COROANA

COLETUL

RĂDĂCINA

Componentele dure:

• SMALŢUL

• DENTINA

• CEMENTUL

Componenta moale:

• PULPA DENTARĂ

MUGURE DENTAR Stadiul de CAPISON

Stadiul de CLOPOTFinalizarea FORMĂRII

COROANEI

MUGURE DENTAR

Mugurele dentar

- viitorul organ –

al smalţului

Celulele

ectomezenchimale

– viitoarea papilă -

dentară

Celulele ectomezenchimale

- viitorul sac dentar -

ORGANUL SMALŢULUI

1

2

3Organul smalţului este constituit:

1. Epiteliul extern2. Epiteliul reticular3. Epiteliul intern

NODUL SMALŢULUI

CORDONUL SMALŢULUI

ETAPA DE HISTO şi MORFODIFERENŢIERE.

STADIUL DE CLOPOT

ORGANUL SMALŢIAN

Este format din 4 epitelii:

1. Epiteliul extern

2. Epiteliul reticular

3. Epiteliul intermediar

4. Epiteliul intern

1.

2.

3.

4.

1.3.

2.

4.

ORGANUL SMALŢIAN

EPITELIUL INTERN al organului smalţian

ODONTOBLASTEPREAMELOBLASTE

induc diferenţierea

Dentinogeneza incipientă are loc iniţial în regiunea incizală,

apoi în ariile laterale

PULPA DENTARĂ

SFÂRŞITUL STADIULUI DE CLOPOT

Se caracterizează

prin:

-apariţia dentinei

-apariţia smalţului

-Transformarea

papilei dentare în

PULPĂ

DENTARĂ

-Debutul

proceselor

formative cu

origine în sacul

dentar

Prin proliferarea epiteliocitelor lamelei dentare se formează

lamela succesională – punct de origine a dintelui permanent

LAMELA SUCCESIONALĂ

DEGENERAREA LAMINEI DENTARE

ETAPA APOZIŢIE. DETERMINAREA FORMEI

COROANEI DINTELUI

• dentina şi smalţul se depun în manieră apoziţională,

prin perioade de activitate şi de repaus

ETAPA APOZIŢIE. DETERMINAREA FORMEI

COROANEI DINTELUI

Prin depunerea DENTINEI şi SMALŢULUI se formează

COROANA DENTARĂ

CENTRUL DE

CREŞTERE

ANSA CERVICALĂ

TEACA EPITELIALĂ HERTWIG

TEACA EPITELIALĂ HERTWIG

TEACA EPITELIALĂ HERTWIG şi DIAFRAGMUL EPITELIAL

DIAFRAGMUL

EPITELIAL

TEACA EPITELIALĂ

HERTWIG

PREPARATELE

HISTOLOGICE

PERIKIMATA

Liniile RETZIUS

PERIKIMATA

LAMELELE SMALŢULUI

l – lamelă; e – smalţ; d - dentină

LAMELELE SMALŢULUI

JONCŢIUNEA AMELODENTINARĂ

JONCŢIUNEA AMELOCEMENTARĂ

TUFELE SMALTULUI

TUFELE SMALTULUI

FUSURILE SMALŢULUI

FUSURILE SMALŢULUI

BENZILE HUNTER-SCHREGER

SMALŢ NODUROS

STRIAŢIILE PRISMELOR SMALŢIENE

LINIILE RETZIUS

LINIA NEONATALĂ

A- smalţ noduros; B – linia neonatală; C – dentina; D – joncţiunea

amelodentinară

ODONTOBLASTUL

Prelungirea

TOMES

Corpul

celulei

Dentina

manta

Dentina

circumpul

pară

Predentina

TUBULUL DENTINAR

RAMIFICAŢIILE TUBULILOR

DENTINARI

Deosebim 3

tipuri:

1. Majore

2. Fine

3. Microtubuli

sau canaliculi

RAMIFICAŢIILE MAJORE

Secţiune transversală a tubulilor dentinali. Ramificaţiile fine.

RAMIFICAŢIILE TUBULILOR

DENTINARI

1-spatiile libere reprezinta tubulii dentinari, inconjurati de

un 2-inel fin de dentina peritubulara, in exteriorul caruia

este localizata 3-dentina intertubulara

12

3

DENTINA MANTA

DENTINA CIRCUMPULPARĂ

PULPA

DENTINA

CIRCUMPULPARĂ

PERIODONT

•Reprezintă aria cea mai importantă de dentină, delimitând

camera pulpară

•Prezintă un grad crescut de mineralizare

DENTINA GLOBULARĂ

Apare ca urmare a procesului normal de mineralizare a

matricei organice dentinare

DENTINA INTERGLOBULARĂ

reprezintă arii de matrice organică hipomineralizată sau

complect nemineralizată

STRATUL GRANULAR TOMES

localizat în zona radiculară, paralel cu joncţiunea dentinocementară

Dentina secundară Dentina primară Smalţ

DENTINA PRIMARĂ ŞI CEA SECUNDARĂ

DENTINA PRIMARĂ

DENTINA SECUNDARĂ

DENTINA REPARATIVĂ

DENTINA REPARATIVĂ

•Tubulii dentinari scad numeric, sunt complect dezorganizaţi şi

dezordonaţi ca aranjament, orientaţi la întâmplare.

LINIILE VON EBNER

LINIILE OWENLINIILE RETZIUS