CURENTE CURENTE CULTURALE CULTURALE ÎÎN N

PRIMA JUMPRIMA JUMĂĂTATE A TATE A SECOLULUI ASECOLULUI ALL XX- XX-

LEALEA

Profesor ANCA PRICINAProfesor ANCA PRICINA

C.N. ,,ELENA CUZA”C.N. ,,ELENA CUZA”

ÎÎn prima jumn prima jumăătate a secolului al XX-lea, cultura tate a secolului al XX-lea, cultura europeaneuropeanăă a fost a fost îîn mare mn mare măăsura expresia sura expresia

schimbschimbăărilorrilorîîn modul de vian modul de viaţăţă şşi mentalitatea oamenilor, i mentalitatea oamenilor,

produse produse de Primul Rde Primul Răăzboi Mondial. Protestul fazboi Mondial. Protestul faţăţă de r de răăzboi, zboi, fafaţăţă de uniformizare de uniformizare şşi tehnicizare, ci tehnicizare, căăutarea unor utarea unor

noi noi forme artistice reprezintforme artistice reprezintăă c cââteva dintre trteva dintre trăăssăăturile turile culturii perioadei interbelice.culturii perioadei interbelice. ÎÎn literaturn literaturăă, arte plastice, muzic, arte plastice, muzicăă şşi filosofie i filosofie

au au apapăărut noi curente, precum expresionismul,rut noi curente, precum expresionismul, dadaismul, suprarealismul,fovismul,cubismul, dadaismul, suprarealismul,fovismul,cubismul, abstracabstracţţionismulionismul

EXPRESIONISMULEXPRESIONISMULDomenii predilecte: literatura, picturaDomenii predilecte: literatura, picturaTrTrăăssătături: - imagini puternice;uri: - imagini puternice; - nelini- nelinişşte filosoficte filosoficăă;; - preocupare pentru revalorificarea- preocupare pentru revalorificarea miturilor, a esenmiturilor, a esenţţelor umane elor umane şşi i

morale;morale; - personaje general reprezentative.- personaje general reprezentative.ReprezentanReprezentanţţi - literaturi - literaturăă: St.George, L.Pirandello, : St.George, L.Pirandello, L.Blaga, G.Trakl, R.M.Rilke, L.Blaga, G.Trakl, R.M.Rilke, B.Brecht;B.Brecht; - arte plastice: Ed. Munch, E. - arte plastice: Ed. Munch, E.

Barlach, Barlach, O.Kokoschka. O.Kokoschka.

BERTOLT BRECHTBERTOLT BRECHT(1898-1956)(1898-1956)

Considerat cel mai mare dramaturg Considerat cel mai mare dramaturg

german modern, a studiat medicina german modern, a studiat medicina şşi i

filosofia inainte de a scrie prima filosofia inainte de a scrie prima

piespiesăă, , Tobe Tobe îîn noapten noapte. A compus de. A compus de

asemenea opere, iar asemenea opere, iar Opera de treiOpera de trei

parale parale combincombinăă interesul s interesul săău pentru u pentru

muzicmuzicăă şşi teatru. Mai ti teatru. Mai tâârziu, s-a rziu, s-a

desprins de dramaturgia tradidesprins de dramaturgia tradiţţionalionalăă, ,

scriind piese experimentale, precumscriind piese experimentale, precum

Puntilla.Puntilla.

Piese notabile: Piese notabile: Mutter Courage, Mutter Courage,

Cercul de cretCercul de cretăă caucazian, caucazian,

Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi

opritoprităă..

LUCIAN BLAGA LUCIAN BLAGA (1895-1961)(1895-1961)

Filozof,poet,dramaturg,traducFilozof,poet,dramaturg,traducăătotor,r,

profesor universitar profesor universitar şşi diplomat i diplomat romromâân. Personalitate n. Personalitate

impunimpunăătoare toare şşi polivalenti polivalentăă a culturii a culturii

interbelice, ainterbelice, amarcat perioada respectivmarcat perioada respectivăă prin prin elemente de originalitate elemente de originalitate compatibile cu compatibile cu îînscrierea sa nscrierea sa îîn n universalitate.universalitate.LucrLucrăări: ri: Poemele luminii, PaPoemele luminii, Paşşii ii profetului, profetului, ÎÎn marea trecere, n marea trecere,

LaudLaudăăsomnului,Nebsomnului,Nebăănuitele trepte, nuitele trepte, MeMeşşterul Manole,Trilogia terul Manole,Trilogia

culturii,culturii,Trilogia cunoaTrilogia cunoaşşterii, Trilogiaterii, Trilogiavalorilor.valorilor.

EDVARD MUNCHEDVARD MUNCH1863-1944)1863-1944)

Pictor norvegian, unul dintre Pictor norvegian, unul dintre pionerii artei moderne considerat pionerii artei moderne considerat precursor al expresionismului, mai precursor al expresionismului, mai

cu cu seamseamăă un reprezentant al tradi un reprezentant al tradiţţiei iei artistice artistice eeuropene decuropene decăăt a celei t a celei norvegiene.norvegiene. A fost prin natura sa un solitar, A fost prin natura sa un solitar,

dar, dar, paradoxal, l-au interesat foarte paradoxal, l-au interesat foarte

mult mult relarelaţţiile interumane, care vor iile interumane, care vor reprezenta esenreprezenta esenţţa creaa creaţţiei sale.iei sale. LucrLucrăări: ri: ŢŢipipătătul, Dimineaul, Dimineaţţa, a, ÎÎnger nger

îînn negru, Dansul vienegru, Dansul vieţiţii,Madonnai,Madonna( Femeie ( Femeie îîndrndrăăgostitgostităă).).

ŢŢipipăătultul

Dansul vieDansul vieţţiiii

DADAISMULDADAISMUL

Domenii predilecte: literatura , arte plasticeDomenii predilecte: literatura , arte plastice

TrTrăăssăături: - negarea gturi: - negarea gâândirii logice;ndirii logice;

- promovarea hazardului ca surs- promovarea hazardului ca sursăă

artisticartisticăă;;

- libertate total- libertate totalăă a expresiei a expresiei artistice.artistice.

ReprezentanReprezentanţţi- literaturi- literaturăă: T.Tzara, S.Pan: T.Tzara, S.Panăă, , A.JarryA.Jarry

- pictur- picturăă: M. : M. Duchamp,F.Picabia,Duchamp,F.Picabia,

M. IancuM. Iancu

TRISTAN TTRISTAN TZARAZARA(1896-1963)(1896-1963)

Tristan Tzara este pseudonimul Tristan Tzara este pseudonimul

lui Samuel Rosenstock, poet lui Samuel Rosenstock, poet şşi eseisti eseist

evreu , nevreu , năăscut scut îîn Romn Româânia nia şşi stabilit i stabilit

ulterior ulterior îîn Frann Franţţa, fondator al mia, fondator al mişşccăării rii

culturale dadaiste care a condus la o culturale dadaiste care a condus la o

revolurevoluţţie majorie majorăă îîn artele plastice n artele plastice şşi i

literaturliteraturăă.Primele poezii predadaiste au.Primele poezii predadaiste au

apapăărut rut îîn revistele “Simbolul”,”Noua n revistele “Simbolul”,”Noua

revistrevistăă rom romââna” na” şşi “Chemarea” .i “Chemarea” .

LucrLucrăări: ri: Prima aventurPrima aventurăă cereasc cereascăă a a

domnului Antipyrine, Doudomnului Antipyrine, Douăăzeci zeci şşi i

cinci de poeme, cinci de poeme, ŞŞapte manifeste Dadaapte manifeste Dada

MARCEL DUCHAMP MARCEL DUCHAMP ( 1887-1968)( 1887-1968)

Pictor francez (cetPictor francez (cetăţăţean american ean american din din

1955) format 1955) format îîn mediul cultural n mediul cultural efervescent al Parisului de la efervescent al Parisului de la îînceputul secolului al XX-lea, nceputul secolului al XX-lea, îîntr-ntr-

o o familie cu preocupfamilie cu preocupăări artistice.ri artistice.ÎÎn n primii ani picteazprimii ani picteazăă sub influen sub influenţăţă impresionistimpresionistăă. Din 1912 . Din 1912 îîncep ncep ccăăututăările care rile care îîl vor conduce spre l vor conduce spre ultimele consecinultimele consecinţţe ale avangardei, e ale avangardei, deschizdeschizâând drumul unor direcnd drumul unor direcţţii ii

ce-ce-şşi i propun spropun săă ating atingăă domeniul sugetiv domeniul sugetiv intitulat antiartintitulat antiartăă (nonart (nonartăă).).LucrLucrăări: ri: Autoportret, FAutoportret, Fâântana, ntana,

Roata Roata de bicicletde bicicletăă

AutoportretAutoportret

FFâântntâânana

Roata de bicicletRoata de bicicletăă

MARCEL IANCUMARCEL IANCU(1895-1984)(1895-1984)

Arhitect, pictor, grafician. Elev al Arhitect, pictor, grafician. Elev al pictorului Iosif Iser. Din 1915 a pictorului Iosif Iser. Din 1915 a

urmat urmat cursuri de arhitecturcursuri de arhitecturăă la Zurich. la Zurich. AlAlăături de Tristan Tzara, Hans Arp, turi de Tristan Tzara, Hans Arp, Richard Huelsenbeck, Hugo Ball a Richard Huelsenbeck, Hugo Ball a participat la spectacolele dadaiste participat la spectacolele dadaiste sussusţţinute de Cabaret Voltaire. Ainute de Cabaret Voltaire. Arealizat afirealizat afişşe e şşi decoruri pentru i decoruri pentru evenimentele DaDa evenimentele DaDa şşi a ilustrat cu i a ilustrat cu gravuri cgravuri căărrţţile lui Tristan Tzara. ile lui Tristan Tzara. Se Se rupe de dadaism rupe de dadaism îîn 1922.n 1922.LucrLucrăări: ri: ConstrucConstrucţiţie abstracte abstractăă,Café ,Café concert, concert, ŢăŢărancrancăă cu ou cu ouăă..

ConstrucConstrucţţie abstractie abstractăă

Café concertCafé concert

ŢăŢărancrancăă cu ou cu ouăă

SUPRAREALISMULSUPRAREALISMUL

Domenii predilecte: literatura, pictura.Domenii predilecte: literatura, pictura. TrTrăăssăături: - subconturi: - subconşştientul tientul şşi visul ca surse de i visul ca surse de inspirainspiraţţie artisticie artisticăă;; - automatism;- automatism; - respingerea regulilor.- respingerea regulilor.ReprezentanReprezentanţţi - literaturi - literaturăă: S. Beckett, G. : S. Beckett, G.

Apollinaire, Apollinaire, P. Eluard, A.Breton,L.Aragon;P. Eluard, A.Breton,L.Aragon; - arte plastice: S.Dali, G. de - arte plastice: S.Dali, G. de

ChiricoChirico..

SAMUEL BECKETTSAMUEL BECKETT( 1906-1989)( 1906-1989)

Romancier Romancier şşi dramaturg irlandez, i dramaturg irlandez, conferenconferenţţiar de limbi striar de limbi străăine la ine la

Paris Paris şşi Dublin. Din 1932 s-a stabilit i Dublin. Din 1932 s-a stabilit îîn n FranFranţţa unde a fost un timp a unde a fost un timp

asistentul asistentul romancierului irlandez James romancierului irlandez James

Joyce.Joyce.Beckett rBeckett răămmââne cunoscut totune cunoscut totuşşi i pentru piesele sale. pentru piesele sale. AAşşteptteptâându-l ndu-l

pe pe GodotGodot i-a adus celebritate i-a adus celebritate internainternaţţionalionalăă, plas, plasâându-l ca ndu-l ca dramaturg de frunte al teatrului dramaturg de frunte al teatrului absurd. absurd. ÎÎn 1969 a obn 1969 a obţţinut premiul inut premiul Nobel pentru literaturNobel pentru literaturăă..LucrLucrăări: ri: Final de partidFinal de partidăă, ,

Frumoasele Frumoasele zilei,Pieszilei,Piesăă, R, Răăsuflare.suflare.

PAUL ELUARDPAUL ELUARD(1895-1952)(1895-1952)

Poet francez care dupPoet francez care dupăă ce ader ce aderăă la la

mimişşcarea dadaistcarea dadaistăă, devine , devine îîmpreunmpreunăă

cu A.Breton cu A.Breton şşi L.Aragon unul din i L.Aragon unul din

fondatorii suprarealismuluifondatorii suprarealismului,,mai tmai tâârziu rziu

poet “angajapoet “angajatt”, str”, străălucit reprezentantlucit reprezentant

al lial litteraturii de rezisteneraturii de rezistenţăţă îîn timpul n timpul

ocupaocupaţţiei germane a Franiei germane a Franţţei.Aderei.Aderăă la la

Partidul Comunist Partidul Comunist FFrancez, francez, făărrăă a a

abandona o concepabandona o concepţţie plasticie plasticăă asupra asupra

existenexistenţţei.ei.

LucrLucrăări: ri: Datorie Datorie şşi nelinii nelinişşte, te, ÎÎn lipsa n lipsa

ttăăcerii, Capitala durerii, Viacerii, Capitala durerii, Viaţţa a

imediatimediatăă..

SALVADOR DALISALVADOR DALI(1904-1989)(1904-1989)

Artist Artist şşi exhibii exhibiţţionist excentric ionist excentric spaniol, a fost cel mai faimos dintre spaniol, a fost cel mai faimos dintre pictorii suprarealipictorii suprarealişşti. Puternic ti. Puternic influeninfluenţţat de teoria lui Sigmund at de teoria lui Sigmund Freud privind subconFreud privind subconşştientul, tientul, şşi-a i-a descris tablourile – care adesea descris tablourile – care adesea

conconţţin in iluzii optice- ca “fotografii ale viselor,iluzii optice- ca “fotografii ale viselor,pictate manual”. A spictate manual”. A sccris de asemenea ris de asemenea scenarii de film, explorscenarii de film, explorâând teme nd teme religioase, religioase, şşi a creat sculpturi i a creat sculpturi şşi i bijuterii.bijuterii.LucrLucrăări: ri: PersistenPersistenţţa memoriei,Copil a memoriei,Copil geopolitic privind nageopolitic privind naştşterea omului, erea omului, ApariApariţţia unei fete ia unei fete şşi a unui vas cu i a unui vas cu fructe pe plajfructe pe plajăă, Aparat , Aparat şişi m mâânnă.ă.

PersistenPersistenţţa memorieia memoriei

Copil geopolitic privind naCopil geopolitic privind naşşterea terea omului.omului.

ApariApariţţia unei fete ia unei fete şşi a unui vas cu i a unui vas cu fructe pe plajfructe pe plajăă

Aparat Aparat şşi mi mâânnăă

FovismulFovismulDomenii predilecte: picturaDomenii predilecte: picturaTrTrăăssăături: - turi: - îîntrebuinntrebuinţţarea culorii pure, area culorii pure,

vivace, vivace, violentviolentăă şşi de contrast aplicati de contrast aplicatăă pe pe suprafesuprafeţţe mari,plate;e mari,plate; - eliminarea clar-obscurului - eliminarea clar-obscurului şşi ai a

modelmodelăării rii prinprin nuannuanţţe e şşi pasaje de culoare;i pasaje de culoare; - accent pe efectul de decorativism - accent pe efectul de decorativism

şşi i bidimensionalitate.bidimensionalitate.ReprezentanReprezentanţţi: H.Matisse, R.Dufy, K.van i: H.Matisse, R.Dufy, K.van

DongenDongen

HENRI MATISSE HENRI MATISSE ( 1869-1954)( 1869-1954)

Pictor francez, a urmat dreptul Pictor francez, a urmat dreptul la la

Paris Paris şşi a i a îînceput snceput săă picteze picteze îîn n timpul unei timpul unei

convalescenconvalescenţţe.Primele e.Primele tablouri au fost influentablouri au fost influenţţate de ate de impresioniimpresionişşti, dar ti, dar şşi-a i-a

dezvoltat dezvoltat stilul distinctiv dupstilul distinctiv dupăă ce a ce a

studiat studiat ““arta naivarta naivăă”. A condus grupul ”. A condus grupul de pictori numide pictori numiţţi de critici de criticăă

fovifovişşti ti (“animale s(“animale săălbatice”) lbatice”) şşi a creat i a creat tablouri expresive, folosind tablouri expresive, folosind

forme forme şşi i culori puternice. culori puternice. LucrLucrăări: ri: Autoportret, Dans Autoportret, Dans

II,BluzII,Bluzăă rom romââneascneascăă,Muzic,Muzică.ă.

Dans IIDans II

BluzBluzăă rom romââneascneascăă

MuzicMuzicăă

CUBISMULCUBISMUL

Domenii predilecte: picturaDomenii predilecte: picturaTrTrăăssăături: - redarea naturii folosind corpurile turi: - redarea naturii folosind corpurile geometrice de bazgeometrice de bazăă: :

cilindrul,sfera,conul;cilindrul,sfera,conul; - descompunerea obiectului - descompunerea obiectului

reprezentat reprezentat îîntr-o mulntr-o mulţţime de supraime de supraffeeţţe mici, e mici, geometrizate;geometrizate; - tehnica colajului;- tehnica colajului; - gam- gamăă cromatic cromaticăă sumar sumarăă, bazat, bazatăă

pe pe tonuri de cafeniu tonuri de cafeniu şşi cenui cenuşşiu.iu.ReprezentanReprezentanţţi: G.Braque, P.Picassoi: G.Braque, P.Picasso

PABLO PICASSOPABLO PICASSO( 1881-1973)( 1881-1973)

Pictor spaniol stabilit Pictor spaniol stabilit îîn 1901 la n 1901 la Paris. Paris. ÎÎntre 1901 ntre 1901 şşi 1904 , a i 1904 , a

utilizat utilizat tonuri albastre tonuri albastre îîn tablourile sale n tablourile sale (perioada albastr(perioada albastrăă). ). ÎÎntre 1905-ntre 1905-

1906,1906, a pictat artia pictat artişşti de circ ti de circ şşi clovni i clovni îîn n culori mai calde (perioada roz)culori mai calde (perioada roz).Î.În n 1907, a pictat 1907, a pictat DomniDomnişşoarele dinoarele din AvignonAvignon îîntr-un ntr-un stil stil revolurevoluţţionar, ionar, care acare a marcat namarcat naşşterea terea

cubismului. cubismului. LucrLucrăări: ri: Familie de saltiFamilie de saltimmbanci, banci, Femeie pe fotoliu, FatFemeie pe fotoliu, Fatăă citind la citind la masmasăă

DomniDomnişşoarele din Avignonoarele din Avignon

Familie de saltimbanciFamilie de saltimbanci

Femeie pe fotoliuFemeie pe fotoliu

FatFatăă citind la mas citind la masăă

ABSTRACABSTRACŢŢIONISMULIONISMUL

Domenii predilecte: picturaDomenii predilecte: pictura TrTrăăssăături:- eliminarea subiectului, opera de turi:- eliminarea subiectului, opera de

artartăă devenind o realitate autonomdevenind o realitate autonomăă, , independentindependentăă de realitatea de realitatea

exterioarexterioarăă;; - utilizarea unui sistem de semne, - utilizarea unui sistem de semne,

linii, linii, pete , volume ca expresie a pete , volume ca expresie a

raraţţionalitionalităţăţiiii şşi sensibiliti sensibilităţăţii umane.ii umane. ReprezentanReprezentanţţi: W.Kandinsky, P.Mondrian, i: W.Kandinsky, P.Mondrian, K.MaleviciK.Malevici

WASSILY KANDINSKYWASSILY KANDINSKY( 1872-1944)( 1872-1944)

NNăăscut la Moscova, Kansinsky a scut la Moscova, Kansinsky a studiat dreptul studiat dreptul îînainte de a pleca nainte de a pleca îîn n Germania. A studiat arta plasticGermania. A studiat arta plasticăă la la Munchen, iar Munchen, iar îîn 1896 a pictat n 1896 a pictat

primeleprimeletablouri.Estetablouri.Este considerat fondatorul considerat fondatorul artei abstracte. artei abstracte. ÎÎn 1911, a pus n 1911, a pus

bazele bazele grupului de artigrupului de artiştşti cunoscut ca“Der i cunoscut ca“Der Blaue Reiter”. Blaue Reiter”. ÎÎntre 1914 ntre 1914 şşi 1922, a i 1922, a trtrăăit it îîn Rusia. A revenit n Rusia. A revenit îîn n

Germania, Germania, unde a predat launde a predat la influenta influenta şşcoalcoalăăBauhaus, Bauhaus, îînainte denainte de a se stabili laa se stabili laParis, Paris, îîn 1933n 1933..LucrLucrăări: ri: FugFugăă, Improviza, Improvizaţţie, Dunga ie, Dunga albalbăă

FugFugăă

ImprovizaImprovizaţţieie

Dunga albDunga albăă

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE:: 1. www.wikipedia.org.1. www.wikipedia.org.

2. xxx, 2. xxx, Oameni celebriOameni celebri, Editura Teora, , Editura Teora, BucureBucureşşti,2005ti,2005

3. Larousse, 3. Larousse, PersonalitPersonalităţăţi care au schimbat i care au schimbat istoria lumii.istoria lumii.DDe la Revolue la Revoluţţia Francezia Francezăă p pâânnăă la la îînceputulnceputul secolului XXsecolului XX, Editura Rao, , Editura Rao, BucureBucureşşti,2003ti,2003

4. Magda Stan, Cristian 4. Magda Stan, Cristian Vornicu,Vornicu,IstorieIstorie,manual pentru clasa a XII-a, ,manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,2006Editura Niculescu,2006

5. Marin Nico5. Marin Nicolalau-Golfin,u-Golfin,Istoria arteiIstoria artei,Editura,Editura DidacticDidacticăă şşi Pedagogici Pedagogicăă, Bucure, Bucureşşti,1972ti,1972

SFSFÂÂRRŞŞITIT