Cele două ofensive, de la 101-102 şi 105-106 împotriva dacilor, au fost

războaie de jaf şi cotropire

Lungile, necontenitele războaie de expansi-une ale impieriului roman secătuiseră vistieriaRomei. Preluarea bogăţiilor Daciei, renumităprin minele de aur, argint, fier şi aramă, sareacurată, cu un gust deosebit, pământul roditor,care dădea două recolte anual (una pentru oa-meni, cealaltă pentru vite), producţiile incalcu-labile ale viilor de viţă nobilă, nesfârşitele cirezide oi, capre, vite, precum şi calitatea lânii oripieilor acestor animale, mierea fără egal înaceastă parte a lumii, părea o soluţie.

Valoarea prăzilor de război au restabilit şicompletat vistieria Imperiului Roman. Timp depeste150 de ani „prefecţii” din zona auriferă aMunţilor Apuseni au trimis la Roma două sutede „cântare” (20.000phunţi - 1 phunt = 0,5kg) de aur curat,ceea ce înseamnăcca. 170 vagoane.Traian a distribuitcâte 65 denari pe capde plebeu dupăprimul război daco-roman, iar după celde al doilea, câte 450denari, plus scutirilede obligaţii finan-ciare şi acordarea dere compense locuito-rilor Romei.

Serbările din ca pi -

t ala imperiului au ţinut 123 dezile. În luptele din arene cu ani-malele sălbatice, menite dis-tracţiei publicului roman vulgar,cu mentalitate de primatesângeroase, a pierit floarea sem-inţiei dacilor.

Columna lui Traian – glorifi-carea unor asasinate, decidocument incriminator

Columna este un monument altimpului, celebrând victoria îm-păratului Traian asupra regeluidac Decebal, dar, în acelaşi timp,răzbunarea unei mai vechi în-frângeri a romanilor în faţadacilor. Edificiul cuprinde o bandă în spirală,sculptată, cu o lungime de 200 de metri, în caresunt înfăţişate 124 de episoade din cele două

războaie daco-romane, cu peste 2500 f i guri, de-limitate în două segmente aproape egale, c o -res punzătoare celor două confruntărirăz bo inice.

Scenele de pe Columna lui Traian reprezintăpregătirile de război ale romanilor, inclusiv ple-carea acestora către Dacia, din portul Ancona,armatele romane în zona cetăţilor dacice,tehnici de luptă, asaltul cetăţilor dacice, lupteledesfăşurate, şi victoriile obţinute etc.

Dacii apar pe Columnă în diverse ipostaze:luptând să-şi apere cetăţile, scene unde suntsacrificaţi bestial de soldaţii invadatori, altele,când Sarmizegetusa fiind cucerită, apărătoriiei se sinucid, cât şi momente în care cei învinşisunt umiliţi: toate, sub privirea impasibilă a îm-păratului Traian.

În scenele finale apare prinderea copiilor luiDecebal, suicidul regelui şi expunerea capului

celui învins în faţa trupelor romane. Figura luiDecebal apare pe Columnă de șase ori.

Columna, subiect arheologic, istoric şi literar-artistic

În anul 1576 spaniolul Alfonso Ceacone, an-ticar erudit, a publicat prima ediţie a Columneilui Traian, care a fost reeditată în anul 1585 şiîn 1616.

De ce au invadat romanii Dacia

40

Trofeele asasinilor

Meritul acestui învăţat constă în faptul de a fistabilit pentru prima dată că scenele de peColumnă se referă la războaiele daco-romane.

Francesco Villamenes a studiat gravurile, iardupă un secol Pietro Santi Bartoli, în anul 1672,a reprodus după original. În anul 1775 Gio-vanni Battista Piranesi a reluat cercetările. Im-portanţa şi faima Columnei l-a determinat şi peNapoleon al III-lea, în anul 1861, de a luat ini -ţiativa reproducerii în mulaje de ipsos relieful

scenelor monumentului.Lucrările cercetătorului Frohner au fost con-

tinuate printre alţii de Solomon Reinach şiPollen, pe baza reliefurilor existente în muzeele

din Franţa şi Anglia. Cercetările lui Cichorius,definitivate de Eugen Petersen, constată „rea li-tăţile topografice arheologice din România pevechiul teatru de război, al conflictelor daco-romane şi care pot fi comparate cu reprezen-tările de pe Columnă”.

VAE VICTIS(vai de cei învinşi)

Privind chipurile invadatorilor săpate peColumnă, devine limpede că, pentru desfăşu-rarea acelui război de jaf şi cotropire, îm-

păratul Traian a adunattoată pleava umană dinimpieriu, acordând put-eri nelimitate unor indi-vizi bolnavi psihic şiînsetaţi de sângeomemesc. A fost uneveniment care a dis-trus temelia unei naţiicivilizate, ctitorite peparcursul a mii de ani.

În samavolnica încăl-care a teritoriilor stră -bunilor noştri, măreţesunt sacrificiile os-taşilor daci şi sinu-ciderea bravului RegeDecebal.

Se mai poate oaresusţine că dacii s-aulăsat latinizaţi, accep-tând, fie şi silnic, limbacruzilor invadatori? Ro-manii au stat pe aicivreo 150 ani, iar turciipeste 500 ani. De la ul-

timii invadatori a rămas expresia „sictir!”În poemul DECEBAL CATRE POPOR al

poetului George Coşbuc, întâlnim aceaste evo-catoare versuri:Din zei de-am fi scoborâtori,C-o moarte tot suntem datori!Totuna e dac-ai muritFlăcău ori moş îngârbovit;Dar nu-i totuna leu să moriOri câine-nlănţuit.

La realizarea acestui material s-au folosit texte dintr-un studiu al sc. Ioan STRĂJA�

41

Capturarea copiilor lui Decebal

Prăduirea tezaurului dacic