproducție de rasă pură din specia bovină, ovină și caprină menționate în
prezentul articol, inclusiv interpretarea rezultatelor acestora. În acest sens, Comisia
ia în considerare progresele științifice și tehnice sau recomandările centrelor de
referință relevante ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 29 alineatul (1)
sau, în absența acestora, principiile convenite de ICAR. Actele de punere în
aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată
la articolul 62 alineatul (2).
114
Articolul 27
Efectuarea testării performanțelor și evaluării genetice
(1) Atunci când testarea performanțelor și evaluarea genetică trebuie să se desfășoare în
conformitate cu programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, societățile de ameliorare și exploatațiile de
ameliorare:
(a) efectuează ele însele respectiva testare a performanțelor sau evaluare
genetică; sau
(b) desemnează părțile terțe cărora le externalizează testarea performanțelor sau
evaluarea genetică respectivă.
115
(2) Un stat membru sau autoritățile sale competente, dacă statul membru decide
astfel, pot decide, pentru ca părțile terțe să fie desemnate în conformitate cu
alineatul (1) litera (b), că părțile terțe respective, cu excepția cazului în care au
fost desemnate în mod specific organisme publice supuse controlului statului
membru sau al autorităților lui competente, trebuie să fie autorizate pentru a
efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică a animalelor de reproducție
de către statul membru în cauză sau, dacă acesta decide astfel, de către autoritățile
sale competente.
(3) Un stat membru sau, dacă statul membru decide astfel, autoritățile sale
competente care aplică dispoziția menționată la alineatul (2) se asigură că o
autorizație este acordată părților terțe menționate la alineatul respectiv care dețin:
(a) facilitățile și echipamentele necesare pentru efectuarea testării
performanțelor sau a evaluării genetice respective;
(b) personal calificat corespunzător;
(c) capacitatea de a efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică în
conformitate cu articolul 25.
116
(4) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (4) litera (a), un stat membru sau
autoritatea sa competentă pot decide că o parte terță care este autorizată în
conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol sau organismul public desemnat
supuse controlului statului membru sau al autorităților lor competente menționate
la alineatul (2) din prezentul articol au responsabilitatea, față de autoritatea
competentă respectivă, de a asigura respectarea cerințelor prevăzute în prezentul
regulament aplicabile testării performanțelor sau evaluării genetice externalizate.
(5) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare care efectuează ele însele
testarea performanțelor sau evaluarea genetică sau părțile terțe desemnate de o
societate de ameliorare sau de o exploatație de ameliorare în conformitate cu
alineatul (1) litera (b) din prezentul articol sau autorizate de un stat membru sau
de autoritățile sale competente astfel cum se menționează la alineatul (2) din
prezentul articol se pot angaja să respecte normele și standardele stabilite de ICAR
sau pot să participe la activitățile desfășurate de centrele de referință ale Uniunii
Europene menționate la articolul 29.
117
Rezultatele acestor angajamente sau participarea la astfel de activități pot fi luate
în considerare de autoritățile competente la recunoașterea respectivelor societăți
de ameliorare sau exploatații de ameliorare, la aprobarea programelor lor de
ameliorare, la autorizarea părților terțe respective sau la efectuarea controalelor
oficiale ale acestor operatori.
(6) Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare ▌pun la dispoziția publicului
informații detaliate cu privire la cine efectuează testarea performanțelor sau
evaluarea genetică.
118
Articolul 28
Obligațiile societăților de ameliorare, ale exploatațiilor de ameliorare și ale părților
terțe care efectuează testarea performanțelor sau evaluarea genetică
(1) Când o societate de ameliorare sau o exploatație de ameliorare efectuează testarea
performanțelor sau evaluarea genetică a animalelor de reproducție sau
externalizează aceste activități unei părți terțe în conformitate cu articolul 27
alineatul (1) litera (b), societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare
respectivă furnizează, la cererea autorității competente menționate la articolul 8
alineatul (3) sau, după caz, la articolul 12 alineatul (5), următoarele informații:
(a) evidențe ale tuturor datelor rezultate din testările performanțelor ▌și evaluările
genetice referitoare la animalele de reproducție din exploatații amplasate pe
teritoriul unde funcționează autoritatea competentă;
▌
(b) detalii privind metodele de înregistrare a caracterelor;
(c) detalii privind modelul de descriere a performanțelor utilizat pentru analiza
rezultatelor testării performanțelor;
119
(d) detalii privind metoda statistică utilizată pentru analiza rezultatelor testării
performanțelor pentru fiecare caracter evaluat;
(e) detalii privind parametrii genetici utilizați pentru fiecare caracter evaluat,
inclusiv, dacă este cazul, detalii privind evaluarea genomică.
(2) Societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare sau, la cererea respectivei
societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare, partea terță desemnată de
societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în cauză în conformitate cu
articolul 27 alineatul (1) litera (b) pun la dispoziția publicului și mențin actualizate
rezultatele evaluării genetice a animalelor de reproducție al căror material seminal
este utilizat pentru însămânțare artificială în conformitate cu articolul 21 alineatul
(1) literele (b), (c) și (d) și cu articolul 24 alineatul (1) litera (b).
120
CAPITOLUL VI
Centrele de referință ale Uniunii Europene
▌
Articolul 29
Centrele de referință ale Uniunii Europene
(1) Atunci când există o nevoie recunoscută de a promova armonizarea sau
îmbunătățirea metodelor de testare a performanțelor sau de evaluare genetică a
animalelor de reproducție de rasă pură utilizate de societăți de ameliorare sau de
părți terțe desemnate de societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 27
alineatul (1) litera (b), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare, pentru
desemnarea centrelor de referință ale Uniunii Europene responsabile pentru
contribuția științifică și tehnică la armonizarea sau îmbunătățirea metodelor
respective.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
121
(2) Atunci când există o nevoie recunoscută de a promova stabilirea sau armonizarea
metodelor utilizate de societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de
societățile de armonizare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b),
autoritățile competente sau alte autorități ale statelor membre pentru conservarea
raselor pe cale de dispariție sau conservarea diversității genetice existente în
aceste rase, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru desemnarea
centrelor de referință ale Uniunii Europene responsabile pentru contribuția
științifică și tehnică la stabilirea sau armonizarea metodelor respective. Actele de
punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare
menționată la articolul 62 alineatul (2).
(3) Desemnările prevăzute la alineatele (1) și (2) urmează o procedură de selecție
publică și sunt limitate în timp sau revizuite în mod regulat.
122
(4) Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu alineatul
(1) sau (2) din prezentul articol:
(a) îndeplinesc cerințele stabilite la punctul 1 din anexa IV; și
(b) sunt responsabile pentru sarcinile stabilite la:
(i) punctul 2 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii
Europene desemnate în conformitate cu alineatul (1) din prezentul
articol;
(ii) punctul 3 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii
Europene desemnate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul
articol;
în măsura în care acestea sunt incluse în programele de lucru anuale sau
multianuale ale centrelor de referință stabilite în conformitate cu obiectivele
și prioritățile programelor de lucru adoptate de Comisie în conformitate cu
articolul 36 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014.
123
(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61 cu
privire la modificarea:
(a) cerințelor pentru centrele de referință ale Uniunii Europene prevăzute la
punctul 1 din anexa IV;
(b) sarcinilor centrelor de referință ale Uniunii Europene prevăzute la punctele 2
și 3 din anexa IV.
Actele delegate prevăzute la prezentul alineat ▌ iau în considerare în mod
corespunzător:
(a) speciile de animale de reproducție de rasă pură pentru care metodele de testare
a performanțelor și de evaluare genetică vor fi armonizate sau îmbunătățite,
precum și progresele științifice și tehnice din domeniul testării performanțelor
sau evaluării genetice; sau
(b) rasele pe cale de dispariție pentru care trebuie stabilite metode de conservare
a raselor respective sau a diversității genetice din cadrul acestor rase,
precum și progresele științifice și tehnice din aceste domenii.
124
(6) Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu alineatul
(1) sau (2), fac obiectul controalelor efectuate de Comisie pentru a verifica dacă
acestea:
(a) îndeplinesc cerințele stabilite la punctul 1 din anexa IV;
(b) își îndeplinesc sarcinile stabilite la:
(i) punctul 2 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii
Europene desemnate în conformitate cu alineatul (1);
(ii) punctul 3 din anexa IV, în cazul centrelor de referință ale Uniunii
Europene desemnate în conformitate cu alineatul (2).
Dacă rezultatele unui astfel de control revelă faptul că un centru de referință al
Uniunii Europene nu îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 1 din anexa IV sau
nu își îndeplinește sarcinile stabilite la punctul 2 sau 3 din anexa IV, Comisia
poate adopta acte de punere în aplicare pentru a reduce contribuția financiară din
partea Uniunii acordată în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) nr.
652/2014 sau pentru a retrage desemnarea drept centru de referință al Uniunii
Europene. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura
de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
125
CAPITOLUL VII
Certificate zootehnice
Articolul 30
Eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice care însoțesc animalele de
reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea
(1) Când crescătorii care participă la un program de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 12, solicită certificate
zootehnice pentru animalele lor de reproducție sau materialul germinativ provenit
de la acestea, societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care
desfășoară programul de ameliorare respectiv emite certificatele zootehnice
respective.
(2) Certificatele zootehnice care însoțesc animalele de reproducție sau materialul
germinativ provenit de la acestea se eliberează numai de:
(a) societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare care desfășoară
programe de ameliorare pe animalele de reproducție respective aprobate în
conformitate cu articolul 8 și, după caz, cu articolul 12;
(b) autoritățile competente menționate la articolul 8 alineatul (3) sau, după caz,
la articolul 12 alineatul (2) litera (a) dacă aceste autorități decid astfel; sau
(c) organismele de ameliorare incluse pe lista prevăzută la articolul 34 care
desfășoară programe de ameliorare pe animalele de reproducție respective.
126
(3) Societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare asigură transmiterea în
timp util a certificatelor zootehnice.
(4) Când animalele de reproducție înscrise într-un registru genealogic al unei
societăți de ameliorare sau înregistrate într-un registru zootehnic al unei
exploatații de ameliorare sau materialul germinativ provenind de la acestea sunt
comercializate și când se intenționează înscrierea sau înregistrarea animalelor de
reproducție respective sau a descendenților produși din materialul germinativ
respectiv într-un alt registru genealogic sau zootehnic, animalele de reproducție
sau materialul germinativ în cauză sunt însoțite de un certificat zootehnic.
Societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare care trimite animalele de
reproducție sau materialul germinativ provenind de la acestea și care menține
registrul genealogic sau registrul zootehnic în care respectivele animale de
reproducție sunt înscrise sau înregistrate eliberează certificatul zootehnic
respectiv.
127
(5) Atunci când animalele de reproducție înscrise într-un registru genealogic sau
înregistrate într-un registru zootehnic al unui organism de ameliorare inclus în
lista întocmită în conformitate cu articolul 34 sau materialul germinativ provenit
de la acestea sunt introduse în Uniune și când respectivele animale de reproducție
sau descendenții produși din materialul germinativ respectiv urmează să fie
incluși într-un registru genealogic al unei societăți de ameliorare sau înregistrați
într-un registru zootehnic al unei exploatații de ameliorare, respectivele animale
de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea sunt însoțite de un
certificat zootehnic.
Certificatul zootehnic respectiv este emis de organismul de ameliorare care
figurează pe listă în conformitate cu articolul 34 ca menținând registrul
genealogic sau registrul zootehnic în care animalele de reproducție respective sunt
înscrise sau înregistrate sau de către serviciul oficial al țării terțe de trimitere.
(6) Certificatele zootehnice menționate la alineatele (4) și (5):
(a) conțin informațiile prevăzute în părțile și capitolele relevante din anexa V;
(b) respectă modelele de certificate zootehnice corespunzătoare prevăzute în
actele de punere în aplicare adoptate în conformitate cu alineatul (10).
128
(7) O societate de ameliorare sau un organism de ameliorare care efectuează testarea
performanțelor sau evaluarea genetică sau ambele conform programului său de
ameliorare sau externalizează aceste activități către părți terțe, în cazul unei
societăți de ameliorare, în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b)
precizează în certificatul zootehnic eliberat pentru un animal de reproducție de rasă
pură sau pentru materialul germinativ provenit de la acesta:
(a) ▌rezultatele respectivei testări a performanțelor;
(b) rezultatele actualizate ale respectivei evaluări genetice;
(c) ▌particularități și defecte genetice în legătură cu programul de ameliorare
respectiv ale animalului de reproducție sau ale donatorilor de material
germinativ respectiv.
(8) O exploatație de ameliorare sau un organism de ameliorare care efectuează
testarea performanțelor sau evaluarea genetică sau ambele în conformitate cu
programul său de ameliorare sau care externalizează activitățile respective unor
părți terțe, în cazul unei exploatații de ameliorare, în conformitate cu articolul 27
alineatul (1) litera (b), în cazul în care se prevede în programul de ameliorare,
indică în certificatul zootehnic emis pentru un porc hibrid de reproducție sau
materialul germinativ provenit de la acesta:
(a) rezultatele respectivei testări a performanțelor;
(b) rezultatele actualizate ale evaluării genetice;
(c) defectele și particularitățile genetice legate de programul de ameliorare
respectiv cale animalului de reproducție respectiv sau ale donatorilor
materialului germinativ respectiv.
129
(9) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 61
▌privind modificarea conținutului certificatelor zootehnice prevăzute în anexa V
pentru a le actualiza luând în considerare:
(a) progresele științifice;
(b) progresele tehnice;
(c) funcționarea pieței interne; sau
(d) necesitatea de a conserva resurse genetice prețioase.
(10) Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelelor de certificate
zootehnice pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenind de la
acestea. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
130
Articolul 31
Derogări de la cerințele privind eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice
pentru comerțul ▌cu animale de reproducție și cu material germinativ provenit de la acestea
(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2) litera (a), autoritatea competentă poate
autoriza ca materialul germinativ să fie însoțit de un certificat zootehnic emis pe
baza informațiilor primite de la societatea de ameliorare sau exploatația de
ameliorare, de către un centru de colectare sau un centru de depozitare a
materialului seminal, sau de o echipă de colectare sau de producere de embrioni
autorizată pentru comerțul în cadrul Uniunii cu aceste materiale germinative în
conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.
(2) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6) litera (b), autoritatea competentă
poate autoriza ca modelele de formulare menționate la articolul 30 alineatul (6)
litera (b) să nu fie utilizate cu condiția ca:
(a) în cazul animalelor de reproducție din speciile bovină, porcină, ovină sau
caprină, informațiile prevăzute în anexa V partea 2 capitolul I sau în anexa
V partea 3 capitolul I să fie conținute în alte documente care însoțesc
animalele de reproducție de rasă pură respective emise de societatea de
ameliorare sau exploatația de ameliorare;
131
(b) în cazul materialului germinativ provenit de la speciile bovină, porcină,
ovină, caprină și ecvină:
(i) informațiile legate de donatorii materialului germinativ respectiv sunt
cuprinse în alte documente sau în copiile certificatului zootehnic
original care însoțește materialul germinativ respectiv sau, înaintea
sau după trimiterea materialului germinativ respectiv, sunt puse la
dispoziție la cerere de către societatea de ameliorare sau de exploatația
de ameliorare sau de alți operatori menționați la alineatul (1);
(ii) informațiile legate de materialul seminal, ovule sau embrioni sunt
cuprinse în alte documente care însoțesc materialul seminal, ovulele
sau embrionii în cauză emise de societatea de ameliorare sau de
exploatația de ameliorare sau de alți operatori menționați la alineatul
(1).
(3) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (7) literele (a) și (b) și de la articolul 30
alineatul (8) literele (a) și (b), în cazul în care rezultatele testării performanțelor
sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe site-ul internet,
societățile de ameliorare, exploatațiile de ameliorare sau alți operatori menționați la
alineatul (1) din prezentul articol pot să facă trimitere, în certificatul zootehnic sau
în documentele menționate la alineatul (2) litera (a) din prezentul articol, la site-ul
internet unde pot fi accesate aceste rezultate.
132
Articolul 32
Derogări de la cerințele privind formatul certificatelor zootehnice emise pentru animale de
reproducție de rasă pură din specia ecvideelor
(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6), în cazul animalelor de reproducție
de rasă pură din specia ecvideelor, informațiile prevăzute în anexa V partea 2
capitolul I sunt incluse într-un document de identificare unic valabil pe durata
vieții ecvideelor. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 61
privind conținutul și formatul acestor documente de identificare.
(2) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru stabilirea modelelor de
formulare pentru documentele de identificare unice valabile pe durata vieții
ecvideelor. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu
procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
(3) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care rezultatele actualizate ale testării
performanțelor sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe un
site internet, autoritățile competente pot autoriza ca informațiile prevăzute în
anexa V partea 2 capitolul I punctul 1 litera (m) să nu fie incluse în documentul
menționat la alineatul (1), cu condiția ca societatea de ameliorare să facă trimitere
la site-ul internet respectiv în documentul în cauză.
133
(4) Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente pot autoriza ca
informațiile prevăzute în anexa V partea 2 capitolul I literele (m) și (n) să fie
incluse în alte documente emise de societatea de ameliorare pentru animalele de
reproducție de rasă pură înscrise într-un registru genealogic ținut de societatea de
ameliorare respectivă.
Articolul 33
Derogări de la cerințele privind eliberarea, conținutul și formatul certificatelor zootehnice
pentru introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și a materialului germinativ
provenit de la acestea
(1) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (2) litera (c) și de la articolul 30
alineatul (5), materialul germinativ poate fi însoțit de un certificat zootehnic
eliberat în numele organismului de ameliorare, pe baza informațiilor primite de la
acesta, de către un centru de colectare sau de depozitare a materialului seminal,
sau de către o echipă de colectare sau de producere de embrioni autorizată pentru
introducerea în Uniune a materialelor germinative respective în conformitate cu
legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor.
(2) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (6) litera (b), folosirea modelelor de
formulare menționate la articolul 30 alineatul (6) litera (b) nu este obligatorie
dacă:
(a) informațiile prevăzute în părțile și capitolele relevante din anexa V sunt
incluse în alte documente care însoțesc animalul de reproducție sau
materialul germinativ provenit de la acesta;
134
(b) organismul de ameliorare care desfășoară programul de ameliorare sau un
alt operator dintre cei menționați la alineatul (1) furnizează o listă
exhaustivă a acestor documente, declară că informațiile prevăzute în părțile
și capitolele relevante din anexa V sunt incluse în aceste documente și
certifică conținutul acestor documente.
(3) Prin derogare de la articolul 30 alineatul (7) literele (a) și (b) și de la articolul 30
alineatul (8) literele (a) și (b), în cazul în care rezultatele testării performanțelor
sau ale evaluării genetice sunt puse la dispoziția publicului pe un site internet,
organismele de ameliorare sau ceilalți operatori menționați la alineatul (1) din
prezentul articol pot să facă trimitere, în certificatul zootehnic, la site-ul internet
unde pot fi accesate aceste rezultate sau în celelalte documente menționate la
alineatul (2) litera (a) din prezentul articol.
135
CAPITOLUL VIII
Introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit
de la acestea
▌
Articolul 34
▌Înscrierea pe liste a organismelor de ameliorare
(1) Comisia menține, actualizează și publică o listă cu organismele de ameliorare.
(2) Comisia include în lista prevăzută la alineatul (1) numai un organism de ameliorare
pentru care a primit din partea unui serviciu oficial al țării terțe documentația care
atestă că organismul de ameliorare întrunește următoarele cerințe:
(a) desfășoară un program de ameliorare echivalent cu cele aprobate în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) desfășurate de către societățile de
ameliorare pentru aceeași rasă sau ▌de către ▌exploatațiile de ameliorare
pentru aceeași rasă, linie sau același hibrid în ceea ce privește:
(i) înscrierea animalelor de reproducție ▌în registrele genealogice sau
înregistrarea acestora în registre zootehnice;
136
(ii) acceptarea animalelor de reproducție pentru reproducție;
(iii) utilizarea materialului germinativ provenit de la animalele de
reproducție pentru testare și ameliorare;
(iv) metodele utilizate pentru testarea performanțelor și evaluarea genetică;
(b) este supravegheat sau controlat de un serviciu oficial din țara terță respectivă;
(c) a adoptat norme de procedură pentru a asigura că ▌animalele de reproducție
▌înscrise în registre genealogice de societățile de ameliorare sau înregistrate
în registre genealogice de către exploatațiile de ameliorare, precum și
descendenții obținuți din material germinativ provenit de la aceste animale
de reproducție sunt înscriși sau eligibili pentru a fi înscriși fără discriminare
pe baza țării de origine în registrele genealogice sau în registrele zootehnice
pentru aceeași rasă, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, sau
pentru aceeași rasă, linie sau hibrid, în cazul porcilor de reproducție hibrizi
ai organismului de ameliorare respectiv.
(3) Comisia include, de asemenea, în lista prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol
trimiterea la aceste țări terțe care aplică măsuri care sunt considerate echivalente în
conformitate cu articolul 35, inclusiv o trimitere la toate organismele de ameliorare
din țările terțe respective.
137
(4) Comisia elimină fără întârziere de pe listă organismele de ameliorare care nu mai
îndeplinesc oricare dintre cerințele menționate la alineatul (2).
Articolul 35
Echivalența măsurilor aplicate ameliorării animalelor în țările terțe
(1) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a recunoaște că măsurile
aplicate într-o țară terță sunt echivalente cu cele cerute de prezentul regulament în
legătură cu următoarele aspecte:
(a) recunoașterea ▌societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare,
astfel cum se prevede la articolul 4▌;
(b) aprobarea programelor de ameliorare ale societăților de ameliorare și ale
exploatațiilor de ameliorare, astfel cum se prevede la articolul 8 ▌;
(c) înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în registre genealogice și
înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registre zootehnice, astfel cum
se prevede la articolele 18, 20 și 23 ▌;
(d) acceptarea animalelor de reproducție pentru reproducție, astfel cum se prevede
la articolele 21, 22 și 24 ▌;
138
(e) utilizarea materialului germinativ provenit de la animale de reproducție
pentru testare și reproducție, astfel cum se prevede la articolele 21 și 24 ▌;
▌
(f) testarea performanțelor și evaluarea genetică, astfel cum se prevede la articolul
25 ▌;
(g) controalele oficiale ale operatorilor, astfel cum se prevede la articolul 43.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
(2) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) se adoptă:
(a) pe baza examinării minuțioase a informațiilor și a datelor furnizate de către
țara terță î care urmărește recunoașterea măsurilor sale ca măsuri
echivalente cu cele impuse de prezentul regulament;
(b) după caz, pe baza rezultatelor satisfăcătoare ale controlului efectuat de
Comisie în conformitate cu articolul 57.
139
(3) Actele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) pot stabili modalitățile
detaliate de reglementare a intrării în Uniune, din țara terță în cauză, a animalelor de
reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea și pot include:
(a) formatul și conținutul certificatelor ▌zootehnice ▌care însoțesc respectivele
animale de reproducție sau materialul germinativ provenit de la acestea;
(b) cerințe specifice privind intrarea în Uniune a animalelor de reproducție și a
materialului germinativ provenit de la acestea și privind controalele oficiale
ale animalelor de reproducție sau ale materialului germinativ provenit de la
acestea care trebuie să fie efectuate la intrarea în Uniune;
(c) după caz, procedurile de elaborare și modificare a listelor cu organismele de
ameliorare din țara terță în cauză din care este autorizată intrarea în Uniune a
animalelor de reproducție și a materialului germinativ provenit de la acestea.
(4) Comisia adoptă, fără întârzieri nejustificate, acte de punere în aplicare de abrogare a
actelor de punere în aplicare menționate la alineatul (1), în cazul în care nu mai sunt
îndeplinite oricare dintre condițiile pentru recunoașterea echivalenței măsurilor
stabilite la momentul adoptării actelor respective. Actele de punere în aplicare
respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la
articolul 62 alineatul (2).
140
Articolul 36
Înscrierea în registre genealogice sau înregistrarea în registre zootehnice a animalelor de
reproducție și a descendenților obținuți din material germinativ care au fost introduși în
Uniune
(1) La cererea unui crescător, o societate de ameliorare sau o exploatație de
ameliorare înscrie în secțiunea principală a registrului său genealogic sau
înregistrează în registrul zootehnic orice animale de reproducție introduse în
Uniune și descendenții obținuți din material germinativ care au fost introduși în
Uniune, în cazul în care:
(a) animalul de reproducție respectiv sau animalele donatoare de material
germinativ sunt înscrise într-un registru genealogic sau înregistrate într-un
registru zootehnic al unui organism de ameliorare din țara terță de
expediere;
(b) materialul germinativ respectiv îndeplinește condițiile prevăzute la articolul
21 alineatul (1) sau (2), în cazul în care programul de ameliorare desfășurat
de respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare impune
acest lucru;
141
(c) animalul de reproducție respectiv îndeplinește caracteristicile rasei sau, în
cazul unui porc de reproducție hibrid, caracteristicile rasei, liniei sau
hibridului stabilite în programul de ameliorare desfășurat de societatea de
ameliorare sau de exploatația de ameliorare;
(d) organismul de ameliorare menționat la litera (a) este inclus pe lista
organismelor de ameliorare prevăzute la articolul 34.
(2) Statele membre sau autoritățile competente nu interzic, nu restricționează și nu
împiedică din motive zootehnice sau genealogice introducerea în Uniune a
animalelor de reproducție sau a materialului germinativ provenit de la acestea și
utilizarea ulterioară a acestor animale sau a materialului germinativ provenit de
la acestea, în cazul în care aceste animale de reproducție sau donatorii
respectivului material germinativ sunt înscriși într-un registru genealogic sau
înregistrați într-un registru zootehnic ținut de un organism de ameliorare inclus
în lista organismelor de ameliorare stabilită în conformitate cu articolul 34.
142
▌
Articolul 37
Controale cu privire la dreptul de a aplica ratele convenționale ale drepturilor pentru
animalele de reproducție de rasă pură introduse în Uniune ▌
(1) În cazul în care operatorul responsabil pentru un transport de animale de
reproducție de rasă pură solicită aplicarea ratelor convenționale ale drepturilor
prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 pentru animalele de reproducție de
rasă pură din transportul respectiv:
(a) animalele în cauză sunt însoțite de:
(i) certificatul zootehnic, menționat la articolul 30 alineatul (5) sau cu
articolul 32;
▌
(ii) un document care să ateste că acestea urmează să fie înscrise într-un
registru genealogic ținut de o societate de ameliorare sau înregistrate
într-un registru zootehnic ținut de o exploatație de ameliorare;
▌
143
(b) se realizează controale ale transportului respectiv la punctul de control la
frontieră în care au loc controalele documentare, de identitate și fizice
menționate la articolul 4 din Directiva 91/496/CEE.
▌
(2) Scopul controalelor prevăzute la alineatul (1) litera (b) este de a verifica dacă:
(a) transportul este însoțit de documentele menționate la alineatul (1) litera (a);
(b) conținutul și etichetarea transportului corespund cu informațiile furnizate în
documentele menționate la alineatul (1) litera (a).
144
▌
CAPITOLUL IX
Autorități competente care desfășoară un program de ameliorare cu animale de
reproducție de rasă pură ▌
Articolul 38
Autorități competente care desfășoară un program de ameliorare cu animale de
reproducție de rasă pură
(1) Dacă într-un stat membru sau pe un teritoriu în care acționează o autoritate
competentă nu există nicio organizație sau asociație de crescători sau niciun
organism public care desfășoară un program de ameliorare cu animalele de
reproducție de rasă pură din speciile bovină, porcină, ovină, caprină sau ecvină,
respectiva autoritate competentă poate decide să efectueze un program de
ameliorare pentru rasa în cauză, dacă se întrunesc următoarele condiții:
(a) este nevoie ca rasa respectivă să fie menținută sau stabilită în statul membru
sau pe teritoriul în care acționează autoritatea competentă respectivă; sau
(b) rasa respectivă este pe cale de dispariție.
145
(2) O autoritate competentă care desfășoară un program de ameliorare în
conformitate cu prezentul articol ia măsurile necesare pentru a se asigura că acest
lucru nu are un efect negativ asupra posibilității ca:
(a) organizațiile sau asociațiile de crescători sau organismele publice să fie
recunoscute ca societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 4
alineatul (3);
(b) societăților de ameliorare să li se aprobe programele de ameliorare în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
(3) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu
animale de reproducție de rasă pură, respectiva autoritate competentă:
(a) dispune de personal calificat și suficient și de spații și echipamente adecvate
pentru a-și pune în aplicare în mod eficient programul de ameliorare;
(b) este capabilă să efectueze controalele necesare pentru înregistrarea
pedigree-urilor animalelor de reproducție de rasă pură care fac obiectul
programului de ameliorare respectiv;
(c) are un efectiv suficient de mare de animale de reproducție de rasă pură și un
număr suficient de crescători pe teritoriul geografic care face obiectul
programului de ameliorare respectiv;
146
(d) poate genera, a generat și poate utiliza datele culese privind animalele de
reproducție de rasă pură necesare pentru desfășurarea programului de
ameliorare respectiv;
(e) a adoptat norme de procedură pentru:
(i) a reglementa soluționarea litigiilor cu crescătorii care participă la
programul de ameliorare respectiv;
(ii) a asigura egalitatea de tratament pentru crescătorii care participă la
programul de ameliorare respectiv;
(iii) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la
programul de ameliorare respectiv.
(4) Programul de ameliorare menționat la alineatul (1) conține:
(a) informații privind obiectivul său, care constă în conservarea rasei,
ameliorarea rasei, crearea unei noi rase, reconstituirea unei rase sau orice
combinație a acestora;
(b) denumirea rasei care face obiectul programului de ameliorare respectiv,
pentru a împiedica confuzia cu animale de reproducție de rasă pură similare
de altă rasă înscrise sau înregistrate în alte registre genealogice existente;
147
(c) caracteristicile detaliate ale rasei care face obiectul programului de
ameliorare, inclusiv indicarea trăsăturilor esențiale;
(d) informațiile privind teritoriul geografic unde se desfășoară programul;
(e) informațiile privind sistemul de identificare animalelor de reproducție de
rasă pură care garantează faptul că animalele de reproducție de rasă pură
sunt înscrise în registrul genealogic numai după ce sunt identificate
individual și în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul sănătății
animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din speciile în
cauză;
(f) informațiile privind sistemul de înregistrare a pedigree-ului animalelor de
reproducție de rasă pură care sunt fie înscrise, fie înregistrate și eligibile
pentru înscriere în registrele genealogice;
(g) obiectivele de selecție și ameliorare ale programului de ameliorare, inclusiv
indicarea obiectivelor sale principale, și, după caz, criteriile detaliate de
evaluare a respectivelor obiective,privind selecția animalelor de reproducție
de rasă pură;
148
(h) în cazul în care programul de ameliorare prevede testarea performanțelor
sau evaluarea genetică:
(i) informațiile privind sistemele utilizate pentru producerea,
înregistrarea, comunicarea și utilizarea rezultatelor testelor de
performanță;
(ii) informațiile privind sistemul de evaluare genetică și, după caz, de
evaluare genomică a animalelor de reproducție de rasă pură;
(i) în cazul în care se creează secțiuni suplimentare în conformitate cu articolul
17 sau în cazul în care secțiunile principale sunt împărțite în clase în
conformitate cu articolul 16, normele referitoare la împărțirea registrului
genealogic și la criteriile sau procedurile aplicate pentru înregistrarea
animalelor în secțiunile respective sau pentru clasificarea lor în clasele
respective;
(j) dacă, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură din specia ecvină,
programul de ameliorare interzice sau limitează utilizarea uneia sau mai
multor tehnici de reproducție sau utilizarea animalelor de reproducție de
rasă pură pentru una sau mai multe tehnici de reproducție, astfel cum se
prevede articolul 21 alineatul (2), informații privind aceaste interdicții sau
limitări;
149
(k) în cazul în care autoritatea competentă externalizează activități tehnice
specifice legate de gestionarea programului său de ameliorare către terți,
informații privind aceste activități și numele și datele de contact ale terților
desemnați.
(5) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu
animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină, pe lângă cerințele
prevăzute la alineatele (3) și (4) se aplică și cerințele prevăzute în anexa I partea 3
punctele 1, 2, 3 și punctul 4 literele (a) și (c).
(6) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu
animale de reproducție de rasă pură, respectiva autoritate competentă informează
în mod transparent și în timp util crescătorii care participă la program cu privire
la orice modificări ale acestuia.
(7) În cazul în care o autoritate competentă desfășoară un program de ameliorare cu
animale de reproducție de rasă pură, articolul 3, articolele 13-22, articolele 25 și
27, articolul 28 alineatul (2), articolele 30, 31 și 32 și articolul 36 alineatul (1) se
aplică mutatis mutandis.
150
CAPITOLUL X
Controale oficiale și alte activități oficiale, asistență administrativă, cooperare și asigurarea
respectării legislației de către statele membre
Articolul 39
Desemnarea autorităților competente
(1) Statele membre desemnează autoritățile competente responsabile cu efectuarea
controalelor oficiale pentru verificarea conformității operatorilor cu normele
prevăzute în prezentul regulament, precum și cu efectuarea altor activități oficiale
menite să asigure aplicarea acestor norme.
(2) Fiecare stat membru:
(a) elaborează o listă a autorităților competente pe care le-a desemnat în
conformitate cu alineatul (1) și a datelor lor de contact și o actualizează;
(b) specifică în lista prevăzută la litera (a) adresa la care se trimit:
(i) notificările prevăzute la articolul 12; sau
(ii) informațiile, cererile sau notificările prevăzute la articolele 48 și 49;
151
(c) publică pe un site internet lista prevăzută la litera (a) și informează Comisia
cu privire la acesta.
(3) Comisia întocmește și actualizează o listă a site-urilor de internet menționate la
alineatul (2) litera (c) și pune această listă la dispoziția publicului.
Articolul 40
Respectarea normelor de către autoritățile competente care desfășoară programe de
ameliorare
Prin derogare de la dispozițiile prezentului capitol, statele membre iau măsurile necesare
pentru a se asigura că autoritățile competente care desfășoară programe de ameliorare în
conformitate cu articolul 38 respectă normele prevăzute la articolul menționat.
Articolul 41
Obligațiile generale ale autorităților competente
Autoritățile competente:
(a) au în vigoare proceduri și/sau dispoziții pentru asigurarea și verificarea eficienței,
caracterului adecvat, imparțialității, calității și coerenței controalelor oficiale și a
altor activități oficiale pe care le desfășoară;
152
(b) au în vigoare proceduri și/sau dispoziții pentru a se asigura că personalul lor care
desfășoară controale oficiale și alte activități oficiale nu se află în niciun conflict
de interese în ceea ce privește operatorii la care desfășoară aceste controale
oficiale și alte activități oficiale;
(c) au personal suficient calificat și format corespunzător și cu experiență în domeniu
sau au acces la un astfel de personal, în așa fel încât controalele oficiale și alte
activități oficiale să se poată desfășura în mod eficient și eficace;
(d) dispun de dotări și echipamente adecvate și întreținute corespunzător pentru a se
asigura că personalul lor poate desfășura controale oficiale și alte activități
oficiale în mod eficient și eficace;
(e) dețin competențele juridice necesare în vederea desfășurării controalelor oficiale
și a altor activități oficiale, precum și a adoptării măsurilor prevăzute în prezentul
regulament;
(f) au în vigoare proceduri juridice în vederea asigurării accesului personalului lor la
sediile operatorilor și la documentele și sistemele computerizate de gestionare a
informațiilor ale operatorilor, astfel încât să fie în măsură să își îndeplinească
sarcinile în mod corespunzător.
153
Articolul 42
Obligațiile de confidențialitate ale autorităților competente
(1) Fără a aduce atingere situațiilor în care divulgarea este impusă de actele juridice
ale Uniunii sau de dreptul intern, autoritățile competente solicită membrilor
personalului lor să se angajeze să nu divulge terților informațiile obținute în urma
îndeplinirii atribuțiilor care le revin în cadrul controalelor oficiale și al altor
activități oficiale care, prin natura lor, intră sub incidența secretului profesional,
cu excepția cazului în care există un interes public superior care justifică
divulgarea acestora.
(2) Informațiile care intră sub incidența secretului profesional includ informațiile a
căror divulgare ar aduce atingere:
(a) scopului controalelor sau investigațiilor oficiale;
(b) protecției intereselor comerciale ale unui operator sau ale oricărei alte
persoane fizice sau juridice;
(c) protecției procedurilor judiciare și a consultanței juridice.
154
Articolul 43
Norme ▌privind controalele oficiale
(1) Autoritățile competente efectuează ▌controale oficiale asupra operatorilor cu o
frecvență corespunzătoare, luând în considerare:
(a) riscul nerespectării normelor prevăzute în prezentul regulament;
▌
(b) antecedentele operatorilor privind rezultatele controalelor oficiale la care au
fost supuse și conformitatea lor cu normele ▌prevăzute în prezentul
regulament;
(c) fiabilitatea și rezultatele verificărilor pe cont propriu efectuate de către
operatori sau de către terțe părți la solicitarea lor, în vederea verificării
conformității cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament;
(d) orice informații care ar putea indica neconformitatea cu normele prevăzute în
prezentul regulament.
▌
155
(2) Autoritățile competente efectuează controale oficiale în conformitate cu proceduri
documentate, care conțin instrucțiuni pentru personalul care realizează
controalele oficiale.
(3) Controalele oficiale se efectuează după notificarea prealabilă a operatorului, cu
excepția cazului în care există motive ▌pentru a efectua controale oficiale fără
notificare prealabilă.
(4) Controalele oficiale se efectuează, pe cât posibil, într-o manieră care să reducă la
minimum constrângerile asupra operatorilor, fără ca acest lucru să aibă un impact
negativ asupra calității respectivelor controale oficiale.
(5) Autoritățile competente efectuează controalele oficiale în aceeași manieră,
indiferent dacă animalele de reproducție sau materialul germinativ provenit de la
acestea:
(a) sunt ▌originare ▌din statul membru în care se efectuează controalele oficiale
sau dintr-un alt stat membru; sau
(b) intră în Uniune ▌.
156
Articolul 44
Transparența controalelor oficiale
Autoritatea competentă efectuează controale oficiale cu un nivel înalt de transparență și pune
la dispoziția publicului informații relevante cu privire la organizarea și efectuarea
controalelor oficiale.
▌
Articolul 45
Înregistrările scrise ale controalelor oficiale
(1) Autoritățile competente întocmesc înregistrări scrise pentru fiecare control oficial
pe care îl efectuează.
Aceste înregistrări scrise conțin:
(a) o descriere a scopului controlului oficial;
(b) metodele de control aplicate;
(c) rezultatele controlului oficial;
(d) după caz, măsurile pe care autoritățile competente le impun operatorilor, ca
urmare a controlului oficial.
157
(2) Cu excepția cazului în care scopurile anchetelor judiciare sau protecția
procedurilor judiciare prevăd altfel, autoritățile competente furnizează operatorilor
care au fost supuși unui control oficial o copie a înregistrării scrise prevăzute la
alineatul (1).
▌
Articolul 46
Obligațiile operatorilor care fac obiectul unui control oficial sau al altor activități oficiale
(1) În măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea controalelor oficiale sau a
altor activități oficiale, în cazul în care autoritățile competente solicită acest lucru,
operatorii acordă personalului autorităților competente accesul necesar la ▌:
(a) echipamentele și spațiile proprii, precum și la alte spații aflate sub controlul
acestora;
(b) sistemele lor computerizate de gestionare a informațiilor;
(c) animalele lor de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea aflat
sub controlul lor;
(d) documentele lor și orice alte informații relevante.
(2) În cursul controalelor oficiale și al altor activități oficiale, operatorii acordă asistență
personalului autorităților competente și cooperează cu acesta în îndeplinirea sarcinilor
acestora.
158
▌
Articolul 47
Acțiuni în cazuri constatate de neconformitate
(1) În cazul în care se constată o neconformitate, autoritățile competente:
(a) iau toate măsurile necesare în vederea stabilirii originii și amplorii
neconformității, precum și a responsabilităților operatorilor în cauză;
(b) iau măsuri adecvate pentru a se asigura că operatorii în cauză remediază
cazurile de neconformitate și previn repetarea acesteia.
Atunci când decid asupra măsurilor care trebuie luate, autoritățile competente iau
în considerare natura neconformității și antecedentele operatorilor în cauză în
ceea ce privește conformitatea.
Autoritățile competente iau în special următoarele măsuri, după caz:
(a) dispun ca societatea de ameliorare să amâne înscrierea în registrele
genealogice a animalelor de reproducție de rasă pură sau ca exploatația de
ameliorare să amâne înregistrarea în registrele zootehnice a porcilor de
reproducție hibrizi;
159
(b) dispun ca animalele de reproducție sau materialele germinative provenite de
la acestea să nu fie utilizate pentru reproducție în conformitate cu prezentul
regulament;
(c) suspendă eliberarea de certificate zootehnice de către societatea de
ameliorare sau de către exploatația de ameliorare;
(d) suspendă sau retrag aprobarea unui program de ameliorare desfășurat de o
societate de ameliorare sau de o exploatație de ameliorare, în cazul în care
activitățile respectivei societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare
nu respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele programului de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) sau, după caz,
cu articolul 12;
(e) retrag recunoașterea societății de ameliorare sau a exploatației de
ameliorare acordată în conformitate cu articolul 4 alineatul (3), în cazul în
care respectiva societate de ameliorare sau exploatație de ameliorare nu
respectă în mod repetat, continuu sau general cerințele prevăzute la articolul
4 alineatul (3);
(f) iau orice altă măsură pe care o consideră adecvată în vederea asigurării
conformității cu normele prevăzute în prezentul regulament.
160
(2) Autoritățile competente furnizează operatorilor în cauză sau reprezentanților lor:
(a) o notificare scrisă privind decizia lor referitoare la acțiunea sau măsura care
trebuie întreprinsă în conformitate cu alineatul (1), împreună cu motivele
care au stat la baza acestei decizii;
(b) informații referitoare la căile de atac împotriva unor astfel de decizii și la
procedura și termenele aplicabile.
(3) Autoritățile competente monitorizează situația și modifică, suspendă sau revocă
măsurile pe care le-au luat în conformitate cu prezentul articol, în funcție de
gravitatea cazului de neconformitate și a unor dovezi clare care atestă respectarea
din nou a cerințelor.
▌
(4) Statele membre pot prevedea ca totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritățile în
cauză rezultate în urma aplicării prezentului articol sau o parte din acestea să fie
suportate de către operatorii răspunzători.
161
Articolul 48
Cooperarea și asistența administrativă ▌
(1) În cazurile de neconformitate care își au originea, se extind sau au efecte în mai
multe state membre autoritățile competente din statele membre respective
cooperează între ele și își acordă reciproc asistență administrativă în vederea
asigurării unei aplicări corecte a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament▌.
(2) Cooperarea și asistența administrativă prevăzute la alineatul (1) pot include:
(a) adresarea de către o autoritate competentă dintr-un stat membru (denumită
în continuare „autoritatea competentă solicitantă”) unei autorități
competente dintr-un alt stat membru (denumită în continuare „autoritatea
competentă căreia i-a fost adresată solicitarea”) a unei cereri motivate în
vederea furnizării informațiilor necesare pentru efectuarea controalelor
oficiale sau pentru adoptarea de măsuri în urma acestora;
(b) într-un caz de neconformitate care poate avea implicații pentru alte state
membre, notificarea autorităților competente din respectivele state membre
de către autoritatea competentă care este la curent cu neconformitatea în
cauză;
162
(c) furnizarea de către autoritatea competentă căreia i-a fost adresată
solicitarea a informațiilor și documentelor necesare către autoritatea
competentă solicitantă, fără întârzieri nejustificate, de îndată ce informațiile
și documentele pertinente sunt disponibile;
(d) investigații sau controale oficiale efectuate de autoritatea competentă căreia
i-a fost adresată solicitarea necesare pentru:
(i) a furniza autorității competente solicitante toate informațiile și
documentele necesare, inclusiv informații referitoare la rezultatele
acestor investigații sau controale oficiale și, după caz, măsurile luate
în acest sens;
(ii) a verifica, dacă este necesar, la fața locului, respectarea normelor
prevăzute în prezentul regulament, în limita competențelor sale;
(e) prin acord între autoritățile competente în cauză, participarea unei autorități
competente dintr-un stat membru la controalele oficiale la fața locului
efectuate de către autoritățile competente dintr-un alt stat membru.
163
(3) În cazul în care controalele oficiale efectuate asupra animalelor de reproducție
sau a materialului germinativ provenit de la acestea, originare dintr-un alt stat
membru, stabilesc cazuri repetate de nerespectare a normelor prevăzute în
prezentul regulament, autoritatea competentă a statului membru care a efectuat
controalele oficiale respective informează fără întârziere Comisia și autoritățile
competente ale celorlalte state membre.
(4) Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere normelor de drept intern:
(a) aplicabile în cazul eliberării documentelor care fac obiectul unor proceduri
judiciare sau au legătură cu acestea;
(b) menite să protejeze interesele comerciale ale unei persoane fizice sau juridice.
(5) Comunicarea între autoritățile competente în conformitate cu prezentul articol se
realizează în scris, în format tipărit sau electronic.
164
▌
Articolul 49
Notificarea Comisiei și a statelor membre pe baza informațiilor furnizate de țările terțe
(1) În cazul în care autoritățile competente primesc informații din partea unei țări terțe
care indică un caz de neconformitate cu normele ▌prevăzute în prezentul
regulament, acestea, fără întârziere:
(a) notifică aceste informații autorităților competente din celelalte state membre
cunoscute ca fiind interesate de respectivul caz de neconformitate;
(b) comunică aceste informații Comisiei, în cazul în care informațiile sunt sau
pot fi relevante la nivelul Uniunii.
(2) Informațiile obținute în urma controalelor oficiale sau a investigațiilor efectuate în
conformitate cu prezentul regulament pot fi transmise țării terțe menționate la
alineatul (1), cu condiția ca:
165
(a) autoritățile competente care au furnizat informațiile să fie de acord cu
transmiterea acestora;
▌
(b) să se respecte normele relevante, aplicate la nivel național și la nivelul Uniunii,
privind transmiterea către țările terțe a unor date cu caracter personal.
Articolul 50
Asistența coordonată și acțiunile subsecvente întreprinse de Comisie
(1) Comisia coordonează fără întârziere măsurile și acțiunile întreprinse de autoritățile
competente în conformitate cu prezentul capitol în cazul în care:
(a) informațiile de care dispune Comisia indică existența unor activități care
constituie sau par să constituie un caz de neconformitate cu normele prevăzute
de prezentul regulament și care vizează mai multe state membre;
▌
166
(b) autoritățile competente din statele membre implicate nu reușesc să convină
asupra unor acțiuni adecvate de eliminare a neconformității cu normele
prevăzute în prezentul regulament.
(2) În situațiile menționate la alineatul (1), Comisia poate:
(a) să le solicite autorităților competente din statele membre vizate de activitățile
care constituie sau par să constituie un caz de neconformitate cu normele
prevăzute de prezentul regulament să o informeze cu privire la măsurile
adoptate;
(b) în colaborare cu statele membre vizate de activitățile care constituie sau par
să constituie un caz de neconformitate cu normele prevăzute de prezentul
regulament, să trimită o echipă de inspecție care să efectueze un control al
Comisiei la fața locului; ▌
(c) să solicite autorităților competente din statul membru de expediere și, dacă
este cazul, autorităților din alte state membre implicate, să-și intensifice în
mod corespunzător controalele oficiale și să raporteze Comisiei măsurile
adoptate;
167
(d) să ofere informații cu privire la astfel de cazuri comitetului menționat la
articolul 62 alineatul (1), împreună cu o propunere de măsuri pentru a remedia
cazurile de neconformitate menționate la alineatul (1) litera (a) din prezentul
articol.
(c) să adopte orice alte măsuri adecvate.
Articolul 51
Principiul general de finanțare a controalelor oficiale
Statele membre se asigură că sunt disponibile resurse financiare adecvate pentru a asigura
personalul și celelalte resurse necesare pentru ca autoritățile competente să efectueze
controale oficiale și alte activități oficiale.
168
▌
Articolul 52
Sancțiuni
Statele membre stabilesc sancțiunile care se aplică în cazul încălcării prezentului regulament
și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să
fie eficace, proporționale și disuasive.
Statele membre notifică respectivele dispoziții Comisiei până la ... [data de aplicare a
prezentului regulament] și informează fără întârziere Comisia cu privire la orice modificare
ulterioară a acestora.
169
CAPITOLUL XI
Controale efectuate de Comisie
SECȚIUNEA 1
CONTROALELE EFECTUATE DE COMISIE ÎN STATELE MEMBRE
Articolul 53
Controalele efectuate de Comisie în statele membre
(1) Experții Comisiei pot efectua controale în ceea ce privește aspectele care intră sub
incidența prezentului în statele membre pentru, după caz:
(a) a verifica aplicarea generală a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;
(b) a verifica practicile de punere în aplicare și modul de funcționare a
sistemelor ▌de control oficial și a autorităților competente care le operează;
(c) a efectua investigații și a colecta informații:
▌
(i) privind problemele importante sau recurente în ceea ce privește aplicarea
sau asigurarea aplicării normelor ▌prevăzute în prezentul regulament;
170
(ii) privind problemele emergente sau ▌noile evoluții legate de anumite
practici ale operatorilor.
(2) Controalele ▌prevăzute la alineatul (1) sunt organizate în cooperare cu autoritățile
competente ale statelor membre.
(3) Controalele prevăzute la alineatul (1) pot include verificări la fața locului efectuate
în cooperare cu autoritățile competente care efectuează controalele oficiale.
(4) Experți din statele membre pot asista experții Comisiei. Experții din statele membre
care însoțesc experții Comisiei beneficiază de aceleași drepturi de acces ca și
experții Comisiei.
Articolul 54
Rapoartele Comisiei privind controalele efectuate de experții săi în statele membre
(1) Comisia:
(a) pregătește un proiect de raport privind constatările și recomandările pentru
remedierea deficiențelor identificate de experții săi în cursul controalelor
prevăzute la articolul 53 alineatul (1); ▌
171
(b) trimite pentru observații statului membru în care au fost efectuate controalele
respective o copie a proiectului de raport menționat la litera (a);
(c) ține seama de observațiile statului membru menționat la litera (b) de la
prezentul alineat în pregătirea raportului final privind constatările
controalelor ▌prevăzute la articolul 53 alineatul (1) efectuate de experții săi
în respectivul stat membru;
(d) pune la dispoziția publicului raportul final menționat la litera (c) și
observațiile statului membru menționate la litera (b).
(2) După caz, Comisia poate recomanda în raportul său final menționat la alineatul (1)
litera (c) din prezentul articol măsuri corective sau preventive prin care statele
membre să remedieze deficiențele specifice sau sistemice identificate în cursul
controalelor efectuate de Comisie în conformitate cu articolul 53 alineatul (1).
172
Articolul 55
Obligațiile statelor membre în ceea ce privește controalele efectuate de Comisie
(1) ▌Statele membre:
(a) la solicitarea experților Comisiei furnizează asistența tehnică necesară și
documentația și sprijinul tehnic pentru ca respectivii experți să poată desfășura
▌în mod eficient și eficace controalele menționate la articolul 53 alineatul
(1);
(b) furnizează asistența necesară pentru a asigura experților Comisiei accesul la
toate spațiile, inclusiv la anumite părți ale acestora și la alte locații, la
echipamentele și la informațiile, inclusiv la sistemele computerizate de
gestionare a informațiilor, și, după caz, la animalele de reproducție și la
materialul germinativ provenit de la acestea necesare pentru efectuarea
controalelor menționate la articolul 53 alineatul (1).
(2) Statele membre iau măsurile adecvate, având în vedere recomandările formulate în
raportul final menționat la articolul 54 alineatul (1) litera (c), în vederea garantării
respectării normelor ▌prevăzute în prezentul regulament.
173
Articolul 56
Perturbări grave ale sistemului de control al unui stat membru
(1) În cazul în care Comisia dispune de dovezi privind existența unei perturbări grave a
sistemului de control al unui stat membru și această perturbare poate genera o
încălcare de amploare a normelor ▌prevăzute în prezentul regulament, Comisia
adoptă acte de punere în aplicare de stabilire a uneia sau mai multor dintre
următoarele măsuri:
(a) condiții speciale pentru comerțul cu animale de reproducție sau cu material
germinativ provenit de la acestea, care sunt afectate de perturbarea sistemului
de control oficial, sau interzicerea comerțului cu astfel de animale sau de
material germinativ;
▌
(b) orice alte măsuri temporare adecvate.
▌Actele de punere în aplicare respective încetează să se aplice din momentul în
care perturbarea respectivă a fost eliminată.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
174
(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1) se adoptă numai dacă Comisia a solicitat statului
membru în cauză să remedieze situația într-un termen adecvat iar acesta nu nu s-a
conformat respectivei solicitări.
(3) Comisia monitorizează situația menționată la alineatul (1) și, în funcție de
evoluția acesteia, adoptă acte de punere în aplicare de modificare sau abrogare,
prin a măsurilor adoptate. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în
conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
175
SECȚIUNEA 2
CONTROALELE EFECTUATE DE COMISIE ÎN ȚĂRI TERȚE
Articolul 57
Controalele efectuate de Comisie în țări terțe
(1) Experții Comisiei pot efectua controale într-o țară terță pentru, după caz:
(a) a verifica dacă ▌legislația și sistemele țării terțe sunt conforme sau
echivalente cu cerințele prevăzute de prezentul regulament;
(b) a verifica dacă sistemul de control al țării terțe are capacitatea de a
▌asigura faptul că transporturile de animale de reproducție și de material
germinativ provenit de la acestea, introduse în Uniune, respectă cerințele
relevante prevăzute în capitolul VIII din prezentul regulament;
(c) a colecta informații și date pentru a elucida cauzele problemelor recurente sau
emergente legate de animalele de reproducție și de materialul germinativ
provenit de la acestea, care sunt originare din țara terță și sunt introduse în
Uniune ▌.
176
(2) Controalele Comisiei menționate la alineatul (1) țin seama în special de:
(a) legislația zootehnică și genealogică din țara terță privind animalele de
reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea;
(b) organizarea autorităților competente din țara terță, independența și
competențele lor, supravegherea la care sunt supuse și autoritatea de care
dispun pentru a asigura respectarea efectivă a legislației aplicabile;
(c) instruirea personalului din țara terță responsabil pentru efectuarea
controalelor asupra organismelor de ameliorare sau pentru supravegherea
acestora;
(d) resursele de care dispun autoritățile competente din țara terță;
(e) existența și aplicarea unor proceduri de control documentate și a unor sisteme
de control bazate pe priorități;
177
(f) amploarea și aplicarea controalelor ▌efectuate de către autoritățile
competente ale țării terțe asupra animalelor de reproducție și a materialului
germinativ provenit de la acestea, care sunt originare din alte țări terțe;
(g) asigurările pe care le poate oferi țara terță cu privire la conformitatea sau
echivalența cu cerințele stabilite în ▌prezentul regulament.
Articolul 58
Frecvența și organizarea controalelor efectuate de Comisie în țări terțe
(1) Frecvența într-o țară terță a controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1) se
stabilește în funcție de:
(a) principiile și obiectivele normelor prevăzute în prezentul regulament;
(b) volumul și natura transporturilor de animale de reproducție și de material
germinativ provenind de la acestea care intră în Uniune din țara terță în cauză;
(c) rezultatele controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1) deja efectuate;
178
(d) rezultatele controalelor oficiale efectuate asupra animalelor de reproducție și a
materialului germinativ provenind de la acestea, care intră în Uniune din țara
terță respectivă și ale oricăror alte controale oficiale efectuate de către
autoritățile competente ale statelor membre;
(e) orice alte informații pe care Comisia le consideră adecvate.
(2) În vederea creșterii eficienței și eficacității controalelor ▌prevăzute la articolul 57
alineatul (1), Comisia poate solicita țării terțe în cauză, înainte de efectuarea acestor
controale, să furnizeze:
(a) informațiile menționate la articolul 34 alineatul (2); sau la articolul 35
alineatul (2) litera (a);
(b) după caz și dacă este necesar, înregistrări scrise cu privire la controalele
▌efectuate de autoritățile competente din țara terță respectivă.
(3) Comisia poate numi experți din statele membre care să asiste experții săi proprii în
cursul controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1).
179
Articolul 59
Rapoartele Comisiei privind controalele efectuate de experții ei în țări terțe
▌Comisia prezintă un raport privind constatările în urma fiecărui control efectuat în
conformitate cu articolele 57 și 58.
▌
După caz, aceste rapoarte conțin recomandări. Comisia pune aceste rapoarte la dispoziția
publicului.
▌
180
Articolul 60
Stabilirea unor măsuri speciale privind introducerea în Uniune a animalelor de reproducție și
a materialului germinativ provenit de la acestea
(1) În cazul în care există dovezi privind existența într-o țară terță a unei
neconformități grave, la scară largă, cu normele ▌prevăzute în prezentul regulament,
Comisia adoptă acte de punere în aplicare referitoare la una sau mai multe dintre
următoarele: ▌
(a) interzicerea introducerii în Uniune, ca animale de reproducție sau material
germinativ provenit de la acestea, a animalelor, a materialului seminal, a
ovulelor sau a embrionilor acestora originare din țara terță respectivă;
(b) interzicerea înscrierii în registrele genealogice ale societăților de ameliorare
sau înregistrarea în registrele zootehnice ale exploatațiilor de ameliorare a
animalelor de reproducție și a descendenților obținuți din material
germinativ provenit de la acestea originare din țara terță respectivă.
181
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 62 alineatul (2).
Suplimentar față de respectivele acte de punere în aplicare sau în locul acestora,
Comisia poate lua una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
(a) eliminarea țării terțe respective sau a organismelor de ameliorare din țara
terță respectivă de pe lista prevăzută la articolul 34 alineatul (1);
(b) adoptarea oricărei alte măsuri adecvate.
(2) Actele de punere în aplicare și celelalte măsuri ▌menționate la alineatul (1)
identifică animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea,
prin codurile din Nomenclatura combinată.▌
(3) Atunci când se adoptă actele de punere în aplicare și celelalte măsuri menționate la
alineatul (1), Comisia ține seama:
(a) de informațiile colectate în conformitate cu articolul 58 alineatul (2);
(b) de orice alte informații pe care le-a oferit țara terță afectată de
neconformitatea menționată la alineatul (1);
(c) după caz, de rezultatele controalelor menționate la articolul 57 alineatul (1).
(4) Comisia monitorizează cazurile de neconformitate menționată la alineatul (1) și, în
funcție de evoluția acesteia, modifică sau abrogă măsurile adoptate, în conformitate
cu aceeași procedură utilizată pentru adoptarea lor.
182
CAPITOLUL XII
Delegare și punere în aplicare
Articolul 61
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute
în prezentul articol.
(2) Competența de a adopta actele delegate menționată la articolul ▌26 alineatul (1), la
articolul 29 alineatul (5), la articolul 30 alineatul (9) ▌și la articolul 32 alineatul (1)
este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la ... [data intrării în
vigoare a prezentului regulament]. Comisia întocmește un raport privind delegarea
de competențe cu cel târziu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani.
Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu
excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii
respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
183
(3) Delegarea de competențe menționată la articolul ▌26 alineatul (1), la articolul 29
alineatul (5), la articolul 30 alineatul (9) și la articolul 32 alineatul (1) poate fi
revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune
capăt delegării de competențe menționate în respectiva decizie. Aceasta intră în
vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o
dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor
delegate aflate deja în vigoare.
(4) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de
fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul
interinstituțional privind o mai bună legiferare din … *.
(5) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului
European și Consiliului.
(6) Un act delegat adoptat în temeiul articolului ▌26 alineatul (1), articolului 29
alineatul (5), articolului 30 alineatul (9) ▌și articolului 32 alineatul (1) intră în
vigoare numai în cazul în care nu a fost exprimată nicio obiecție nici de Parlamentul
European, nici de Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului respectiv
Parlamentului European și Consiliului sau dacă, înainte de expirarea termenului
respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor
formula obiecții. Respectivul termen poate fi prelungit cu două luni la inițiativa
Parlamentului European sau a Consiliului.
* JO: a se introduce data aferentă documentului ST 15506/15.
184
Articolul 62
Procedura comitetelor
(1) Comisia este asistată de Comitetul zootehnic permanent, înființat prin
Decizia 77/505/CEE. Acesta reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE)
nr. 182/2011.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
În cazul în care comitetul nu emite niciun aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act
de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din
Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din același regulament.
185
Articolul 63
Măsuri tranzitorii privind data adoptării anumitor acte de punere în aplicare
Comisia adoptă actele de punere în aplicare menționate la articolul 7 alineatul (5) și la
articolul 30 alineatul (10) până la ... [18 luni înainte de data aplicării prezentului
regulament]. În conformitate cu articolul 69, actele de punere în aplicare respective se
aplică de la data ...[ data aplicării prezentului regulament].
186
CAPITOLUL XIII
Dispoziții finale
Articolul 64
Abrogări și măsuri tranzitorii
(1) Directivele 87/328/CEE, 88/661/CEE, 89/361/CEE, 90/118/CEE, 90/119/CEE,
90/427/CEE, 91/174/CEE, 94/28/CE și 2009/157/CE și Decizia 96/463/CE se
abrogă.
(2) Trimiterile la directivele abrogate și la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri
la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din
anexa VII la prezentul regulament.
187
(3) Articolul 8 alineatul (1) din Directiva 90/427/CEE continuă să se aplice până
la … [data aplicării articolului 110 din Regulamentul (UE) …/… *].
(4) Organizațiile de crescători, organizațiile de ameliorare, asociațiile de crescători,
întreprinderile private și alte organizații sau asociații care au fost aprobate sau
recunoscute în temeiul actelor abrogate menționate la alineatul (1) se consideră a
fi recunoscute în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, în toate
celelalte privințe, li se aplică normele prevăzute în prezentul regulament.
(5) Programele de reproducere desfășurate de operatorii menționați la alineatul (4) se
consideră a fi aprobate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament; în
toate celelalte privințe, li se aplică normele prevăzute în prezentul regulament.
(6) În cazul în care operatorii menționați la alineatul (4) desfășoară deja programe de
ameliorare într-un alt stat membru decât cel în care le-a fost acordată aprobarea
sau recunoașterea în temeiul actelor abrogate menționate la alineatul (1),
operatorii respectivi informează autoritatea competentă care a acordat aprobarea
sau recunoașterea activităților respective.
* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.
188
Autoritatea competentă menționată la primul paragraf informează autoritatea
competentă din celălalt stat membru cu privire la desfășurarea acestor activități.
(7) În cazul în care, înainte de ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament],
un operator menționat la alineatul (4) ține, în conformitate cu actele abrogate
menționate la alineatul (1), un registru genealogic cu o secțiune specifică în care
sunt înscrise animale de reproducție de rasă pură aparținând unei rase din specia
porcină dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță având caracteristici
specifice care le diferențiază de populația rasei respective care face obiectul
programului de ameliorare desfășurat de către operatorul respectiv, acesta poate
continua să mențină această secțiune specifică.
189
Articolul 65
Modificări la Regulamentul (UE) nr. 652/2014
Articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 652/2014 se modifică după cum urmează:
(a) titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Laboratoarele și centrele de referință ale Uniunii Europene”;
(b) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Granturile pot fi acordate laboratoarelor de referință ale Uniunii Europene
menționate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 și centrelor
de referință ale Uniunii Europene menționate la articolul 29 din
Regulamentul (UE) …/… al Parlamentului European și al Consiliului *+
pentru costurile pe care le suportă pentru punerea în aplicare a programelor
de lucru aprobate de către Comisie.
__________________________
* Regulamentul (UE) .../... al Parlamentului European și al Consiliului din …
privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor
de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a
materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu aceste animale
și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului,
precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor
(„Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L …)”;
+ JO: a se introduce numărul și a se completa nota de subsol aferentă.
190
(c) la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) costurile de personal, indiferent de statutul său, direct implicat în activitățile
laboratoarelor sau centrelor, desfășurate în calitatea lor de laboratoare sau
centre de referință ale Uniunii Europene;”.
191
Articolul 66
Modificarea Directivei 89/608/CEE
Directiva 89/608/CEE se modifică după cum urmează:
1. Titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Directiva 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența
reciprocă pe care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și
colaborarea dintre acestea și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a
legislației în sectorul veterinar”.
2. Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:
„ Articolul 1
Prezenta directivă stabilește condițiile în care autoritățile competente ale statelor
membre responsabile cu controlul legislației în sectorul veterinar colaborează
între ele și cu serviciile competente ale Comisiei pentru a asigura respectarea
acestei legislații.”
3. La articolul 2 alineatul (1), a doua liniuță se elimină.
4. La articolul 4 alineatul (1), prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:
„- comunică autorității solicitante toate informațiile, dovezile, documentele sau
copiile atestate ale acestora care se află în posesia sa sau pe care le poate
obține în modul prevăzut la alineatul (2) și care să îi permită să verifice dacă
dispozițiile legislative în sectorul veterinar au fost respectate;”.
192
5. Articolul 5 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„(1) La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată notifică autoritatea
solicitantă, respectând reglementările în vigoare ale statului membru în care
este situată aceasta, sau asigură notificarea autorității solicitante cu privire
la toate instrumentele sau deciziile care provin de la autoritățile competente
și care se referă la aplicarea legislației în sectorul veterinar.”.
6. Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 7
La cererea autorității solicitante, autoritatea solicitată îi furnizează acesteia orice
informație relevantă de care dispune sau pe care o obține în conformitate cu
articolul 4 alineatul (2), în special sub formă de rapoarte și alte documente sau
copii autentificate, ori extrase ale acestor rapoarte sau documente, privind
operațiuni reale care, în opinia autorității solicitante, par a contraveni legislației
în sectorul veterinar.”.
7. Articolul 8 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Acolo unde consideră necesar, în vederea respectării legislației în sectorul
veterinar, autoritățile competente ale statelor membre:
(a) desfășoară sau determină desfășurarea activității de supraveghere
prevăzută la articolul 6;
(b) comunică autorităților competente ale altor state membre interesate
toate informațiile disponibile, cât mai curând posibil, în special sub
formă de rapoarte și alte documente sau copii autentificate ori extrase
din astfel de rapoarte sau documente privind operațiunile care
contravin sau par să contravină legislației în sectorul veterinar, în
special mijloacele și metodele folosite la îndeplinirea acestor
operațiuni.”.
193
8. Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 9
(1) Autoritățile competente ale fiecărui stat membru comunică Comisiei, cât mai
curând posibil:
(a) orice informație pe care o consideră utilă, cu privire la:
- mărfurile despre care s-a presupus sau se presupune că au făcut
obiectul unor operațiuni care contravin legislației în sectorul
veterinar;
- metodele sau procedeele folosite sau despre care se presupune că
au fost folosite pentru a contraveni legislației menționate
anterior;
(b) orice informație privind existența unor deficiențe sau lacune ale
legislației menționate, pe care aplicarea acesteia le-a pus în evidență
sau sugerat.
(2) Comisia comunică autorităților competente ale fiecărui stat membru, din
momentul în care sunt disponibile, orice informație de natură să asigure
respectarea legislației în sectorul veterinar.”.
194
9. Articolul 10 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1) teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„(1) Dacă autoritățile competente ale unui stat membru iau cunoștință de
existența unor operațiuni care contravin sau par să contravină
reglementărilor în sectorul veterinar și care prezintă un interes
deosebit la nivelul Uniunii, în special:”;
(b) alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Informațiile privind persoanele fizice sau juridice se comunică în
condițiile prevăzute la alineatul (1) doar în măsura în care acest lucru
este necesar pentru a se permite consemnarea operațiunilor ce
contravin legislației în sectorul veterinar.”.
195
10. La articolul 11 teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„La întrunirea Comisiei și a statelor membre în cadrul Comitetului veterinar
permanent, acestea:”.
11. La articolul 15 alineatul (2) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„(2) Alineatul (1) nu împiedică folosirea informațiilor obținute prin aplicarea
prezentei directive în cadrul acțiunilor sau procedurilor legale inițiate
ulterior, datorate nerespectării legislației în sectorul veterinar, sau pentru
prevenirea ori descoperirea neregulilor ce aduc prejudicii fondurilor
Uniunii.”.
Articolul 67
Modificarea Directivei 90/425/CEE
Directiva 90/425/CEE se modifică după cum urmează:
1. Titlul se înlocuiește cu următorul text:
„Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele
veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile din cadrul Uniunii cu anumite
animale vii și produse în vederea realizării pieței interne”.
2. La articolul 1, al doilea paragraf se elimină.
196
3. Articolul 2 se modifică după cum urmează:
(a) punctul 2 se elimină;
(b) punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:
„(6) „autoritate competentă”: autoritatea centrală a unui stat membru, cu
competențe în efectuarea de controale sanitar veterinare sau orice
autoritate căreia i s-au delegat astfel de competențe;”.
4. La articolul 3 alineatul 1 litera (d), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul
text:
„Certificatele sau documentele respective, eliberate de medicul veterinar oficial
responsabil cu exploatația, centrul sau organismul de origine trebuie să
însoțească animalele și produsele până la destinatar.”.
5. Articolul 4 se modifică după cum urmează:
(a) la alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) deținătorii de animale și de produse prevăzute la articolul 1 respectă
cerințele sanitare naționale sau la nivelul Uniunii, prevăzute de
prezenta directivă în toate stadiile producției și comercializării;”;
(b) alineatul (3)se înlocuiește cu următorul text:
„(3) Statele membre de expediție iau măsurile corespunzătoare pentru a
sancționa orice încălcare de către o persoană fizică sau juridică a
legislației sanitar-veterinare, în cazul în care se constată că au fost
încălcate normele Uniunii, în special în cazul în care se constată că
certificatele, documentele sau mărcile de identificare nu corespund
statutului animalelor sau celui al exploatațiilor de origine sau
caracteristicilor reale ale produselor.”.
6. Articolul 19 se elimină.
7. Capitolul II din anexa A se elimină.
197
Articolul 68
Transpunerea
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor
administrative necesare pentru a se conforma articolelor 66 și 67 până la ... [data de
aplicare a prezentului regulament]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul
acestor acte.
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conțin o trimitere la prezentul
regulament sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea
includ, de asemenea, o mențiune potrivit căreia trimiterile din cadrul actelor cu putere de
lege și al actelor administrative în vigoare la directivele abrogate prin prezentul
regulament trebuie interpretate ca trimiteri la prezentul regulament. Statele membre
stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
198
Articolul 69
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la … [prima zi a celei de-a douăzeci și opta luni care urmează datei intrării în
vigoare a prezentului regulament].
Articolul 65 se aplică de la … [data intrării în vigoare a prezentului regulament].
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate
statele membre.
Adoptat la …,
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
199
ANEXA I
RECUNOAȘTEREA SOCIETĂȚILOR DE AMELIORARE ȘI A EXPLOATAȚIILOR DE
AMELIOARARE ȘI APROBAREA PROGRAMELOR DE AMELIORARE
MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL II
Partea 1
Cerințe ▌privind recunoașterea societăților de ameliorare și a exploatațiilor de ameliorare
menționate la articolul 4 alineatul (3) litera (b)
A. Asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare, exploatațiile private care își
desfășoară activitatea în sisteme de producție închise și organismele publice
îndeplinesc următoarele condiții:
1. au personalitate juridică conform legislației în vigoare în statul membru în
care este depusă cererea de recunoaștere;
2. dispun de personal calificat și suficient și de spații și echipamente adecvate
pentru a pune în aplicare în mod eficient programele de ameliorare pentru
care intenționează să solicite aprobare în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;
3. pot efectua ▌controalele necesare pentru înregistrarea pedigree-urilor
animalelor de reproducție care urmează să facă obiectul programelor de
ameliorare respective;
200
4. au, pentru fiecare program de ameliorare un efectiv suficient de mare de
animale de reproducție ▌în teritoriile geografice care urmează să fie vizate de
programele de ameliorare respective;
5. pot genera sau au generat și pot utiliza datele culese privind animalele de
reproducție necesare pentru desfășurarea programelor de ameliorare
respective;
B. În plus față de cerințele menționate la secțiunea A:
1. asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare și organismele publice
îndeplinesc următoarele condiții:
(a) dispun de un număr suficient de crescători care participă la fiecare dintre
programele lor de ameliorare;
201
(b) au adoptat norme de procedură pentru:
(i) a reglementa soluționarea litigiilor cu crescătorii care participă la
programele lor de ameliorare;
(ii) a asigura egalitatea de tratament pentru crescătorii care participă la
programele lor de ameliorare;
(iii) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care participă la
programele lor de ameliorare, precum și ale societății de ameliorare
sau ale exploatației de ameliorare;
(iv) a stabili drepturile și obligațiile crescătorilor care sunt membri
atunci când se prevede un sistem de afiliere a crescătorilor.
2. Normele de procedură menționate la punctul 1 litera (b) nu se opun ca acești
crescători:
(a) să aibă libertatea de a alege selecția și reproducția animalelor lor de
ameliorare;
(b) să dețină dreptul de a înscrie în registrele genealogice sau de a înregistra în
registrele zootehnice descendenții proveniți din animalele de ameliorare
respective în conformitate cu normele prevăzute în capitolul IV din prezentul
regulament;
(c) să dețină dreptul de proprietate asupra animalelor lor de ameliorare;
Partea 2
Cerințe ▌privind aprobarea programelor de ameliorare desfășurate de societățile de
ameliorare și de exploatațiile de ameliorare menționate la articolul 8 alineatul (3) și, după
caz, la articolul 12;
1. Programul de ameliorare menționat la articolul 8 alineatul (3) și, după caz, la
articolul 12, conține:
(a) informații privind obiectivul său, care constă în conservarea rasei,
ameliorarea rasei sau a hibridului, crearea unei noi rase sau a unui nou
hibrid, reconstituirea unei rase sau o combinație între mai multe dintre
aceste obiective;
202
(b) denumirea ▌rasei, în cazul animalelor de reproducție de rasă pură, sau a
rasei, liniei sau hibridului, în cazul porcilor de reproducție hibrizi care fac
obiectul programului de ameliorare, pentru a împiedica confuzia cu animale
de reproducție similare de altă rasă sau linie sau hibride înscrise sau
înregistrate în alte registre genealogice sau zootehnice existente;
(c) caracteristicile detaliate ale rasei, inclusiv indicarea trăsăturilor esențiale în
cazul animalelor de reproducție de rasă pură care fac obiectul programului
de ameliorare;
(d) caracteristicile detaliate ale rasei, liniei sau hibridului, în cazul porcilor de
reproducție hibrizi care fac obiectul programului de ameliorare;
(e) informațiile privind teritoriul geografic unde se desfășoară sau unde se
prevede că se va desfășura;
(f) informațiile privind sistemul de identificare ▌a animalelor de reproducție care
trebuie să garanteze faptul că aceste animale sunt înscrise într-un registru
genealogic sau înregistrate într-un registru zootehnic numai atunci când sunt
identificate individual și în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul
sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din
speciile în cauză;
(g) informațiile privind sistemul de înregistrare a pedigree-ului animalelor de
reproducție de rasă pură care sunt fie înscrise, fie înregistrate și eligibile pentru
înscriere în registrele genealogice sau a pedigree-ului porcilor de reproducție
hibrizi înregistrați în registrele zootehnice;
203
(h) obiectivele privind selecția și ameliorarea ale programului de ameliorare,
inclusiv indicarea obiectivelor lui principale, și, după caz, criteriile detaliate
de evaluare în cea ce privește obiectivele respective privind selecția animalelor
de reproducție;
(i) ▌în cazul înființării unei noi rase sau în cazul reconstituirii unei rase astfel
cum se menționează la articolul 19, informațiile privind circumstanțele
detaliate care justifică crearea acestei rase noi sau reconstituirea acestei rase;
(j) în cazul în care programul de ameliorare prevede testarea performanțelor
sau evaluarea genetică:
(i) informații privind sistemul utilizat pentru producerea, înregistrarea,
comunicarea și utilizarea rezultatelor testelor de performanță;
(ii) informații privind sistemul de evaluare genetică și, după caz, de
evaluare genomică a animalelor de reproducție ▌;
204
(k) în cazul în care se creează secțiuni suplimentare sau secțiunile principale
sunt împărțite în clase, normele referitoare la împărțirea ▌registrului
genealogic și la criteriile sau procedurile aplicate pentru înregistrarea
animalelor în secțiunile respective sau pentru clasificarea lor în clasele
respective;
(l) în cazul în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare
externalizează activități tehnice specifice legate de gestionarea programului
său de ameliorare către părți terțe astfel cum se menționează la articolul 8
alineatul (4), informații privind aceste activități și numele și datele de
contact ale părților terțe desemnate;
(m) în cazul în care societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare
intenționează să recurgă la derogarea prevăzută la articolul 31 alineatul (1),
informații privind centrul de colectare sau de depozitare a materialului
seminal sau echipa de colectare sau producere de embrioni care emite
certificatele zootehnice și informații privind modalitățile de emitere a acestor
certificate zootehnice;
(n) în cazul în care exploatația de ameliorare decide să includă informații
privind rezultatele testării performanțelor sau ale evaluării genetice și
privind defectele genetice și particularitățile genetice pe certificatele
zootehnice emise pentru porcii săi de reproducție hibrizi și pentru materialul
germinativ al acestora, astfel cum se menționează la articolul 30
alineatul (8), informații privind această decizie.
205
2. Programul de ameliorare vizează un efectiv suficient de mare de animale de
reproducție și un număr suficient de crescători pe teritoriul geografic pe care se
desfășoară sau se prevede că se va desfășura.
Partea 3
Cerințe suplimentare pentru societățile de ameliorare care înființează și conduc registre
genealogice pentru animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină
1. În plus față de cerințele de identificare stabilite în partea 2 punctul 1 litera (f),
animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină sunt înscrise într-un
registru genealogic numai atunci când acestea sunt identificate într-o adeverință
de montă și atunci când programul de ameliorare impune aceasta, ca mânz sub
iapa-mamă.
Prin derogare de la dispozițiile primului paragraf, un stat membru sau, dacă
acesta decide astfel, autoritatea sa competentă poate autoriza o societate de
ameliorare să înscrie animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină în
registrul genealogic ținut de respectiva societate de ameliorare în cazul în care
aceste animale sunt identificate prin orice altă metodă adecvată care oferă cel
puțin același grad de certitudine ca o adeverință de montă, cum ar fi controlul
filiației pe baza analizei ADN-ului sau a analizei grupelor sanguine, cu condiția
ca autorizația respectivă să respecte principiile stabilite de societatea de
ameliorare care ține registrul genealogic de origine al rasei în cauză.
206
2. Pe lângă cerințele stabilite în partea 2, programele de ameliorare aprobate în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 desfășurate pe
animale de reproducție de rasă pură aparținând unei rase din specia ecvină,
conțin:
(a) după caz, condițiile pentru înscrierea în secțiunea principală a registrului
genealogic a animalelor de reproducție de rasă pură dintr-o altă rasă sau
dintr-o linie specifică de armăsari sau familie de iepe aparținând acestei alte
rase;
(b) în cazul în care programul de ameliorare interzice sau limitează utilizarea
uneia sau mai multor tehnici de reproducție sau utilizarea animalelor de
reproducție de rasă pură pentru una sau mai multe tehnici de reproducție,
astfel cum se menționează la articolul 21 alineatul (2), informații privind
această interdicție sau limitare;
(c) norme referitoare la emiterea de adeverințe de montă sau la utilizarea altor
metode adecvate astfel cum sunt menționate la punctul 1 și, dacă programul
de ameliorare impune acest lucru, identificarea ca mânz sub iapa-mamă.
207
3. Pentru animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină se aplică următoarele
cerințe specifice, în plus față de cele prevăzute în partea 1 și partea 2:
(a) În cazul în care o societate de ameliorare declară autorității competente că
registrul genealogic pe care l-a înființat este registrul genealogic de origine al
rasei vizate de programul său de ameliorare, ▌societatea de ameliorare
respectivă îndeplinește următoarele condiții:
(i) a stabilit în trecut registrul genealogic respectiv pe care îl deține și a pus
la dispoziția publicului principiile programului de ameliorare în cauză;
(ii) demonstrează că nu există, la momentul depunerii cererii menționate la
articolul 4 alineatul (1), o altă societate de ameliorare sau organism de
ameliorare cunoscut recunoscut în același stat membru sau în alt stat
membru sau într-o țară terță, care a înființat un registru genealogic
pentru aceeași rasă și desfășoară un program de ameliorare pentru rasa
respectivă pe baza principiilor menționate la subpunctul (i);
(iii) cooperează îndeaproape cu societățile de ameliorare menționate la
litera (b), în special informează în mod transparent și în timp util
societățile de ameliorare respective cu privire la orice modificări aduse
principiilor menționate la subpunctul (i) ;
208
(iv) a stabilit, dacă este necesar, norme nediscriminatorii privind activitățile
sale în ceea ce privește registrele genealogice stabilite pentru aceeași
rasă de organismele de ameliorare care nu sunt incluse în lista prevăzută
la articolul 34 ▌.
(b) În cazul în care o societate de ameliorare declară autorității competente că
registrul genealogic pe care l-a creat este un registru genealogic filial pentru
rasa vizată de programul său de ameliorare, ▌societatea respectivă de
ameliorare îndeplinește următoarele condiții:
(i) include în programul său propriu de ameliorare principiile stabilite de
societatea de ameliorare menționată la litera (a) care conduce registrul
genealogic de origine pentru aceeași rasă;
(ii) pune la dispoziția publicului informațiile privind utilizarea principiilor
menționate la subpunctul (i) și sursa lor;
(iii) ▌instituie mecanisme pentru a asigura adaptările necesare ale
normelor stabilite în programul său de ameliorare menționat la
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, la articolul 12 la modificările aduse
respectivelor principii de societatea menționată la litera (a) din prezentul
alineat care conduce registrul genealogic de origine al rasei.
209
4. Pentru cerințele de recunoaștere a societăților de ameliorare a animalelor de
reproducție de rasă pură din specia ecvină, se aplică următoarele derogări:
(a) Prin derogare de la partea 1 secțiunea B punctul 1 litera (b), în cazul în care
există mai multe societăți de ameliorare care conduc registre genealogice
pentru aceeași rasă pe teritoriile enumerate în anexa VI, iar programele lor de
ameliorare menționate la articolul 8 alineatul (3) acoperă împreună în
întregime teritoriile enumerate în anexa VI, normele de procedură menționate
în partea 1 secțiunea B punctul 1 litera (b) stabilite de societățile de ameliorare
respective:
(i) pot prevedea că animalele de reproducție de rasă pură din specia ecvină
din rasa respectivă trebuie să fie născute pe un anumit teritoriu
enumerat în anexa VI pentru a putea fi înscrise în registrul genealogic
pentru rasa respectivă, în scopul declarării nașterii;
(ii) garantează că restricția prevăzută la subpunctul (i) nu se aplică în cazul
înscrierii într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în scopul
reproducției.
210
(b) Prin derogare de la punctul 3 litera (a) din prezenta parte, în cazul în care
principiile programului de ameliorare sunt stabilite în mod exclusiv de o
organizație internațională care operează la nivel mondial și în cazul în care nu
există nici o societate de ameliorare într-un stat membru, nici un organism de
ameliorare într-o țară terță care conduce registrul genealogic de origine pentru
rasa menționată anterior, autoritatea competentă dintr-un stat membru poate
recunoaște societățile de ameliorare care conduc registre genealogice filiale
pentru rasa respectivă, cu condiția să stabilească obiectivele și criteriile
menționate la punctul 1 litera (h) din partea 2 în conformitate cu principiile
stabilite de respectiva organizație internațională și cu condiția ca aceste
principii:
(i) să fie transmise de societatea de ameliorare respectivă autorității
competente menționate la articolul 4 alineatul (3) în scopul verificării;
(ii) să fie încorporate în programul de ameliorare al societății de ameliorare.
(c) Prin derogare de la punctul 3 litera (b) din prezenta parte, o societate de
ameliorare care conduce un registru genealogic filial poate stabili clase
suplimentare în funcție de calități, cu condiția ca animalele de reproducție de
rasă pură din specia ecvină înscrise în clasele din secțiunea principală a
registrului genealogic de origine al rasei sau a altor registre genealogice
filiale ale rasei să poată fi înscrise în clasele corespunzătoare din secțiunea
principală a registrului genealogic filial respectiv.
211
ANEXA II
ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRE GENEALOGICE ȘI ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRE
ZOOTEHNICE, MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL IV
Partea 1
Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în registre genealogice și înregistrarea
animalelor în secțiunile suplimentare
Capitolul I
Înscrierea animalelor de reproducție de rasă pură în secțiunea principală
1. Cerințele menționate la articolul 18 alineatul (1) sunt următoarele:
(a) animalul îndeplinește următoarele criterii de filiație ▌:
(i) ▌în cazul speciilor bovină ▌, ▌porcină ▌, ▌ovină ▌ și ▌caprină ▌,
animalul este descendent din părinți și bunici înscriși în secțiunea
principală a unui registru genealogic al aceleiași rase;
(ii) ▌în cazul speciei ecvină, animalul este descendent din părinți înscriși
în secțiunea principală a unui registru genealogic al aceleiași rase;
212
(b) i se stabilește pedigree-ul animalului în conformitate cu normele prevăzute în
▌programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3)
și, după caz, cu articolul 12;
(c) animalul este identificat ▌în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul
sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din
speciile în cauză și cu normele stabilite în programul de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 ▌;
(d) în cazul comercializării sau al introducerii în Uniune a unui animal și în
cazul în care se intenționează ca acest animal să fie înscris sau înregistrat în
registrul genealogic, animalul respectiv este însoțit ▌de un certificat
zootehnic eliberat în conformitate cu articolul 30 ▌;
(e) în cazul în care un animal este obținut din material germinativ comercializat
sau introdus în Uniune și în cazul în care se intenționează ca acest animal
să fie înscris sau înregistrat într-un registru genealogic, materialul
germinativ respectiv este însoțit de un certificat zootehnic eliberat în
conformitate cu articolul 30.
213
2. Prin derogare de la punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din prezentul capitol, o
societate de ameliorare care efectuează un program de ameliorare asupra unor
animale de reproducție de rasă pură din specia ecvină poate înscrie în secțiunea
principală a registrului său genealogic un animal de reproducție de rasă pură din
specia ecvină:
(a) care, în cazul încrucișării, este înscris în secțiunea principală a unui registru
genealogic al unei alte rase, cu condiția ca cealaltă rasă și criteriile de
înscriere a acestui animal de reproducție de rasă pură să fie stabilite în
programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,
după caz, cu articolul 12; sau
(b) care, în cazul filiației, aparține unei linii specifice de armăsari sau unei
familii specifice de iepe dintr-o rasă diferită, cu condiția ca aceste linii și
familii și criteriile de înscriere a acestui animal de reproducție de rasă pură
să fie stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
214
3. Pe lângă normele stabilite la punctul 1 litera (c) din prezentul capitol, o societate
de ameliorare care înscrie în registrul său genealogic un animal de reproducție de
rasă pură din specia ecvină care a fost deja înscris într-un registru genealogic
înființat de o altă societate de ameliorare care desfășoară un program de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12 înscrie acest animal de reproducție de rasă pură folosind numărul său
de identificare în conformitate cu Regulamentul (UE) …/… *, care asigură
caracterul unic și continuu al identificării animalului în cauză, precum și aceeași
denumire (cu excepția unei derogări stabilite de comun acord de cele două societăți
de ameliorare în cauză), menționând codul țării nașterii, în conformitate cu
acordurile internaționale pentru rasa în cauză.
* JO: a se introduce numărul regulamentului din documentul PE-CONS 7/16.
215
▌
Capitolul II
Înregistrarea animalelor în secțiuni suplimentare
1. Condițiile menționate la articolul 20 alineatul (1) sunt următoarele:
(a) animalul este identificat în conformitate cu legislația Uniunii în domeniul
sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor din
speciile în cauză și cu normele stabilite în programul de ameliorare aprobat
în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;
(b) societatea de ameliorare consideră că animalul îndeplinește caracteristicile
rasei menționate în anexa I partea 2 punctul 1 ▌litera (c);
(c) animalul îndeplinește, după caz, cel puțin cerințele minime de performanță,
stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12, în ceea ce privește acele
caracteristici pentru care sunt testate animalele de reproducție de rasă pură
înscrise în secțiunea principală, în conformitate cu anexa III.
216
2. Societatea de ameliorare poate aplica cerințe diferite în ceea ce privește
conformitatea cu caracteristicile rasei prevăzute la punctul 1 litera (b) din prezentul
capitol sau cerințele de performanță menționate la punctul 1 litera (c) din prezentul
capitol, în funcție de următoarele aspecte:
(a) animalul aparține rasei, deși originile sale nu sunt cunoscute; sau
(b) animalul a fost obținut printr-un program de încrucișare menționat în
programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3)
și, după caz, cu articolul 12.
217
Capitolul III
Trecerea la secțiunea principală a descendenților animalelor înregistrate în
secțiuni suplimentare
1. Condițiile menționate la articolul 20 alineatul (2) sunt următoarele:
(a) pentru speciile bovină, porcină, ovină și caprină, femela este descendentă
din:
(i) mamă și bunică ▌maternă care sunt înregistrate într-o secțiune
suplimentară a unui registru genealogic pentru aceeași rasă, astfel cum se
prevede la articolul 20 alineatul (1);
(ii) tată și ▌doi bunici care sunt înscriși în secțiunea principală a unui
registru genealogic pentru aceeași rasă.
Descendenții din prima generație proveniți din femela menționată în teza
introductivă a primului paragraf și dintr-un mascul de reproducție de rasă
pură înscris în secțiunea principală a registrului genealogic al aceleiași rase
vor fi, de asemenea, considerați animale de rasă pură și vor fi înscriși sau
înregistrați și eligibili pentru a fi înscriși în secțiunea principală a registrului
genealogic respectiv.
218
(b) în ceea ce privește specia ecvină, animalul îndeplinește condițiile de înscriere
în secțiunea principală pentru masculi și femele descendenți din animale
înregistrate în secțiunea principală, astfel cum se stabilește în programul ▌de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12.
2. Prin derogare de la punctul 1 din prezentul capitol și de la punctul 1 litera (a)
subpunctul (i) din capitolul I, un stat membru sau, dacă acesta decide astfel,
autoritatea sa competentă menționată la articolul 4 alineatul (3) poate autoriza
înscrierea de către o societate de ameliorare care desfășoară un program de
ameliorare a animalelor de rasă pură dintr-o rasă pe cale de dispariție din speciile
bovină, porcină, ovină sau caprină sau dintr-o rasă rustică de ovine în secțiunea
principală a registrului său genealogic a unui animal descendent din părinți și
bunici înscriși sau înregistrați în secțiunile principale sau suplimentare ale unui
registru genealogic al rasei respective.
Un stat membru sau, dacă acesta decide astfel, autoritatea sa competentă care
autorizează o societate de ameliorare să recurgă la această derogare se asigură că:
(a) societatea de ameliorare în cauză a oferit justificări pentru recurgerea la
această derogare, în special demonstrând faptul că nu sunt disponibili
pentru reproducere masculi de reproducție de rasă pură din rasa respectivă;
219
(b) societatea de ameliorare a creat una sau mai multe secțiuni suplimentare în
registrul său genealogic;
(c) normele în temeiul cărora societatea de ameliorare înscrie sau înregistrează
animalele în secțiunile principale sau suplimentare ale registrului de
ameliorare respectiv sunt stabilite în programul de ameliorare aprobat în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
Statele membre care recurg la această derogare publică în lista menționată la
articolul 7 rasele care beneficiază de o astfel de derogare.
220
Partea 2
Înregistrarea porcilor de reproducție hibrizi în registrele zootehnice
Cerințele menționate la articolul 23 sunt următoarele:
(a) porcul de reproducție hibrid este descendent din părinți și bunici înscriși în registre
genealogice sau înregistrați în registre zootehnice;
(b) porcul de reproducție hibrid este identificat după naștere în conformitate cu
legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor privind identificarea și
înregistrarea animalelor din specia porcină și cu normele stabilite în programul de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12;
(c) porcului de reproducție hibrid i se stabilește genealogia în conformitate cu normele
stabilite în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12;
(d) porcul de reproducție hibrid este însoțit, dacă este necesar, de un certificat
zootehnic eliberat în conformitate cu articolul 30 ▌.
221
ANEXA III
TESTAREA PERFORMANȚELOR ȘI EVALUAREA GENETICĂ, ASTFEL CUM SE
PREVEDE LA ARTICOLUL 25
Partea 1
Cerințe generale
▌
Atunci când societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare sau părți terțe
desemnate de societățile de ameliorare sau exploatațiile de ameliorare în cauză, în
conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), efectuează testarea performanțelor sau
evaluarea genetică, ele stabilesc și folosesc pentru testarea performanțelor sau evaluarea
genetică metode acceptabile din punct de vedere științific în conformitate cu principiile
zootehnice consacrate și țin seama, atunci când acestea există, de:
(a) normele și standardele stabilite de centrele de referință relevante ale Uniunii
Europene prevăzute la articolul 29 alineatul (1); sau
(b) în absența acestor norme și standarde, de principiile convenite de ICAR.
222
Partea 2
Cerințe pentru testarea performanțelor
1. Testarea performanțelor se realizează pe baza unuia sau mai multora dintre
următoarele sisteme de testare a performanței stabilite în conformitate cu
metodele menționate în partea 1:
(a) testarea performanțelor individuale proprii ale animalelor de reproducție sau
testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza descendenților,
fraților/surorilor sau colateralilor acestora în stațiuni de testare;
(b) testarea performanțelor individuale proprii ale animalelor de reproducție
sau testarea performanțelor animalelor de reproducție pe baza
descendenților, fraților/surorilor sau colateralilor acestora sau a altor
animale înrudite, la ferme;
(c) testarea performanțelor prin intermediul datelor culese de către ferme,
puncte de vânzare, abatoare sau alți operatori;
(d) testarea performanțelor grupurilor contemporane de animale de reproducție
(comparație cu grupurile contemporane);
(e) orice alt sistem de testare a performanței aplicat în conformitate cu metodele
menționate în partea 1.
223
Sistemele de testare a performanței sunt stabilite astfel încât să permită realizarea
unei comparații valabile între animalele de reproducție. Descendenții,
frații/surorile sau colateralii care urmează să fie testați în stațiunile de testare sau
la ferme sunt selectați în mod imparțial și nu sunt tratați în mod selectiv. În cazul
testării la ferme, aceștia sunt repartizați între ferme astfel încât să se permită
realizarea unei comparații valabile între animalele de reproducție testate.
Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare care aplică aceste sisteme
de testare a performanțelor în stațiunile de testare stabilesc, în conformitate cu
metodele menționate în partea 1, în cadrul unui protocol de testare, condițiile de
admitere a animalelor de reproducție, informațiile privind identitatea și rezultatele
anterioare relevante ale testărilor în cazul animalelor participante, caracteristicile
care trebuie înregistrate, metodele de testare folosite și orice alte informații
relevante.
2. Societățile de ameliorare și exploatațiile de ameliorare definesc în cadrul
programelor lor de testare aprobate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și,
după caz, cu articolul 12, caracteristicile care trebuie înregistrate în legătură cu
obiectivele de selecție stabilite în programele de ameliorare respective.
224
3. Atunci când trebuie înregistrate caracteristicile legate de producția de lapte, se
înregistrează date referitoare la producția de lapte, caracteristicile compoziției
laptelui și alte caracteristici relevante stabilite de metodele menționate în partea 1.
Pot fi înregistrate date suplimentare referitoare la alte caracteristici legate de lapte
sau de calitatea laptelui.
4. Atunci când trebuie înregistrate caracteristicile legate de producția de carne, se
înregistrează date referitoare la caracteristicile legate de producția de carne și alte
caracteristici relevante stabilite de metodele menționate în partea 1. Pot fi
înregistrate date suplimentare referitoare la alte caracteristici legate de carne sau
de calitatea cărnii.
5. Atunci când trebuie înregistrate alte caracteristici decât cele menționate la
punctele 3 și 4 din prezenta parte, aceste caracteristici sunt înregistrate în
conformitate cu metodele menționate în partea 1. Aceste caracteristici pot include
caracteristici specifice rasei și speciei, precum conformația corpului, fertilitatea,
ușurința la parturiție, caracteristici legate de sănătate, viabilitatea descendenților,
longevitatea, calitatea fibrei, eficiența la hrănire, docilitatea, sustenabilitatea și
orice alte caracteristici relevante legate de obiectivele de selecție ale programului
de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu
articolul 12.
225
6. Datele culese referitoare la caracteristicile menționate la punctele 3 - 5 sunt
incluse în evaluarea genetică numai atunci când sunt produse pe baza unui sistem
de înregistrare specificat în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu
articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
7. Pentru fiecare dintre caracteristicile înregistrate menționate la punctele 3, 4 și 5,
se specifică în programul de ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8
alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12 informații privind sistemele de testare a
performanței aplicate, protocolul de testare aplicat și, dacă este relevant, metoda
aplicată pentru validarea rezultatelor testării.
8. Atunci când se realizează o evaluare genetică privind caracteristicile menționate
la punctele 3, 4 și 5, înregistrarea caracteristicilor respective se face asigurându-se
faptul că, la sfârșitul testării, pot fi estimate valori de ameliorare fiabile pentru
aceste caracteristici.
9. Datele culese menționate la punctul 1 litera (c) din prezenta parte pot fi
înregistrate și incluse în evaluarea genetică numai atunci când aceste date sunt
validate în conformitate cu metodele menționate în partea 1.
226
Partea 3
Cerințe pentru evaluarea genetică
1. Evaluarea genetică a animalelor de reproducție include caracterele relevante legate
de producție și care nu sunt legate de producție menționate în partea 2, care au
legătură cu obiectivele de selecție stabilite de programele de ameliorare aprobate în
conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
2. Evaluarea genetică include numai caracteristicile menționate în partea 2 în cazul
cărora înregistrarea are loc astfel cum se specifică în programul de ameliorare
aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după caz, cu articolul 12.
3. Valorile de ameliorare ale animalelor de reproducție se estimează în conformitate
cu metodele menționate în partea 1 pe baza:
(a) datelor referitoare la animalele de reproducție culese prin intermediul
testării performanțelor menționate în partea 2;
(b) informațiilor genomice culese privind animalele de reproducție;
227
(c) datelor produse prin orice altă metodă în conformitate cu metodele
menționate în partea 1; sau
(d) a unei combinații de informații și date menționate la literele (a), (b) și (c).
4. Metodele statistice utilizate pentru evaluarea genetică respectă metodele menționate
în partea 1. Aceste metode statistice garantează faptul că evaluarea genetică nu este
influențată de principalele efecte de mediu sau de structura datelor și iau în calcul
toate informațiile disponibile cu privire la animalul de reproducție, descendenții,
frații/surorile și colateralii acestuia, precum și alte animale înrudite cu acesta, în
funcție de sistemul de testare a performanței.
5. Fiabilitatea tuturor valorilor de ameliorare estimate se calculează în conformitate
cu metodele menționate în partea 1. Atunci când se publică valorile de ameliorare
estimate pentru animalele de reproducție, se indică fiabilitatea acestor valori de
ameliorare publicate și data evaluării.
228
6. Masculii de reproducție de rasă pură din specia bovină destinați să fie utilizați
pentru însămânțare artificială sunt supuși evaluării genetice. Evaluarea genetică
respectivă se realizează pentru principalele caracteristici de producție legate de
programul de ameliorare, astfel cum se stabilește în metodele menționate în
partea 1, și se poate realiza și pentru alte caracteristici relevante legate sau nu de
producție stabilite în metodele menționate în partea 1. Atunci când, pentru aceste
caracteristici, are loc o evaluare genetică a masculilor de reproducție de rasă pură
din specia bovină destinați să fie utilizați pentru însămânțare artificială, valorile
de ameliorare legate de aceste caracteristici se publică, cu excepția celor
referitoare la animalele menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (g) (tauri
netestați).
7. În cazul masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină destinați să fie
utilizați pentru însămânțare artificială, fiabilitatea minimă a valorilor de
ameliorare este de cel puțin:
(a) în cazul taurilor care aparțin raselor de lapte (inclusiv raselor mixte), 0,5
pentru principalele caracteristici legate de producția de lapte sau pentru
principalii indici compuși care combină valorile de ameliorare estimate
pentru mai multe caracteristici individuale;
(b) în cazul taurilor care aparțin raselor de carne (inclusiv raselor mixte), 0,3
pentru principalele caracteristici legate de producția de carne sau pentru
principalii indici compuși care combină valorile de ameliorare estimate
pentru mai multe caracteristici individuale.
229
8. Cerințele privind valorile minime de fiabilitate menționate la punctul 7 nu se
aplică masculilor de reproducție de rasă pură din specia bovină care:
(a) sunt folosiți în scopul testării în limitele cantităților necesare pentru ca o
societate de ameliorare să desfășoare astfel de teste după cum se
menționează la articolul 21 alineatul (1) litera (g) (tauri netestați);
(b) participă la un program de ameliorare care prevede testarea performanțelor
sau evaluarea genetică și care urmărește conservarea rasei sau conservarea
diversității genetice în cadrul rasei.
9. Masculii de reproducție de rasă pură din specia bovină evaluați genomic ▌sunt
considerați corespunzători pentru însămânțare artificială dacă evaluarea lor
genomică este:
(a) validată în conformitate cu metodele menționate în partea 1 pentru fiecare
caracteristică evaluată genomic;
(b) revalidată pentru fiecare dintre aceste caracteristici la intervale regulate sau
în cazul în care intervin modificări majore ale evaluării genomice sau genetice
sau în populația de referință.
▌
230
10. Societatea de ameliorare, exploatația de ameliorare sau, la cererea respectivei
societăți de ameliorare sau exploatații de ameliorare, partea terță desemnată de
societatea de ameliorare sau exploatația de ameliorare în cauză, în conformitate cu
articolul 27 alineatul (1) litera (b) face publice informațiile privind defectele
genetice și particularitățile animalelor de reproducție care au legătură cu
programul de ameliorare. ▌
231
ANEXA IV
CENTRELE DE REFERINȚĂ ALE UNIUNII EUROPENE MENȚIONATE LA
ARTICOLUL 29
1. Cerințele menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (a)
Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul
29:
(a) dispun de personal calificat corespunzător:
(i) cu formare profesională adecvată:
- în domeniul testării performanțelor și al evaluării genetice a
animalelor de reproducție de rasă pură, atunci când aceste centre
sunt desemnate în conformitate cu articolul 29 alineatul (1);
- în domeniul conservării raselor pe cale de dispariție, atunci când
aceste centre sunt desemnate în conformitate cu articolul 29
alineatul (2);
(ii) ▌instruit să respecte caracterul confidențial al anumitor subiecte,
rezultate sau comunicări;
(iii) ▌cu cunoștințe suficiente privind activitățile de cercetare la nivel
național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional;
232
(b) dețin sau au acces la infrastructura, echipamentul și produsele necesare
pentru a îndeplini sarcinile ▌menționate la :
(i) punctul 2, atunci când aceste centre sunt desemnate în conformitate cu
articolul 29 alineatul (1);
(ii) punctul 3, atunci când aceste centre sunt desemnate în conformitate cu
articolul 29 alineatul (2);
2. Sarcinile menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (b) subpunctul (i) pentru
centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29
alineatul (1)
Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu
articolul 29 alineatul (1):
(a) colaborează cu societățile de ameliorare și cu terții desemnați de societățile
de ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) pentru a
facilita aplicarea uniformă a metodelor de testare a performanțelor și de
evaluare genetică pentru animalele de reproducție de rasă pură astfel cum se
prevede la articolul 25;
(b) informează societățile de ameliorare, terții desemnați de aceste societăți de
ameliorare astfel cum se prevede la articolul 27 alineatul (1) litera (b) sau
autoritățile competente cu privire la metodele de testare a performanțelor și de
evaluare genetică a animalelor de reproducție de rasă pură;
233
(c) analizează în mod regulat rezultatele testării performanțelor și ale evaluărilor
genetice efectuate de către societățile de ameliorare sau de către terți
desemnați de aceste societăți de ameliorare în conformitate cu articolul 27
alineatul (1) litera (b) și datele pe care se bazează;
(d) compară metode de testare a performanțelor și de evaluare genetică a
animalelor de reproducție de rasă pură;
(e) ▌la cererea Comisiei sau a unui stat membru:
(i) acordă asistență pentru armonizarea metodelor de testare a
performanțelor și de evaluare genetică a animalelor de reproducție de
rasă pură;
(ii) recomandă metodele de calcul care trebuie să fie utilizate pentru
testarea performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de
reproducție de rasă pură;
234
(iii) creează o platformă permițând compararea rezultatelor metodelor de
testare a performanțelor și de evaluare genetică a animalelor de
reproducție de rasă pură utilizate în statele membre, în special prin:
– elaborarea unor protocoale de control pentru testarea
performanțelor și evaluarea genetică a animalelor de reproducție
de rasă pură efectuate în statele membre, pentru a îmbunătăți
comparabilitatea rezultatelor și eficiența programelor de
ameliorare;
– realizarea unei evaluări internaționale a animalelor pe baza
rezultatelor combinate ale testării performanțelor și ale evaluării
genetice a animalelor de reproducție de rasă pură efectuate în
statele membre și în țări terțe;
– difuzarea rezultatelor acestor evaluări internaționale;
– publicarea formulelor de conversie și a informațiilor aferente pe
baza cărora au fost stabilite formulele;
235
(f) furnizează date privind evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă
pură și formare profesională pentru a sprijini societățile de ameliorare sau
părțile terțe desemnate de aceste societăți de ameliorare în conformitate cu
articolul 27 alineatul (1) litera (b), care participă la comparațiile internaționale
ale rezultatelor evaluărilor genetice;
(g) facilitează soluționarea problemelor care apar în statele membre legate de
evaluarea genetică a animalelor de reproducție de rasă pură;
(h) cooperează în limita sarcinilor lor cu organizații recunoscute la nivel
internațional;
(i) furnizează, la cererea Comisiei, expertiză tehnică Comitetului zootehnic
permanent.
236
3. Sarcinile menționate la articolul 29 alineatul (4) litera (b) subpunctul (ii) pentru
centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29
alineatul (2).
Centrele de referință ale Uniunii Europene desemnate în conformitate cu articolul 29
alineatul (2):
(a) colaborează cu societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de
societățile de ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1)
litera (b), autoritățile competente și alte autorități ale statelor membre pentru
a facilita conservarea raselor pe cale de dispariție sau conservarea
diversității genetice existente în cadrul acestor rase;
(b) informează societățile de ameliorare, părțile terțe desemnate de societățile de
ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), autoritățile
competente și alte autorități cu privire la metodele utilizate pentru
conservarea raselor pe cale de dispariție și conservarea diversității genetice
din cadrul acestor rase;
(c) la cererea Comisiei:
(i) dezvoltă sau armonizează metode utilizate pentru conservarea in situ și
ex situ a raselor pe cale de dispariție sau conservarea diversității
genetice din cadrul acestor rase sau acordă asistență pentru aceste
procese de dezvoltare sau armonizare;
237
(ii) dezvoltă metode utilizate pentru caracterizarea situației raselor aflate
pe cale de dispariție în ceea ce privește diversitatea lor genetică sau
pericolul de a fi pierdute pentru agricultură sau acordă asistență
pentru astfel de procese de dezvoltare;
(iii) încurajează schimbul de informații între statele membre cu privire la
conservarea raselor aflate pe cale de dispariție sau conservarea
diversității genetice din cadrul acestor rase;
(iv) oferă formare în vederea sprijinirii societăților de ameliorare sau
părților terțe desemnate de societățile de ameliorare în conformitate cu
articolul 27 alineatul (1) litera (b), autorităților competente și altor
autorități în ceea ce privește conservarea raselor pe cale de dispariție și
conservarea diversității genetice din cadrul acestor rase;
(v) cooperează, în limita sarcinilor lor, cu organizații europene și
organizații recunoscute la nivel internațional;
(vi) furnizează, în limita sarcinilor lor, expertiză tehnică Comitetului
zootehnic permanent.
238
ANEXA V
INFORMAȚIILE CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN CERTIFICATELE ZOOTEHNICE,
MENȚIONATE ÎN CAPITOLUL VII ▌
Partea 1
Cerințe generale
▌
Titlul certificatului zootehnic:
(a) menționează dacă animalul este un animal de reproducție de rasă pură sau un
porc de reproducție hibrid sau dacă materialul germinativ provine de la animale
de reproducție de rasă pură sau de la porci de reproducție hibrizi;
(b) include o referire la specia taxonomică;
(c) indică dacă transportul este destinat comerțului ▌sau introducerii în Uniune;
(d) include o trimitere la prezentul regulament.
239
Partea 2
Certificate zootehnice pentru animalele de reproducție de rasă pură și pentru materialul
germinativ provenind de la acestea
Capitolul I
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru animalele de reproducție de rasă
pură
1. Certificatele zootehnice pentru animalele de reproducție de rasă pură, menționate la
articolul 30, conțin următoarele informații:
(a) numele societății de ameliorare emitente sau, în cazul introducerii în Uniune a
animalului de reproducție de rasă pură, numele organismului de ameliorare
emitent și, dacă este cazul, o trimitere la site-ul de internet al societății de
ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză;
(b) numele registrului genealogic;
(c) clasa din secțiunea principală în care este înscris animalul de reproducției
de rasă pură, după caz;
(d) numele rasei animalului de reproducție de rasă pură;
(e) sexul animalului de reproducție de rasă pură;
240
(f) numărul de înscriere în registrul genealogic („nr. din registrul genealogic”) al
animalului de reproducție de rasă pură;;
(g) sistemul de identificare și numărul individual de identificare acordat
animalului de reproducție de rasă pură ▌în conformitate cu:
(i) legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor referitoare la
identificarea și înregistrarea animalelor din speciile în cauză;
(ii) în absența legislației Uniunii în domeniul sănătății animalelor
referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor care necesită un
număr individual de identificare, cu normele stabilite în programul de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după
caz, cu articolul 12; sau
(iii) în cazul introducerii în Uniune a animalului de reproducție de rasă
pură, în conformitate cu legislația țării terțe;
(h) în cazul în care acest lucru este necesar în conformitate cu articolul 22
alineatele (1) și (2), metoda utilizată pentru verificarea identității animalelor
de rasă pură utilizate pentru colectarea de material seminal, ovule și
embrioni și rezultatele verificării identității respective;
241
(i) data și țara nașterii animalului de reproducție de rasă pură;
(j) numele, adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a crescătorului (locul
nașterii animalului de reproducție de rasă pură);
(k) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a proprietarului;
(l) pedigree-ul:
Tatăl
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
Bunicul patern
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
▌
▌ Bunica paternă
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
▌
Mama
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
Bunicul matern
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
▌
▌ Bunica maternă
Nr. și secțiunea din registrul
genealogic
▌
242
(m) dacă sunt disponibile, rezultatele ▌testării performanțelor și rezultatele
actualizate ale evaluării genetice, menționându-se data efectuării evaluării și
defectele genetice și particularitățile genetice legate de programul de
ameliorare, care afectează însuși animalul de reproducție de rasă pură ▌;
(n) în cazul femelelor gestante, data însămânțării sau a montei și identificarea
masculului folosit pentru fertilizare, care poate fi menționat într-un document
separat;
(o) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a animalului de
reproducție de rasă pură, de organismul de ameliorare; persoana respectivă
este un reprezentant al societății de ameliorare sau al organismului de
ameliorare în cauză sau un reprezentant al unei autorități competente
menționate la articolul 30 alineatul (2) litera (b).
2. În cazul în care sunt emise certificate zootehnice pentru un grup de animale de
reproducție de rasă pură din specia porcină, informațiile menționate la punctul 1
din prezentul capitol pot fi cuprinse într-un certificat zootehnic unic, cu condiția ca
animalele de reproducție de rasă pură în cauză să aibă aceeași vârstă și aceiași
părinți genetici.
243
Capitolul II
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru materialul seminal provenit de la
animalele de reproducție de rasă pură
Certificatele zootehnice pentru materialul seminal al animalelor de reproducție de rasă pură,
menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind animalul de
reproducție de rasă pură care a furnizat materialul seminal ▌;
(b) informații care permit identificarea materialului seminal, numărul dozelor care
urmează să fie trimise, locul și data colectării, numele, adresa și numărul de
autorizare al centrului de colectare sau de depozitare a materialului seminal ▌și
numele și adresa destinatarului;
(c) pentru materialul seminal destinat testării ▌animalelor de reproducție de rasă pură
care nu au fost supuse testării performanțelor sau evaluării genetice, numărul
dozelor de material seminal, care este în conformitate cu cantitățile menționate la
articolul 21 alineatul (1) litera (g), numele și adresa societății de ameliorare sau ale
părții terțe desemnate de societatea de ameliorare în conformitate cu articolul 27
alineatul (1) litera (b), responsabilă cu efectuarea testelor de performanță respective
în conformitate cu articolul 25;
244
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a materialului seminal, de
către organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al
societății de ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui
operator, astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
245
Capitolul III
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenite de la animale de
reproducție de rasă pură
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenind de la animale de
reproducție de rasă pură conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind femela
donatoare care a furnizat ovulele ▌;
(b) informații care permit identificarea ovulelor, numărul paietelor, locul și data
colectării lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de colectare sau
producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;
(c) în cazul în care există mai multe ovule într-o paietă, o indicație clară a numărului de
ovule ▌colectate ▌de la același animal de reproducție de rasă pură;
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a ovulelor, de organismul
de ameliorare emitent; persoana respectivă este un reprezentant al societății de
ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,
astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
246
Capitolul IV
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la animale
de reproducție de rasă pură
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la animale
de reproducție de rasă pură conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte privind femela
donatoare și masculul fertilizator ▌;
(b) informații care permit identificarea embrionilor, numărul paietelor, locul și data
colectării sau producerii lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de
colectare sau de producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;
(c) în cazul în care există mai mulți embrioni într-o paietă, o indicație clară a numărului
de embrioni care au aceeași ascendență;
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de societatea de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a embrionilor, de
organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al societății de
ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,
astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
247
Partea 3
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru porcii de reproducție hibrizi și
pentru materialul germinativ provenind de la aceștia
Capitolul I
Certificate zootehnice pentru porcii de reproducție hibrizi
1. Certificatele zootehnice pentru porcii de reproducție hibrizi, menționate la articolul
30, conțin următoarele informații:
(a) numele exploatației de ameliorare emitente sau, în cazul introducerii în
Uniune a porcului de reproducție hibrid, numele organismului de ameliorare
și, dacă este cazul, o trimitere la site-ul de internet al societății de ameliorare
sau al organismului de ameliorare în cauză;
(b) numele registrului zootehnic;
(c) numele rasei, liniei sau încrucișării porcului de reproducție hibrid și părinții
și bunicii acestuia;
(d) sexul porcului de reproducție hibrid;
(e) numărul de înregistrare în registrul zootehnic („nr. din registrul zootehnic”)
al porcului de reproducție hibrid;
248
(f) sistemul de identificare și numărul individual de identificare acordat porcului
de reproducție hibrid, ▌în conformitate cu:
(i) legislația Uniunii în domeniul sănătății animalelor referitoare la
identificarea și înregistrarea animalelor din specia porcină;
(ii) în absența legislației Uniunii în domeniul sănătății animalelor
referitoare la identificarea și înregistrarea animalelor care necesită un
număr individual de identificare, cu normele stabilite în programul de
ameliorare aprobat în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) și, după
caz, cu articolul 12; sau
(iii) în cazul introducerii în Uniune a porcului de reproducție hibrid, în
conformitate cu legislația țării terțe;
(g) în cazul în care acest lucru este necesar în conformitate cu articolul 22
alineatul (2), metoda utilizată pentru verificarea identității porcului de
reproducție hibrid și rezultatele verificării identității respective;
(h) data și țara nașterii porcului de reproducție hibrid;
249
(i) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a crescătorului (locul
nașterii porcului de reproducție hibrid);
(j) numele și adresa și, dacă este cazul, adresa de e-mail a proprietarului;
(k) pedigree-ul:
Tatăl
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
Bunicul patern
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
Bunica paternă
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
Mama
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
Bunicul matern
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
Bunica maternă
Nr. din registrul zootehnic
Rasa, linia sau hibridul
250
(l) în cazul în care programul de ameliorare impune acest lucru, rezultatele
testării performanțelor sau rezultatele actualizate ale evaluării genetice sau
ambele tipuri de rezultate, menționându-se data efectuării evaluării și
defectele genetice și particularitățile genetice legate de programul de
ameliorare, care afectează însuși porcul de reproducție hibrid sau, în
măsura în care se cunoaște acest lucru, descendenții săi;
(m) în cazul femelelor gestante, informațiile privind data însămânțării sau a
montei și identificarea masculului folosit pentru fertilizare, care poate fi
menționat într-un document separat;
(n) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a porcului de
reproducție hibrid, de organismul de ameliorare; persoana respectivă este un
reprezentant al exploatației de ameliorare sau al organismului de ameliorare
în cauză sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
2. În cazul în care sunt emise certificate zootehnice pentru un grup de porci de
reproducție hibrizi, informațiile menționate la punctul 1 din prezentul capitol pot
fi cuprinse într-un certificat zootehnic unic, cu condiția ca porcii de reproducție
hibrizi în cauză să aibă aceeași vârstă și aceiași părinți genetici.
251
Capitolul II
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru materialul seminal provenit de la
porci de reproducție hibrizi
Certificatele zootehnice pentru materialul seminal provenit de la porci de reproducție hibrizi,
menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la porcul de
reproducție hibrid care a furnizat materialul seminal;
(b) informații care permit identificarea materialului seminal, numărul dozelor, data
colectării sale, numele, adresa și numărul de autorizare al centrului de colectare sau
de depozitare a materialului seminal și numele și adresa destinatarului;
(c) pentru materialul seminal destinat testării performanțelor sau evaluării genetice a
porcilor de reproducție hibrizi care nu au fost supuși unei astfel de testări sau
evaluări, numărul dozelor de material seminal, care este în conformitate cu
cantitățile menționate la articolul 24 alineatul (1) litera (d), numele și adresa
exploatației de ameliorare sau ale părții terțe desemnate de exploatația de
ameliorare în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b), responsabilă cu
efectuarea testărilor performanțelor în conformitate cu articolul 25;
252
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a materialului seminal, de
organismul de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al exploatației
de ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,
astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
253
Capitolul III
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru ovule provenite de la scroafele de
reproducție hibride
Certificatele zootehnice pentru ovule provenite de la scroafele de reproducție hibride,
menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la femela
donatoare care a furnizat ovulele;
(b) informații care permit identificarea ovulelor, numărul paietelor, data colectării lor,
numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de colectare sau producere a
embrionilor și numele și adresa destinatarului;
(c) în cazul în care există mai multe ovule într-o paietă, o indicație clară a numărului
de ovule colectate de la aceeași scroafă de reproducție hibridă;
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a ovulelor, de organismul
de ameliorare; persoana respectivă este un reprezentant al exploatației de
ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,
astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
254
Capitolul IV
Certificatele zootehnice menționate la articolul 30 pentru embrioni proveniți de la porci de
reproducție hibrizi
Certificatele zootehnice pentru embrioni colectați sau produși de la porci de reproducție
hibrizi, menționate la articolul 30, conțin următoarele informații:
(a) toate informațiile menționate în capitolul I din prezenta parte cu privire la femela
donatoare și la masculul fertilizator;
(b) informații care permit identificarea embrionilor, numărul paietelor, locul și data
colectării sau producerii lor, numele, adresa și numărul de autorizare al echipei de
colectare sau de producere a embrionilor și numele și adresa destinatarului;
(c) în cazul în care există mai mulți embrioni într-o paietă, o indicație clară a numărului
de embrioni care au aceeași ascendență;
(d) data și locul eliberării certificatului zootehnic și numele, funcția și semnătura
persoanei fizice autorizate de exploatația de ameliorare emitentă să semneze
certificatul respectiv, sau, în cazul introducerii în Uniune a embrionilor, de
organismul de ameliorare; persoana respectivă este reprezentantul exploatației de
ameliorare sau al organismului de ameliorare în cauză sau al unui operator,
astfel cum se menționează la articolul 31 alineatul (1) sau la articolul 33
alineatul (1), sau reprezentantul unei autorități competente menționate la
articolul 30 alineatul (2) litera (b).
255
ANEXA VI
TERITORII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 PUNCTUL 21
1. Teritoriul Regatului Belgiei
2. Teritoriul Republicii Bulgaria
3. Teritoriul Republicii Cehe
4. Teritoriul Regatului Danemarcei cu excepția insulelor Feroe și a Groenlandei
5. Teritoriul Republicii Federale Germania
6. Teritoriul Republicii Estonia
7. Teritoriul Irlandei
8. Teritoriul Republicii Elene
9. Teritoriul Regatului Spaniei, exceptând Ceuta și Melilla
10. Teritoriul Republicii Franceze
11. Teritoriul Republicii Croația
12. Teritoriul Republicii Italiene
256
13. Teritoriul Republicii Cipru
14. Teritoriul Republicii Letonia
15. Teritoriul Republicii Lituania
16. Teritoriul Marelui Ducat al Luxemburgului
17. Teritoriul Ungariei
18. Teritoriul Republicii Malta
19. Teritoriul Regatului Țărilor de Jos din Europa
20. Teritoriul Republicii Austria
21. Teritoriul Republicii Polone
22. Teritoriul Republicii Portugheze
23. Teritoriul României
24. Teritoriul Republicii Slovenia
25. Teritoriul Republicii Slovace
26. Teritoriul Republicii Finlanda
27. Teritoriul Regatului Suediei
28. Teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
257
ANEXA VII
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Directiva 2009/157/CE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 2, punctele 9 și 12
Articolul 2 literele (a),(b), (e) Articolul 3 alineatul (1)
Articolul 2 litera (c) Articolul 8 alineatul (3)
Articolul 2 litera (d) Articolul 4 alineatul (3)
Articolul 3 Articolul 18 alineatul (1)
Articolul 4 alineatul (1) Articolul 7 alineatul (1)
Articolul 4 alineatul (2) Articolul 7 alineatul (5)
Articolul 5 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30
alineatul (4) primul paragraf, articolul 30
alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I
punctul 1 litera (d)
Articolul 6 litera (a) Articolul 26 alineatul (1) și anexa III
Articolul 6 litera (b) Partea 1 din anexa I
Articolul 6 litera (c) Partea 2 din anexa I
Articolul 6 litera (d) Partea 1 din anexa II
Articolul 6 litera (e) Articolul 30 alineatele (9) și (10) și anexa V
Articolul 7(1) Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 7(2) Articolul 62 alineatul (2)
Articolul 8 –
Articolul 9 –
Articolul 10 –
Articolul 11 –
258
Directiva 87/328/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 21 alineatul (1)
Articolul 2 alineatul (1) Articolul 21 alineatul (4)
Articolul 2 alineatul (2) Articolele 12 și 13
Articolul 2 alineatul (3) –
Articolul 3 Articolul 22 alineatele (1) și (3)
Articolul 4 Articolul 21 alineatul (5)
Articolul 5 Articolul 29 alineatul (1)
Articolul 6 –
Articolul 7 –
Decizia 96/463/CE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 alineatul (1) Articolul 29 alineatul (1)
Articolul 1 alineatul (2) Articolul 29 alineatul (4) litera (a) și litera (b)
punctul (i)
Articolul 2 –
Anexa II Punctele 1 și 2 din anexa IV
259
Directiva 88/661/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 2, punctele 9, 10, 12 și 17
Articolul 2 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 4
alineatul (3) și articolul 8 alineatul (3)
Articolul 2 alineatul (2) –
Articolul 3 Articolul 21 alineatul (2)
Articolul 4 alineatul (1) Articolul 18 alineatul (1)
Articolul 4 alineatul (2) Articolul 64 alineatul (7)
Articolul 4a primul paragraf Articolul 7 alineatul (1)
Articolul 4a al doilea paragraf Articolul 7 alineatul (5)
Articolul 5 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30
alineatul (4) primul paragraf, articolul 30
alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I
punctul 1 litera (d)
Articolul 6 alineatul (1) Articolul 30 alineatele (9) și (10), părțile 1 și
2 din anexa I, partea 1 din anexa II, anexa III
și anexa V
Articolul 6 alineatul (2) n.a.
Articolul 7 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 8
alineatul (3) și articolul 4 alineatul (3)
Articolul 7 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 7a Articolul 7 alineatele (1) și (5)
Articolul 8 Articolul 25 alineatul (2)
Articolul 9 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30
alineatul (4) primul paragraf, articolul 30
alineatul (6) și anexa II partea 2 punctul 1
litera (d)
Articolul 10 alineatul (1) Articolul 30 alineatele (9) și (10), părțile 1 și
2 din anexa I, partea 2 din anexa II, anexa III
și anexa V
260
Articolul 10 alineatul (2) –
Articolul 11 alineatul (1) Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 11 alineatul (2) Articolul 62 alineatul (2)
Articolul 11 alineatul (3) Articolul 62 alineatul (2)
Articolul 12 Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 13 –
Articolul 14 –
Directiva 90/118/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 21 alineatul (1)
Articolul 2 alineatul (1) Articolul 21 alineatul (4)
Articolul 2 alineatul (2) Articolele 12 și 13 și articolul 28 alineatul (2)
Articolul 2 alineatul (3) Articolul 14 și articolul 28 alineatul (2)
Articolul 3 Articolul 21 alineatul (5)
Articolul 4 Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 5 –
Articolul 6 –
Directiva 90/119/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 24 alineatul (1) și articolul 25
Articolul 2 Articolul 24 alineatul (3)
Articolul 3 –
Articolul 4 –
261
Directiva 89/361/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 alineatul (1) Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 1 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 2 Articolul 2 punctele 9 și 12
Articolul 3 alineatul (1) Articolul 3 alineatul (1), articolul 4
alineatul (3) și articolul 8 alineatul (3)
Articolul 3 alineatul (2) Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 4 Părțile 1 și 2 din anexa I, partea 1 din anexa
II, anexa III
Articolul 5 Articolul 7 alineatele (1) și (5)
Articolul 6 Articolul 30 alineatul (1), articolul 30
alineatul (4) primul paragraf, articolul 30
alineatul (6) și anexa II partea 1 capitolul I
punctul 1 litera (d)
Articolul 7 Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 8 Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 9 –
Articolul 10 –
262
Directiva 90/427/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 2 Articolul 2 punctele 9 și 12
Articolul 3 primul paragraf Articolul 3 alineatul (1)
Articolul 3 al doilea paragraf Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 4 alineatul (1) litera (a) Părțile 1 și 3 din anexa I
Articolul 4 alineatul (1) litera (b) Anexa II partea 1 capitolul I punctul 1
litera (c)
Articolul 4 alineatul (2) Articolul 4 alineatul (3), articolul 19 alineatul
(4), articolul 30 alineatele (9) și (10),
articolul 32, articolul 33, articolul 34
alineatul (1) litera(c), anexa I, partea 1 din
anexa II, și anexa V
Articolul 5 Articolul 7 alineatele (1) și (5)
Articolul 6 Anexa II partea 1 capitolul I punctul 3
Articolul 7 Partea 1 din anexa II și partea 1 din anexa III
Articolul 8 alineatul (1) Anexa II partea 1 capitolul I punctul 1 litera
(c)
Articolul 8 alineatul (2) Articolul 30 alineatul (1), articolul 30
alineatul (4) primul paragraf, articolul 30
alineatul (6), articolul 32 și anexa II partea 1
capitolul I punctul 1 litera (d)
Articolul 9 Articolul 1 alineatul (3)
Articolul 10 Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 11 –
Articolul 12 –
Anexă –
263
Directiva 91/174/CEE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 Articolul 2
Articolul 2 Articolul 3, articolul 35 alineatul (1) și
articolul 45 alineatul (1)
Articolul 3 –
Articolul 4 –
Articolul 5 –
Articolul 6 –
Articolul 7 –
Articolul 8 –
Directiva 94/28/CE a Consiliului Prezentul regulament
Articolul 1 alineatul (1) Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 1 alineatul (2) –
Articolul 1 alineatul (3) –
Articolul 1 alineatul (4) Articolul 3 alineatul (1) și articolul 36
alineatul (2)
Articolul 2 Articolul 2
Articolul 3 Articolul 34
Articolul 4 Articolul 36 alineatul (1) literele (a), (c) și (d)
și articolul 37 alineatul (1) litera (a)
Articolul 5 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)
Articolul 6 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)
Articolul 7 Articolul 36 alineatul (1) literele (b) și (d)
264
Articolul 8 Articolul 39 alineatul (2)
Articolul 9 alineatele (1) și (2) Articolul 37 alineatul (1) litera (b) și
articolul 37 alineatul (2)
Articolul 9 alineatul (3) –
Articolul 10 Articolele 57 și 60
Articolul 11 –
Articolul 12 Articolul 62 alineatul (1)
Articolul 13 –
Articolul 14 –
Articolul 15 –
265
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0102
Situația din Mediterana și necesitatea unei abordări globale a migrației de
către UE
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la situația din
Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE
(2015/2095(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Convenția de la Geneva din 1951 și protocolul adițional la aceasta și,
în special, dreptul la nereturnare,
– având în vedere Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și Rezoluția
Parlamentului European din 27 noiembrie 2014 referitoare la cea de a 25-a aniversare a
Convenției ONU privind drepturile copilului52
,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 1982, Convenția
internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare din 1974 și Convenția
internațională privind căutarea și salvarea pe mare din 1979, astfel cum a fost
modificată,
– având în vedere Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor
lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora din 1990,
– având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Plan de acțiune privind minorii
neînsoțiți (2010-2014)” (COM(2010)0213) și Rezoluția Parlamentului European din 12
septembrie 2013 referitoare la situația minorilor neînsoțiți în UE53
,
– având în vedere Rezoluția sa din 29 aprilie 2015 referitoare la cele mai recente tragedii
52
Texte adoptate, P8_TA(2014)0070. 53
JO C 93, 9.3.2016, p. 165.
266
din Mediterana și politicile UE în materie de migrație și azil54
,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la migrație și refugiați
în Europa55
,
– având în vedere dezbaterile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru libertăți civile,
justiție și afaceri interne a Parlamentului European în 2015: la 14 aprilie, în prezența
comisarului Avramopoulos; la 6 mai, privind solidaritatea și distribuirea echitabilă a
responsabilităților, inclusiv a obligaților de căutare și salvare; la 26 mai, privind
strategia de cooperare cu țările terțe; la 4 iunie, privind crearea unor rute sigure și legale
pentru accesul solicitanților de azil și al refugiaților în UE și privind implementarea
sistemului european comun de azil; la 25 iunie, privind combaterea introducerii ilegale
de migranți, a traficului de persoane și a exploatării prin muncă a migranților în situație
neregulamentară, crearea unor canalele de migrație legale adecvate, managementul
frontierelor și politica vizelor; la 2 iulie, cu privire la modul în care fondurile pentru
afaceri interne sunt cheltuite în contextul migrației și dezvoltării; la 6 iulie, privind
primul pachet de propuneri ale Comisiei în urma Agendei privind migrația, precum și
solidaritatea și distribuția echitabilă a responsabilităților, inclusiv a obligațiilor de
căutare și salvare și crearea unor rute sigure și legale către UE pentru solicitanții de azil
și refugiați; la 16 iulie, în prezența experților în domeniul fondurilor UE pentru
politicile în materie de migrație, cu privire la politicile, practicile și datele privind
minorii neînsoțiți din statele membre ale UE și din Norvegia, la cooperarea UE cu țările
terțe în domeniul migrației, precum și la explorarea unor noi posibilități legislative
pentru migrația economică; la 22 septembrie, privind al doilea pachet de propuneri ale
Comisiei legate de Agenda privind migrația; la 23 septembrie, cu parlamentele
naționale, privind abordarea de tip „puncte de acces (hotspots)” și abordarea problemei
migrației la nivel național și local; la 19 octombrie, privind combaterea introducerii
ilegale de migranți, traficului și exploatării prin muncă a migranților în situație
neregulamentară; la 10 noiembrie, privind Comunicarea Comisiei intitulată
„Gestionarea crizei refugiaților: stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul
Agendei europene privind migrația” (COM(2015)0510); la 19 noiembrie, privind
finanțarea UE internă și externă legată de politica sa în materie de migrație și azil; la 10
decembrie, privind cooperarea UE cu țările terțe în domeniul migrației; la 21
decembrie, privind managementul frontierelor și politica vizelor, implementarea
eficientă a SECA și crearea unor canalele legale adecvate pentru migrația economică,
– având în vedere dezbaterile care au avut loc în cadrul reuniunii comune a Comisiei
pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru dezvoltare, la 1
aprilie 2015, privind legătura dintre dezvoltare și migrație, precum și cele din cadrul
reuniunii comune a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei
pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru drepturile omului, la 15 septembrie 2015,
cu privire la respectarea drepturilor omului în contextul fluxurilor migratorii din
Mediterana;
– având în vedere rapoartele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
referitoare la vizitele efectuate de delegațiile sale în Lampedusa, în septembrie 2015, în
legătură cu operațiunile de căutare și salvare, precum și în Tunisia, în octombrie 2015,
referitor la cooperarea cu țările terțe în domeniul migrației, azilului și controlului
54
Texte adoptate, P8_TA(2015)0176. 55
Texte adoptate, P8_TA(2015)0317.
267
frontierelor; având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și al Comisiei pentru
libertăți civile, justiție și afaceri interne, din iulie 2015, privind vizita delegației lor
comune în Sicilia, referitoare la modul de abordare a presiunilor migratorii din regiune,
inclusiv, în special, dintr-o perspectivă bugetară,
– având în vedere Planul de acțiune în zece puncte al Comisiei privind migrația, prezentat
la Consiliul Comun Afaceri Externe și Afaceri Interne, care a avut loc la Luxemburg, la
20 aprilie 2015,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O Agendă europeană privind
migrația” (COM(2015)0240),
– având în vedere Decizia Consiliului (PESC) 2015/778 din 18 mai 2015 privind o
operațiune militară a Uniunii Europene în zona central-sudică a Mediteranei,
– având în vedere decizia de a iniția a doua etapă de funcționare a EUNAVFOR MED,
redenumit operațiunea Sophia, adoptată de ambasadorii UE în cadrul Comitetului
Politic și de Securitate56
și având în vedere operațiunile conduse de NATO în Marea
Egee,
– având în vedere Rezoluția 2240 (2015) a Consiliului de Securitate al ONU din 9
octombrie 2015,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 mai 2015 intitulată „Planul de acțiune al
UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2015-2020)” (COM(2015)0285),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare
a Regulamentului Eurodac în ceea ce privește obligația de a preleva amprente digitale
(SWD(2015)0150),
– având în vedere recomandarea Comisiei privind un sistem european de relocare
(C(2015)3560), precum și Concluziile reprezentanților guvernelor statelor membre,
reuniți în cadrul Consiliului, privind relocarea prin sisteme multilaterale și naționale a
20 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională, prezentate în
cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 20 iulie 2015,
– având în vedere nota explicativă a Comisiei cu privire la abordarea de tip „hotspot”,
rapoartele referitoare la situația din Grecia și Italia din 10 februarie 2016, precum și
raportul intermediar privind Grecia din 4 martie 2016,
– având în vedere Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de
instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul
Italiei și al Greciei;
– având în vedere Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de
instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul
Italiei și al Greciei;
– având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în caz de criză și de modificare a
56
http://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2015/09/28-eunavfor/.
268
Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26
iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru
responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul
dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid
(COM(2015)0450);
– având în vedere propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine sigure în
sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind
procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, precum și de
modificare a Directivei 2013/32/UE (COM(2015)0452);
– având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „Planul de acțiune al UE privind
returnarea” (COM(2015)0453),
– având în vedere recomandarea Comisiei privind instituirea unui „manual privind
returnarea” care să fie utilizat de autoritățile competente ale statelor membre atunci
când desfășoară activități legate de returnare (C(2015)6250), precum și anexa la acesta,
– având în vedere comunicarea Comisiei privind normele referitoare la achizițiile publice
în legătură cu actuala criză în materie de azil (COM(2015)0454),
– având în vedere Comunicarea comună din partea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant,
intitulată „Identificarea unor soluții la criza refugiaților din Europa: rolul acțiunii
externe a UE” (JOIN(2015)0040),
– având în vedere Decizia Comisiei de instituire a unui Fond fiduciar de urgență al UE
pentru stabilitate și pentru abordarea cauzelor profunde ale migrației nereglementare și
ale strămutărilor de persoane în Africa (C(2015)7293),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Gestionarea crizei refugiaților:
măsuri operaționale, bugetare și juridice imediate în cadrul Agendei europene privind
migrația (COM(2015)0490), precum și anexele la aceasta,
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Gestionarea crizei refugiaților:
stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind
migrația” (COM(2015)0510), precum și anexele la aceasta,
– având în vedere Comunicarea Comisiei Europene intitulată „Paza europeană de
frontieră și de coastă și gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei”
(COM(2015)0673) și propunerea de Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului privind Paza europeană de frontieră și de coastă și de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 și a Deciziei
2005/267/CE a Consiliului (COM(2015)0671), propunerea de Regulament al
Parlamentului European și al Consiliului privind un document european de călătorie
pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
(COM(2015)0668), propunerea de Regulament al Parlamentului European și al
Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește
consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele
externe (COM(2015)0670), și propunerea Comisiei de decizie a Consiliului de instituire
a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Suediei în
269
conformitate cu articolul 9 din Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului și cu articolul 9
din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în
domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei (COM(2015)0677)
și Recomandarea Comisiei privind un sistem de admisie umanitară pe bază de
voluntariat gestionat împreună cu Turcia (C(2015)9490),
– având în vedere Comunicarea Comisiei înaintată Parlamentului European și Consiliului
privind stadiul de realizare a acțiunilor prioritare din cadrul Agendei europene privind
migrația (COM(2016)0085),
– având în vedere Recomandarea Comisiei adresată Republicii Elene privind măsurile
urgente pe care trebuie să le ia Grecia în vederea reluării transferurilor în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 604/2013 (C(2016)0871),
– având în vedere propunere decizie de punere în aplicare a Consiliului privind
suspendarea temporară a transferului a 30 % din numărul de solicitanți care i-a fost
alocat Austriei în temeiul Deciziei (UE) 2015/1601 a Consiliului de instituire a unor
măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei
(COM(2016)0080),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu European
și Consiliu, intitulată „Înapoi la Schengen - o foaie de parcurs” (COM(2016)0120),
– având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulat Al
doilea raport privind progresele realizate de Turcia în îndeplinirea cerințelor din foaia
sa de parcurs privind liberalizarea vizelor (COM(2016)0140) şi documentul de lucru
aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0097),
– având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind furnizarea sprijinului
de urgență pe teritoriul Uniunii (COM(2016)0115), și bugetul rectificativ nr. 1 pe 2016
în vederea creării liniei bugetare privind acest instrument,
– având în vedere concluziile adoptate de Consiliul European la reuniunea sa specială din
23 aprilie 2015, la reuniunea sa din 25 și 26 iunie 2015, la reuniunea informală a șefilor
de stat și de guvern ai UE din 23 septembrie 2015 privind migrația, la reuniunea sa din
15 octombrie 2015, la reuniunea sa din 17 și 18 decembrie 2015 și la reuniunea sa din
18 și 19 februarie 2016,
– având în vedere concluziile adoptate de Consiliu cu privire la țările de origine sigure, la
reuniunea sa din 20 iulie 2015, cu privire la migrație, la reuniunea sa din 20 iulie 2015,
cu privire la viitorul politicii de returnare, la reuniunea sa din 8 octombrie 2015, cu
privire la migrație, la reuniunea sa din 12 octombrie 2015, cu privire la măsurile de
gestionare a crizei refugiaților și migranților, la reuniunea sa din 9 noiembrie 2015, cu
privire la statutul de apatrid, la reuniunea sa din 4 decembrie 2015 și cu privire la
introducerea ilegală de migranți, la reuniunea sa din 10 martie 2016,
– având în vedere concluziile Președinției adoptate la 14 septembrie 2015,
– având în vedere concluziile adoptate la 20 iulie 2015 de reprezentanții guvernelor
statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind relocarea prin sisteme
multilaterale și naționale a 20 000 de persoane strămutate care au în mod clar nevoie de
270
protecție internațională,
– având în vedere planul comun de acțiune UE-Turcia din 15 octombrie 2015 și
rapoartele privind punerea acestuia în aplicare din 10 februarie și 4 martie 2016,
– având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din 7 martie 2016,
– având în vedere Declarația Conferinței la nivel înalt privind ruta Mediterana de Est -
Balcanii de Vest, adoptată la 8 octombrie 2015, precum și declarația liderilor privind
sosirile masive de refugiați pe ruta Balcanilor de Vest, adoptată reuniunea din 25
octombrie 2015 și raportul intermediar privind această declarație din 10 februarie 2016,
– având în vedere Planul de acțiune și declarația politică adoptate în cadrul Summitului
Uniunea Europeană - Africa privind migrația, desfășurat la Valetta la 11-12 noiembrie
2015,
– având în vedere activitatea și rapoartele Biroului European de Sprijin pentru Azil
(EASO), în special raportul anual privind Situația azilului în Uniunea Europeană - 2014
și evoluțiile lunare în materie de azil,
– având în vedere activitatea și rapoartele Frontex, în special Analiza anuală a riscurilor
2015 și rapoartele trimestriale ale Rețelei de analiză a riscurilor,
– având în vedere activitatea și rapoartele Europol, în special ale echipei operaționale
mixte „Mare”, precum și înființarea Centrului european privind introducerea ilegală de
migranți (EMSC) în cadrul Europol,
– având în vedere activitatea și rapoartele Eurojust, în special rapoartele sale privind
traficul de ființe umane,
– având în vedere activitatea, rapoartele anuale și studiile Agenției pentru Drepturile
Fundamentale (FRA), în special studiile referitoare la formele grave de exploatare prin
muncă și la criminalizarea migranților în situație neregulamentară și a persoanelor care
îi ajută,
– având în vedere studiile Departamentului tematic C privind punerea în aplicare a
articolul 80 din TFUE, privind noile abordări, modalitățile alternative și mijloacele de
acces la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională,
privind explorarea unor noi căi legislative pentru migrația forței de muncă către UE,
privind consolidarea Sistemului european comun de azil și alternativele la
Regulamentul Dublin, privind cooperarea cu țările terțe în domeniul migrației, privind
primirea femeilor refugiate și solicitante de azil în UE; având în vedere studiul
Departamentului tematic D privind fondurile UE pentru politicile în domeniul
migrației: Analiza eficienței și a bunelor practici în viitor, precum și studiul
Departamentului EXPO privind migranții în Mediterana: protecția drepturilor omului,
– având în vedere studiile Rețelei Europene a Migrației (REM), în special la studiul
referitor la politicile, practicile și datele privind minorii neînsoțiți,
– având în vedere activitatea și rapoartele Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați,
– având în vedere activitatea și rapoartele Raportorului Special al ONU privind drepturile
271
omului în cazul migranților,
– având în vedere activitatea, rapoartele și rezoluțiile Consiliului Europei,
– având în vedere activitatea și rapoartele Înaltului Comisar al ONU pentru migrație,
– având în vedere activitatea și rapoartele Biroului ONU pentru droguri și criminalitate,
– având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor - Agenda europeană privind
migrația, adoptat la cea de-a 115-a sesiune plenară din 3-4 decembrie 2015,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European referitor la Agenda
europeană privind migrația și Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de
migranți,
– având în vedere Rezoluția sa din 17 decembrie 2014 referitoare la situația din
Mediterana și la necesitatea unei abordări globale a migrației de către UE57
,
– având în vedere documentul de lucru privind articolul 80 - solidaritatea și distribuția
echitabilă a răspunderii, inclusiv a obligaților de căutare și salvare,
– având în vedere documentul de lucru referitor la combaterea introducerii ilegale de
migranți, a traficului și a exploatării prin muncă a migranților în situație
neregulamentară,
– având în vedere documentul de lucru referitor la gestionarea frontierelor și politica
vizelor, inclusiv rolul Frontex și al altor agenții din domeniu,
– având în vedere documentul de lucru privind crearea unor rute sigure și legale pentru
accesul solicitanților de azil și al refugiaților în UE, inclusiv politica Uniunii privind
relocarea și politicile de integrare conexe;
– având în vedere documentul de lucru privind crearea unor canale legale adecvate de
migrație economică,
– având în vedere documentul de lucru privind finanțarea UE internă și externă legată de
politica sa în materie de migrație și azil,
– având în vedere documentul de lucru privind implementarea eficace a Sistemului
european comun de azil (SECA), inclusiv rolul EASO,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și
avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru
bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, al Comisiei pentru
transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru drepturile
femeii și egalitatea de gen și Comisiei pentru petiții (A8-0066/2016),
A. întrucât, în rezoluția sa din 17 decembrie 2014, a solicitat Comisiei pentru libertăți
57
Texte adoptate, P8_TA(2014)0105.
272
civile, justiție și afaceri interne să evalueze diferitele politici în joc, să elaboreze un set
de recomandări și să prezinte în plen un raport strategic din proprie inițiativă în acest
sens;
B. întrucât, conform datelor Frontex58
, în 2015, 1,83 de milioane de persoane au fost
descoperite în timp ce încercau să treacă ilegal frontierele externe ale UE, un nivel fără
precedent în comparație cu cei 282 500 de migranți care au intrat în Uniune în cursul
întregului an 2014; întrucât, conform datelor OIM/UNICEF, aproximativ 20 % din
totalul migranților care sosesc pe mare sunt copii59
;
C. întrucât, potrivit datelor EASO60
, în 2015, au fost depuse în UE+61
peste 1,4 milioane
de cereri de protecție internațională, numărul acestora fiind în creștere constantă din
aprilie, în timp ce ponderea cererilor repetate a fost în scădere; întrucât aproximativ 6 %
dintre solicitanții au pretins că sunt minori neînsoțiți; întrucât, în februarie 2016, 22 %
dintre migranții ajunși pe mare în Grecia erau femei, iar 40 %, copii62
;
D. întrucât, în sensul Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, copil înseamnă
orice ființă umană sub optsprezece ani;
E. întrucât, în 2015, peste 3 771 de persoane și-au pierdut viața sau au dispărut în
Mediterana, în conformitate cu datele Organizației Internaționale pentru Migrație63
;
întrucât, până la 8 martie 2016, potrivit informațiilor disponibile, 444 de persoane s-au
înecat în Marea Mediterană; întrucât, în primele nouă săptămâni din 2016, 77 de copii
au murit, o medie care depășește un copil pe zi; întrucât, potrivit datelor recente ale
Europol, cel puțin 10 000 de copii neînsoțiți au dispărut după sosirea în Europa;
F. întrucât ziua de 3 octombrie ar trebui recunoscută ca „Ziua comemorării” pentru toți
bărbații, toate femeile și toți copiii care și-au pierdut viața încercând să fugă din țările
lor din cauza persecuțiilor, conflictelor și războaielor, precum și toți bărbații și toate
femeile care își riscă viața în fiecare zi pentru a-i salva;
G. întrucât unele părți ale lumii sunt afectate de război și violență și suferă de pe urma
efectelor combinate ale sărăciei extreme, degradării mediului și lipsei oportunităților
pentru tineri, ceea ce ar putea alimenta violențele și insecuritatea și ar putea conduce la
noi deplasări de populații;
Articolul 80 din TFUE - solidaritatea și distribuirea echitabilă a răspunderii, inclusiv a
obligaților de căutare și salvare
H. întrucât articolul 80 din TFUE plasează principiul solidarității și al distribuirii echitabile
a răspunderii în centrul întregului sistem al Uniunii, oferind un temei juridic pentru
58
Actualitățile Frontex: http://frontex.europa.eu/news/number-of-migrants-arriving-in-greece-dropped-by-half-in-november-cITv3V.
59 OIM și UNICEF, Sinteză a datelor: migrația copiilor în Europa,
http://www.iom.int/sites/default/files/press_release/file/IOM-UNICEF-Data-Brief-Refugee-and-Migrant-Crisis-in-Europe-30.11.15.pdf.
60 Buletinul informativ al EASO, noiembrie-decembrie 2015, https://easo.europa.eu/wp-
content/uploads/EASO-Newsletter-NOV-DEC_-20151.pdf. 61
UE+ este formată din UE-28 plus Norvegia și Elveția. 62
UNHCR - Greece data snapshot - 7 martie 2016. 63
OIM, Missing Migrants Project, http://missingmigrants.iom.int/.
273
aplicarea acestor principii în politicile Uniunii din domeniul azilului, migrației și
controlului frontierelor;
I. întrucât solidaritatea poate lua forma solidarității interne sau a celei externe; întrucât
transferul, recunoașterea reciprocă a deciziilor de azil, măsurile de sprijin operațional, o
interpretare proactivă a actualului Regulament Dublin și Directiva privind protecția
temporară reprezintă instrumente de solidaritate internă, în timp ce relocarea, admisia
umanitară și căutarea și salvarea pe mare promovează solidaritatea externă, iar
mecanismul de protecție civilă poate fi declanșat în baza ambelor tipuri de solidaritate;
J. întrucât, la 3 martie 2016, dintre cei 39 600 de solicitanți de azil găzduiți în structurile
de primire din Italia și care urmau a fi repartizați în celelalte state membre, numai 338
au fost transferați, în timp ce în Grecia s-au efectuat 322 de transferuri din cele 66 400
prevăzute;
Combaterea introducerii ilegale de migranți, traficului și exploatării prin muncă a
migranților în situație neregulamentară
K. întrucât introducerea ilegală de migranți, traficul și exploatarea prin muncă a acestora
reprezintă fenomene juridice distincte, abordate prin cadre juridice distincte la nivelul
Uniunii și la nivel internațional, care necesită reacții direcționate corespunzător, deși în
practică se suprapun adesea; întrucât rețelele infracționale de introducere ilegală de
migranți și rețelele de trafic își pot schimba foarte rapid modul de operare, fapt care
impune reacții rapid adaptate, bazate pe date cât mai recente și mai exacte; întrucât
eforturile de combatere a introducerii ilegale de migranți nu ar trebui să îi afecteze pe
cei care furnizează asistență umanitară migranților în situație neregulamentară;
L. întrucât pentru combaterea introducerii ilegale de migranți, traficului și exploatării prin
muncă a migranților sunt necesare deopotrivă soluții pe termen scurt, mediu și lung,
inclusiv măsuri pentru destrămarea rețelelor infracționale și aducerea vinovaților în fața
justiției, pentru culegerea și analiza datelor, pentru protecția victimelor și returnarea
migranților în situație neregulamentară, precum și cooperarea cu țările terțe și strategii
pe termen mai lung care să combată cererea de persoane introduse ilegal și victime ale
traficului și să abordeze cauzele profunde ale migrației, care aruncă aceste persoane în
mâinile persoanelor care introduc ilegal migranți;
Gestionarea frontierelor și politica vizelor, inclusiv rolul Agenției pentru Frontierele
Externe și al altor agenții relevante
M. întrucât procedura legislativă ordinară este în curs de desfășurare pentru numeroase
propuneri ale Comisiei în domeniul frontierelor externe și al politicii vizelor, în special
în ceea ce privește propunerea de regulament privind Codul de vize al Uniunii
(reformare) (2014/0094(COD)), propunerea de regulament de instituire a vizei de
circuit (2014/0095(COD)) și propunerea de regulament de instituire a unui model
uniform de viză: elementele de securitate (2015/0134(COD)); întrucât Comisia a lansat
recent noi propuneri în acest domeniu, care vor fi tratate în conformitate cu procedura
legislativă ordinară;
N. întrucât desființarea controalelor la frontierele interne trebuie efectuată în paralel cu un
management eficace al frontierelor externe, cu standarde comune înalte, un schimb
eficient de informații între statele membre, precum și cu respectarea deplină a
274
drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor;
O. întrucât Parlamentul European a solicitat consolidarea capacității Agenției pentru
Frontierele Externe ale Uniunii pentru a gestiona eventualele încălcări ale drepturilor
fundamentale, inclusiv în cadrul acordurilor de lucru încheiate cu autoritățile
competente din țările terțe; întrucât propunerea Comisiei privind o nouă agenție pentru
frontierele externe ale Uniunii conține un mecanism de depunere a plângerilor;
P. întrucât actualul Cod al vizelor permite statelor membre să deroge de la criteriile de
admisibilitate normală a unei cereri de viză „din motive umanitare” (articolele 19 și
25);
Crearea unor rute sigure și legale pentru accesul solicitanților de azil și al refugiaților în
UE, inclusiv politica Uniunii privind relocarea și politicile de integrare conexe
Q. întrucât 86 % din populația mondială de refugiați se află în țări neindustrializate;
întrucât rețelele infracționale și traficanții exploatează disperarea persoanelor care
încearcă să intre pe teritoriul Uniunii, fugind de persecuții sau război;
R. întrucât rutele legale sigure pentru accesul în Uniune al refugiaților sunt limitate, mulți
dintre aceștia continuând să își asume riscul de a se angaja pe rute periculoase; întrucât
crearea unor noi rute legale și sigure pentru solicitanții de azil și pentru refugiații care
intră în Uniunii, pe baza legislației și a practicilor existente, ar permite Uniunii și
statelor membre să aibă o imagine de ansamblu mai clară asupra nevoii de protecție și a
intrărilor în Uniune, precum și să submineze modelul de afaceri al traficanților;
Strategia de cooperare cu țările terțe, în special în ceea ce privește programele regionale de
protecție, relocarea, returnările și abordarea cauzelor profunde ale migrației
S. întrucât cooperarea UE cu țările terțe este dezvoltată prin instrumente politice, cum ar fi
dialogurile regionale și bilaterale, agendele comune privind migrația și mobilitatea și
parteneriatele pentru mobilitate, prin intermediul unor instrumente juridice cum ar fi
clauzele privind migrația din „acordurile globale”, acordurile de readmisie, acordurile
privind facilitarea eliberării vizelor și acordurile de exonerare de obligația de a deține
viză, precum și prin instrumente operaționale cum ar fi programele de protecție
regionale (PPR), programe regionale de dezvoltare și protecție (PRDP), acordurile
operaționale Frontex și cooperarea EASO cu țările terțe;
T. întrucât, la nivel individual, unele state membre continuă să dezvolte acțiuni externe
intensive în materie de migrație la nivel bilateral;
U. întrucât Uniunea și-a intensificat cooperarea externă cu țările terțe în materie de
migrație și azil, pentru a reacționa în mod adecvat la actuala criză a refugiaților și a
lansat noi inițiative de cooperare, cum ar fi Planul de acțiune comun UE-Turcia,
angajamentele privind rutele din Balcanii de Vest, precum și Planul de acțiune adoptat
la reuniunea la nivel înalt de la Valetta;
Crearea unor canale adecvate de migrație economică legală
V. întrucât se preconizează că populația cu vârstă activă din Uniune va scădea cu 7,5
milioane de persoane până în 2020; întrucât previziunile privind evoluția necesităților
pieței forței de muncă în Uniune evidențiază deficiențe emergente și viitoare în anumite
275
domenii; întrucât resortisanții din țările terțe se confruntă cu numeroase dificultăți în
obținerea recunoașterii calificărilor obținute în afara UE și, prin urmare, tind să fie
supracalificați pentru locurile de muncă ocupate;
W. întrucât actuala abordare a Uniunii în ceea ce privește migrația forței de muncă este
fragmentată, cu numeroase directive care se concentrează pe categorii specifice de
lucrători și de resortisanți ai țărilor terțe, care au, în anumite condiții, drept de muncă;
întrucât această abordare poate servi doar pentru a răspunde pe termen scurt unor
necesități specifice;
Evaluarea modului în care sunt cheltuite fondurile pentru afaceri interne în contextul
migrației și al dezvoltării, inclusiv fondurile de urgență
X. întrucât există mai multe instrumente financiare ale Uniunii pentru finanțarea acțiunilor
statelor membre și ale țărilor terțe în domeniul migrației, azilului și gestionării
frontierelor; întrucât, în special, sunt alocate fonduri pentru statele membre în principal
prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondului pentru
securitate internă (FSI), însă pot fi utilizate și numeroase alte programe și fonduri
pentru activități legate de migrație; întrucât finanțarea acordată țărilor terțe, deși în
principal alocată prin intermediul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare, este
administrată de numeroase direcții generale ale Comisiei și de Serviciul European de
Acțiune Externă;
Y. întrucât fragmentarea actuală a liniilor bugetare și a responsabilităților poate îngreuna
oferirea unei imagini de ansamblu a modului în care sunt utilizate fondurile și chiar
cuantificarea exactă a sumelor cheltuite de UE pentru migrație;
Punerea eficientă în aplicare a sistemului european comun de azil, inclusiv a rolului
Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO)
Z. întrucât sistemul european comun de azil (SECA) include un set de norme comune
pentru o politică comună în materie de azil, un statut unitar al azilului și o procedură
comună în materie de azil, valabilă în întreaga Uniune; întrucât, cu toate acestea,
numeroase elemente, inclusiv deciziile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
adoptate de Comisie, arată că SECA nu a fost pus în aplicare în întregime în multe state
membre; întrucât aplicarea acestuia este esențială pentru armonizarea legislațiilor
naționale și promovarea solidarității între statele membre și întrucât statele membre pot
solicita asistență din partea EASO pentru a îndeplini standardele impuse de SECA;
întrucât armonizarea condițiilor de primire și a procedurilor de azil pot evita presiunea
asupra țărilor care oferă condiții mai bune și sunt esențiale pentru distribuția
responsabilităților;
AA. întrucât mecanismele actuale ale sistemului Dublin nu au reușit să fie obiective, să
stabilească criterii echitabile de alocare a responsabilităților pentru cererile de protecție
internațională și să asigure un acces rapid la protecție; întrucât acest sistem nu este
aplicat în practică și au fost adoptate derogări explicite de la două decizii ale
Consiliului privind transferul temporar; întrucât Comisia anunțase o propunere de
revizuire corespunzătoare a Regulamentului Dublin III până în martie 2016;
AB. întrucât, în conformitate cu articolul 3 din Convenția de la Geneva din 1951, statele
membre nu discriminează refugiații pe motive de rasă, religie sau țară de origine,
276
Solidaritatea
1. subliniază că solidaritatea trebuie să fie principiul pe care să se întemeieze acțiunea
Uniunii în domeniul migrației; ia act de faptul că principiul solidarității, stabilit la
articolul 80 din TFUE, se referă la politicile de azil, imigrație și control la frontiere;
consideră că articolul 80 oferă un temei juridic, „în comun” cu articolele 77-79 TFUE,
pentru a pune în practică principiul solidarității în aceste domenii;
Căutarea și salvarea
2. pornește de la premisa că salvarea vieților omenești trebuie să fie prima prioritate și că
o finanțare adecvată, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, a
operațiunilor de căutare și salvare este esențială; observă că numărul sosirilor
clandestine pe mare a crescut și că s-a înregistrat o multiplicare alarmantă a deceselor
pe mare, iar reacția adecvată a Europei se lasă în continuare așteptată;
3. reamintește că salvarea de vieți este un act de solidaritate cu cei expuși riscurilor, dar
este și o obligație juridică în temeiul dreptului internațional, dat fiind că articolul 98 din
Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării - ratificată de toate statele membre și
de Uniunea Europeană - impune acordarea de asistență oricărei persoane aflate în
pericol pe mare;
4. consideră că o reacție permanentă, fermă și eficientă a UE în operațiunile de căutare și
salvare pe mare este esențială pentru a împiedica creșterea numărului de migranți care
plătesc cu viața încercarea de a traversa Mediterana;
5. sugerează, în această privință, că trebuie consolidate capacitățile de căutare și salvare și
că guvernele statelor membre trebuie să aloce mai multe resurse - în materie de
asistență financiară și active - în contextul unei operațiuni umanitare la nivelul întregii
Uniuni dedicate căutării, salvării și ajutorării migranților aflați în pericol, aducându-i în
cel mai apropiat loc sigur;
6. subliniază că comandanții navelor private sau organizațiile neguvernamentale (ONG)
care acordă efectiv asistență persoanelor aflate în dificultate pe mare nu ar trebui să se
confrunte cu riscul de a fi pedepsite pentru aceasta; consideră că marina comercială nu
ar trebui să constituie o opțiune care să scutească statele membre și Uniunea de
îndeplinirea obligațiilor care le revin în materie de căutare și salvare;
Combaterea traficului de ființe umane și a introducerii ilegale de migranți
7. solicită o distincție clară între persoanele care sunt introduse ilegal pe teritoriul Uniunii
și cele care sunt victime ale traficului de ființe umane, întrucât, deși trebuie adecvat
integrată, reacția în materie de politică trebuie și să identifice corespunzător
destinatarii; consideră că, în termeni generali, introducerea ilegală de migranți implică
facilitarea intrării ilegale a persoanelor într-un stat membru, în timp ce traficul de
persoane implică recrutarea, transportul sau recepționarea unei persoane utilizând
mijloace violente, frauduloase sau abuzive, în vederea exploatării;
8. consideră că o abordare holistică a migrației trebuie în mod necesar să cuprindă măsuri
de stopare a activităților rețelelor infracționale implicate în traficul de persoane și
introducerea ilegală de migranți;
277
9. salută rolul pozitiv, până în prezent, al navelor militare în salvarea de vieți omenești pe
mare și contracararea rețelelor infracționale; se declară în favoarea obiectivelor
operațiunilor navale precum Sophia și subliniază necesitatea protejării vieții umane,
insistând asupra faptului că, în toate aspectele operațiunii, ar trebui să se garanteze
protecția vieții migranților;
10. subliniază că operațiunile militare nu ar trebui să reprezinte aspectul predominant al
unei abordări holistice a migrației și subliniază încă o dată că operațiunea Sophia nu
trebuie să împiedice utilizarea activelor deja desfășurate în Mediterana pentru a salva
vieți pe mare;
Rolul agențiilor UE în lupta împotriva introducerii ilegale de migranți
11. subliniază că, deoarece infractorii își pot schimba și își schimbă foarte rapid modul de
operare, reacțiile de politică trebuie să se adapteze în funcție de datele cele mai recente
și mai exacte; consideră că este un aspect pozitiv că, la 27 mai 2015, Comisia a adoptat
un plan de acțiune al Uniunii împotriva introducerii ilegale de migranți („Planul de
acțiune privind introducerea ilegală de migranți”), în care prevede înființarea unui grup
de contact al agențiilor Uniunii pentru introducerea ilegală de migranți, pentru a-și
consolida cooperarea operațională și schimbul de informații;
12. subliniază că ar trebui utilizate la maximum instrumentele existente, cum ar fi analizele
riscurilor realizate de agenții; constată că agențiile UE ar trebui să coopereze pe deplin,
dar și să-și intensifice cooperarea cu statele membre; constată că o mai bună coordonare
a acțiunilor ar trebui să permită colectarea datelor la nivel național și comunicarea
continuă cu agențiile;
Transferul
13. reamintește că transferul - înțeles ca transferul unui solicitant sau al unui beneficiar de
protecție internațională dintr-un stat membru într-un alt stat membru - este un exemplu
practic de solidaritate în interiorul Uniunii; reamintește, de asemenea, că, din 2009,
Parlamentul European solicită stabilirea unui mecanism obligatoriu pentru repartizarea
solicitanților de azil între toate statele membre;
14. ia act de faptul că, în cursul anului trecut, Consiliul a adoptat două decizii privind
măsurile de transfer temporar în Uniune („Deciziile de transfer”)64
și că acestea implică
transferul solicitanților de protecție internațională din Grecia și Italia în alte state
membre; observă că, deși nu înlătură actualele dispoziții ale Regulamentului Dublin
privind atribuirea responsabilităților, Deciziile de transfer constituie o „derogare
temporară” de la regulamentul respectiv;
15. consideră că instituirea unor măsuri urgente de transfer reprezintă un pas în direcția cea
bună și invită statele membre să își îndeplinească obligațiile cu privire la aceste măsuri
cât mai curând;
16. reamintește că transferul, în conformitate cu Deciziile de transfer, se va aplica doar
naționalităților pentru care ponderea deciziilor pozitive de acordare a protecției
internaționale în Uniune a fost de cel puțin 75 % în ultimele trei luni, pe baza datelor
64
Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului și Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului.
278
Eurostat; ia act de faptul că Deciziile de transfer vor afecta un număr relativ redus de
persoane și vor lăsa deoparte numeroși solicitanți provenind din alte țări terțe, care nu
pot fi transferați în temeiul deciziilor respective;
17. este preocupat că, în temeiul actualelor Decizii de transfer, statele membre în care
migranții ajung inițial tot trebuie să trateze solicitările mai complicate pentru protecție
internațională (și căile de atac), să facă față unor perioade mai lungi de primire și să
coordoneze returnarea celor care, în cele din urmă, nu au dreptul la protecție
internațională; reiterează că orice nou sistem de gestionare a SECA trebuie să se bazeze
pe solidaritate și pe o partajare echitabilă a responsabilității;
18. consideră că, pe lângă criteriile Deciziilor de transfer, și anume PIB-ul, populația, rata
șomajului și numărul anterior al solicitanților de azil din statul membru respectiv, ar
trebui să se ia în considerare încă două criterii, și anume mărimea teritoriului și
densitatea populației statului membru;
19. consideră că preferințele solicitantului ar trebui, în măsura posibilului, să fie luate în
considerare atunci când se efectuează transferul; recunoaște că aceasta reprezintă o
modalitate de descurajare a deplasărilor secundare și de încurajare a solicitanților să
accepte deciziile de transfer, însă nu ar trebui să oprească procesul de transfer;
Relocarea
20. consideră că relocarea este una dintre opțiunile preferabile pentru acordarea accesului
în Uniune în condiții de siguranță și de legalitate pentru refugiații și persoanele care au
nevoie de protecție internațională, în cazul în care refugiații nu se pot întoarce în țara de
origine, nu pot beneficia de o protecție efectivă sau nu pot fi integrați în țara gazdă;
21. observă, în plus, că relocarea prin intermediul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite
pentru Refugiați este un program umanitar bine definit și constituie un instrument util
pentru a administra în mod ordonat sosirea persoanelor care au nevoie de protecție
internațională pe teritoriul statelor membre;
22. subliniază că, având în vedere fluxurile fără precedent de migranți care au ajuns și
continuă să ajungă la frontierele externe ale Uniunii, precum și creșterea constantă a
numărului de persoane care solicită protecție internațională, Uniunea are nevoie de un
dispozitiv legislativ cu caracter obligatoriu cu privire la relocare, conform celor stabilite
în Agenda privind migrația a Comisiei; recomandă ca, pentru a avea un impact, prin
această abordare să se asigure relocarea unui număr semnificativ de refugiați în raport
cu numărul total de refugiați care solicită protecție internațională în Uniune și ținând
seama de nevoile globale de relocare publicate anual de UNHCR;
23. subliniază că este necesar un program de relocare permanent la nivelul UE, cu
participarea obligatorie a tuturor statelor membre, oferind această posibilitate unui
număr semnificativ de refugiați, în raport cu numărul total al refugiaților care caută
protecție în Uniune;
Admisia umanitară
24. subliniază că admisia umanitară a refugiaților poate fi utilizată în completarea relocării
pentru a oferi de urgență, atunci când este necesar, protecție, adesea în mod temporar,
279
persoanelor cele mai vulnerabile, cum ar fi minorii neînsoțiți sau refugiații cu
dizabilități sau care trebuie să fie urgent evacuați medical;
25. subliniază că, în măsura în care nu este posibilă relocarea unor resortisanți ai țărilor
terțe, toate statele membre ar trebui încurajate să instituie și să pună în aplicare
programe de admisie umanitară;
Vizele umanitare
26. subliniază că vizele umanitare oferă persoanelor care au nevoie de protecție
internațională o modalitate de a ajunge în țări terțe pentru a solicita azil; invită statele
membre să valorifice toate posibilitățile existente pentru a acorda vize umanitare,
îndeosebi persoanelor vulnerabile, la ambasadele și birourile consulare ale UE din țările
de origine sau de tranzit;
27. consideră că persoanele care solicită protecție internațională ar trebui să poată solicita o
viză umanitară europeană direct la orice consulat sau ambasadă a statelor membre și că,
în urma acordării sale pe baza unei evaluări, viza umanitară i-ar permite titularului său
să intre pe teritoriul statului membru care eliberează viza pentru unicul scop de a
depune acolo o cerere de protecție internațională; prin urmare, consideră că este
necesară modificarea Codului de vize al Uniunii pentru a include dispoziții mai
specifice privind vizele umanitare;
Sistemul european comun de azil (SECA)
28. subliniază faptul că sunt necesare măsuri suplimentare pentru ca SECA să devină cu
adevărat uniform;
29. reamintește că o evaluare cuprinzătoare (sub forma unor rapoarte de evaluare elaborate
de Comisie) a aplicării acestui pachet, urmată de măsuri rapide în cazul în care
implementarea este nesatisfăcătoare în anumite state membre, este absolut necesară în
vederea creșterii gradului de armonizare;
30. constată, de exemplu, că cererile inadmisibile, cererile ulterioare, procedurile accelerate
și procedurile la frontieră sunt toate cazuri speciale, în care, prin reformarea Directivei
privind procedurile de azil, s-a încercat să se găsească un echilibru delicat între
eficiența sistemului și drepturile solicitanților, îndeosebi ale persoanelor vulnerabile, și
subliniază că un astfel de echilibru nu se poate atinge decât dacă legislația este pusă în
aplicare pe deplin și în mod adecvat;
31. subliniază importanța controlului judiciar asupra tuturor formelor de detenție în temeiul
legislației în materie de imigrație și azil; reamintește că atât dreptul internațional, cât și
Carta drepturilor fundamentale a UE impun statelor membre să analizeze alternative la
detenție; invită statele membre să aplice corect Directiva privind procedurile de azil și
Directiva privind condițiile de primire în ceea ce privește accesul în centrele de
detenție;
32. reamintește importanța reducerii numărului de apatrizi și încurajează statele membre să
introducă proceduri pentru stabilirea apatridiei și să împărtășească între ele bune
practici privind colectarea unor date fiabile despre apatrizi și despre procedurile de
stabilire a apatridiei;
280
Revizuirea Regulamentului Dublin III
33. constată că funcționarea Regulamentului Dublin III65
a suscitat numeroase întrebări
legate de echitatea și solidaritatea cu care se stabilește statul membru responsabil de
examinarea unei cereri de protecție internațională; remarcă faptul că actualul sistem nu
ia suficient în considerare presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă statele
membre situate la frontierele externe ale Uniunii; consideră că statele membre trebuie
să țină seama de dificultățile actuale generate de logica sistemului Dublin și că Uniunea
ar trebui să dezvolte o serie de opțiuni în favoarea solidarității atât între statele membre,
cât și față de migranții implicați;
34. subliniază faptul că presiunea exercitată asupra sistemului instituit prin Regulamentul
Dublin, prin numărul tot mai mare de migranți care sosesc în Uniune, a evidențiat
faptul că, în modul în care este implementat, sistemul nu a reușit să-și atingă
principalele două obiective: stabilirea unor criterii obiective și juste pentru distribuția
responsabilităților și oferirea unui acces rapid la protecție internațională; își reiterează
rezervele cu privire la criteriul prin care, în prezent, statul membru în care migranții
ajung inițial trebuie să fie responsabil de examinarea cererilor de protecție
internațională și consideră că acest criteriu ar trebui revizuit;
35. subliniază, în același timp, că incidența deplasărilor secundare pe teritoriul Uniunii
rămâne ridicată; consideră că este de la sine înțeles că, de la crearea sa, sistemul Dublin
nu a fost conceput pentru distribuirea responsabilităților între statele membre, ci
principalul său scop era stabilirea rapidă a răspunderii pentru tratarea unei cereri de azil
de către un singur stat membru;
36. recomandă ca criteriile pe care se bazează Deciziile de transfer să fie integrate direct în
normele fundamentale ale Uniunii pentru atribuirea responsabilității pentru gestionarea
cererilor de protecție internațională; subliniază că, în cadrul revizuirii Regulamentului
de la Dublin, trebuie revizuit conceptul de „solicitanți care au în mod clar nevoie de
protecție internațională”, deoarece cazurile migranților și refugiaților care nu se
încadrează în această categorie vor trebui totuși să fie gestionate de statul membru în
aceștia care ajung inițial;
37. consideră că Uniunea Europeană ar trebui să sprijine statele membre care primesc
numărul cel mai mare de cereri de azil atât financiar, cât și tehnic, în mod proporțional
și adecvat; consideră că motivul pentru recurgerea la măsurile de solidaritate și de
asumare în comun a responsabilității este de a îmbunătăți calitatea și funcționarea
SECA;
38. evidențiază faptul că o opțiune pentru revizuirea fundamentală a sistemului de la
Dublin ar fi colectarea centralizată a cererilor la nivelul Uniunii – considerând fiecare
solicitant de azil ca o persoană care solicită azil în Uniune, în ansamblul său, și nu într-
un anumit stat membru – și crearea unui sistem centralizat pentru atribuirea
responsabilității pentru toate persoanele care solicită azil în Uniune; sugerează că un
astfel de sistem ar putea prevedea anumite praguri pentru fiecare stat membru, în raport
65
Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013
de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de
examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de
către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
281
cu numărul de sosiri, ceea ce ar putea contribui eventual la descurajarea deplasărilor
secundare, deoarece toate statele membre ar fi implicate pe deplin în sistemul
centralizat și nu ar trebui să își mai asume în mod individual responsabilitatea pentru
repartizarea solicitanților în alte state membre; consideră că un astfel de sistem ar putea
funcționa pe baza unei serii de „puncte de acces” europene („hotspots”), de unde să se
facă distribuția în Uniune; subliniază că orice nou sistem de atribuire a responsabilității
trebuie să țină seama de conceptele-cheie de unitate a familiei și de interes superior al
copilului;
Recunoașterea reciprocă
39. ia act de faptul că, în prezent, statele membre recunosc deciziile în materie de azil ale
altor state membre numai când acestea sunt negative; reamintește că recunoașterea
reciprocă de către statele membre a deciziilor pozitive în materie de azil este un pas
logic în vederea punerii în aplicare corespunzătoare a articolului 78 alineatul (2) litera
(a) din TFUE, care prevede „un regim unitar de azil [...] valabil în toată Uniunea”.
Directiva privind protecția temporară
40. evidențiază faptul că, în cazul unui aflux masiv, Comisia, acționând din proprie
inițiativă sau după examinarea unei cereri din partea unui stat membru, poate propune
activarea punerii în aplicare a Directivei 2001/55/CE a Consiliului privind protecția
temporară („Directiva privind protecția temporară”)66
; observă că activarea propriu-zisă
necesită o decizie a Consiliului, adoptată cu majoritate calificată; ia act de faptul că
punerea în aplicare a directivei ar trebui activată atunci când există riscul ca sistemul de
azil al Uniunii să nu poată face față unui aflux masiv sau iminenței unui aflux masiv de
persoane strămutate; evidențiază totuși faptul că, de la adoptarea Directivei privind
protecția temporară în 2001, punerea în aplicare a acesteia nu a fost activată niciodată;
41. ia act de faptul că Directiva privind protecția temporară prevede și posibilitatea
evacuării persoanelor strămutate din țările terțe și că această evacuare ar permite
utilizarea coridoarelor umanitare, în cooperare cu UNHCR, statele membre fiind
obligate, dacă este cazul, să ofere toate facilitățile pentru obținerea vizelor;
42. consideră că sistemele de azil din unele state membre aflate în prima linie sunt deja în
mod clar saturate și că punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară ar fi
trebuit, conform logicii sale, să fi fost activată; solicită, în orice caz, definirea clară a
conceptului de „aflux masiv” în cadrul revizuirii acestei directive; înțelege că această
revizuire a Directivei privind protecția temporară poate fi inclusă în revizuirea
sistemului de la Dublin;
Integrarea
43. constată că participarea tuturor actorilor din societate este esențială și, prin urmare,
sugerează să se consolideze schimbul de bune practici în ceea ce privește măsurile de
integrare, respectându-se totodată competențele statelor membre în acest domeniu;
66
Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 prevede standarde minime pentru
acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsuri de
promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și
suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001, p. 12).
282
subliniază că măsurile de integrare pentru toți resortisanții din țări terțe aflați în situație
de ședere legală ar trebui să promoveze incluziunea, mai degrabă decât izolarea;
constată că autoritățile locale și regionale, printre care orașele, au un rol esențial în
procesele de integrare;
44. subliniază că statele membre gazdă trebuie să le ofere refugiaților sprijin și oportunități
pentru a se integra și a-și construi o viață în noua lor societate; constată că, în acest
sens, refugiaților ar trebui să li se asigure neapărat accesul la cazare, alfabetizare,
cursuri de limbă, dialog intercultural, educație și formare profesională, precum și acces
efectiv la structurile democratice ale societății, conform dispozițiilor Directivei privind
condițiile pentru protecția internațională67
; constată că, la fel ca și cetățenii Uniunii,
refugiații au atât drepturi, cât și obligații în statele membre gazdă; subliniază, prin
urmare, că integrarea este un proces bidirecțional și că respectarea valorilor pe care
Uniunea este întemeiată trebuie să facă parte din procesul de integrare, în egală măsură
cu respectarea drepturilor fundamentale ale refugiaților;
45. reamintește că, în conformitate cu articolul 15 din Directiva privind condițiile de
primire, statele membre decid în ce condiții se acordă solicitanților de protecție
internațională accesul la piața muncii, cu condiția ca acest acces să fie efectiv și să
corespundă calendarului prevăzut la alineatul (1) de la articolul respectiv; înțelege că, în
conformitate cu articolul 15 alineatul (2), din motive legate de politicile privind piața
forței de muncă, statele membre pot acorda prioritate cetățenilor Uniunii și
resortisanților statelor părți la Acordul privind Spațiul Economic European, precum și
resortisanților din țările terțe care au reședință legală;
46. consideră că, în cazul în care persoanele care beneficiază de protecție internațională în
cadrul Uniunii, primesc o ofertă de muncă într-un stat membru, altul decât cel în care li
s-a acordat protecție internațională, aceștia ar trebui să poată accepta această ofertă;
47. reafirmă faptul că o mai bună recunoaștere a calificărilor obținute în străinătate
reprezintă o modalitate practică de a se asigura că resortisanții țărilor terțe care se află
deja în Uniune se integrează mai bine și invită Comisia să prezinte propuneri adecvate
în acest sens;
48. încurajează programele de integrare private și comunitare destinate persoanelor care au
fost acceptate pentru relocare, în cooperare cu statele membre și comunitățile locale și
valorificând bunele practici puse în aplicare de acestea;
Unitatea familiei
49. încurajează statele membre să încerce să mențină familiile împreună, ceea ce va sprijini
perspectivele de integrare pe termen lung, având în vedere că persoanele se pot orienta
spre construirea unei noi vieți, în loc să își facă griji pentru membrii familiei rămași în
situații nesigure;
67
Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind
standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe
sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru
refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul
protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).
283
50. subliniază că statele membre ar trebui să depășească toate obstacolele juridice și
practice pentru a adopta mai rapid decizii privind reîntregirea familiei;
51. consideră că, până la revizuirea fundamentală a Regulamentului de la Dublin, este
important ca statele membre să utilizeze mai bine clauzele discreționare pentru a
respecta principiul unității familiei;
Copiii
52. subliniază poziția vulnerabilă a copiilor care ajung în Uniune și reiterează dreptul
fiecărui copil de a fi tratat ca un copil înainte de toate; solicită statelor membre să aplice
în totalitate dispozițiile specifice ale SECA privind minorii neînsoțiți, inclusiv în ceea
ce privește accesul la asistență juridică, tutelă, accesul la asistență medicală, cazare și
educație, dreptul de a li se vorbi într-o limbă pe care o înțeleg și de a fi intervievați de
ofițeri instruiți în mod adecvat; reiterează că statele membre nu ar trebui să țină în
detenție copii pe motiv că sunt migranți;
53. reamintește că minorii neînsoțiți și cei despărțiți de familie ar trebui să primească
sprijin și protecție și să fie informați, în conformitate cu interesul superior al copilului,
și că solicitările de reîntregire a familiei depuse de minorii neînsoțiți și cei despărțiți de
familie ar trebui urgentate;
54. ia act de faptul că un sistem eficient de tutelă și protecție a copiilor este fundamental
pentru a preveni abuzul, neglijarea și exploatarea copiilor lipsiți de îngrijire părintească;
subliniază importanța definirii unor orientări ale Uniunii pentru un sistem de tutelă, care
să vizeze furnizarea de sprijin și protecție corespunzătoare și să asigure tratamentul egal
al copiilor resortisanți ai UE și al copiilor străini;
55. consideră că procedura de determinare a vârstei ar trebui aplicată într-un mod mai puțin
invaziv, ar trebui să fie multidisciplinară și sigură, ar trebui să respecte integritatea
fizică a copiilor și demnitatea umană, acordând o atenție specială fetelor, și ar trebui
realizată de profesioniști și de experți independenți și calificați;
56. solicită statelor membre să colecteze date defalcate privind situația minorilor refugiați
și a celor migranți, în vederea îmbunătățirii capacității sistemelor de a-i integra;
Returnarea
57. înțelege că returnarea în condiții de siguranță a persoanelor care, în urma unei evaluări
individuale a cererii lor de azil, sunt considerate ca fiind neeligibile pentru acordarea
protecției în Uniune, este o acțiune care trebuie realizată ca parte a implementării
corespunzătoare a SECA;
58. recunoaște că, ținând seama de faptul că, în 2014, 36 % dintre resortisanții țărilor terțe
cărora li s-a ordonat să părăsească Uniunea au fost returnați efectiv, este necesară
îmbunătățirea eficacității sistemului de returnare al Uniunii;
59. consideră că, pentru creșterea eficienței readmisiilor și pentru garantarea coerenței
returnărilor la nivel european, va trebui să se adopte noi acorduri de readmisie ale UE,
care ar trebui să aibă prioritate în fața acordurilor bilaterale dintre statele membre și țări
terțe;
284
60. consideră că returnarea migranților ar trebui să fie realizată numai în condiții de
siguranță, respectând pe deplin drepturile procedurale și drepturile fundamentale ale
migranților în cauză și numai în cazul în care țara în care sunt returnați este sigură
pentru aceștia; reiterează, în acest sens, faptul că ar trebui privilegiate returnările
voluntare în locul celor forțate;
61. sugerează că orice încercare din partea statelor membre de a-i „împinge înapoi” pe
migranții care nu au avut posibilitatea să depună o cerere de azil contravine dreptului
Uniunii și dreptului internațional și sugerează Comisiei să ia măsurile corespunzătoare
împotriva tuturor statelor membre care încearcă să facă acest lucru;
O listă a țărilor de origine sigure
62. ia act de propunerea recentă a Comisiei de a întocmi, la nivelul Uniunii, o listă a țărilor
de origine sigure, modificând astfel Directiva privind procedurile de azil68
; observă că,
în cazul în care o astfel de listă adoptată la nivelul Uniunii devine obligatorie pentru
statele membre, ea ar putea fi, în principiu, un instrument important pentru facilitarea
procesului de azil, inclusiv a returnării;
63. regretă situația actuală în care statele membre aplică liste diferite, care conțin țări sigure
diferite, împiedicând astfel aplicarea uniformă și încurajând deplasările secundare;
64. subliniază, în orice caz, că o listă cu țări de origine sigure nu ar trebui să implice
ignorarea principiului conform căruia orice persoană trebuie să beneficieze de o
examinare individuală corespunzătoare a cererii sale de protecție internațională;
Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
65. ia act de faptul că, în septembrie 2015, Comisia a fost obligată să adopte 40 de decizii
de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de punerea în aplicare a SECA
împotriva a 19 state membre, care se adaugă celor 34 de cazuri pendinte; reiterează
faptul că Parlamentul ar trebui informat pe deplin cu privire la procedurile lansate de
Comisie împotriva statelor membre care nu au pus în aplicare sau nu au pus în aplicare
în mod corespunzător legislația Uniunii în acest domeniu;
66. subliniază din nou cât de esențial este ca, după ce legislația Uniunii a fost aprobată și
adoptată, statele membre să își respecte angajamentele și să pună în aplicare această
legislație;
67. ia act, de asemenea, de faptul că este imposibil să se evalueze în mod corespunzător
avantajele și dezavantajele anumitor elemente din SECA, din cauza faptului că
numeroase state membre încă nu au pus în aplicare pe deplin legislația;
Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO)
68. recomandă ca EASO să fie dezvoltat, pe termen lung, pentru a deveni principalul
coordonator al SECA, în vederea garantării aplicării comune a normelor acestui sistem;
reiterează faptul că, având în vedere că SECA devine un organism cu adevărat
68
Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind
procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013,
p. 60).
285
european, EASO trebuie să devină, dintr-un grup de experți din statele membre, o
veritabilă agenție a Uniunii care să ofere sprijin operațional statelor membre și la
frontierele externe; evidențiază, în acest sens, că acestuia trebuie să i se pună la
dispoziție finanțarea și resursele umane necesare pe termen scurt, mediu și lung;
69. observă că, în 2015, bugetul EASO pentru transfer, relocare și dimensiunea externă a
fost doar de 30 000 EUR; reiterează faptul că acest buget foarte limitat nu poate fi luat
în serios în contextul evenimentelor actuale din Mediterana și în contextul multiplelor
referiri făcute la EASO în deciziile de transfer; reamintește că vor fi necesare majorări
semnificative ale bugetului EASO, ale resurselor sale umane și ale sumelor pe care
acesta le alocă pentru transfer și relocare pe termen scurt, mediu și lung;
Frontex și propunerea de creare a unui nou sistem de pază europeană de frontieră și de
coastă
70. ia act de rolul recent al Frontex în acordarea de asistență tuturor navelor sau
persoanelor aflate în pericol pe mare și recunoaște contribuția sa, prin intermediul
operațiunilor comune Triton și Poseidon, la salvarea a numeroase vieți în Mediterana;
71. înțelege că sistemul de pază europeană de frontieră și de coastă nou propus este menit
să înlocuiască Frontex și să asigure o gestionare europeană integrată a frontierelor
externe în vederea gestionării eficace a migrației și a garantării unui nivel înalt de
securitate în Uniune, protejând în același timp libera circulație a persoanelor în cadrul
acesteia; în conformitate cu tratatele și protocoalele la acestea, ia act de faptul că statele
membre parte la acordurile Schengen, dar care nu fac încă parte din zona Schengen fără
controale la frontierele interne pot participa la toate acțiunile în temeiul noii propuneri
și/sau beneficia de pe urma acestora;
72. așteaptă cu interes negocierile privind propunerea din cadrul Parlamentului și al
Consiliului și între cei doi colegislatori în contextul procedurii legislative ordinare, în
conformitate cu articolul 294 din TFUE;
Schengen și gestionarea și securitatea frontierelor externe
73. reamintește că, de la crearea spațiului Schengen, Uniunea este un spațiu fără frontiere
interne, că statele membre ale spațiului Schengen au dezvoltat o politică comună în
etape privind frontierele externe ale spațiului Schengen și că logica inerentă a unui
astfel de sistem a fost întotdeauna aceea că abolirea controalelor la frontierele interne
trebuie să fie însoțită de măsuri compensatorii de consolidare a frontierelor externe ale
spațiului Schengen și de schimbul de informații prin intermediul Sistemului de
Informații Schengen („SIS”);
74. recunoaște că integritatea spațiului Schengen și abolirea controalelor la frontierele
interne depind de gestionarea eficace frontierelor externe, toate statele membre aplicând
standarde comune înalte la frontierele externe și realizând un schimb eficace de
informații între ele;
75. admite că Uniunea trebuie să își protejeze în mai mare măsură frontierele externe și să
dezvolte în continuare SECA și că sunt necesare măsuri pentru a spori capacitatea
spațiului Schengen de a aborda noile provocări cu care se confruntă Europa și a proteja
principiile fundamentale ale securității și liberei circulații a persoanelor;
286
76. evidențiază faptul că accesul pe teritoriul spațiului Schengen este în general controlat la
frontierele externe în temeiul Codului frontierelor Schengen și că, în plus, cetățenii din
numeroase țări terțe au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Schengen;
77. reiterează declarația făcută de UNHCR, potrivit căreia respectarea drepturilor
fundamentale și a obligațiilor internaționale nu poate fi garantată decât dacă procedurile
și planurile de operare reflectă aceste obligații prin orientări practice și clare pentru
personalul care își desfășoară activitatea la frontiere, fie acestea terestre, maritime sau
aeriene; subliniază necesitatea consolidării în continuare a mecanismului de protecție
civilă al Uniunii, pentru a răspunde evenimentelor cu efecte ample care afectează un
număr semnificativ de state membre;
78. subliniază din nou că, la fel ca în cazul legislației din domeniul azilului și migrației,
pentru ca legislația privind frontierele interne și externe să fie eficace, este esențial ca
măsurile convenite la nivelul Uniunii să fie puse în aplicare în mod corespunzător de
statele membre; subliniază că o mai bună punere în aplicare a măsurilor de către statele
membre la frontierele externe, în urma presiunilor crescute, este esențială și că acest
lucru va contribui în parte la calmarea temerilor legate de securitate are cetățenilor;
79. ia act de faptul că, la 15 decembrie 2015, Comisia a prezentat o propunere de revizuire
specifică a Codului frontierelor Schengen, propunând introducerea controalelor
sistematice ale tuturor resortisanților Uniunii (nu doar ale resortisanților țărilor terțe)
prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe ale spațiului Schengen;
80. consideră că spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări
pentru integrarea europeană; ia act de faptul că conflictul din Siria și alte conflicte din
regiune au dus la sosirea în Uniune a unui număr record de refugiați și migranți, fapt
care, la rândul său, a arătat că există deficiențe în unele zone ale frontierelor externe ale
Uniunii; este îngrijorat de faptul că, pentru a răspunde acestei situații, unele state
membre au simțit nevoia de a-și închide frontierele interne sau de a introduce temporar
controale la frontieră, punând astfel sub semnul întrebării buna funcționare a spațiului
Schengen;
Punctele de acces (hotspots)
81. reamintește că, potrivit abordării de tip „puncte de acces (hotspots)” prevăzute de
Comisie în Agenda sa europeană privind migrația, Agenția pentru frontiere, EASO,
Europol și Eurojust trebuie să ofere asistență operațională statelor membre în
conformitate cu mandatele lor respective;
82. evidențiază, în acest sens, că agențiile Uniunii au nevoie de resursele necesare pentru a-
și putea îndeplini sarcinile care le-au fost atribuite; insistă ca agențiile Uniunii și statele
membre să informeze pe deplin Parlamentul cu privire la activitatea desfășurată la
punctele de acces;
83. ia act de faptul că ambele decizii de transfer prevăd oferirea de sprijin operațional
Italiei și Greciei în punctele de acces, pentru a tria migranții încă de la sosirea lor,
pentru a înregistra cererile lor de protecție internațională, a oferi informații solicitanților
privind transferul, a organiza operațiunile de returnare pentru cei care nu au solicitat
protecție internațională și care altfel nu au dreptul de a rămâne sau pentru cei cărora li
s-a refuzat cererea, precum și pentru a facilita toate demersurile legate de procedura de
287
transfer;
84. solicită ca punctele de acces să fie înființate cât mai curând, pentru a oferi o asistență
operațională concretă acestor state membre; solicită acordarea de sprijin și resurse
tehnice și financiare statelor membre în care migranții ajung inițial, cum ar fi Italia ți
Grecia, pentru a asigura înregistrarea și trimiterea către autoritățile competente în mod
rapid și eficient a tuturor migranților care ajung în Uniune, respectându-li-se pe deplin
drepturile fundamentale; consideră că un sprijin rapid și eficient din partea Uniunii
pentru statele membre și acceptarea acestui sprijin sunt importante pentru încrederea
reciprocă;
85. recunoaște că unul dintre principalele obiective ale acestor puncte de acces este acela de
a permite Uniunii să acorde rapid protecție și asistență umanitară celor care au nevoie;
evidențiază că trebuie acordată o atenție deosebită pentru a se asigura că procesul de
împărțire a migranților în diferite categorii în aceste puncte de acces se desfășoară cu
respectarea deplină a drepturilor tuturor migranților; recunoaște totuși că identificarea
corespunzătoare a solicitanților de protecție internațională în punctul de intrare în
Uniune ar trebui să faciliteze funcționarea globală a unui SECA reformat;
Dreptul penal în materie de migrație
86. ia act de faptul că, în Planul său de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți,
Comisia declară că are în vedere o revizuire a Directivei 2004/81/CE a Consiliului
privind permisul de ședere eliberat resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale
traficului de persoane sau care au fost obiectul unei facilitări a imigrației ilegale și care
cooperează cu autoritățile competente;
87. consideră că o astfel de revizuire este necesară și ar trebui să se ia în considerare
introducerea unui sistem care să permită victimelor traficului de persoane și introducerii
ilegale de migranți să se exprime și să ajute în urmărirea penală efectivă a traficanților
și a celor care introduc în mod ilegal migranți, fără teama de a fi urmăriți penal ei înșiși;
88. ia act de faptul că Comisia are în vedere o revizuire a Directivei 2002/90/CE a
Consiliului de definire a facilitării intrării, tranzitului și șederii neautorizate; consideră
că nicio persoană care oferă diferite forme de asistență umanitară celor care au nevoie
de aceasta nu ar trebui incriminată și că dreptul UE ar trebui să reflecte acest principiu;
89. subliniază că un alt pas crucial în vederea dezmembrării rețelelor infracționale de
introducere ilegală a migranților și de trafic este acordarea de prioritate investigațiilor
financiare, deoarece identificarea și confiscarea profiturilor acestor rețele infracționale
sunt esențiale dacă se dorește slăbirea și, în cele din urmă, dezmembrarea lor; solicită,
în aceste sens, statelor membre să transpună imediat și în mod eficace cea de-a patra
Directivă în domeniul combaterii spălării banilor;
90. reamintește că, pentru a garanta că anchetele penale se desfășoară în mod eficace,
formarea personalului este esențială, astfel încât cei implicați să înțeleagă pe deplin
fenomenul pe care încearcă să îl contracareze și să fie capabili să îl recunoască dintr-un
stadiu incipient;
Cooperarea cu țările terțe
288
91. evidențiază că pilonul privind azilul și protecția internațională din cadrul abordării
globale în materie de migrație și mobilitate (AGMM) ar trebui dezvoltat în continuare,
implicând în mai mare măsură țările terțe; ia act de faptul că acțiunile actuale din acest
domeniu, desfășurate în cadrul programelor de protecție regionale (PPR) sau al
programelor regionale de dezvoltare și protecție (PRDP), se axează pe consolidarea
capacității în vederea combaterii rețelelor infracționale de introducere ilegală a
migranților și de trafic de persoane din țările terțe de origine și de tranzit; ia act, în
același timp, de faptul că componenta de relocare a acestor programe este în continuare
slabă; consideră că eforturile de consolidare a capacității și activitățile de relocare ar
trebui intensificate și desfășurate împreună cu țările terțe care adăpostesc populații de
refugiați importante;
92. recunoaște că instrumentul de bază care stabilește obiectivele politicilor externe ale
Uniunii în materie de migrație, azil și frontiere este AGMM; ia act de diferitele
instrumente pe care acest dispozitiv le include, printre care dialogurile regionale și
bilaterale, parteneriatele pentru mobilitate, agendele comune pentru migrație și
mobilitate, acordurile de readmisie, acordurile de facilitare a eliberării vizelor,
acordurile de exonerare de obligația de a deține viză, PPR și PRDP;
93. înțelege că dimensiunea externă ar trebui să se axeze pe cooperarea cu țările terțe în
vederea combaterii cauzelor profunde ale fluxurilor neregulamentare către Europa și a
abordării lor; înțelege că parteneriatele și cooperarea cu țările-cheie de origine, de
tranzit și de destinație ar trebui fie în continuare un element esențial, de exemplu prin
procesele de la Khartoum și Rabat, dialogul Africa-UE în materie de migrație și
mobilitate, procesul de la Budapesta și procesul de la Praga;
94. evidențiază faptul că Uniunea și statele sale membre trebuie să fie selective în sprijinul
acordat agențiilor de aplicare a legii din țările terțe, ținând seama de faptul că s-au
înregistrat cazuri în care aceste agenții au încălcat drepturile omului în cazul
migranților;
95. recomandă ca cooperarea cu țările terțe să implice evaluarea sistemelor de azil ale
acestor țări, sprijinul acordat refugiaților și capacitatea și voința lor de a combate
traficul de persoane și introducerea ilegală de migranți în și prin aceste țări;
96. invită Uniunea să ajute țările terțe să își dezvolte sistemele de azil și strategiile de
integrare pentru a le permite resortisanților țărilor terțe care au nevoie de protecție
internațională să solicite această protecție în țările respective; consideră că Uniunea
trebuie să adopte o abordare avantajoasă pentru toate părțile implicate în ceea ce
privește cooperarea cu țările terțe, și anume o abordare care să aducă rezultate pozitive
pentru Uniune, pentru țara terță implicată și pentru refugiații și migranții din țara terță
respectivă;
97. reamintește că Uniunea și-a intensificat cooperarea externă cu țările terțe în materie de
migrație și azil, pentru a răspunde în mod adecvat la actuala criză a refugiaților și a
lansat noi inițiative de cooperare, cum ar fi Planul comun de acțiune UE-Turcia;
subliniază, în acest sens, necesitatea ca toate părțile să își îndeplinească angajamentele
care decurg din planul comun de acțiune, inclusiv să abordeze cauzele profunde care au
determinat afluxul masiv de resortisanți sirieni și să intensifice cooperarea pentru
sprijinirea sirienilor aflați sub protecție temporară și a comunităților-gazdă din Turcia,
precum și necesitatea ca Turcia să își îndeplinească angajamentele de a împiedica
289
fluxurile de migrație neregulamentară de pe teritoriul său către Uniune;
Campaniile de sensibilizare
98. evidențiază faptul că numeroase persoane introduse ilegal sunt conștiente într-o
anumită măsură de riscurile cu care se vor confrunta dacă întreprind o călătorie
potențial periculoasă către Europa, dar decid totuși să facă acest lucru, întrucât
consideră că aceste riscuri sunt mai scăzute decât cele cu care s-ar confrunta dacă nu ar
migra;
99. salută faptul că Planul de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți leagă
lansarea unor noi campanii de sensibilizare de evaluarea celor existente; recomandă ca
orice astfel de campanii să includă informații cu privire la criteriile utilizate pentru
stabilirea statutului de protecție în Uniune, deoarece aceste informații i-ar putea
convinge pe unii migranți, care riscă să pornească într-o călătorie periculoasă doar
pentru a fi returnați dacă nu li se acordă protecție, să nu întreprindă călătoria;
Abordarea cauzelor profunde
100. reafirmă că Uniunea trebuie să adopte o strategie pe termen lung pentru a contribui la
contracararea factorilor care incită la migrație în țările terțe (conflictele, persecuția,
purificarea etnică, violența generalizată sau alți factori, cum ar fi sărăcia extremă,
schimbările climatice sau catastrofele naturale), care îi determină pe oameni să apeleze
la rețelele infracționale de introducere ilegală a migranților, întrucât ei văd în acestea
singura lor șansă de a ajunge în Uniune;
101. reamintește că Raportorul special al ONU pentru drepturile omului în cazul migranților
a solicitat, de asemenea, Uniunii să deschidă canale legale de migrație, care să le
permită migranților să utilizeze canale oficiale de intrare și de ieșire, în loc să fie
nevoiți să recurgă la rețele infracționale de introducere ilegală a migranților;
102. evidențiază faptul că creșterea recentă a afluxului de refugiați în Uniune a demonstrat
că recurgerea doar la măsuri preventive nu este suficientă pentru a gestiona fenomenul
migratoriu actual;
103. înțelege că, pe termen lung, este necesar un impuls mai puternic pentru a soluționa
aspectele geopolitice care afectează cauzele profunde ale migrației, deoarece
războaiele, sărăcia, corupția, foametea și lipsa oportunităților îi vor sili în continuare pe
oameni să fugă în Europa, dacă Uniunea nu va analiza modul în care poate contribui la
reconstrucția acestor țări; evidențiază că acest lucru înseamnă că Comisia și statele
membre trebuie să ofere banii necesari pentru a contribui la consolidarea capacității în
țările terțe, de exemplu prin facilitarea investițiilor și a educației, consolidarea și
punerea în practică a sistemelor de azil, ajutorul pentru o mai bună gestionare a
frontierelor și consolidarea sistemelor juridice și judiciare din aceste țări;
Finanțarea destinată țărilor terțe
104. ia act de faptul că principalul instrument de finanțare destinat finanțării țărilor terțe este
Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), care include singura finanțare
tematică globală a Uniunii pentru migrație din cadrul Programului privind bunurile
publice și provocările globale, care este administrat de Direcția Generală (DG)
290
Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO); ia act, de asemenea, de faptul că, așa
cum se întâmplă cu fondurile alocate direct statelor membre, în administrarea ICD sunt
implicate și alte DG-uri ale Comisiei și organe ale Uniunii, astfel încât asistența Uniunii
pentru țările învecinate este acordată de DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea
prin intermediul Instrumentului de asistență pentru preaderare, ajutorul umanitar este
acordat de DG Ajutor Umanitar și Protecție Civilă („ECHO”), iar Serviciul European
de Acțiune Externă („SEAE”) administrează instrumentul care contribuie la stabilitate
și pace; reamintește că, întrucât cele două fonduri gestionate de DG Migrație și Afaceri
Interne (HOME) – FAMI și FSI – au și o dimensiune externă, acest lucru înseamnă că
pe scena finanțării externe intervine o nouă parte interesată;
105. salută înființarea recentă a Fondului fiduciar de urgență pentru Africa și acordarea unui
buget de 1,8 miliarde EUR acestuia, fiind adăugat astfel un element suplimentar la
finanțarea țărilor terțe; invită statele membre să contribuie în continuare la acest fond;
106. recomandă ca, în conformitate cu AGMM, cei patru piloni tematici care abordează (i)
migrația și mobilitatea legale, (ii) migrația neregulamentară și traficul de ființe umane,
(iii) protecția internațională și (iv) impactul migrației asupra dezvoltării ar trebui să aibă
aceeași importanță în cadrul politicii externe și al finanțării Uniunii;
Transparența finanțării
107. ia act de faptul că politica UE în materie de migrație este implementată prin diferite
instrumente de politică, fiecare dintre acestea având obiective proprii, care nu sunt în
mod necesar corelate, iar coordonarea finanțării la nivelul numeroșilor actori implicați
este insuficientă; evidențiază faptul că fragmentarea liniilor bugetare și a
responsabilităților creează o structură managerială care ar putea îngreuna oferirea unei
priviri de ansamblu cuprinzătoare asupra modului în care sunt alocate și, în final,
utilizate diferitele fonduri disponibile; evidențiază, de asemenea, faptul că o astfel de
fragmentare îngreunează cuantificarea sumei totale cheltuite de Uniune pentru politica
în domeniul migrației;
108. consideră că trebuie oferită o astfel de privire de ansamblu cuprinzătoare asupra
finanțării Uniunii în materie de migrație, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii,
deoarece lipsa unei astfel de priviri de ansamblu reprezintă un obstacol clar în calea
transparenței și a unui proces solid de elaborare a politicilor; ia act, în acest sens, de
faptul că o opțiune posibilă ar putea fi crearea unui site de internet care să includă o
bază de date cu toate proiectele finanțate de Uniune în domeniul politicii migratorii;
subliniază că nevoia de transparență se aplică și în cazul liniilor bugetare, pentru a
asigura finanțarea corespunzătoare a tuturor obiectivelor politicii migratorii a Uniunii;
109. reamintește că impactul pozitiv al fondurilor UE în materie de migrație se bazează pe
procese la nivel național și la nivelul Uniunii pentru a asigura transparența,
monitorizarea eficientă și asumarea răspunderii și consideră că ar trebui să se acorde
atenție modului în care monitorizarea și evaluarea pot deveni procese permanente și nu
doar procese ex-post și că rolul Curții de Conturi ar trebui consolidat în acest sens; ia
act de faptul că ar trebui stabiliți indicatori calitativi și cantitativi comparabili pentru a
măsura impactul fondurilor UE și a contribui la evaluarea gradului în care aceste
fonduri și-au atins obiectivele;
Finanțarea suplimentară pentru migrație
291
110. salută punerea la dispoziție a unei finanțări suplimentare în cadrul bugetului Uniunii
pentru 2016, pentru a începe abordarea fenomenului migratoriu actual; evidențiază
faptul că cea mai mare parte a acestei noi finanțări reprezintă finanțare care face parte
din cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020 și care a fost devansată, ceea ce
înseamnă că Uniunea cheltuie astăzi ceea ce ar fi trebuit să cheltuie mâine;
111. este de acord că, deși propunerile bugetare făcute recent și finanțarea suplimentară
prevăzută în bugetul Uniunii pentru 2016, inclusiv utilizarea instrumentului de
flexibilitate, ar trebui salutate, finanțarea pe termen mediu și lung rămâne un motiv de
preocupare; este preocupat de faptul că majorarea sumelor propuse pentru liniile
bugetare în cadrul FAMI pe 2016 nu a fost însoțită de o propunere de revizuire a
resurselor globale disponibile pentru acest fond pentru perioada de finanțare 2014-
2020; înțelege că, dacă nu se schimbă nimic, rezultatul va fi acela că finanțarea în
cadrul FAMI se va epuiza cu mult înainte de 2020;
112. încurajează statele membre să fructifice pe deplin posibilitățile oferite de fonduri care
nu sunt legate direct de politica în materie de migrație, dar care pot fi utilizate pentru
finanțarea unor acțiuni în acest domeniu (de exemplu, acțiuni de integrare), cum ar fi
cele disponibile în cadrul Fondului social european, al Fondului de ajutor european
destinat celor mai defavorizate persoane, al programului Orizont 2020, al Fondului
european de dezvoltare regională și al programului „Drepturi și cetățenie”;
113. recomandă ca, în cadrul revizuirii CFM programate pentru sfârșitul anului 2016, să fie
puse la dispoziție resurse suplimentare substanțiale în cadrul bugetului Uniunii, la
rubrica 3, Cetățenie, libertate, securitate și justiție, astfel încât să fie disponibilă o
finanțare adecvată în raport cu tendințele migratorii și cu necesitățile financiare aferente
pentru politicile UE și ale statelor membre în materie de azil, migrație și integrare;
Implicarea societății civile
114. evidențiază că asigurarea finanțării operaționale constituie o provocare esențială pentru
ONG-uri, deoarece, în cea mai mare parte, finanțarea este legată de proiecte; afirmă că
inițiativele voluntarilor și cele ale societății civile care vizează acordarea de asistență
migranților ar trebui să fie promovate și, atunci când este cazul, finanțate de Comisie și
statele membre; invită statele membre și Comisia să încerce, atunci când este cazul și
este posibil, să finanțeze proiecte gestionate de organizațiile societății civile care
activează în domeniile migrației, integrării și azilului;
115. reiterează faptul că trebuie asigurată implicarea societății civile în elaborarea acțiunilor
Uniunii și a programelor naționale, în conformitate cu principiul parteneriatului, așa
cum este prevăzut în FAMI; propune să fie luată în considerare, la nivelul Uniunii,
consultarea regulată între Comisie și organizațiile relevante ale societății civile care își
desfășoară activitatea în domeniul migrației, azilului și integrării;
Tendințele demografice
116. ia act de faptul că, înainte de afluxul crescut de migranți în Uniune din 2015, potrivit
unui studiu al OCDE și al Comisiei din 2014, populația de vârstă activă (15-64 de ani)
din Uniune va scădea cu 7,5 milioane între 2013 și 2020 și, dacă migrația netă ar fi
exclusă din proiecții, scăderea ar fi chiar și mai accentuată, deoarece ar însemna o
reducere a populației de vârstă activă cu 11,7 milioane;
292
117. evidențiază totuși că, în noiembrie 2015, rata șomajului în rândul tinerilor în toate
statele membre era de 20 %;
118. ia act, de asemenea, de faptul că, conform proiecțiilor recente ale Eurostat, ponderea
persoanelor cu vârsta de 65 de ani sau mai mare, în comparație cu cea a persoanelor cu
vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, va crește de la 27,5 % la începutul lui 2013, la
aproape 50 % până în 2050; ia act de faptul că acest lucru ar însemna o modificare a
raportului actual de la patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta
de 65 de ani sau mai mult la doar două persoane de vârstă activă pentru fiecare
persoană cu vârsta de 65 de ani sau mai mult;
Migrația legală a forței de muncă
119. menționează că temeiul juridic pentru gestionarea migrației legale la nivelul Uniunii
este stabilit la articolul 79 din TFUE;
120. înțelege că articolul 79 alineatul (5) rezervă în mod specific statelor membre dreptul de
a stabili volumul admiterii pe teritoriul acestora a resortisanților unor țări terțe,
provenind din țări terțe, în căutarea unui loc de muncă;
121. evidențiază faptul că Strategia Europa 2020 a identificat necesitatea unei politici
cuprinzătoare în materie de migrație a forței de muncă și a unei mai bune integrări a
migranților, pentru a se îndeplini obiectivele Uniunii în materie de creștere inteligentă,
sustenabilă și favorabilă incluziunii;
122. ia act de faptul că actualul cadru legislativ al Uniunii care reglementează accesul
resortisanților din țările terțe pe piața muncii din Uniune este destul de fragmentat,
deoarece se axează pe categorii specifice de lucrători mai degrabă decât pe
reglementarea, în general, a tuturor lucrătorilor migranți;
123. consideră că, pe termen lung, Uniunea va trebui să stabilească norme mai generale
pentru a reglementa intrarea și șederea resortisanților din țările terțe care caută un loc
de muncă în UE, pentru a umple lacunele identificate pe piața muncii din Uniune;
Necesitatea de a îmbunătăți datele
124. solicită o viziune cuprinzătoare asupra pieței muncii din Uniune, ca o condiție
preliminară esențială pentru dezvoltarea politicilor în domeniul pieței muncii;
evidențiază că este necesar să se dezvolte instrumente pentru o mai bună identificarea și
anticipare a nevoilor prezente și viitoare ale pieței muncii din Uniune; sugerează, în
acest sens, că instrumentele existente, cum ar fi cele dezvoltate de Centrul European
pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) sau OCDE, ar putea fi
îmbunătățite și chiar fuzionate cu statisticile internaționale privind oferta potențială de
forță de muncă din țările terțe, pentru a oferi o imagine mai exactă asupra situației;
125. consideră că îmbunătățirea datelor și a instrumentelor de analiză a acestor date nu poate
decât să îi ajute pe factorii de decizie politică să stabilească viitoarele politici în materie
de migrație și că Uniunea și statele membre ar trebui să identifice lacunele de pe
propriile piețe ale muncii, ceea ce ar contribui la ocuparea unor locuri de muncă care,
altfel, ar rămâne vacante;
Exploatarea prin muncă
293
126. ia act de faptul că exploatarea prin muncă poate avea loc ca o consecință a traficului de
persoane sau a introducerii ilegale de migranți, sau chiar în absența acestora, astfel
încât, în unele state membre în care exploatarea nu este încadrată penal, cei care
exploatează migranții în situație neregulamentară nu sunt trași la răspundere;
127. regretă faptul că riscul scăzut de identificare și/sau urmărire penală a angajatorilor care
exploatează munca migranților în situație neregulamentară constituie un factor
important al exploatării prin muncă, în special în sectoarele cele mai expuse acestui risc
(agricultura, construcțiile, hotelurile și restaurantele, muncile casnice și serviciile de
îngrijire); recomandă, pentru a rezolva această situație de impunitate, în primul rând, să
se asigure incriminarea și pedepsirea corespunzătoare în temeiul dreptului național a
tuturor cazurilor grave de exploatare prin muncă și, în al doilea rând, să se intensifice
inspecțiile la locul de muncă în sectoarele vulnerabile;
128. ia act de faptul că, în prezent, multe state membre incriminează exploatarea prin muncă
doar atunci când aceasta are loc ca o formă de trafic, ceea ce lasă o lacună importantă în
toate cazurile în care exploatatorii nu au fost implicați în traficul de persoane sau
implicarea lor nu poate fi dovedită;
129. reiterează faptul că procedurile speciale care facilitează depunerea plângerilor,
prevăzute de Directiva 2009/52/CE de stabilire a standardelor minime privind
sancțiunile și măsurile la adresa angajatorilor de resortisanți din țări terțe aflați în
situație de ședere ilegală („Directiva privind sancțiunile împotriva angajatorilor”), ar
trebui puse în aplicare pe deplin și aplicate corect; consideră că este necesară o
protecție sporită a victimelor traficului și a migranților introduși ilegal în Uniune care
cooperează și facilitează urmărirea penală a traficanților și/sau a persoanelor care
introduc ilegal migranți; sugerează că, în plus, ar trebui sprijinită înființarea unei
coaliții europene a întreprinderilor împotriva traficului de persoane, așa cum s-a propus
în Strategia împotriva traficului de persoane din 2014, cu scopul de a dezvolta lanțuri
de aprovizionare care nu implică traficul de persoane;
130. consideră că, în cele din urmă, toate eforturile de eradicare a exploatării prin muncă
trebuie depuse dintr-o dublă perspectivă: o urmărire penală eficace a angajatorilor
abuzivi, alături de protecția victimelor acestui tip de exploatare;
294
Revizuirea cărții albastre
131. reamintește că, în Agenda privind migrația, Comisia și-a anunțat intenția de a revizui
Directiva privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru
ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate („Directiva privind cartea albastră”),
concentrându-se în special pe domeniul de aplicare (posibila includere a
întreprinzătorilor care doresc să investească în Europa) și îmbunătățind normele privind
mobilitatea în cadrul UE;
132. reiterează faptul că raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei actuale
privind cartea albastră subliniază lacunele acesteia, inclusiv nivelul foarte limitat de
armonizare determinat de competențele discreționare ample pe care aceasta le acordă
statelor membre, în special dreptul statelor membre de a menține sisteme naționale
paralele;
133. consideră, de asemenea, că este clar că directiva ar trebui să vizeze nu doar persoanele
înalt calificate, ci și anumite ocupații care necesită calificări înalte, pentru care s-a
dovedit că există un deficit al forței de muncă; consideră, în plus, că revizuirea cărții
albastre ar trebui să fie ambițioasă și cu obiective specifice și că ar trebui să încerce să
elimine inconsecvențele din actuala directivă, în special în ceea ce privește sistemele
naționale paralele; recomandă să se aibă în vedere revizuirea domeniului de aplicare
pentru a-i include pe resortisanții din țările terțe care ar putea contribui la acoperirea
lacunelor identificate pe piețele muncii din Uniune;
134. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și
Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre și EASO, Frontex, Europol,
Eurojust, FRA, eu-LISA, Consiliului Europei, Comitetului Regiunilor și Comitetului
Economic și Social European.
295
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0104
Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT)
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la Programul privind
o reglementare adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective
(2014/2150(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Acordurile interinstituționale privind o mai bună legiferare69
,
– având în vedere modalitățile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile
competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru punerea în aplicare a
articolului 294 alineatul (4) din TFUE în cazul acordurilor în prima lectură,
– având în vedere Rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la adecvarea
reglementărilor UE și la subsidiaritate și proporționalitate – al 19-lea raport privind o
mai bună legiferare pe anul 201170
,
– având în vedere Rezoluția sa din 27 noiembrie 2014 referitoare la revizuirea orientărilor
Comisiei privind evaluările de impact și rolul testului privind IMM-urile71
,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2014 referitoare la măsurile luate în urma
delegării competențelor legislative și a controlului de către statele membre al exercitării
competențelor de executare de către Comisie72
,
– având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2012 privind cel de al 18-lea raport cu
tema „O mai bună legiferare” – Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității
(2010)73
,
– având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o mai bună
legiferare, subsidiaritate și proporționalitate și o reglementare inteligentă74
,
69
JO C 321, 31.12.2003, p. 1, Texte adoptate la 9 martie 2016, P8_TA(2016)0081. 70
Texte adoptate, P7_TA(2014)0061. 71
Texte adoptate, P8_TA(2014)0069. 72
Texte adoptate, P7_TA(2014)0127. 73
JO C 353 E, 3.12.2013, p. 117. 74
JO C 51 E, 22.2.2013, p. 87.
296
– având în vedere Rezoluția sa din 8 iunie 2011 referitoare la garantarea unor evaluări de
impact independente75
,
– având în vedere concluziile Consiliului din 4 decembrie 2014 referitoare la
reglementarea inteligentă,
– având în vedere Raportul Comisiei referitor la Programul privind o reglementare
adecvată și funcțională (REFIT): situația actuală și perspective(COM(2014)0368),
– având în vedere comunicările anterioare ale Comisiei privind reglementarea adecvată și
funcțională a UE (COM(2012)0746 și COM(2013)0685),
– având în vedere Raportul Comisiei referitor la subsidiaritate și proporționalitate (al 19-
lea raport privind o mai bună legiferare pe anul 2011) (COM(2012)0373),
– având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Reglementarea inteligentă – luarea în
considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii” (COM(2013)0122),
– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind monitorizarea și
consultarea cu privire la reglementarea inteligentă pentru IMM-uri (SWD(2013)0060),
– având în vedere Comunicarea Comisiei privind reglementarea inteligentă în Uniunea
Europeană (COM(2010)0543),
– având în vedere Orientările Comisiei privind consultarea părților interesate pe anul
2014,
– având în vedere Raportul final din 24 iulie 2014 al Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă, intitulat „Reducerea birocrației în Europa – moștenire și perspective” și, în special, opinia contrară exprimată în anexa 12 de patru membrii ai Grupului la nivel înalt pe fondul unei pledoarii în favoarea lucrătorilor, a sănătății publice, a mediului și a consumatorilor,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 10 decembrie
201476
,
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O mai bună
legiferare pentru rezultate mai bune - o agendă a UE” (COM(2015)0215),
– având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu
intitulată „Propunere de acord interinstituțional privind o mai bună legiferare”
(COM(2015)0216),
– având în vedere Decizia Comisiei privind crearea platformei REFIT C(2015)3261 și
Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma REFIT - structură și mod de lucru”
(C(2015)3260),
75
JO C 380 E, 11.12.2012, p. 31. 76
documentul CESE INT/750.
297
– având în vedere hotărârea Președintelui Comisiei Europene privind instituirea unui
Comitet independent de control normativ, C(2015)3263, Comunicarea Comisiei
intitulată „Comitetul de control normativ - misiune, sarcini și personal” (C(2015)3262)
și Comunicarea Comisiei privind expunerea de motive standard (C(2015)3264/2),
– având în vedere Documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Orientări pentru
o mai bună legiferare” (SWD(2015)0111),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizele Comisiei pentru
ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
siguranță alimentară și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-
0208/2015),
A. întrucât programul REFIT reprezintă o componentă centrală a noii strategii a Comisiei
pentru o mai bună legiferare;
B. întrucât programul REFIT vizează consolidarea procedurilor pentru o mai bună
legiferare, simplificarea dreptului UE și reducerea poverilor administrative și
normative, precum și angajarea pe calea către buna guvernanță având la bază politici
elaborate pornind de la date concrete, în care evaluările de impact și evaluările ex post
joacă un rol esențial, fără să înlocuiască deciziile politice;
C. întrucât Comisia a instituit o nouă platformă REFIT, menită să sprijine activitatea
Comisiei în cadrul programului REFIT, care este alcătuită din două grupuri: „grupul
reprezentanților guvernelor”, format din experți la nivel înalt din administrația publică a
fiecărui stat membru, și „grupul părților interesate”, compus din maximum 20 de
experți, doi dintre aceștia reprezentând Comitetul Economic și Social European și
Comitetul Regiunilor, ceilalți fiind reprezentanți ai sectorului economic, inclusiv ai
IMM-urilor, ai partenerilor sociali și ai organizațiilor societății civile;
D. întrucât tabloul de bord anual REFIT permite evaluarea progreselor înregistrate în toate
domeniile de politică și a fiecărei inițiative identificate de Comisie, inclusiv acțiunile
întreprinse de Parlamentul European și de Consiliu;
E. întrucât Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 2003 a devenit
caduc din perspectiva mediului legislativ actual, creat prin Tratatul de la Lisabona;
F. întrucât, în ultimii ani, agenda privind o mai bună legiferare a contribuit totuși la
îmbunătățirea practicilor legislative; întrucât numărul mare de denumiri și programe
diferite introduse de Comisie în acest domeniu, cum ar fi „mai buna reglementare”,
„mai buna legiferare”, „reglementarea inteligentă”, „reglementarea adecvată”, „a gândi
mai întâi la scară mică”, „verificarea adecvării”, „ABR+” nu asigură claritatea și
transparența necesare cu privire la obiectivele măsurilor, în special pentru cetățeni și,
prin urmare, ar trebui combinate mai bine;
G. întrucât prin Comunicarea sa din 19 mai 2015, intitulată „O mai bună legiferare pentru
rezultate mai bune - o agendă a UE”, Comisia a propus o abordare coerentă și holistică
pentru o mai bună legiferare, care ia în considerare întregul ciclu politic al procesului
de legiferare și implică interacțiunea orientată a tuturor instituțiilor și întrucât, din acest
298
motiv, comunicarea va fi atent analizată de Parlament cu scopul de a obține cele mai
bune rezultate cu putință în interesul cetățenilor Uniunii;
H. întrucât scopurile și obiectivele Uniunii, stipulate la articolul 3 din TUE, prezintă, toate,
aceeași importanță; întrucât Comisia subliniază faptul că Programul REFIT nu pune sub
semnul îndoielii obiectivele politicilor existente și nici nu ar trebui să afecteze negativ
sănătatea și siguranța cetățenilor, consumatorii, lucrătorii sau mediul;
I. întrucât, în cea de a doua jumătate a anului 2014, Comisia a desfășurat consultări
publice referitoare la revizuirea orientărilor sale privind evaluările de impact și
consultarea părților interesate;
J. întrucât Comisia a aplicat, pentru prima dată, atunci când și-a stabilit programul de
lucru pe 2015, așa-numitul principiu al discontinuității politice ca justificare pentru
retragerea unui număr uriaș de propuneri legislative pendinte;
K. întrucât, în programul său de lucru pe 2015, Comisia a preconizat să își concentreze
activitatea asupra provocărilor economice și sociale majore, iar noua sa structură
urmărește să garanteze o abordare politică mai coerentă, mărind prin aceasta
transparența în UE și, astfel gradul de acceptare în rândul cetățenilor;
Mai buna reglementare
1. ia act de decizia Președintelui Comisiei, Juncker, de a încredința portofoliul mai bunei
reglementări primului vicepreședinte al Comisiei, ceea ce constituie un răspuns la
solicitările în acest sens ale Parlamentului și scoate în evidență marea importanță
politică a acestei chestiuni; se așteaptă ca această numire să aibă ca rezultat o legislație
europeană de cea mai bună calitate cu putință, care să satisfacă așteptările cetățenilor și
ale părților interesate și să garanteze că obiectivele politicilor publice, inclusiv cele
legate de consumatori, de mediul ambiant și cele legate de standardele sociale și de
siguranță nu sunt periclitate;
2. relevă faptul că o mai bună reglementare acoperă „cultura” administrației publice la
toate nivelurile Uniunii Europene, ținând seama de birocratizarea excesivă la nivelul
Uniunii, precum și de nevoia unei simplificări a acestei legislații, și include
implementarea și aplicarea actelor Uniunii la nivel european, precum și național,
regional și local, în scopul asigurării bunei administrări și a „conduitei favorabile
Europei” la toate nivelurile;
3. subliniază că Comisia ar trebui să acorde prioritate elaborării anumitor măsuri și să se
concentreze asupra calității legislației și a mai bunei puneri în executare a legislației
existente și nu asupra numărului de acte legislative; subliniază, în acest sens, că nu
costurile, ci calitatea legislației singurul reper adecvat și că programul REFIT nu
trebuie utilizat pentru a submina sustenabilitatea niciunor standarde sociale, de muncă,
de mediu sau legate de consumatori;
4. sugerează ca Comisia să analizeze introducerea unor „clauze de caducitate” în cuprinsul
inițiativelor legislative limitate în timp, cu condiția ca aceasta să nu conducă la
nesiguranță juridică, și să includă, dacă este cazul, în măsurile legislative „clauze de
revizuire” pentru evaluarea regulată a relevanței permanente a acestora la nivel
european;
299
5. relevă faptul că, de obicei, un standard european înlocuiește 28 de standarde naționale,
ceea ce consolidează piața internă și conduce la mai puțină birocrație;
6. salută pachetul de măsuri din 19 mai 2015 urmărind mai buna reglementare; sprijină
angajamentul permanent manifestat de Comisie față de agenda pentru o mai bună
legiferare; subliniază faptul că activitatea prevăzută în comunicarea REFIT ar trebui să
fie privită ca un proces continuu, care să asigure că legislația în vigoare la nivel
european este adecvată scopului, să contribuie la atingerea obiectivului comun al
legiuitorilor și să răspundă așteptărilor cetățenilor, în particular ale angajaților, ale
întreprinderilor și ale altor părți interesate;
7. ia act de angajamentul Comisiei referitor la un nou acord interinstituțional privind mai
buna legiferare care să țină seama de modificările introduse de Tratatul de la Lisabona
și de Acordul-cadru dintre Parlament și Comisie, să consolideze cele mai bune practici
din domenii ca planificarea legislativă, evaluările impactului, controalele sistematice
ex-post ale legislației UE și implementarea și utilizarea actelor delegate și a celor de
punere în aplicare, și ia act de încheierea negocierilor;
8. salută asigurările date de Comisie că strategia sa privind o mai bună legiferare nu
vizează dereglementarea anumitor domenii de politică sau punerea sub semnul
întrebării a valorilor esențiale, precum protecția socială, protecția mediului și drepturile
fundamentale, inclusiv dreptul la sănătate;
9. recunoaște activitatea intensă, pe termen lung, a Grupului la nivel înalt al părților
interesate independente, care a prezentat propuneri vizând reducerea poverilor
administrative ale Comisiei Europene și a identificat bune practici transpunere în
practică a legislației UE în statele membre într-un mod cât mai puțin birocratic cu
putință; ia act de faptul că patru membri ai Grupului la nivel înalt al părților interesate
independente s-au pronunțat împotriva mai multora dintre concluziile prezentate în
raportul final al grupului cu privire la poverile administrative și au formulat o opinie
contrară; se așteaptă ca Comisia să țină seama de preocupările tuturor părților interesate
implicate în proces;
10. subliniază importanța dialogului social și a respectării autonomiei partenerilor sociali;
subliniază, în particular cu referire la articolul 9 din TFUE, că, în conformitate cu
articolul 155 din TFUE, partenerii sociali pot încheia acorduri care pot fi constitui baza
pentru o legislație europeană la cererea comună a părților semnatare; se așteaptă ca
Comisia să respecte autonomia părților și acordurile negociate ale acestora și să ia în
serios preocupările lor, și subliniază că agenda privind o mai bună reglementare nu ar
trebui să servească drept pretext pentru a trece cu vederea sau a ocoli acordurile
încheiate între partenerii sociali și, în consecință, ar respinge orice evaluări de impact
având ca obiect acordurile partenerilor sociali;
11. relevă că, în cursul legislaturii parlamentare anterioare, alegerea între actele de punere
în aplicare și actele delegate a generat numeroase dispute interinstituționale; consideră
că, din această cauză, este important să se elaboreze orientări specifice, așa cum a
solicitat Parlamentul European în rezoluţia sa adoptată la 25 februarie 2014;
12. salută anunțul Comisiei privind simplificarea gestionării fondurilor disponibile în
cadrul politicii agricole comune (PAC), al fondurilor structurale și de investiții
europene și al programului Orizont 2020;
300
Transparența și consultarea părților interesate
13. salută recunoașterea de către Comisie a rolului important jucat de procesul de
consultare în cadrul Programului REFIT; relevă faptul că, în conformitate cu articolul
11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor UE li se cere să mențină un dialog deschis,
transparent și regulat cu reprezentanții asociațiilor societății civile; le solicită
instituțiilor să acorde o atenție specială dialogului obligatoriu și regulat cu asociațiile
reprezentative și cu societatea civilă;
14. observă că, prin creșterea transparenței, UE poate funcționa mai eficient, iar încrederea
societății civile în UE poate fi consolidată;
15. salută, în acest sens, afirmația Comisiei potrivit căreia dialogul cu cetățenii, partenerii
sociali și alte părți interesate din mediul economic sau societatea civilă să contribuie la
elaborarea unei legislații a UE transparente, eficace și coerente și sprijină intenția
Comisiei de a indica cu mai multă exactitate în ce fel ajunge la propunerile pe care le
prezintă, de exemplu sub forma unor texte legislative sau comunicări ale Comisiei;
16. constată că, în cadrul strategiei sale privind mai buna legiferare, Comisia acordă un rol
semnificativ mai mare consultărilor publice; ia act de faptul că în viitor Comisia va
desfășura perioade de consultări publice de 12 săptămâni a) înainte de elaborarea de noi
propuneri legislative și b) atunci când legislația existentă este evaluată și face obiectul
verificării adecvării și c) cu privire la foile de parcurs și evaluările de impact ex-ante;
observă, de asemenea, că și ulterior adoptării unei propuneri, Comisia va da
posibilitatea cetățenilor și părților interesate de a-și exprima punctul de vedere cu
privire la o propunere în interval de opt săptămâni și va comunica pozițiile exprimate
Consiliului și Parlamentului;
17. în acest context, îi solicită Comisiei să asigure o evaluare echilibrată și transparentă a
pozițiilor și reacțiilor formulate de toți participanții la procesul de consultări și în
special să garanteze că consultările publice nu pot fi utilizate abuziv în interesul unor
organizații ale părților interesate bine finanțate și organizate; invită Comisia să publice
concluziile consultărilor;
18. observă că evaluările de impact ar trebui publicate doar din momentul în care Comisia a
adoptat inițiativa politică în cauză; din perspectiva transparenței deciziilor Comisiei,
consideră că este necesar ca evaluările de impact să fie publicate și în cazul în care
Comisia decide să nu inițieze o propunere legislativă;
19. remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și
Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile;
constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut
consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și
locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE; observă că
ambele organisme consultative, conform legislației actuale, pot fi consultate în prealabil
de Parlament, Consiliu și Comisie, de fiecare dată când Parlamentul și Consiliul
consideră că ar fi nimerit; opinează că, dacă sunt consultate cu privire la chestiuni
specifice și cu suficient de mult timp înainte, valorificându-li-se cunoștințele specifice,
ele pot contribui la atingerea obiectivelor legate de mai buna legiferare;
301
20. consideră că ar trebui să existe o implicare mai mare din partea autorităților regionale și
locale în elaborarea politicilor UE, în special prin luarea în considerare a cunoștințelor
de specialitate și a experienței acumulate de statele membre la nivelurile regional și
local într-un stadiu timpuriu al pregătirii legislației; remarcă faptul că toate instituțiile
trebuie să respecte principiile subsidiarității și al proporționalității în activitățile lor
legislative;
21. salută intenția Comisiei să sporească transparența procesului legislativ și să implice mai
mult cetățenii și părțile interesate în întregul proces;
22. salută decizia Comisiei ca în viitor să desfășoare consultări publice de patru săptămâni
și în cazul propunerilor de acte delegate sau acte importante de punere în aplicare
înainte ca statele membre să voteze cu privire la poziția lor în comisia competentă;
23. invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea, prin intensificarea
participării și consultării părților interesate și prin folosirea celei mai directe metode cu
scopul de a permite cetățenilor UE să participe la luarea deciziilor;
24. ia act de noua rubrică de pe site-urile Comisiei „Reducerea poverilor - Spune-ți
părerea” (Lighten the Load – Have your Say) vizând mai buna legiferare și solicită o
analiză echilibrată și transparentă a comentariilor introduse, efectuată de Comisie și
noua platformă REFIT; consideră că procesele și deliberările din cadrul grupului
REFIT nu ar trebui să fie greoaie și că grupul ar trebui să fie un organism capabil să
formuleze răspunsuri rapide și să lucreze cu mai multă minuțiozitate în cadrul
procesului dedicat legislației europene; consideră că consultările găzduite de site-ul
Comisiei nu pot înlocui consultările publice cu părțile interesate;
Evaluările de impact și valoarea adăugată europeană
25. observă că evaluările de impact constituie un instrument important de sprijinire a
procesului decizional din toate instituțiile UE și joacă un rol semnificativ în ceea ce
privește mai buna reglementare; în această privință, le solicită Comisiei și statelor
membre să-și onoreze cu mai multă rigurozitate angajamentele și să evalueze cu aceeași
rigurozitate impactul legislației viitoare și a celei existente; subliniază, însă, că aceste
evaluări nu sunt un înlocuitor al evaluărilor și deciziilor politice și că libertatea
membrilor Parlamentului European de a-și desfășura activitatea politică nu trebuie să
fie limitată în niciun fel;
26. consideră că o evaluare a competitivității ar trebui să constituie o parte importantă a
procesului de evaluare a impactului; consideră că orientările revizuite propuse în
proiect ar trebui să includă îndrumări cu privire la modul în care ar trebui evaluat
impactul asupra competitivității și ponderea care ar trebui să i se dea în analiza finală;
sprijină prezumția actuală că propunerile care au un impact negativ asupra
competitivității nu ar trebui să fie adoptate de Comisie, cu excepția cazului în care sunt
prezentate dovezi privind beneficii necuantificabile semnificative;
27. consideră că principiile unei mai bune reglementări ar trebui să se aplice în egală
măsură deciziilor privind legislația secundară și celor privind legislația primară; îi
solicită Comisiei ca, acolo unde este cazul, actele delegate și actele de punere în
aplicare să fie însoțite de o evaluare a impactului, inclusiv de consultarea părților
interesate;
302
28. consideră că evaluările de impact trebuie să fie cuprinzătoare, că se impune în special o
evaluare echilibrată a consecințelor economice, sociale și ambientale și că trebuie să se
evalueze impactul asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a egalității dintre
femei și bărbați; subliniază că analiza costuri/beneficii nu constituie decât unul dintr-un
număr mai mare de criterii;
29. menționează că în numeroase state membre, ca Suedia, Republica Cehă, Regatul
Țărilor de Jos, Regatul Unit și Germania există organisme independente care sprijină în
mod constructiv guvernele în legătură cu procesele legislative, cu scopul de a reduce
birocrația pentru întreprinderi și cetățeni și de a diminua, în mod cuantificabil și
verificabil, costurile legate de obligațiile de informare; remarcă faptul că ar putea fi
luate în considerare cele mai bune practici și cunoștințele de specialitate ale
organismelor de resort existente; ia act de transformarea Comitetului de evaluare a
impactului din cadrul Comisiei (IAB) într-un „Comitet de control normativ”
independent (RSB) și se așteaptă ca includerea unor experți independenți să aibă efecte
benefice asupra procesului de evaluare a impactului în cadrul Comisiei; insistă asupra
faptului că acest Comitet de control normativ are exclusiv un rol consultativ și nu
trebuie să emită avize cu caracter obligatoriu; insistă asupra faptului că evaluările de
impact trebuie să fie consecvente și să țină cont, printre altele, de orice modificare
introdusă în faza de consultare între servicii și să se bazeze, inter alia, pe o estimare a
costurilor suplimentare pe care le-ar suporta statele membre în cazul în care nu ar exista
o soluție la nivel european; consideră că avizul RSB ar trebui să însoțească propunerea
legislativă finală; propune ca, în cadrul viitoarelor negocieri privind acordul
interinstituțional, să se analizeze dacă un Comitet de control normativ ar putea servi
interesului comun al instituțiilor ca organism pur consultativ;
30. salută faptul că, actualmente, grupurile de lucru ale Consiliului analizează evaluările de
impact ale Comisiei pe baza unei liste de verificare orientative într-un stadiu timpuriu al
dezbaterii pe marginea propunerilor legislative; regretă, însă, faptul că Secretariatul
Consiliului nu are încă o unitate proprie de evaluare a impactului și consideră că soluția
menționată mai sus ar putea ajuta Consiliul să se achite de obligația care îi revine de a
evalua modificările de fond ale propunerilor Comisiei;
31. subliniază că Parlamentul European a instituit o Direcție proprie de evaluare a
impactului și valoare adăugată europeană, care oferă o gamă largă de servicii în materie
de evaluări de impact ex-ante și ex-post pentru comisiile parlamentare și evaluează
valoarea adăugată a politicii actuale sau viitoare a UE, precum și opțiunile politice în
domeniul științei și tehnologiei; constată că, potrivit informațiilor furnizate de Comisie,
în legătură cu modificările aduse propunerilor Comisiei au fost realizate aproximativ 20
de evaluări de impact interne ale Parlamentului; le reamintește comisiilor de specialitate
ale Parlamentului să utilizeze în mai mare măsură propriile instrumente de evaluare a
impactului, îndeosebi atunci când se preconizează modificarea substanțială a propunerii
inițiale a Comisiei; relevă, însă, faptul că, în felul acesta, nu trebuie să fie limitată marja
de manevră de care dispun membrii Parlamentului European;
32. reamintește că trebuie să se țină seama de fiecare dintre principiile pe care se
întemeiază Uniunea, inclusiv de principiile subsidiarității și al proporționalității; invită
toate instituțiile UE să analizeze întotdeauna efectele pe termen scurt și lung ale
legislației;
303
33. remarcă faptul că, pentru finalizarea evaluărilor de impact și a analizei subsidiarității, s-
ar putea recurge în continuare la o perioadă de reflecție, după încheierea negocierilor
dar înainte de votul final, cum este aceea utilizată în prezent pentru reviziile juriștilor
lingviști;
34. consideră că toate instituțiile UE ar trebui să elaboreze o abordare metodologică
comună în ceea ce privește evaluările de impact; subliniază faptul că prerogativele
Parlamentului și ale Consiliului în legătură cu modificarea propunerilor Comisiei nu
trebuie să fie diminuate;
35. îndeamnă Comisia să intensifice procedura de consultare publică și privată cu toate
părțile interesate, inclusiv cu consumatorii, atunci când elaborează acte delegate și de
punere în aplicare, cu scopul de a examina în ce fel ar putea fi conștientizate mai bine
propunerile aflate în stadiu de provizorat;
IMM-urile și principiul „gândește mai întâi la scară mică”
36. ia act de angajamentul Comisiei de a ameliora în continuare testul IMM, în special în
contextul în care cele peste 20 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii reprezintă
99 % din totalul întreprinderilor din UE, IMM-urile constituind astfel piatra unghiulară
a activității economice, a creșterii și a ocupării forței de muncă; susține recurgerea de
probă la acorduri personalizate și la reglementări mai puțin stricte pentru IMM-uri în
cadrul evaluărilor de impact, în cazurile în care se poate demonstra că, în acest fel, nu
se periclitează eficacitatea legislației și că derogările și reglementările mai puțin stricte
nu îngreunează accesul acestora pe piața internă și nu favorizează fragmentarea ei;
salută, prin urmare, angajamentul Comisiei de a lua în calcul relaxarea normelor pentru
IMM-uri, inclusiv o exonerare completă pentru microîntreprinderi, cu condiția aceasta
să fie oportună și fezabilă și să nu afecteze realizarea obiectivelor sociale, ecologice și
economice ale actului legislativ propus;
37. îi solicită Comisiei să persevereze în eforturile sale de a constitui, prin reducerea
poverilor administrative impuse IMM-urilor, bazele creării unor locuri de muncă de
calitate și insistă ca interesele de ordin public, printre care standardele favorabile
consumatorilor, standardele ambientale, sociale, cele legate de sănătate și de siguranță,
precum și standardele ținând de egalitatea dintre bărbați și femei să nu fie periclitate;
subliniază că reducerea poverii administrative nu trebuie să conducă la o coborâre a
standardelor ocupaționale sau la o creștere a contractelor de muncă precare și că
lucrătorii din IMM-uri și microîntreprinderi trebuie să se bucure de același tratament și
standard ridicat de protecție ca și lucrătorii societățile mai mari;
38. subliniază că evaluarea impactului reglementărilor noi asupra IMM-urilor nu trebuie să
afecteze negativ drepturile lucrătorilor;
39. subliniază că este nevoie de reglementări formulate mai clar, care să poată fi
implementate mai ușor și să ajute toți actorii să să-și desfășoare activitatea în limitele
legii; subliniază că o reglementare mai simplă și mai inteligentă poate facilita o
transpunere consecventă și o punere în executare mai eficace și mai uniformă de către
statele membre;
Evaluările ex-post
304
40. salută faptul că Comisia procedează la analize ex-post ca parte integrantă a mai bunei
reglementări; subliniază că, în interesul siguranței juridice de care beneficiază cetățenii
și întreprinderile, astfel de analize ar trebui efectuate conform unui calendar adecvat, de
preferat după mai mulți de la termenul stipulat pentru transpunerea în legislația
națională; reamintește însă că evaluările ex-post nu ar trebui să înlocuiască niciodată
datoria Comisiei, în calitatea de gardian al tratatelor, de a monitoriza efectiv și în timp
util aplicarea legislației Uniunii de către statele membre și de a lua toate măsurile
necesare pentru a asigura o bună aplicare a acesteia;
41. subliniază că evaluarea ex-post și cea a rezultatelor politicilor este importantă pentru
analiza punerii în aplicare și a eficienței legislației UE și politicilor UE din perspectiva
rezultatelor preconizate de legiuitor;
42. consideră că parlamentele naționale ar trebui implicate în evaluarea ex-post a legislației
noi, deoarece în felul acesta ar avea de câștigat și rapoartele Comisiei și s-ar permite o
analiză a diferitelor provocări naționale generate de legislațiile și reglementările
individuale;
Punerea în aplicare a legislației UE de către statele membre
43. ia act de faptul că, potrivit Comisiei, o treime din povara normativă și administrativă a
legislației UE decurge din măsurile de transpunere luate de statele membre;
44. recunoaște că, în cazul directivelor, statele membre dispun de prerogativa de a hotărî
dacă să adopte, sau nu, la nivel național, standarde sociale și ambientale mai stricte
decât standardele de protecție minimale convenite la nivelul UE și salută orice decizie
de a proceda în acest fel; reafirmă că astfel de standarde nu pot fi privite ca o
suprareglementare; invită însă autoritățile naționale competente să aibă în vedere
consecințele posibile ale practicării așa-numitei suprareglementări, prin care legislației
UE îi sunt adăugate poveri birocratice inutile, deoarece acestea ar putea conduce la
concepții greșite cu privire la activitatea legislativă a UE ceea ce, la rândul său, ar putea
favoriza euroscepticismul; le solicită statelor membre ca, pentru a veni în întâmpinarea
utilizatorilor, să elimine normele administrative locale inutile din procesul de
implementare a directivelor și regulamentelor;
45. încurajează Comisia și statele membre să intensifice schimbul de bune practici în
contextul implementării și aplicării directivelor UE; consideră că, în felul acesta, părțile
interesate și autoritățile locale și regionale ar putea fi încurajate să participe la stabilirea
dificultăților întâmpinate în ceea ce privește implementarea politicii UE la nivel local,
regional și național;
46. subliniază interesul pe care îl are Parlamentul European, în calitate de colegiuitor, în a
înțelege impactul efectiv al legislației UE după punerea în aplicare; invită, prin urmare,
Comisia să-i acorde Parlamentului acces total la orice evaluare în acest domeniu,
inclusiv la datele sursă culese și la documentele pregătitoare;
47. invită Comisia, în contextul problemelor serioase și persistente care se ridică în
domeniul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile
nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, inclusiv probleme de
denaturare a concurenței, să revizuiască baza științifică a acestui regulament și cât de
folositor și de realist este, și, dacă este cazul, să elimine conceptul profilurilor
305
nutriționale; consideră că obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, cum ar fi
asigurarea veridicității informațiilor privind alimentele și indicarea specifică a
conținutului de grăsime, zahăr și sare, au fost atinse de Regulamentul (UE) nr.
1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare;
48. amintește Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a
Comisiei privind documentele explicative, precum și Declarația politică comună din 27
octombrie 2011 a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei privind documentele
explicative și invită Comisia să asigure accesul Parlamentului la aceste documente;
Retragerea propunerilor legislative pendinte de către Comisie
49. ia act de faptul că, pentru prima oară, în programul ei de lucru pe 2015, Comisia nou
aleasă procedează la o verificare a tuturor inițiativelor legislative pendinte, invocând
principiul discontinuității politice;
50. scoate în evidență faptul că, în hotărârea sau din 14 aprilie 201577
, Curtea de Justiție a
afirmat că Comisia poate, în orice moment, pe durata adoptării unui act al Uniunii prin
procedura legislativă ordinară, să retragă o propunere, atâta timp cât Consiliul nu a
intrat în acțiune; îi solicită, în consecință, Comisiei ca, în cazul unei retrageri, pentru a
păstra echilibrul interinstituțional, să consulte mai întâi Parlamentul, în special după
prima lectură, și să țină seama după cum se cuvine de pozițiile acestuia; face trimitere,
în acest context, în special la rezoluțiile Parlamentului din 15 ianuarie 2015;
51. relevă, de asemenea că, în aceeași hotărâre, Curtea de Justiție a preluat argumentele
Consiliului, cu scopul ca Comisia, în cazul retragerii unei propuneri legislative, să fie
obligată să respecte principiul atribuirii competențelor, principiul echilibrului
instituțional și principiul cooperării loiale, stipulate la articolul 13 alineatul (2) din
TUE, precum și principiul democrației consacrat la articolul 10 alineatele (1) și (2) din
TUE;
52. subliniază importanța evitării suprapunerii legislative;
o
o o
53. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei și parlamentelor naționale.
77 Hotărârea Curții de Justiție din 14 aprilie 2015, pronunțată în cauza C-409/13, Consiliu / Comisie [ECLI:EU:C:2015:217].
307
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0105
Îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la îmbunătățirea
legiferării în domeniul pieței unice (2015/2089(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2014, intitulată „Analiza
anuală a creșterii pentru 2015” (COM(2014)0902),
– având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 conținând recomandări adresate
Comisiei privind guvernanța pieței unice78
și răspunsul ulterior al Comisiei, adoptat la 8
mai 2013,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 iunie 2012, intitulată „O guvernanță mai
bună pentru piața unică” (COM(2012)0259),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 18 iunie 2014, intitulată „Programul privind
o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) - Situația actuală și perspective”
(COM(2014)0368),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 7 martie 2013, intitulată „Reglementarea
inteligentă – luarea în considerare a nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii”
(COM(2013)0122),
– având în vedere concluziile Consiliului European din 26-27 iunie 2014,
– având în vedere concluziile Consiliului Competitivitate privind reglementarea
inteligentă din 4 decembrie 2014,
– având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2015 referitoare la guvernarea pieței unice
în cadrul semestrului european din 201579
,
– având în vedere Rezoluția sa din 27 februarie 2014 referitoare la SOLVIT80
și
documentul ulterior al Comisiei, adoptat la 28 mai 2014,
– având în vedere studiul de cercetare comandat de Comisia pentru piața internă și
protecția consumatorilor privind „o mai bună legiferare în domeniul pieței unice”,
– având în vedere ediția din aprilie 2015 a Tabloului de bord online al pieței unice,
78
JO C 24, 22.1.2016, p. 75. 79
Texte adoptate, P8_TA(2015)0069. 80
Texte adoptate, P7_TA(2014)0164.
308
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-
0278/2015),
A. întrucât piața unică este un instrument-cheie pentru relansarea creșterii economice și
crearea de locuri de muncă în Uniune;
B. întrucât, deși au trecut mai mult de 20 de ani de la instituirea sa oficială, cadrul referitor
la piața unică este încă fragmentat, în primul rând din cauza faptului că statele membre
nu au transpus integral sau nu au pus corect în aplicare legislația UE;
C. întrucât este necesar să se consolideze guvernanța pieței unice prin abordarea întregului
ciclu de elaborare a politicilor;
D. întrucât viitoarea strategie privind piața internă ar trebui să urmărească o mai bună
reglementare a pieței unice, trăgând învățăminte din experiențele trecutului în
domeniile liberei circulații a bunurilor și serviciilor, pieței unice digitale, calificărilor
profesionale și achizițiilor publice;
E. întrucât strategia utilizată de Uniune pentru a îmbunătăți legiferarea în domeniul pieței
interne ar trebui să aibă la bază noțiunea de responsabilitate comună;
F. întrucât nu doar Comisia, Consiliul și Parlamentul au responsabilitatea de a asigura
respectarea principiului subsidiarității, ci și parlamentele naționale și, după caz,
regionale au un rol în acest sens; întrucât principiul subsidiarității presupune că
politicile ar trebui hotărâte la cel mai potrivit nivel instituțional, fie acesta local,
regional, național sau european;
G. întrucât avem o piață unică pentru bunuri, dar nu și o piață unică pentru servicii;
H. întrucât instrumentele specifice ar trebui consolidate, revizuite sau mai bine promovate
pentru a aduce o contribuție pozitivă la crearea unui mediu de reglementare competitiv
pentru întreprinderile noastre, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de
muncă și crescând încrederea consumatorilor în legislația europeană;
I. întrucât există un grad scăzut de informare și de sensibilizare atât în rândul cetățenilor,
cât și în cel al întreprinderilor cu privire la diferitele servicii de asistență, precum Your
Europe și SOLVIT;
J. întrucât nu există indicatori și date suficiente pentru a măsura punerea eficientă în
aplicare a legislației în diversele sectoare ale pieței unice;
K. întrucât asemenea indicatori și date ar putea clarifica scopul și obiectivele legislației
respective;
L. întrucât ritmul inovațiilor digitale este mai rapid decât cel al măsurilor politice, agenda
digitală fiind dictată de către antreprenori; întrucât este de o importanță vitală să se
adopte norme care să reziste testului trecerii timpului și care să fie adaptate mediului
digital de la bun început;
M. întrucât transpunerea, implementarea și asigurarea respectării corespunzătoare a
drepturilor consumatorilor și a legislației în acest domeniu sunt esențiale pentru a
obține un nivel înalt de protecție a consumatorilor în Uniune;
N. întrucât una dintre principalele priorități ale Summitului european din 2015 dedicat
consumatorilor, un forum anual care reunește factori de decizie și părți interesate de
prin rang la nivel european și internațional, a fost îmbunătățirea aplicării și a asigurării
respectării legii,
309
I. Introducere și principii generale
1. solicită Comisiei să țină cont de recomandările cuprinse în prezenta rezoluție la
implementarea strategiei sale recente pentru piața internă;
2. consideră că îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice ar trebui să fie o
prioritate pentru instituțiile UE și, în același timp, o responsabilitate comună a acestora;
consideră că buna legiferare este în interesul cetățenilor și ar trebui să contribuie la
stimularea competitivității, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la
dezvoltarea IMM-urilor¸ asigurând, totodată, un nivel ridicat de protecție a
consumatorilor, și trebuie să realizeze toate acestea într-un mod care să stimuleze
economia europeană, și nu să împiedice dezvoltarea acesteia;
3. consideră că pentru „o mai bună legiferare” trebuie avut în vedere întregul ciclu de
elaborare a politicilor, acest lucru însemnând că toate elementele ciclului respectiv
contribuie la asigurarea eficienței și a eficacității legislației; consideră, prin urmare, că
ar trebui introduși indicatori specifici pentru a măsura succesul legislației încă din faza
evaluării de impact inițiale, aceștia urmând a fi folosiți pe tot parcursul ciclului de
elaborare a politicilor, inclusiv în faza de punere în aplicare a legislației, după ce intră
în vigoare;
4. reamintește, în acest context, importanța transparenței și accesibilității informațiilor;
consideră regretabil faptul că, spre deosebire de documentele Parlamentului, care sunt
accesibile publicului larg, documentele Consiliului sunt în continuare restricționate;
5. consideră că elaborarea politicilor trebuie să plece de la principiul subsidiarității, pentru
a sublinia „valoarea adăugată europeană” în guvernanța pieței unice;
6. remarcă faptul că parlamentele nu reușesc întotdeauna să analizeze în detaliu aspectele
legate de punerea în aplicare, coerența cu legislația actuală sau alte aspecte practice în
termenele aferente mecanismului de subsidiaritate; consideră, prin urmare, că
parlamentele ar trebui să joace un rol mai activ, în special în procesele de consultare;
7. consideră că instituțiile ar trebui să coopereze pentru a asigura faptul că principiul
proporționalității se reflectă în procesul de elaborare a legislației relevante; consideră,
de asemenea, că acest proces ar trebui să urmărească simplitatea, transparența, coerența
și respectarea drepturilor fundamentale;
8. invită Comisia și Consiliul să reflecteze, împreună cu Parlamentul, asupra modalităților
optime de a asigura continuitatea eforturilor de simplificare, întrucât eforturile în aceste
domenii sunt benefice pentru consumatori și IMM-uri;
9. consideră că legiferarea pieței unice ar trebui să țină cont de noile oportunități oferite de
revoluția digitală și să fie compatibilă întru totul cu e-guvernarea;
10. invită Comisia să consolideze rolul pieței unice ca pilon separat al procesului
semestrului european, care ar trebui susținut printr-un raport anual privind integrarea
pieței unice care să fie inclus în Analiza anuală a creșterii;
II. Instrumente pentru îmbunătățirea legiferării în domeniul pieței unice
Evaluarea de impact
11. consideră că legislația privind piața unică ar trebui să aibă ca obiectiv mai buna
funcționare a pieței unice, să fie dezvoltată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3)
din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și să contribuie la promovarea
competitivității, a inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă;
310
consideră că evaluările de impact sunt un instrument important de informare a factorilor
de decizie cu privire la modalitățile optime de concepere a legislației, astfel încât aceste
obiective și obiectivele lor legate de piața unică să fie îndeplinite și cu privire la
efectele posibile ale interacțiunii acesteia cu legislația actuală;
12. consideră regretabil faptul că circa 40 % dintre proiectele de evaluări de impact
examinate de Comitetul de evaluare a impactului în perioada 2010-2014 au fost
considerate ca fiind de o calitate insuficientă și au fost trimise înapoi pentru corecturi;
13. consideră că, pentru a putea fi utilizate în mod eficace, evaluările de impact ar trebui să
fie realizate pe baza unor informații și a unor dovezi cuprinzătoare, obiective și
complete și să includă toate opțiunile care au efecte semnificative sau sunt importante
din punct de vedere politic; consideră că evaluările de impact trebuie să fie efectuate
luând în calcul și evaluările ex post ale legislației actuale din același sector și să
analizeze concordanța unei noi inițiative legislative cu celelalte politici și obiective
generale ale Uniunii Europene;
14. consideră regretabil faptul că evaluările de impact transmise Parlamentului cu rolul de a
însoți proiecte de propuneri sunt în continuare considerate a fi deficitare, astfel cum
subliniază, de exemplu, Unitatea de evaluare a impactului ex ante din cadrul
Parlamentului în analiza sa privind evaluarea de impact ce însoțește propunerea
referitoare la introducerea pe piață a echipamentelor radio;
15. consideră că o analiză riguroasă a recomandărilor științifice ar trebui să facă parte din
procesul de evaluare a impactului și, în special, această analiză ar trebui să fie integrată
în raționamentul pe baza căruia sunt alese anumite opțiuni politice în etapele
pregătitoare, sprijinind astfel procesul politic; consideră, de asemenea, că evaluările de
impact trebuie să țină seama de ritmul inovațiilor și evoluțiilor digitale și de faptul că
legislația trebuie să aibă un caracter neutru din punct de vedere tehnologic și să fie cât
se poate de rezistentă la evoluțiile viitoare;
16. subliniază faptul că nu se oferă nicio indicație clară în legătură cu necesitatea
cuantificării potențialelor efecte ale propunerilor REFIT; subliniază necesitatea ca
propunerile REFIT să aibă un caracter mai specific, prin cuantificarea potențialelor
beneficii și reduceri de costuri ale fiecărei propuneri;
17. subliniază că evaluarea de impact care însoțește o propunere ar trebui să fie completată
de evaluări ale impactului modificărilor substanțiale adoptate de colegislatori;
subliniază faptul că ar trebui stabilite norme clare și transparente, care să precizeze
condițiile în care ar trebui efectuate astfel de evaluări de impact suplimentare;
reamintește că Parlamentul a evaluat temeinic impactul potențial asupra IMM-urilor al
unora dintre amendamentele la cele două directive privind achizițiile publice;
îndeamnă, prin urmare, Consiliul – care nu a mai făcut nicio evaluare a impactului
propriilor amendamente din 2007 – să se implice mai mult;
18. consideră că responsabilitatea de a asigura respectarea principiului subsidiarității nu
revine doar Comisiei, Consiliului și Parlamentului, parlamentele naționale având și ele
un rol de jucat în acest sens;
19. constată că studiul intitulat „Reglementarea inteligentă a pieței unice” comandat de
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor sugerează că Parlamentul și
Consiliul pot avea observații valoroase cu care să contribuie la evaluările de impact ale
Comisiei; solicită Comisiei să examineze modalități prin care să coopteze Parlamentul
și Consiliul în procesul de elaborare a evaluărilor de impact;
311
Procesul de consultare
20. reamintește că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, tuturor instituțiilor
UE li se cere să mențină un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile
reprezentative, societatea civilă și partenerii sociali;
21. consideră că etapa de consultare ar trebui să cuprindă întotdeauna o secțiune „Digital
prin concepție”, prin care Comisia să încerce să înțeleagă în profunzime necesitățile
utilizatorilor și ce înseamnă „digital prin concepție” pentru conceperea serviciului
respectiv;
22. își reiterează poziția, potrivit căreia procesele de consultare ar trebui să fie deschise,
transparente și favorabile incluziunii și ar trebui extinse pentru a include propunerile
referitoare la proiectele de evaluări ale impactului prezentate de toate părțile interesate;
consideră că un astfel de demers prezintă aceeași importanță și pentru legislația
secundară, care are o influență semnificativă asupra punerii în aplicare a
reglementărilor referitoare la piața unică și care, prin urmare, necesită o transparență
sporită și un control mai atent; consideră că unul dintre domeniile în care consultarea
regulată a părților interesate ar putea îmbunătăți punerea în aplicare a legislației
secundare este Codul vamal al Uniunii;
23. ia act de propunerile vizând consolidarea etapei de programare strategică din cadrul
„Pachetului referitor la o mai bună legiferare”, de exemplu prin includerea evaluărilor
de impact inițiale; consideră totuși că încă nu există o imagine de ansamblu cu privire la
procesul de lucru al Comisiei; invită Comisia să elaboreze foi de parcurs care să
evidențieze inițiativele politice din diverse sectoare și să faciliteze utilizarea acestora;
24. consideră că aspectele semnalate de cetățeni și întreprinderi cu privire la diferitele
servicii de asistență, precum Your Europe și SOLVIT, sunt extrem de importante
pentru procesul legislativ, motiv pentru care solicită Comisiei să evalueze datele
provenite de la serviciile respective și să le ia în considerare cu ocazia revizuirii
legislației vizate;
25. consideră că o consultare largă, temeinică și echilibrată este o componentă esențială a
procesului legislativ; consideră că publicarea documentelor și a dovezilor utilizate și
încurajarea participării efective a tuturor părților interesate la dezvoltarea politicii din
acest domeniu reprezintă modalități importante de promovare a inovării și de
consolidare a pieței unice, în special în ceea ce privește agenda privind piața unică
digitală;
26. subliniază faptul că întreprinderile mici de multe ori nu au timpul sau resursele necesare
pentru a participa la consultări periodice; consideră că Comisia ar trebui să găsească
modalități accesibile și inovatoare de a se adresa IMM-urilor și noilor întreprinderi;
27. consideră că ar trebui să se adopte o abordare holistică în ceea ce privește consultarea
părților implicate, care ar trebui să constituie mai degrabă un proces continuu în cadrul
întregului ciclu legislativ, și nu un exercițiu ocazional; își reiterează, în acest sens,
solicitarea adresată Comisiei de a analiza posibilitatea instituirii unui Forum european
al părților interesate pentru îmbunătățirea reglementării și reducerea birocrației;
28. subliniază faptul că aceste consultări ale părților interesate ar trebui să fie cât se poate
de favorabile incluziunii, implicând, îndeosebi, IMM-urile, micro-întreprinderile și
organizațiile societății civile;
29. consideră că, prin asigurarea posibilității de a realiza consultări publice în toate limbile
oficiale, precum și prin îmbunătățirea accesibilității și a inteligibilității acestora, se
312
poate asigura cea mai mare participare corespunzătoare și un acces mai transparent la
procesul de consultare;
Punerea în aplicare
30. consideră că punerea în aplicare integrală și corectă a legislației privind piața unică este
esențială și că indicatorii clari, cuprinzători și multidimensionali au o contribuție
importantă pentru ca avantajele oferite de piața unică să fie valorificate pe deplin; își
exprimă preocuparea cu privire la faptul că obiectivele stabilite în ceea ce privește
punerea în aplicare a reglementărilor nu sunt întotdeauna îndeplinite; solicită în special
ca directiva privind serviciile să fie pusă în aplicare pe deplin și în mod corect;
reamintește gradul mare de eterogenitate existent în continuare între diferite state
membre și sectoare;
31. consideră că, dat fiind că Comisia urmărește să își reducă producția legislativă, acest
lucru va permite să se pună un accent mai mare pe inițiativele de politică, timpul
suplimentar putând fi dedicat unei analize mai aprofundate, ceea ce poate fi util pentru
creșterea implicării părților interesate;
32. subliniază că tabelele de corespondență sunt importante pentru a monitoriza punerea în
aplicare corectă; invită statele membre să elaboreze și să publice propriile lor tabele de
corespondență;
33. regretă că, în ciuda obiectivului de 0,5 % propus de Comisie în Actul privind piața
unică, unele state membre se află în continuare în urmă; subliniază că nu numai
obiectivele oficiale privind transpunerea și punerea în aplicare au un rol important, ci și
calitatea transpunerii, modul concret de punere în aplicare a legislației pe plan local și
problemele sau provocările pe care acestea le pot reprezenta în plan real pentru părțile
interesate implicate;
34. consideră că, pentru a putea profita de avantajele oferite de o piață unică pe deplin
funcțională, Comisia și parlamentele ar trebui să colaboreze pentru a valorifica cele mai
bune practici și experiențele câștigate în urma punerii în aplicare a legislației UE,
pentru a asigura faptul că scopurile și obiectivele unei legislații specifice nu sunt
pierdute ca urmare a unei puneri în aplicare deficitare sau inconsecvente la nivelul
statelor membre;
35. subliniază că ar trebui să existe mai multă claritate cu privire la suprareglementare și că
este nevoie de măsuri mai puternice pentru a identifica situațiile în care aceasta apare și
care implică provocări și costuri suplimentare pentru cetățenii și întreprinderile care
doresc să înțeleagă și să aplice legile care sunt adoptate la nivelul UE; invită statele
membre să clarifice și să identifice în documentele de punere în aplicare părțile care
reprezintă rezultatul legislației UE și cele care reprezintă rezultatul cerințelor naționale;
amintește că statele membre au posibilitatea de a aplica standarde mai stricte în cazurile
în care legislația UE prevede numai o armonizare minimă;
Monitorizarea și soluționarea problemelor
36. invită Comisia să își continue eforturile și să actualizeze periodic orientările privind
reglementările; solicită, îndeosebi, actualizarea rapidă, în strânsă colaborare cu
Parlamentul, a Normelor din 2009 de punere în aplicare a Directivei 2005/29/CE
privind practicile comerciale neloiale pentru a se asigura faptul că aceasta este adaptată
erei digitale; regretă faptul că calitatea serviciilor diferă foarte mult în rândul statelor
membre atât din cauză că nu i se acordă prioritate, cât și din cauza lipsei de resurse;
solicită, prin urmare, crearea unui cadru de guvernanță consolidat la nivelul UE pentru
313
a îmbunătăți funcționarea acestor instrumente și servicii;
37. consideră că soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor
(SOL) sunt instrumente esențiale pentru îmbunătățirea pieței unice pentru bunuri și
servicii; subliniază faptul că acestea vor permite consumatorilor și comercianților să-și
soluționeze litigiile în mod simplu și rentabil, fără a apela la instanță; încurajează
Comisia și statele membre să sensibilizeze părțile cu privire la aceste instrumente
importante;
38. subliniază că ghișeele unice de asistență în rezolvarea conflictelor, de tipul SOLVIT,
ECC-Net sau FIN-Net, sunt servicii care permit o mai bună funcționare a pieței interne;
solicită Comisiei să aloce resurse pentru a promova aceste instrumente și a obține o
complementaritate între ele;
39. salută proiectele SOLVIT și EU Pilot, care sunt concepute astfel încât Comisia să nu
trebuiască să inițieze împotriva statelor membre o acțiune în constatarea neîndeplinirii
obligațiilor; consideră, cu toate acestea, că serviciile oferite de EU Pilot ar trebui
îmbunătățite în ceea ce privește timpul de reacție după primirea alertelor;
40. consideră că sistemul de informare al pieței interne (IMI) ar trebui extins în continuare
prin adăugarea altor instrumente aferente pieței unice pentru ca acesta să poată deveni
un nod informațional central; subliniază faptul că acest lucru ar fi conform cu principiul
„doar o singură dată”, în concordanță cu inițiativele recente ale Comisiei;
41. consideră că platformele digitale, cum ar fi ghișeele unice, IMI și ISA 2, sunt
importante pentru a îmbunătăți funcționarea pieței unice prin facilitarea schimbului
transfrontalier de informații între autoritățile din statele membre;
42. este preocupat de nivelul scăzut de informare a cetățenilor europeni în legătură cu
serviciile disponibile, precum Your Europe, Your Europe Advice, European
Employment Service, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SAL și SOL;
43. consideră că servicii precum Your Europe, Europa ta - Consiliere, serviciile europene
pentru ocuparea forței de muncă, rețeaua CPC, ghișeele unice, SOLVIT, SOLVIT plus,
SAL și SOL reprezintă o alternativă utilă și accesibilă din punctul de vedere al
costurilor; remarcă faptul că numai 4 % dintre consumatori și societăți știu că există
aceste instrumente și că, în prezent, gradul de utilizare a acestor servicii este foarte
redus; invită Comisia și statele membre, pentru a soluționa această problemă, să susțină
o mai bună sensibilizare a publicului în legătură cu aceste instrumente, analizând,
totodată, în ce măsură rezultatele și soluțiile furnizate de aceste instrumente sunt
adecvate pentru utilizatori; invită, de asemenea, Comisia să ia măsuri pentru a
îmbunătăți cooperarea dintre diferitele servicii de asistență, precum Your Europe și
SOLVIT, pentru a crește gradul de satisfacție a utilizatorilor;
44. solicită Comisiei să efectueze o analiză aprofundată a interacțiunii acestor servicii și să
examineze posibilitate de a le înlocui cu un punct unic de contact pentru consumatori
care ar urma să-i ghideze, după caz, către alte instrumente;
45. consideră că această analiză ar trebui să asigure o mai bună definiție a acestor servicii
pentru a obține o mai bună separare a activităților și a evita astfel suprapunerile;
46. invită Comisia să elaboreze o strategie de comunicare și formare pentru a asigura o mai
bună cunoaștere a serviciilor de asistență de către cetățeni și întreprinderile de toate
dimensiunile; recomandă, în acest context, crearea unui portal unic pentru accesarea
tuturor serviciilor de asistență;
314
47. consideră că viitoarea revizuire a Regulamentului privind cooperarea în materie de
protecție a consumatorilor (CPC) ar trebui să ia în calcul pe deplin necesitatea de a
îmbunătăți fluxul de informații dintre diferitele instrumente aferente pieței unice;
48. subliniază rolul important al instrumentului de monitorizare „EU sweeps” al Comisiei,
în special în contextul intenției de a beneficia de o piață unică digitală funcțională;
49. recunoaște rolul pozitiv al acțiunilor „EU sweeps”, lansate de Comisie pentru a
consolida aplicarea normelor în cadrul tuturor acțiunilor de control coordonate în
mediul online; consideră că „EU sweeps” s-ar putea extinde, de asemenea, la sectorul
offline;
50. ia act cu preocupare de faptul că, potrivit rapoartelor Your Europe, există domenii în
legătură cu care se primesc constant solicitări de la cetățenii care încearcă să își exercite
drepturile, cum ar fi comerțul electronic și recunoașterea calificărilor; consideră că
Comisia ar trebui să adopte o poziție adecvată în această privință, în cooperare cu
autoritățile regionale și locale, pentru a promova o mai bună înțelegere a acestor
drepturi;
51. consideră că, pe lângă datele seci referitoare la transpunerea sau netranspunerea
formală a directivelor, ar fi util și să se efectueze o evaluare atât calitativă, cât și
cantitativă a punerii în aplicare, pentru a putea înțelege pe deplin modalitatea în care
legislația din domeniul pieței unice funcționează în plan real pentru consumatori și
întreprinderi;
52. invită Comisia să analizeze dacă s-ar putea institui un „sistem de avertizare rapidă”,
care să semnaleze situațiile în care există probleme în ceea ce privește punerea în
aplicare sau implementarea legislației UE;
53. consideră că o analiză sistematică a piețelor de consum la nivelul UE ar identifica cu
mai multă promptitudine tendințele și amenințările emergente la adresa consumatorilor
și a întreprinderilor; subliniază, în acest context, rolul pozitiv al tuturor părților
implicate, inclusiv al asociațiilor de consumatori;
54. invită Comisia să evalueze performanțele Punctelor de contact privind produsele
prevăzute în Regulamentul din 2009 privind recunoașterea reciprocă și în Regulamentul
din 2010 privind produsele pentru construcții;
Asigurarea respectării legislației și supravegherea pieței
55. subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între instrumentele de guvernare a
pieței unice care primesc reclamații privind încălcarea legislației UE de către un
comerciant și organismele naționale responsabile cu aplicarea legii prin intermediul
unor proceduri formale și al îmbunătățirii schimbului de date;
56. invită Comisia să evalueze cu seriozitate consecvența și eficacitatea punerii în aplicare
și, în cele din urmă, a acțiunilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în special a
celor care vizează legislația privind piața unică;
57. regretă faptul că accesul Parlamentului la informațiile relevante referitoare la
procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și la procedurile ce le preced este
limitat și solicită mai multă transparență în acest domeniu, cu respectarea deplină a
normelor în materie de confidențialitate;
58. îndeamnă Comisia să declanșeze mai rapid și în timp util proceduri de constatare a
neîndeplinirii obligațiilor în cazurile în care există dovezi că legislația nu a fost pusă în
aplicare și atunci când eforturile rezonabile de a rezolva problemele cu ajutorul unor
315
instrumente precum medierea, sub forma SAL, SOL, EU Pilot, SOLVIT sau a altor
mecanisme care preced procedurile respective au eșuat; subliniază faptul că statele
membre au o responsabilitate egală de a asigura punerea în aplicare a legislației UE și
că ar trebui să asigure aplicarea efectivă și eficientă a legislației pentru a proteja
interesele consumatorilor și a crea condiții de concurență echitabile pentru
întreprinderile din întreaga Europă;
59. se angajează să-și exercite rolul în privința asigurării punerii în aplicare a legislației
UE, printre altele examinând punerea în aplicare a legislației și monitorizând acțiunile
Comisiei, mai ales prin participarea la întocmirea de către Comisie a unor rapoarte
anuale, sau cel puțin mai detaliate, cu privire la programele sale de lucru vizând în mod
special asigurarea punerii în aplicare a legislației;
60. subliniază faptul că, în rezoluția sa din 4 februarie 2014 referitoare la punerea în
aplicare a Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale81
, Parlamentul a
solicitat Comisiei să compileze și să analizeze datele privind sancțiunile aplicate de
către statele membre, precum și privind eficiența sistemelor de asigurare a aplicării
legislației, în special în ceea ce privește complexitatea și durata procedurilor de
aplicare; a solicitat în repetate rânduri Comisiei să prezinte Parlamentului rezultatele
acestor analize;
61. consideră că instrumentele de supraveghere a pieței ar trebui utilizate împreună cu
instrumentele aferente pieței unice pentru o mai bună asigurare a aplicării legislației
UE;
62. subliniază, în acest context, faptul că autoritățile naționale nu folosesc întotdeauna
corect Sistemul de informare și comunicare privind supravegherea pieței (ICSMS) sau
nu adoptă la timp măsurile care se impun; subliniază mai ales necesitatea de a
îmbunătăți transmiterea dosarelor de la o autoritate publică la alta;
63. este preocupat de faptul că, potrivit unei analize prin sondaj efectuate de Comisie în
2014, 60 % din investigațiile finalizate privind produsele nu au raportat țara de origine,
32 % dintre investigațiile privind produsele de tip mașini-unelte nu au fost însoțite de o
clasificare a riscului și în 5 % din cazuri nu s-a făcut referire la regulamentul/directiva
UE încălcat(ă); solicită Consiliului și statelor membre să se ocupe serios de această
problemă și să informeze Parlamentul în legătură cu acțiunile corective întreprinse;
Evaluarea ex post și revizuirea
64. salută ideea revizuirii periodice și introducerea analizei sectoriale în cadrul programului
REFIT, al cărui obiectiv suprem ar trebui să fie creșterea calității și simplificarea
legislației UE, făcând-o mai receptivă la nevoile cetățenilor și întreprinderilor și
acordând o atenție specială micro-întreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii;
65. consideră însă că ar trebui să se analizeze mai bine măsura în care acțiunile legislative
întreprinse până în prezent au contribuit efectiv la îndeplinirea acestui obiectiv și în
care acestea sunt în continuare necesare; subliniază, de asemenea, importanța
transparenței în cadrul procesului REFIT; este de părere, în acest context, că un obiectiv
permanent vizând reducerea sarcinii administrative și normative poate contribui în mod
pozitiv la asigurarea îndeplinirii obiectivelor în cel mai eficient mod cu putință și cu
cele mai reduse costuri posibile pentru cetățeni și întreprinderi;
66. observă că costul cumulativ al reglementării se constituie adeseori într-o barieră în
81
Texte adoptate, P7_TA(2014)0063.
316
calea participanților pe piața unică, în special pentru IMM-uri; salută, prin urmare,
angajamentul Comisiei de a examina această chestiune; subliniază că orice astfel de
analiză ar trebui să vizeze îndepărtarea barierelor din calea accesului pe piață și
asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate părțile;
67. invită Comisia să îmbunătățească modul în care înțelege factorii care influențează
atingerea obiectivelor de politică, cum ar fi impactul politicilor complementare sau
contradictorii adoptate la nivelul UE sau la nivel național, dar și impactul și costul
determinate de neluarea de măsuri, pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a
politicilor și a contribui, în cele din urmă, la o reglementare îmbunătățită a pieței unice;
68. consideră că la clauzele de caducitate sau de revizuire aprofundată se poate apela în
mod excepțional, în special pentru fenomene cu caracter temporar, instituțiile
asumându-și angajamentul de a actualiza și menține legislația doar dacă este necesar;
consideră că sunt necesare garanții pentru a asigura faptul că legislația esențială nu
expiră;
III. Concluzie
69. subliniază că îmbunătățirea reglementării pieței unice nu înseamnă eliminarea tuturor
normelor sau scăderea nivelului de ambiție al reglementării, de exemplu în domeniul
protecției mediului, al siguranței, al securității, al protecției consumatorilor și al
standardelor sociale, ci, mai degrabă, eliminarea reglementărilor inutile, a birocrației și
a efectelor negative, îndeplinind, totodată, obiectivele de politică și asigurând un mediu
normativ competitiv care să sprijine ocuparea forței de muncă și întreprinderile din
Europa;
70. subliniază că o piață unică care nu încarcă excesiv și nu împiedică producția, inovația și
comerțul este o un instrument care va aduce locurile de muncă și creșterea înapoi în
Europa, în condițiile în care acestea au fost anterior localizate în afara ei;
71. subliniază, prin urmare, că o responsabilitate comună pentru îmbunătățirea legislației
din domeniul pieței unice va duce la obținerea unor beneficii comune: o piață unică
puternică și dinamică, care va contribui la creșterea economică pe termen lung a
Europei și, prin urmare, la prosperitatea cetățenilor acesteia;
°
° °
72. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei,
Consiliului, Consiliului European și parlamentelor și guvernelor statelor membre.
317
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0106
Cunoașterea UE în școală
Rezoluţia Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în
școală (2015/2138(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE),
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a acțiunii „Erasmus +”: Programul
Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport și de abrogare a Deciziilor
nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE și nr. 1298/2008/CE82
,
– având în vedere Decizia nr. 1093/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului
din 21 noiembrie 2012 privind Anul European al Cetățenilor (2013)83
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de
instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-202084
,
– având în vedere Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18
decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții85
,
– având în vedere Declarația privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale
libertății, toleranței și nediscriminării prin educație (Declarația de la Paris), în urma
reuniunii informale a miniștrilor educației din Uniunea Europeană, din 17 martie 2015,
– având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic
pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale
(„ET 2020”)86
,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2015, intitulată „Proiect de raport
comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului
strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale
82
JO L 347, 20.12.2013, p. 50. 83
JO L 325, 23.11.2012, p. 1. 84
JO L 115 17.4.2014, p. 3. 85
JO L 394, 30.12.2006, p. 10. 86
JO C 119, 28.5.2009, p. 2.
318
(ET2020)” (COM(2015)0408),
– având în vedere Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 septembrie 2015
privind adoptarea programului de lucru anual pe 2016 pentru punerea în aplicare a
acțiunii Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport
(C(2015)6151),
– având în vedere Concluziile Consiliului din 28 și 29 noiembrie 2011 privind un criteriu
de referință pentru mobilitatea în scop educațional87
,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2015, intitulată „Proiect de
raport comun 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a cadrului
reînnoit pentru cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018)”
(COM(2015)0429),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 aprilie 2009 intitulată „O strategie a UE
pentru tineret: investiție și mobilizare - O metodă deschisă de coordonare reînnoită
pentru abordarea provocărilor și oportunităților tineretului” (COM(2009)0200),
– având în vedere Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit
pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018)88
,
– având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea
învățării non-formale și informale89
,
– având în vedere rezoluția sa din 15 mai 1992 referitoare la politica în domeniul
educației și formării în perspectiva anului 199390
,
– având în vedere rezoluția sa din 26 septembrie 2006 referitoare la inițiativele de
completare a programelor școlare prin intermediul unor măsuri de sprijin adecvate în
vederea includerii dimensiunii europene91
,
– având în vedere rezoluția sa din 23 septembrie 2008 referitoare la îmbunătățirea calității
formării profesorilor92
,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0021/2016),
A. întrucât educația este un drept fundamental al omului și un bun public care ar trebui să
fie accesibil tuturor în egală măsură;
B. întrucât rolul principal al educației este de a forma cetățeni perfect conștienți de rolul
lor și, de aceea, aceasta depășește sfera obiectivelor economice ale strategiilor UE și a
celor naționale;
C. întrucât printre obiectivele educației se numără pregătirea persoanelor pentru viață și o
cetățenie activă în societăți din ce în ce mai complexe, exigente, multiculturale și
integrate;
D. întrucât, potrivit unui sondaj de opinie Eurobarometru din 2014, 44 % dintre cetățenii
Uniunii Europene consideră că au cunoștințe limitate cu privire la modul de funcționare
87
JO C 372, 20.12.2011, p. 31. 88
JO C 311, 19.12.2009, p. 1. 89
JO C 398, 22.12.2012, p. 1. 90
JO C 150, 15.6.1992, p. 366. 91
JO C 306 E, 15.12.2006, p. 100. 92
JO C 8 E, 14.1.2010, p. 12.
319
al UE și 52% dintre europeni consideră că părerea lor nu este luată în considerare în
UE93
;
E. întrucât numai 42,61 % dintre cetățenii UE și doar 27,8 % dintre persoanele cu vârsta
cuprinsă între 18 și 24 de ani au votat la ultimele alegeri pentru Parlamentul European,
acesta fiind cel mai scăzut nivel de participare la vot din 197994
;
F. întrucât o cunoaștere insuficientă a UE și o înțelegere deficitară a plus-valorii sale
concrete pot contribui la percepția unui deficit democratic și la un euroscepticism larg
răspândit în statele membre și în țările candidate; întrucât trebuie rezolvată problema
deficitului democratic pentru a reduce distanța tot mai mare dintre vocea cetățenilor
europeni și instituțiile UE;
G. întrucât, potrivit Eurobarometrului special 437 din 2015, o mare majoritate a
europenilor este de acord cu ideea că în lecțiile și materialele școlare ar trebui introduse
informații despre diversitatea religiilor și convingerilor, originilor etnice, orientărilor
sexuale și identităților de gen95
;
H. întrucât creșterea gradului de conștientizare cu privire la avantajele politicilor europene,
precum libera circulație a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii și programele de
mobilitate ale UE, pot contribui la crearea unui sentiment de apartenență la UE și a unui
spirit comunitar, precum și la acceptarea societăților multiculturale și multinaționale;
I. întrucât reușita sistemelor educative și a programelor de învățământ, alături de creșterea
influenței și gradului de participare a europenilor la procesele de decizie politică ale UE
ar putea trezi un interes mai mare pentru afacerile Uniunii și un sentiment de înțelegere
și apartenență, contribuind totodată la aplanarea segregării sociale și culturale și a
sentimentului de privațiune;
J. întrucât majoritatea statelor membre au integrat cunoașterea UE în programele lor de
învățământ și în programele de formare a profesorilor; întrucât există încă disparități
între statele membre, dar și în interiorul acestora;
K. întrucât, deși în unele state membre subiectele legate de UE sunt predate la mai multe
niveluri de educație și în diverse materii ale învățământului obligatoriu, de regulă ele
reprezintă o parte redusă a programei pe care profesorii trebuie să o respecte;
L. întrucât cunoștințele și competențele cadrelor didactice și ale personalului din
învățământ legate de temele UE trebuie ameliorate și actualizate printr-o formare
inițială și continuă și întrucât, în această privință, instituțiile de învățământ și profesorii
au nevoie de o asistență eficace, adaptată la nevoile lor specifice și relevantă pentru
acestea;
M. întrucât potrivit studiului „Learning Europe at school” („Cunoașterea Europei în
școală”), efectuat de firma privată de consultanță ICF GHK pentru DG Educație și
93
Eurobarometru standard 81, primăvara 2014: „Public Opinion in the European Union” (http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb81/eb81_publ_en.pdf), p. 117 și 131.
94 http://www.eprs.sso.ep.parl.union.eu/lis/lisrep/13-EPRS-
publications/2015/COMM_STUD_558351_UpdateReview-EN.pdf, p. 43-45. 95
Eurobarometrul special 437/2015: „Discrimination in the EU in 2015” (http://ec.europa.eu/COMMFrontOffice/PublicOpinion/index.cfm/ResultDoc/download/DocumentKy/68004), p. 100.
320
cultură96
, formarea profesorilor în chestiunile legate de UE este asigurată în primul rând
de instituții și asociații care nu fac parte din sistemul de învățământ superior;
N. întrucât studiul de impact al programului Erasmus prezentat de Comisie în 2014
demonstrează efectele pozitive ale mobilității educaționale și ale internaționalizării
studiilor nu numai asupra CV-ului și șanselor de angajare, ci și în privința cunoașterii
Europei, a creării unui sentiment de cetățenie europeană, a unei atitudini favorabile față
de Europa și a participării la vot la alegerile europene;
O dimensiune europeană în educație
1. subliniază importanța din ce în ce mai mare a unei dimensiuni europene în educație, în
diferitele sale materii, niveluri și forme, accentuând totodată necesitatea unei înțelegeri
mai ample și mai profunde a conceptului, care să țină seama de caracterul său complex,
dinamic și pluristratificat, a cărei componentă esențială este dobândirea cunoștințelor
despre UE în școală;
2. subliniază faptul că introducerea unei dimensiuni UE în învățământ este esențială
pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă mai bine Uniunea și să restabilească conexiunea cu
aceasta, precum și pentru a accentua rolul valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și
a maximiza poziția Uniunii într-o lume interdependentă;
3. subliniază necesitatea înțelegerii și a promovării atașamentului față de valorile
fundamentale ale Uniunii Europene; atrage atenția asupra faptului că cunoașterea și
înțelegerea istoriei și valorilor comune ale UE și statelor sale membre reprezintă un
element esențial pentru înțelegerea reciprocă, conviețuirea pașnică, toleranță și
solidaritate, precum și pentru înțelegerea principiilor fundamentale ale Uniunii
Europene;
4. subliniază faptul că UE ar trebui să fie mai vizibilă și mai bine integrată în materialele
didactice și în activitățile extrașcolare, având în vedere impactul său asupra vieții de zi
cu zi a cetățenilor; consideră că un conținut legat explicit de UE poate aduce o
contribuție valoroasă în programele școlare, precum și la dezvoltarea și evoluția
cursanților;
5. subliniază necesitatea utilizării unor metode de predare active și participative adaptate
la vârsta, nivelul, nevoile și interesele cursanților, precum și necesitatea valorificării
depline a posibilităților oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor și de media,
inclusiv de media sociale;
6. subliniază faptul că o dimensiune UE în educație ar permite elevilor nu numai să
dobândească cunoștințe și un sentiment al apartenenței și cetățeniei europene, ci și să se
implice într-o reflecție critică asupra UE, printre altele prin învățarea despre valorile
fundamentale ale UE, bazate pe statul de drept și pe respectarea drepturilor omului,
despre guvernanța UE și procesele sale decizionale, precum și despre modul în care
acestea influențează statele membre unde trăiesc și propria lor participare democratică;
încurajează utilizarea jocurilor de rol din cadrul Parlamentului European al Tinerilor,
care îi ajută pe copii și pe studenți să înțeleagă procesele europene și care contribuie la
creșterea nivelului lor de conștientizare cu privire la aspectele europene;
7. atrage atenția asupra faptului că UE a fost modelată de statele sale membre, cu istoriile
96
http://www.eupika.mfdps.si/Files/Learning%20Europe%20at%20School%20final%20report.pd
f.
321
și culturile lor unice, și că dezvoltarea Uniunii rămâne strâns legată de acestea;
subliniază totodată contribuția diferitelor culturi la patrimoniul și la societățile
europene;
8. ia act de faptul că impactul UE asupra statelor membre este semnificativ și că studierea
UE la școală ar trebui să reflecte atât rolul statelor membre în dezvoltarea UE, cât și
influența UE asupra evoluțiilor de la nivel național;
9. subliniază faptul că statele membre și UE trebuie să fie primele care dau un exemplu
tuturor actorilor implicați în predarea și cunoașterea UE în școală, practicând valorile
europene fundamentale ale incluziunii sociale și solidarității europene și internaționale;
10. reamintește necesitatea de a asigura, consolida și extinde oportunitățile de dezvoltare
profesională inițială și continuă a profesorilor și educatorilor și de a le oferi susținerea
și resursele adecvate pentru a le permite să integreze o dimensiune a UE în învățământ,
în special în ceea ce privește educația istorică și civică, precum și să aplice strategii
axate pe elevi și să-și adapteze metodele de predare la nevoile elevilor;
11. subliniază necesitatea de a promova și încuraja competențele multilingve și
interculturale ale cadrelor didactice, oportunitățile de mobilitate, învățarea inter pares și
schimbul de bune practici, de exemplu prin organizarea unor seminarii la nivel
european;
12. subliniază rolul universităților în pregătirea și formarea unor profesori și educatori înalt
calificați și cu o motivație puternică; solicită încurajarea și susținerea măsurilor luate de
statele membre în efortul lor de a oferi posibilități de cursuri de calificare specializate
în cadrul universităților, care să fie deschise și accesibile studenților înscriși, dar și
profesorilor și educatorilor implicați;
13. subliniază importanța și potențialul unei abordări europene în predarea istoriei, ținând
totodată seama de competențele statelor membre în acest domeniu, întrucât anumite
evenimente istorice au avut un rol decisiv în nașterea idealurilor și valorilor europene;
solicită Comisiei și statelor membre să susțină societățile de istorie și centrele de
cercetare istorică, pentru a pune în valoare contribuția lor științifică în domeniul istoriei
europene și rolul lor în actualizarea cunoștințelor profesorilor din școli;
14. recomandă Casei Istoriei Europene să creeze programe, instrumente și activități
specifice pentru cursanții și cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ, care
să prezinte o narațiune convingătoare a integrării europene și a valorilor sale
fundamentale
15. solicită reînnoirea și consolidarea de urgență a cetățeniei UE și a educației civice în
toate statele membre, actuale și viitoare, pentru a oferi elevilor, în funcție de vârstă,
cunoștințele, valorile, abilitățile și competențele relevante, făcându-i capabili să
gândească critic și să-și formeze o opinie echilibrată și în cunoștință de cauză, să-și
exercite drepturile și responsabilitățile democratice, printre care dreptul la vot și
diversitatea valorilor, să încurajeze dialogul intercultural și interreligios și să fie
cetățeni activi și responsabili;
16. subliniază că o mai mare participare a elevilor și părinților la conducerea școlilor poate
contribui la combaterea discriminării și la consolidarea unei democrații și cetățenii
participative și sustenabile, promovând un climat de încredere și de cooperare între
diferiții actori; invită instituțiile de învățământ să introducă guvernarea democratică și
să extindă sfera acesteia, inclusiv prin acordarea unei importanțe mai mari opiniei
reprezentanților elevilor, deoarece democrația trebuie învățată și trăită;
322
17. subliniază necesitatea de a crește motivația și oportunitățile cadrelor didactice și a
cursanților de a învăța mai multe despre UE prin intermediul unor experiențe directe,
cum ar fi vizitele școlare în alte țări, vizitarea instituțiilor europene, contactele cu
funcționarii UE, oportunități de stagii pentru studenți în cadrul instituțiilor UE, precum
și prin intermediul educației media, cum ar fi al Portalului european pentru tineret,
valorificând pe deplin noile tehnologii ale informației și comunicațiilor și resursele
educaționale deschise;
18. solicită valorificarea maximă a posibilităților oferite de tehnologiile digitale pentru
dezvoltarea predării transfrontaliere, prin intermediul cursurilor digitale și al
videoconferințelor, pentru a facilita descoperirea de către cursanți a altor puncte de
vedere și a altor abordări asupra materiilor predate;
19. subliniază că învățarea limbilor străine poate juca un rol esențial în creșterea nivelului
de conștientizare a inteculturalității și poate oferi cetățenilor aptitudinile necesare
pentru a trăi și a munci într-o lume din ce în ce mai complexă și mai globalizată;
20. subliniază rolul învățării neformale și informale, inclusiv al activităților pentru tineret,
al voluntariatului, al învățării intergeneraționale, în familie și la vârsta adultă, în
dezvoltarea abilităților, competențelor și comportamentelor sociale și civice, precum și
în formarea unor cetățeni europeni activi și responsabili; subliniază necesitatea de a
recunoaște și a valida aceste competențe în cadrul învățământului formal și de a crea
legături mai strânse între învățarea formală, neformală și informală;
21. recomandă adoptarea unei abordări interculturale asupra politicilor educative, care să
permită integrarea școlară efectivă a cursanților imigranți, pe baza cunoașterii reciproce
a diverselor culturi și a edificării unor valori comune împărtășite;
Rolul Uniunii
22. încurajează Comisia să-și continue sprijinul pentru eforturile de dezvoltare și
promovare a unei dimensiuni UE în educație și a mobilității actorilor din domeniul
educației, precum și să difuzeze în mod activ informații principalelor părți interesate,
inclusiv informații privind oportunitățile de finanțare relevante și studiile și rapoartele
disponibile; încurajează, în acest sens, o utilizare mai eficientă a noilor tehnologii de
comunicații și media, inclusiv a platformelor online de socializare;
23. solicită Comisiei să ofere un cadru comun și să pregătească un set de orientări, cu
exemple concrete, pentru asimilarea cunoștințelor despre UE, pentru a stimula o
gândire obiectivă și critică cu privire la beneficiile aduse de Uniunea Europeană
cetățenilor, respectând însă compentețele statelor membre în domeniul educației și
formării;
24. solicită Comisiei să încurajeze realizarea mai multor studii care să arate modul în care
se predau cunoștințele despre UE în școlile din Europa, modul în care se regăsește în
programe și la examene, precum și: (a) dacă profesorii și educatorii au un acces
satisfăcător la programele și acțiunile UE din domeniul dezvoltării profesionale, la
educația continuă și la platformele de schimb de bune practici; și (b) dacă acțiunile
finanțate pentru a integra o studiere adecvată a UE în școli au în cele din urmă efecte
reale;
25. invită Comisia să încurajeze, să sprijine și să faciliteze crearea unor rețele care
promovează dobândirea de cunoștințe despre UE la nivel național, regional și local și
care sunt implicate în acest proces, precum și schimbul de bune practici între aceste
rețele la nivelul Uniunii, și să identifice domenii care necesită îmbunătățiri;
323
26. invită Comisia să faciliteze schimbul de bune practici între statele membre sau
candidate în privința dimensiunii UE în educație, precum și în combaterea discriminării
și a prejudecăților în instituțiile de învățământ, inclusiv prin intermediul evaluării
materialelor didactice, a politicilor împotriva comportamentelor agresive și a celor
împotriva discriminării;
27. subliniază rolul important al programelor Erasmus +, Europa pentru cetățeni și Europa
Creativă în promovarea educației și formării, a competențelor lingvistice, a cetățeniei
active, a sensibilizării culturale, a înțelegerii interculturale și a altor competențe
esențiale sau transversale valoroase; subliniază importanța acestor programe în
consolidarea cetățeniei europene și necesitatea acordării unui sprijin adecvat mai
puternic, a unei concentrări mai mari asupra rezultatelor lor calitative și a unui acces
mai extins la mobilitate, acordând o atenție specială profesorilor și altor categorii de
educatori, tinerilor provenind din diferite medii socio-economice, grupurilor
vulnerabile și defavorizate și persoanelor cu nevoi speciale;
28. reamintește gama largă de acțiuni posibile prin intermediul programului Erasmus+,
precum și popularitatea și recunoașterea acestuia de către publicul larg, în special în
ceea ce privește mobilitatea studenților ca parte integrantă a studiilor lor; invită
Comisia și statele membre să aducă în mai mare măsură la cunoștința publicului
elementele mai puțin cunoscute ale programului Erasmus+, cum ar fi Serviciul
european de voluntariat;
29. salută programul de lucru al Comisiei pentru 2016 pentru implementarea programului
Erasmus+ și angajamentul său în favoarea unor acțiuni concrete în urma Declarației de
la Paris, în special a celor care vizează creșterea impactului programului Erasmus+
asupra promovării cetățeniei active și democratice, a dialogului intercultural, a
incluziunii și solidarității sociale, incluzând un sprijin mai substanțial pentru
organizațiile societății civile în contextul rolului lor esențial pentru educația civică;
30. invită Comisia să consolideze aspectele pedagogice și capacitatea de a răspunde
nevoilor școlilor a proiectelor finanțate prin intermediul acțiunii Jean Monnet, dând
școlilor posibilitatea de a se înscrie direct și acordând finanțări pe perioade mai lungi,
de exemplu de trei ani, în concordanță cu modul de finanțare al modulelor Jean
Monnet; solicită Comisiei să ia măsuri pentru ca modulul Jean Monnet să fie accesibil
instituțiilor de pregătire a profesorilor și pentru a încuraja aceste instituții să-l integreze
în programele lor;
31. ia act de faptul că Uniunea trece în prezent printr-o criză a legitimității democratice, nu
numai din cauza cunoștințelor insuficiente ale europenilor despre mecanismele UE, ci
și din cauza faptului că opiniile lor nu sunt luate în considerare în procesele
decizionale; subliniază că, pentru a-și recâștiga legitimitatea, Uniunea trebuie să
oprească distrugerea structurilor sale democratice și să restabilească legătura cu
cetățenii;
32. solicită Comisiei să implementeze eficient programul „Europa pentru cetățeni”, pentru
a îndeplini obiectivele unei societăți democratice mai incluzive, crescând astfel
participarea cetățenilor la procesele decizionale;
33. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape impactul tuturor programelor UE asupra
dezvoltării sentimentului de cetățenie și a participării civice a celor implicați;
34. solicită Comisiei să dezvolte și să promoveze pe scară cât mai largă platformele virtuale
eTwinning, EPALE și School Education Gateway (portalul educației școlare) și să
continue să sprijine și să dezvolte și alte platforme digitale, precum Teachers’ Corner
324
(Spațiul profesorilor), pentru a facilita accesul la materiale didactice de înaltă calitate,
ușor de utilizat și actualizate, relevante pentru cunoașterea UE și disponibile în toate
limbile Uniunii;
35. solicită Comisiei să faciliteze o revizuire critică a materialelor existente disponibile în
prezent pe platforma Teachers’ Corner (Spațiul profesorilor), realizată de cadre
didactice implicate în prezent în predare și de cadre universitare specializate în studii
europene, pentru a le asigura calitatea și caracterul adecvat;
36. subliniază rolul pe care îl au birourile de informare ale instituțiilor europene și salută
angajamentul acestora în ceea ce privește încurajarea relațiilor cu statele membre, cu
instituțiile de învățământ, cu organizațiile de tineret și cu media la nivel național,
regional și local, pentru a le apropia unele de altele și a se asigura că tinerii înțeleg rolul
pe care îl joacă instituțiile în viața lor de zi cu zi;
37 solicită o dezbatere deschisă și participativă între Comisie, orașele mari și autoritățile
locale și regionale privind legătura dintre sistemul de învățământ și modelele urbane, ca
modalitate de înțelegere a efectelor diferitelor abordări ale relațiilor interculturale din
Europa contemporană;
38. încurajează Comisia să promoveze cunoașterea UE în școală, prezentând cât mai
curând o recomandare în acest sens în cadrul proceselor de negociere cu țările candidate
la aderarea la UE;
Rolul statelor membre
39. încurajează statele membre să sprijine, să reanalizeze și să modernizeze sistemele lor de
învățământ - precum și toate formele de conținut referitor la UE din programele școlare,
la toate nivelurile de învățământ, inclusiv în cadrul pregătirii și formării profesionale -
în vederea consolidării dimensiunii UE, în strânsă colaborare cu toți actorii relevanți la
nivelul UE și la nivel național, încurajând totodată regiunile și autoritățile locale să facă
același lucru, în special atunci când au competențe directe în ceea ce privește sistemele
de învățământ;
40. încurajează statele membre să susțină toate posibilitățile de a oferi mai multe informații
despre UE cursanților, profesorilor și altor cadre didactice, prin învățarea formală,
neformală și informală, precum și să exploateze și să completeze instrumentele
financiare, programele și inițiativele UE în această privință;
41. solicită statelor membre să ia măsuri suplimentare pentru a promova valorile educației
și cetățeniei caracterizate de interculturalitate, nediscriminare și incluziune, în cadrul
programelor școlare și universitare;
42. invită statele membre să crească investițiile în calitatea educației, inclusiv prin
intermediul consolidării parteneriatelor cu sectorul privat, să promoveze egalitatea
universală de șanse și să ofere sprijinul necesar tuturor instituțiilor de învățământ și
formare, profesorilor și celorlalți educatori, astfel încât să fie capabili să introducă și să
dezvolte în permanență o dimensiune UE în educație, de la o vârstă fragedă și depășind
cadrul sălilor de clasă;
43. invită statele membre să asigure accesul egal și integrator la o educație formală și
neformală inovatoare și de înaltă calitate pentru toți cursanții, precum și posibilități de
educație permanentă; invită, în acest sens, statele membre să adopte de urgență
propunerea de directivă din 2008 cu privire la punerea în aplicare a principiului
tratamentului egal al persoanelor, indiferent de religie sau convingeri, dizabilități,
vârstă sau orientare sexuală, care ar oferi protecție împotriva discriminării pe aceste
325
criterii în sectorul educației;
44. invită statele membre să implice migranții, refugiații și comunitățile religioase în
procesele de consolidare a cetățeniei bazate pe respect și responsabilizare, asigurând
participarea lor la viața civică și culturală;
45. invită statele membre să încurajeze și să faciliteze o pregătire de înaltă calitate a
profesorilor, a altor cadre didactice, a liderilor și formatorilor tinerilor cu privire la
subiectele legate de UE, inclusiv oferindu-le posibilitatea de a-și desfășura o parte din
cursurile de formare în alt stat membru și asigurând recunoașterea competenței lor de a
preda cunoștințe despre UE, de exemplu prin crearea și promovarea unei diplome de
„euro-profesor”;
46. consideră că statele membre, în dialog și consultare cu actorii din domeniul educației,
ar trebui să caute oportunități pentru schimburile de idei și de exemple de bune practici
în ceea ce privește integrarea unei dimensiuni UE în programele lor educaționale,
printre altele pentru a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea tinerilor cu privire la
procesul creării cetățeniei UE și a instituțiilor UE, permițându-le astfel să perceapă
Uniunea ca pe o parte integrantă a mediului în care trăiesc, pe care pot și trebuie să o
modeleze;
47. îndeamnă statele membre să recunoască și să sprijine partenerii sociali și organizațiile
societății civile, în special cele de tineret, în reducerea distanței dintre UE și cetățenii
săi într-un mod structural și viabil, promovând și consolidând instrumentele
democrației participative directe;
o
o o
48. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
327
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0113
Proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016: un nou instrument pentru
furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii
Rezoluţia Parlamentului European din 13 aprilie 2016 referitoare la poziția Consiliului
privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 al Uniunii Europene pentru exercițiul
financiar 2016 – Un nou instrument pentru furnizarea de ajutor de urgență pe teritoriul
Uniunii (07068/2016 – C8-0122/2016 – 2016/2037(BUD))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
– având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a
Energiei Atomice,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European
și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului
general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al
Consiliului97
, în special articolul 41,
– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016,
adoptat definitiv la 25 noiembrie 201598
,
– având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2
decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-
202099
,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul
European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni
bugetare și buna gestiune financiară100
,
– având în vedere Decizia 2007/436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind
sistemul de resurse proprii al Comunităților Europene101
,
– având în vedere Regulamentul (UE) nr. 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016
97
JO L 298, 26.10.2012, p. 1. 98
JO L 48, 24.2.2016. 99
JO L 347, 20.12.2013, p. 884. 100
JO C 373, 20.12.2013, p. 1. 101
JO L 163, 23.6.2007, p. 17.
328
privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii102
,
– având în vedere proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 adoptat de Comisie la 9 martie
2016 (COM(2016)0152),
– având în vedere poziția privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016 adoptată de
Consiliu la 16 martie 2016 și transmisă Parlamentului European la 17 martie 2016
(07068/2016 – C8-0122/2016),
– având în vedere scrisoarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,
– având în vedere articolele 88 și 91 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0130/2016),
A. întrucât afluxul masiv de refugiați și de migranți în Europa a creat o situație
excepțională în care un număr mare de persoane au nevoie de asistență umanitară de
urgență în cadrul Uniunii; întrucât această situație de urgență a forțat limitele capacității
de reacție a statelor membre care au fost afectate în cel mai înalt grad de acest fenomen;
întrucât la nivelul Uniunii nu exista niciun instrument adecvat pentru a face față
nevoilor umanitare ale populației afectate de dezastre de pe teritoriul Uniunii;
B. întrucât, la 2 martie 2016, Comisia a prezentat o propunere de regulament al Consiliului
care urmărea să completeze lacunele existente la nivelul instrumentelor disponibile,
pentru a răspunde nevoilor umanitare apărute pe teritoriul Uniunii; întrucât temeiul
juridic al acestui regulament este articolul 122 alineatul (1) din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care nu prevede implicarea Parlamentului
European; întrucât Regulamentul (UE) 2016/369 a fost adoptat de Consiliu la 15 martie
2016;
C. întrucât Comisia a prezentat ulterior un proiect de buget rectificativ, cu scopul de a crea
structura bugetară corespunzătoare pentru instrumentul propus și de a pune la
dispoziție, prin redistribuiri ale creditelor disponibile la rubrica 3 din cadrul financiar
multianual (CFM), suma de 100 de milioane EUR sub formă de credite de angajament
și suma de 80,2 milioane EUR sub formă de credite de plată, necesară pentru a acoperi
nevoile imediate de finanțare;
D. întrucât Comisia estimează că pentru acest nou instrument este necesară suma de 300
de milioane EUR în 2016 (urmând să se pună la dispoziție 200 de milioane EUR în
2017 și 200 de milioane EUR în 2018), însă că ar putea apărea nevoi suplimentare în
cazul în care fluxurile de migranți și de refugiați își vor menține nivelul înregistrat în
prezent;
E. întrucât Comisia propune, de asemenea, suplimentarea efectivului de personal al
Centrului european de combatere a terorismului din cadrul Europol, precum și punerea
la dispoziție a unui nivel corespunzător de credite de angajament și de plată, în valoare
de 2,0 milioane EUR, sumă care urmează să fie redistribuită din cadrul Fondului pentru
securitate internă,
1. salută propunerea prezentată de Comisie, menită să asigure că bugetul Uniunii poate fi
folosit pentru a furniza ajutor de urgență pe teritoriul Uniunii, astfel încât să se poată
face față consecințelor umanitare ale crizei actuale a refugiaților; atrage atenția asupra
deteriorării situației migranților și a solicitanților de azil, în special ca urmare a
reacțiilor necoordonate ale țărilor europene, situație care face tot mai necesară punerea
102
JO L 70, 16.3.2016, p. 1.
329
la dispoziție cât mai promptă a acestui ajutor de urgență; subliniază faptul că este
necesar să se adopte măsuri pentru a demonstra solidaritatea cu statele membre care se
confruntă cu astfel de situații de urgență pe teritoriul lor;
2. ia act de soluția propusă de Comisie, cu titlu de urgență; ia act de faptul că, după
instituirea celor două fonduri fiduciare și a Instrumentului pentru refugiații din Turcia, a
fost creat un nou mecanism ad-hoc, fără să se definească o strategie globală pentru a
aborda criza refugiaților și fără să se asigure respectarea deplină a prerogativelor de
colegiuitor ale Parlamentului; relevă că la baza noului instrument nu se află o propunere
de regulament prezentată de Comisie în cadrul procedurii legislative ordinare, ceea ce
reprezintă un aspect problematic; subliniază că Parlamentul a acționat întotdeauna în
mod constructiv și cu promptitudine, sprijinind toate inițiativele care au fost propuse în
contextul crizei refugiaților, și își menține în continuare aceeași poziție, adoptând rapid
acest buget rectificativ;
3. consideră că, în viitor, ar trebui să se prevadă un cadru juridic și bugetar mai sustenabil,
pentru a permite mobilizarea ajutorului umanitar pe teritoriul Uniunii, atunci când
circumstanțele o impun; evidențiază că, având în vedere caracterul său specific, această
finanțare de urgență, menită să constituie o reacție la crize și situații neprevăzute, ar
trebui să fie pusă la dispoziție prin instrumente speciale și să nu intre sub incidența
plafoanelor stabilite în cadrul CFM;
4. salută angajamentul Comisiei de a nu recurge la redistribuirea creditelor din bugetul
destinat ajutorului umanitar extern; ia act de faptul că Comisia propune să se pună la
dispoziție fondurile necesare pentru prima tranșă de finanțare din cadrul acestui nou
instrument prin redistribuirea creditelor înscrise în bugetul Fondului pentru azil,
migrație și integrare (FAMI), care erau deja prevăzute să asigure repartizarea sarcinilor
între statele membre în contextul gestionării afluxului de refugiați; consideră că această
sumă nu poate fi acoperită în totalitate prin redistribuiri fără a pune în pericol
îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru FAMI, instrument care va fi inevitabil pus sub
presiune în acest an și care ar putea necesita consolidări suplimentare pentru ca
mecanismul de transfer să poată funcționa la capacitate maximă; consideră, prin
urmare, că suma de 100 de milioane EUR a fost pusă la dispoziție printr-o operațiune
de alocare anticipată a creditelor, astfel încât într-o etapă ulterioară va fi necesară
compensarea acestora; ia act de faptul că marja de finanțare disponibilă la rubrica 3 a
fost epuizată, iar fondurile puse la dispoziție de instrumentul de flexibilitate pentru
2016 au fost deja utilizate în totalitate; consideră, prin urmare, că ar trebui să fie
mobilizate în timp util fondurile încă neutilizate din bugetul pentru exercițiul în curs al
marjei pentru situații neprevăzute și invită Comisia să prezinte o propunere în acest
sens; anticipează că o revizuire în sens ascendent a plafonului stabilit în CFM pentru
rubrica 3 se va dovedi inevitabilă pentru a putea răspunde tuturor nevoilor apărute ca
urmare a crizei refugiaților și a migrației;
5. aprobă propunerea de majorare a efectivului de personal al Centrului european de
combatere a terorismului din cadrul Europol, având în vedere situația actuală a
securității din Uniunea Europeană; remarcă faptul că aceste majorări vin în completarea
celor deja convenite în cadrul recentei revizuiri a cadrului juridic al Europol;
6. îndeamnă Comisia să excludă toate agențiile care au responsabilități generale legate de
migrație și de securitate de la îndeplinirea obiectivului de a reduce cu 5 % personalul,
deoarece toate aceste agenții se confruntă cu un deficit de personal ca urmare a creșterii
semnificative a volumului de muncă și a amplorii atribuțiilor lor în ultimii doi ani;
invită Comisia să asigure un echilibru între agențiile din domeniul JAI, respectând
330
volumul de muncă și atribuțiile acestora;
7. afirmă dorința sa de a adopta proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016, astfel cum a fost
prezentat de Comisie, dată fiind urgența situației;
8. aprobă poziția Consiliului privind proiectul de buget rectificativ nr. 1/2016;
9. încredințează Președintelui sarcina de a constata adoptarea definitivă a bugetului
rectificativ nr. 1/2016 și de a asigura publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene;
10. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Curții de Conturi și parlamentelor naționale.
331
Parlamentul European 2014-2019
TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie
P8_TA-PROV(2016)0119
Reînnoirea aprobării substanței active glifosat
Rezoluţia Parlamentului European din 13 aprilie 2016 referitoare la proiectul de
Regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active
glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului
European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de
modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (D044281-
01 – 2016/2624(RSP))
Parlamentul European,
– având în vedere proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire
a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață
a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 540/2011 (D044281-01),
– având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor
fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului103,
în special articolul 20 alineatul (1),
– având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor
și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al
exercitării competențelor de executare de către Comisie104,
– având în vedere articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului
European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor
generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța
Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor
alimentare105,
– având în vedere concluziile evaluării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a
substanței active glifosat ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară
103
JO L 309, 24.11.2009, p. 1. 104
JO L 55, 28.2.2011, p. 13. 105
JO L 031, 1.2.2002, p. 1.
332
(EFSA)106
,
– având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și
siguranță alimentară,
– având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,
A. întrucât, în prezent, dintre toate erbicidele, erbicidul sistemic glifosat înregistrează cel
mai mare volum de producție global; întrucât utilizarea sa la nivel mondial a crescut
dramatic, multiplicându-se cu un factor de 260 în ultimii 40 ani (de la 3 200 de tone în
1974 la 825 000 de tone în 2014)107;
B. întrucât glifosatul este un erbicid neselectiv care distruge toată vegetația; întrucât
acțiunea glifosatului constă în intervenția în așa-numita cale shikimate, care este
prezentă și la alge, bacterii și ciuperci; întrucât s-a dovedit că expunerile subletale ale
Escherichia coli și Salmonella enterica serotipul Typhimurium la preparatele
comerciale de glifosat determină o reacție modificată la antibiotice;
C. întrucât, în lume, glifosatul este utilizat în proporție de 76 % în agricultură; întrucât
această substanță este folosită, de asemenea, pe scară largă, în silvicultură, în zonele
urbane și în grădinărit;
D. întrucât prezența glifosatului și/sau a reziduurilor sale a fost detectată în apă, sol,
alimente și băuturi, în bunurile necomestibile, precum și în corpul uman (de exemplu,
în urină și în laptele matern);
E. întrucât populația, în ansamblul său, este expusă glifosatului în special prin faptul că
locuințele se află în apropierea zonelor tratate, prin utilizarea casnică și prin
alimentație; întrucât expunerea la glifosat este în creștere în paralel cu mărirea
volumului total de glifosat utilizat; întrucât impactul glifosatului și al coformulanților
săi cei mai frecvenți asupra sănătății umane trebuie monitorizate periodic;
F. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, o substanță activă poate
fi aprobată numai dacă aceasta nu este sau nu urmează a fi clasificată drept agent
cancerigen din categoria 1A sau 1B, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului
(CE) nr. 1272/2008, cu excepția cazului în care expunerea persoanelor la substanță este
neglijabilă sau în cazul în care sănătatea plantelor este amenințată de un pericol grav,
care nu poate fi combătut prin intermediul altor mijloace disponibile;
G. întrucât, în martie 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul
Cancerului (IARC) a clasificat glifosatul drept „substanță probabil cancerigenă pentru
oameni” (grupa 2A), pe baza unor „dovezi limitate” de cancer la oameni (reieșind din
cazuri reale de expunere survenită), „probe suficiente” de cancer la animalele de
laborator (reieșind din studii cu glifosat „pur”) și „dovezi solide” în urma analizei unor
informații referitoare la carcinogenicitate (genotoxicitate și stres oxidativ), atât pentru
glifosatul „pur”, cât și pentru preparatele de glifosat;
H. întrucât criteriile utilizate de IARC pentru grupa 2A sunt similare celor pentru categoria
1B din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;
I. întrucât, cu toate acestea, în noiembrie 2015, Autoritatea Europeană pentru Siguranța
Alimentară (EFSA) a finalizat o evaluare inter pares și a concluzionat că „este puțin
probabil ca glifosatul să prezinte un pericol carcinogen pentru oameni și dovezile nu
106
http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4302 107
http://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0070-0
333
justifică clasificarea sa printre substanțele cu potențial cancerigen în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;
J. întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE).../... al Comisiei din XXX de
reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață
a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în
aplicare (UE) nr. 540/2011 (denumit în continuare „proiectul de Regulament de punere
în aplicare”), bazat pe o evaluare științifică efectuată de BfR și de EFSA, propune
autorizarea glifosatului până la 30 iunie 2031, adică pentru o perioadă maximă, pentru
orice utilizare, cu o singură restricție pentru unul din coformulanți și în urma întocmirii
de către statele membre a unei liste cu coformulanții neautorizați în produsele
fitosanitare, fără nicio condiție obligatorie din punct de vedere juridic privind utilizarea
sa și numai cu condiția de informare de confirmare cu privire la proprietățile de
perturbator endocrin;
K. întrucât scopul declarat al Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 este „de a asigura un
nivel ridicat de protecție atât a sănătății oamenilor și a animalelor, cât și a mediului și
de a îmbunătăți funcționarea pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe
piață a produselor fitosanitare, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă”;
L. întrucât se specifică în textul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 că dispozițiile sale
„se bazează pe principiului precauției pentru a asigura că substanțele active și produsele
introduse pe piață nu au un efect negativ asupra sănătății umane sau animale sau asupra
mediului”; întrucât, de asemenea, în text se declară că „în special, statele membre nu
sunt împiedicate să aplice principiul precauției în cazurile în care există o incertitudine
științifică cu privire la riscurile pentru sănătatea umană și animală sau pentru mediu
prezentate de produse fitosanitare care urmează a fi autorizate pe teritoriile acestora”;
M. întrucât, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE)
nr. 1107/2009, orice decizie cu privire la aprobarea/neaprobarea/aprobarea condiționată
a unei substanțe active trebuie să se facă pe baza raportului de revizuire al Comisiei și a
„altor factori legitimi pentru subiectul în cauză și a principiului precauției atunci când
se aplică condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE)
nr. 178/2002”;
N. întrucât articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că „în
împrejurări specifice în care, în urma unei evaluări a informațiilor disponibile, se
identifică posibilitatea unor efecte dăunătoare asupra sănătății, dar persistă
incertitudinea științifică, pot fi adoptate măsuri provizorii de gestiune a riscului,
necesare pentru asigurarea nivelului ridicat de protecție a sănătății stabilit în
Comunitate, până la apariția unor noi informații științifice pentru o evaluare mai
cuprinzătoare a riscului”;
O. întrucât condițiile pentru a recurge la principiul precauției, astfel cum este prevăzut în
Regulamentul (CE) nr. 178/2002, sunt îndeplinite în mod clar având în vedere
controversa actuală cu privire la efectele cancerigene ale glifosatului;
P. întrucât, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE)
nr. 1107/2009, perioada maximă de reînnoire a aprobării substanțelor active este de 15
ani; întrucât, din motive de siguranță, perioada de aprobare ar trebui să fie proporțională
cu eventualele riscuri inerente utilizării unor astfel de substanțe, deși toate deciziile
privind reînnoirea unei aprobări ar trebui luate ținându-se cont de experiența acumulată
prin utilizarea efectivă a produselor fitosanitare conținând substanțele în cauză, precum
334
și de toate progresele științifice și tehnologice;
Q. întrucât Ombudsmanul European, în decizia sa în cauza 12/2013/MDC din 18 februarie
2016 privind practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe
piață a produselor fitosanitare (pesticide), a invitat Comisia să revizuiască abordarea cu
privire la definirea și implementarea măsurilor de atenuare (condiții și restricții), astfel
încât să includă și alte cerințe menite să garanteze că nu se va sustrage Comisia de la
responsabilitatea de a asigura protecția eficientă a sănătății umane, a sănătății animale și
a mediului, permițând statelor membre aproape o putere suverană de apreciere în ceea
ce privește definirea unor măsuri de atenuare pentru substanțe potențial periculoase,
având în vedere faptul că formulările standard sunt foarte deschise și ar putea exista
îndoieli dacă, din punct de vedere juridic, acestea obligă să se ia măsuri de atenuare;
R. întrucât proiectul de regulament de punere în aplicare nu conține, cu toate acestea, nicio
măsură de atenuare a riscului obligatorie din punct de vedere juridic, în ciuda faptului
că aproape toate utilizările glifosatului prezintă un risc ridicat pe termen lung pentru
vertebratele terestre nevizate, inclusiv pentru mamifere și păsări; întrucât utilizarea
erbicidului neselectiv glifosat distruge nu numai vegetația nedorită, ci și toate
varietățile de plante, precum algele, bacteriile și ciupercile, având, prin urmare, un
impact inacceptabil asupra biodiversității și ecosistemului; întrucât, prin urmare,
glifosatul nu respectă dispozițiile de la litera (e) punctul (iii) de la articolul 4 alineatul
(3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;
S. întrucât mai multe state membre au adoptat deja măsuri de precauție pentru a proteja
sănătatea publică și mediul; întrucât, în cazul autorizării unei substanțe active, pentru a
obține același nivel de protecție în toate statele membre, ar trebui stabilite condiții clare
și obligatorii din punct de vedere juridic pentru utilizarea acesteia la nivelul Uniunii;
T. întrucât EFSA, la cererea Comisiei, a luat în considerare în cadrul evaluării sale
raportul publicat de Agenția Internațională de Cercetare în Domeniul Cancerului
(IARC), care clasifică glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni; întrucât
evaluarea EFSA a avut la bază un volum mare de dovezi, inclusiv o serie de studii care
nu au fost evaluate de IARC, acesta fiind, potrivit EFSA, unul dintre motivele pentru
care s-au obținut concluzii diferite;
U. întrucât șeful Unității Pesticide a EFSA, responsabil cu evaluarea, a afirmat că anumite
studii care nu au fost evaluate de IARC sunt de o importanță „fundamentală” și
„crucială”; întrucât EFSA a refuzat până în prezent să facă publice aceste studii,
deoarece solicitanții susțin că divulgarea lor ar afecta interesele lor comerciale; întrucât
nepublicarea studiilor împiedică efectuarea unui control științific independent; întrucât
EFSA nu a furnizat dovezi verificabile care să justifice că dezvăluirea lor ar aduce
prejudicii industriei, în conformitate cu obligația sa legală în temeiul articolul 63 din
Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;
V. întrucât, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE)
nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind
accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale
Comisiei108, instituțiile resping cererile de acces la un document în cazul în care
divulgarea conținutului ar putea aduce atingere protecției intereselor comerciale, cu
excepția cazului în care un interes public superior justifică divulgarea conținutului
documentului în cauză; întrucât, având în vedere controversa actuală dintre IARC și
EFSA cu privire la un aspect de interes public precum cancerul și relevanța globală a
108
JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
335
deciziei privind reaprobarea/reaprobarea condiționată sau neaprobarea glifosatului,
reiese în mod evident că există un interes superior care justifică divulgarea acestor
studii;
W. întrucât există nu numai îngrijorări serioase cu privire la efectul cancerigen al
glifosatului, ci și îndoieli în ceea ce privește un posibil mecanism de acțiune relaționat
cu proprietățile de perturbator endocrin; întrucât preparatele pe bază de glifosat s-au
dovedit a fi perturbatori endocrini în liniile celulare umane, iar în absența unor criterii
orizontale științifice corespunzătoare, nu se poate exclude un mecanism de acțiune
endocrină; întrucât Comisia va prezenta o serie de norme pentru definirea
perturbatorilor endocrini până în august 2016;
X. întrucât EFSA a declarat ca fiind un „risc”, „un mod de acțiune endocrină care nu ar
putea fi exclus”, deoarece evaluarea nu a putut fi finalizată din cauza lipsei de date;
întrucât, cu toate acestea, punctul 2.2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009
prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă se depune un dosar complet;
întrucât acest lucru este cu atât mai important având în vedere faptul că Regulamentul
(CE) nr. 1107/2009 prevede că o substanță activă se aprobă numai dacă nu este
considerată ca având proprietăți de perturbator endocrin ce pot provoca efecte adverse
la om, cu excepția cazului în care expunerea oamenilor la acea substanță activă este
neglijabilă sau există un pericol grav pentru sănătatea plantelor care nu poate fi
combătut cu alte mijloace disponibile;
Y. întrucât nu este adecvat ca Comisia să se ocupe de această deficiență semnificativă
utilizând date de confirmare care trebuie prezentate după adoptarea deciziei privind
reautorizarea, deoarece procedura privind datele de confirmare ar trebui să se aplice
numai în anumite cazuri excepționale, astfel cum este prevăzută la punctul 2 din anexa
II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și nu ar trebui să se refere la solicitarea de date
care existau în momentul în care a fost depusă cererea;
Z. întrucât în ultimele două decenii s-au acumulat dovezi suplimentare ale efectelor
nocive, în special faptul că este probabil ca mai multe căi vertebrate să fie ținte ale
acțiunii glifosatului, inclusiv afecțiuni hepatorenale și efecte asupra echilibrului
nutrienților prin acțiunea de chelare a glifosatului109
;
AA. întrucât, în iulie 2015, statul membru raportor a comunicat intenția sa de a prezenta un
dosar privind clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul
(CE) nr. 1272/2008 Agenției Europene pentru Produse Chimice, care este autoritatea
științifică relevantă în ceea ce privește clasificarea armonizată a substanțelor chimice;
întrucât cererea urma a fi prezentată la sfârșitul lunii martie 2016; întrucât se
preconizează că procesul de luare a deciziilor va dura 18 luni;
AB. întrucât glifosatul se utilizează în mare măsură pentru „uscare” sau ucidere a plantei
cultivate înainte de recoltare pentru a accelera maturarea și facilita recoltarea
(cunoscută, de asemenea, sub denumirea de „green burndown”); întrucât această
practică, pe lângă efectele negative semnificative asupra biodiversității, conduce, de
regulă, la creșterea considerabilă de reziduuri în produsele finale recoltate, mărind
astfel expunerea oamenilor, prin alimentație110
; întrucât această practică contaminează,
de asemenea, paiele din cultura tratată, făcându-le inutilizabile pentru hrana animalelor;
întrucât este inacceptabil, atât pentru protecția sănătății umane, cât și a mediului, să se
recurgă la erbicide neselective în aceste scopuri;
109
http://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12940-016-0117-0 110
http://ehjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12940-016-0117-0
336
AC. întrucât marea majoritate a culturilor modificate genetic sunt rezistente la glifosat111
;
întrucât 56 % din utilizarea globală de glifosat în 2012 a fost destinată culturilor
modificate genetic112
;
AD. întrucât, în 2015 și 2016, Parlamentul European a ridicat obiecții la patru proiecte de
acte de punere în aplicare ale Comisiei cu privire la introducerea pe piață a produselor
care conțin, sunt compuse sau fabricate din culturi modificate genetic113
114
115
116
;
întrucât toate aceste culturi au fost modificate genetic pentru a fi rezistente la glifosat;
întrucât trei dintre aceste culturi au fost, de asemenea, modificate genetic pentru a fi
rezistente la erbicide, combinând astfel rezistențe multiple;
AE. întrucât se știe că utilizarea pe scară largă a glifosatului pe culturi rezistente la glifosat
din ultimii 20 ani a condus la dezvoltarea de buruieni rezistente, așa cum s-a constatat
că utilizarea repetată de glifosat fără o alternanță a erbicidelor și a plivitului este extrem
de favorabilă evoluției de buruieni rezistente; întrucât, ca reacție, companiile de
biotehnologie agricolă adaugă culturilor caracteristici suplimentare de rezistență la
erbicide, așa cum au demonstrat-o trei din cele patru culturi modificate genetic la care
Parlamentul European s-a opus, o spirală care ar putea conduce la creșterea rezistenței
multiple a buruienilor117
; întrucât o astfel de spirală toxică nu este sustenabilă;
AF. întrucât studiile au demonstrat că gestionarea integrată a dăunătorilor bazată pe
diversificarea culturilor, sisteme de cultivare a solului, date de semănat și plivitul
mecanic poate reduce utilizarea de erbicide, menținând, în același timp, productivitatea
culturilor și făcându-le mai durabile și mai ecologice, cu avantaje importante pentru
biodiversitate118
;
AG. întrucât EFSA a constatat în 2015 că, pentru anumite pesticide, inclusiv pentru glifosat,
111
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 112
http://enveurope.springeropen.com/articles/10.1186/s12302-016-0070-0 113
Rezoluția Parlamentului European din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în
aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață
a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 ×
T25 (MON-ØØ6Ø3-6 × ACS-ZMØØ3-2), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al
Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2015)0456). 114
Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de
punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,
constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (MON-
877Ø5-6 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului
European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2016)0040). 115
Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de
punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,
constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte
adoptate, P8_TA(2016)0038). 116
Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de
punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin,
constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (MON-
877Ø8-9 × MON-89788-1), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului
European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2016)0039). 117
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26296738 118
http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/pdf/herbicide_reduction_can_pres
erve_crop_yields_as_well_as_biodiversity_benefits_of_weeds_445na2_en.pdf
337
numărul raportat de identificări ale limitelor maxime de reziduuri (LMR) a fost mult
mai mic decât numărul necesar pentru a obține concluzii statistice valide; întrucât,
potrivit EFSA, țările care transmit rapoarte ar trebui să extindă domeniul de aplicare al
metodelor de analiză utilizate pentru aplicarea limitelor maxime de reziduuri (LMR)
pentru a garanta că rata de detectare și rata de depășire a LMR nu sunt influențate de
numărul mic de identificări sau de lipsa datelor din anumite țări119
;
AH. întrucât, în martie 2016, a fost amânat votul în cadrul Comitetului permanent pentru
produse fitofarmaceutice referitor la proiectul de Regulament de punere în aplicare de
reînnoire a aprobării substanței active glifosat;
AI. întrucât Organismul de audit al Congresului Statelor Unite (GAO) a prezentat recent
Agenției pentru Alimentație și Medicamente din Statele Unite recomandarea de a
evalua riscurile și de a prezenta informații cu privire la reziduurile de glifosat în raport
cu sănătatea publică;
1. consideră că proiectul de Regulament de punere în aplicare al Comisiei nu reușește să
asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale și a mediului, nu aplică
principiul precauției și depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul
(CE) nr. 1107/2009;
2. solicită Comisiei să prezinte un nou proiect de regulament de punere în aplicare pentru
a aborda mai bine utilizarea durabilă a erbicidelor care conțin glifosat; invită Comisia
să recomande ca statele membre, în special, să limiteze sau să interzică vânzarea de
glifosat utilizatorilor neprofesioniști și solicită Comisiei ca, împreună cu alți experți din
statele membre, să efectueze o evaluare a utilizării produselor fitosanitare de către
utilizatorii neprofesioniști și să formuleze propuneri, să creeze programe de formare și
autorizații de utilizare pentru profesioniști, să ofere informații mai bune privind
utilizarea glifosatului și să impună limite stricte privind utilizarea înainte de recoltare a
produselor care conțin substanța activă glifosat;
3. solicită Comisiei să reînnoiască aprobarea glifosatului pentru o perioadă de 7 ani;
reamintește că, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Comisia poate
retrage aprobarea acordată pentru o substanță activă în perioada sa de autorizare, cu
condiția ca noi dovezi științifice să demonstreze că aceasta nu mai îndeplinește criteriile
de aprobare; invită Comisia și statele membre să își intensifice activitatea de întocmire
a unei liste a coformulanților care nu au fost incluși ca produse fitosanitare; salută
excluderea taloaminei etoxilate din componența produselor fitosanitare care conțin
glifosat;
4. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare neprofesională a glifosatului;
5. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în parcurile
publice, pe terenurile de joacă și în grădinile publice, sau în apropierea lor;
6. solicită Comisiei, în special, să nu aprobe nicio utilizare a glifosatului în agricultură
dacă sistemele de gestionare integrată a dăunătorilor sunt suficiente pentru combaterea
adecvată a buruienilor;
7. invită Comisia să reevalueze aprobarea acestei substanțe având în vedere că Agenția
Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) urmează să primească un dosar privind
clasificarea armonizată a glifosatului în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1272/2008;
119
http://www.efsa.europa.eu/sites/default/files/scientific_output/files/main_documents/4038.pdf.
338
8. invită Comisia să asigure în cel mai scurt timp posibil o revizuire independentă a
toxicității generale și a clasificării glifosatului pe baza tuturor dovezilor științifice
disponibile, inclusiv în ceea ce privește carcinogenicitatea glifosatului, precum și
eventualele proprietăți de perturbator endocrin în conformitate cu criteriile orizontale
științifice pentru perturbatorii endocrini;
9. solicită Comisiei și EFSA să prezinte imediat toate dovezile științifice care au stat la
baza clasificării pozitive a glifosatului și a reautorizării propuse, având în vedere
interesul public superior care justifică divulgarea; invită, de asemenea, Comisia să
depună toate eforturile necesare pentru a facilita divulgarea integrală a probelor
științifice utilizate în contextul procesului de evaluare al UE;
10. invită Comisia să încredințeze Oficiului Alimentar și Veterinar sarcina de a testa și de a
monitoriza reziduurile de glifosat din alimentele și băuturile produse în Uniune, precum
și din produsele importate;
11. invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea și inovarea pentru a găsi soluții
alternative durabile și rentabile în ceea ce privește produsele de combatere a
dăunătorilor cu scopul de a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și
animale și a mediului;
12. consideră că, pentru a garanta încrederea în și între instituțiile Uniunii Europene, este
important din partea Comisiei să dea curs în mod adecvat acestei rezoluții;
13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și
Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.