CLASA INSECTA

SUBCLASA APTERYGOTA

SUBCLASA PTERYGOTA

- insecte inferioare;- lipsite de aripi;- metamorfoza incompleta.

- insecte superioare;- prezenta aripilor;- metamorfoza completa sau incompleta.

Subclasa Apterygota

1.Ordinul COLLEMBOLA.

- insecte mici, aparat bucal de rupt şi masticat sau înţepat şi supt.- răsadniţe, sere, ciupercării, în frunzarul pădurilor.

2.Ordinul Protura

3.Ordinul Diplura

- insecte care trăiesc în locuri întunecate, umede.- nu produc pagube semnificative culturilor agricole.

4.Ordinul THYSANURA

Subclasa PTERYGOTA

Diviziunea EXOPTERYGOTA Diviziunea ENDOPTERYGOTA

Ordinul Orthoptera

Ordinul Thysanoptera

Ordinul Heteroptera

Ordinul Homoptera

Ordinul Hymenoptera

Ordinul Coleoptera

Ordinul Lepidoptera

Ordinul Diptera

ORDINUL ORTHOPTERA (SALTATORIA)

- cuprinde insecte mijlocii sau mari: cosaşi, greieri, lăcuste. - picioarele posterioare adaptate pentru sărit şi aripile anterioare pergamentoase ( tegmine). - aparat de rupt şi masticat.- regim de hrană fitofag, rareori zoofag.- metamorfoza incompletă, larva este postoligopodă.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4b/Gryllotalpa_gryllotalpa_vorne-oben.jpg

http://www.gnvu.ch/Orthoptera/Orthoptera_Arten/Arten_Maennchen.htm

ORDINUL THYSANOPTERA(PHYSOPODA)

- insecte cunoscute popular sub numele de tripşi.- dimensiuni mici cu aripile membranoase lungi înconjurate de franjuri. - aparat bucal de înţepat şi supt.- metamorfoza incompletă, larva este postoligopodă. - regim de hrană fitofag, uneori zoofag.

ORDINUL HOMOPTERA

- cicade, păduchi de frunză, păduchi ţestoşi, paduchi lanosi etc.- aparat bucal conformat pentru înţepat şi supt.- aripi de aceeaţi consistenţă, membranoase.

- metamorfoză incompletă, regim de hrană fitofag.

ORDINUL HETEROPTERA (HEMIPTERA)

- ploşniţe, insecte de mărimi variabile, aparat bucal de înţepat şi supt.- aripile anterioare se numesc hemielitre, cele posterioare sunt membranoase; există şi forme fără aripi.- metamorfoza incompletă, lava postoligopoda, regim de hrană fitofag sau zoofag.

ORDINUL HYMENOPTERA

- viespi, albine, furnici.- aparat bucal adaptat pentru rupt şi supt sau pentru rupt şi lins.- aripi membranoase, aripile posterioare sunt adesea mai mici decat cele anterioare.- metamorfoză completă, larvele sunt de diferite tipuri, frecvent polipode şi apode.- pupa este liberă, cel mai adesea închisă într-un cocon mătăsos.

ORDINUL COLEOPTERA

- gândaci, insecte de diferite dimensiuni.- aparat bucal adaptat pentru rupt şi masticat, aripile anterioare puternic chitinizate-elitre.- metamorfoză completă, larvele sunt oligopode uneori apode, pupa liberă.- regim de hrană variat : fitofag, zoofag, necrofag, coprofag.

ORDINUL LEPIDOPTERA

- fluturi, insecte de mărimi variabile, aparat bucal adaptat pentru supt la adulţi.- aripile membranoase acoperite cu solzi.- metamorfoză completă, larvele sunt polipode (omizi), pupa este obtectă.

ORDINUL DIPTERA

- muşte, ţânţari.- aparat bucal adaptat pentru lins, înţepat şi supt, înţepat şi lins.- aripile anterioare membranoase, bine dezvoltate, cele posterioare reduse la nişte balansiere sau haltere.- metamorfoza este completă, larvele sunt apode, pupa este coarctată.- regim de hrană fitofag sau zoofag.

Increngatura NEMATHELMINTHES

- animale cu corpul cilindric (viermi cilindrici);

- caracterizate prin prezenta unei cavitati interne, a intestinului posteriorsi a orificiului anal;

- sistemul respirator si sistemul ciculator lipsesc;

- sexele sunt separate;

CLASA NEMATODA

- animale cu corpul lung si subtire, filiform sau fusiform, circular in sectiune transversala si nearticulat;

- femele la unele specii iau forma de sac sau de lamaie, ori devin globuloase;

- corpul nematozilor este alcatiut din : cap, trunchi si coada, acoperit de o cuticula rezistenta si flexibila;- cea mai mare parte a nematozilor paraziti la plante sunt ovipari, femelele depun ouale de regula in tesuturile plantelor;- majoritatea speciilor au mai multe generatii pe an, preferand pentru dezvoltare medii umede;

INCRENGATURA MOLLUSCA

- animale nevertebrate, cunoscute sub numele de melci, sepii, caracatite;

- corpul este moale, impartit in trei regiuni :cap, trunchi si picior, partea ventrala musculoasa a

corpului.

- la majoritatea molustelor corpul este inchis intr-o cochilie calcaroasa bine dezvoltata.

CLASA GASTEROPODA- gasteropodele se deosebesc de celelalte moluste prin cochilia lor spiralata si prin asimetria corpului;

INCRENGATURA ARTHROPODA

CLASA ARACHNIDA

- arthropode terestre lipsite de antene si aripi;

- corpul este format din 2 regiuni : cefalotorace si abdomen;

- au patru perechi de picioare;

- respiratia este cutanee sau traheana;

- sexele sunt separate, dar se pot reproduce si partenogenetic;

- majoritaea speciilor au un regim de hrana zoofag si numai o mica parte se hranesc cu vegetale (Ord.Acari).

CLASA CRUSTACEA

- arthropode cu tegumentul chitinos, deseori incrustat cu saruri calcaroase;

- corpul este bine segmentat, impartit în cap, torace şi abdomen;

- la cap prezinta 5 perechi de apendice : o pereche de antene, o pereche de mandibule şi 2 perechi de maxile;

- toracele are un numar variabil de segmente, uneori diferit şi dupa specie;

- abdomenul se termina cu un telson, care poate fi contopit cu ultimul segment abdominal;

- respiraţia este branhială sau cutanee;

- sexele sunt in general separate, dar exista şi forme hermafrodite;

- majoritatea sunt specii acvatice, dar se intalnesc şi forme de uscat, populand mai ales medii umede.

CLASA MYRIAPODA

- cupride arthropode terestre cu respiratia traheana ;

- corp alungit :cap si trunchi;

- trunchiul este format din numeroase segmente, purtand fiecare 1-2 perechi de picioare articulate;

- regimul de hrana este fitofag sau carnivor;

- majoritatea speciilor se hranesc cu diferite vegetale in descompunere, dar sunt si unele specii care pot produce vatamari la plante (solarii, ciupercarii, etc.).

INCRENGATURA VERTEBRATA

- animale superioare care prezinta coloana vertebrala si corp diferentiat in cap, trunchi si membre;

CLASA MAMMALIA (MAMIFERA)

- animale vertebrate homeoterme, cu corpul acoperit in general de par, care nasc pui vii, pe care ii hranesc cu lapte produs de glandele mamare.

ORDINUL LOGOMORPHAFam. Leporidae – Lepus europaeus

ORDINUL RODENTIAFam. SCIURIDAE –Citellus citellus

Fam. Cricetidae –Cricetus cricetus

Fam. Muridae –Mus musculus