Farmaciile Secolului XIX

7/21/2019 Farmaciile Secolului XIX

http://slidepdf.com/reader/full/farmaciile-secolului-xix 1/6

Acum se numesc Alcor, Multifarm, Asclepyos, Atreya, Brifarm, Longavit, Catena, Sensiblu sau în multe alte moduri, dar cu mult timp în urmă se numeau Oravetz, uzum, Ciolac,Colesiu, !nirea , M"ntuitorul, Salvatorul, Centrală, Minerva sau #a$ională% Atunci,foc&ănenii le mai ziceau &i spi$erii sau uneori drog'erii, dar foloseau &i termenul defarmacie, c'iar dacă acesta era o noutate lingvistică% (ec'ii farmaci tii erau respecta$i înș

acele timpuri &i c"&tigau foarte bine din această meserie, dovadă fiind &i locuin$eleunora, pe care le mai putem încă admira pe strada Maior Sava, anume clădirea careadăposte&te Sala de Lectură Adul$i )*on +iaconu , dar în trecut a fost casa farmacistului Ale-andru .ădulescu sau imobilul care apar$ine *nspectoratului de /andarmi situat pe strada 0levnei, edificiu ridicat de distinsa familie a farmacistului .emer, rudacunoscu$ilor +uiliu 1amfirescu &i *on Mincu%

În Focşani, prima farmacie atestată documentar a apărut în anul 1841. Muzeul Unirii găzduie teș într-una din sălile sale o reconstituire a unui oficiu farmaceutic din umătatea secolului !"!, realizatcu autorul o#iectelor ce pro$in de la prima farmacie din Foc ani, %ra$etz, dar i de la farmaciaș ș înfiin ată de "oan &uzum. 'um pă e ti în acea încăpere specială din Muzeul Unirii, faci, instant, unț ș șsalt de mai #ine de 1() de ani în trecut. 'amera reproduce prin o#iectele care se regăsesc acolo, ofarmacie specifică secolului !"!. *e atunci, farmacia nu a$ea doar rolul de a comercializamedicamente, iar farmacistul, spre deose#ire de zilele noastre, prepara a#solut tot ce se găsea în

farmacie. Foc ănenii le spuneau spi eri, iar farmaciile erau numite spi erii.ș ț ț În +l#umul comemorati$ cu ocazia u#ileului de 1)) de ani al Farmaciei 'entrale %ra$etz dinFoc ani, se arată căș )2ermenul de spi er, spi erie vine de la cuv"ntul italian 3speziario4,ț ț

termen vulgar întrebuin at pentru 3speziale4 i 3trafico di spezie4, care vine de laț ș

3species4, specie% 5n limba franceză la specii se spune 3epices4, iar epicier estebăcanul% Adică, băcanii în băcănii vindeau speciile, medicamentele% 0raviile vorbesc deace ti v"nzători speciali, cari pisează i v"nd otravă, erbi de leac sau vraceavanii, ca deș ș

ni te oameni cari trebuie să îndeplinească i să aibă anumite calită i de perspicacitate,ș ș ț

cari nu se pot cere ori icui% 6%%%7 Spi erul sau apotecarul 6a a cum îi numea +imitrieș ț ș

Cantemir7 trebuie să aibă 3pra-is4, adică să tie a e-ecuta cele ce se scriu de doftori,ș

după o anumită învă ătură, 3facerea după învă ătură4, spunea Cantemir% 0entru că elț ț

are de e-ecutat anumite lucruri, cari nu se pot face dec"t numai de un om alme te ugului% Spi erul prepară 3pilula sau pirula 6adică7 gogoa ia, bubu ile, cari dauș ș ț ș ș

doftorii de îng'it 6bolnavii7 pentru leac4% 8l prepară 3alifiile4, de care se pomene&te înLe-iconul Slavo9.om"n din :;<=% 6%%%7 5nc"t, treaba spi eriilor fiind să ină 3semin ele,ț ț ț

erbile i unsorile frumos mirositoare4, să le prepare, să aibă răspunderea debitării lor,ș

să ie materialul, iar toate aceste lucruri nu se pot face c'iar de către orice prăvălia %ț ș

)Spi$erul >tefan Oravetz are însu&irile cuviincioase?

Farmacia care este reprodusă la Muzeul Unirii are o#iecte din farmaciile %ra$etz i cea a lui "oanș&uzum. Farmacia %ra$etz a fost înfiin ată în 1841 prin &riso$ul omnesc numărul 11, în timpulțdomnitorului Moldo$ei Miail /rigori 0turdza. Farmacia a fost înfiin ată de tefan %ra$etz 18)8-ț Ș1823 i lăsată mo tenire fiului său +l#ert 18((-1213. upă 121, farmacia a fost preluată deș șfiica lui +l#ert %ra$etz, +le5andra +laci, născută %ra$etz. Farmacia a fost ini ial pe strada Mare iț ș

mutată în 184 pe strada 'entrală, mai e5act între 6eatru i fosta *refectură, i a fost denumităș șini ial farmacia 7a M9ntuitorul:, scim#9ndu-şi denumirea în 182; în Farmacia 'entrală.ț )+intretoate vec'ile stabilimente de acest gen, cea mai vestită, să zicem, ar fi farmacia familieiOravetz, cea care de$ine acte de atestare încă de pe la :@<:, c"nd domnul Moldovei,Mi'ail Sturza a consemnat următoarele 3aduc"ndu9ne la cuno&tin$ă că t"rgul oc&ani,după popula$ia de azi, are neapărat nevoie a se desc'ide încă o spi$erie, pe l"ngă aceleace se găsesc, am primit în&tiin$are că spi$erul >tefan Oravetz are însu&irile cuviincioase &i fiind trecut prin cercetarea comisiei doctorice&ti, a cerut cu alba a i se da voie adesc'ide &i a $ine spi$erie în acest ora&% +rept pentru care domnia noastră cu părinteascăîngriire ce avem pentru sporirea a tot felul de industrii aducătoare de folos $ării, prinacest al nostru domnesc 'risov, dăm domnului >tefan Oravetz dreptate a desc'ide &i a$ine spi$erie în t"rgul oc&ani, scutit de orice dare, datoare fiind spi$eria doar a dadoctorie fără plată la oamenii săraci4%

Aceea&i farmacie Oravetz a rezistat mai bine de o sută de ani, genera$ie după

genera$ie, membrii ambi$io&i ai familiei absolvind studiile de specialitate cerute demeserie, dar &i administr"nd corespunzător afacerea, astfel înc"t înclin să cred că dacă



nu venea regimul comunist, cu na$ionalizările lui, de după :=<@, &i azi farmacia Oravetzar fi func$ionat , ne-a spus Florin îrdală de la +ri$ele <a ionale =rancea.ț

5nainte de primul .ăzboi Mondial a fost desc'isă a doua farmacie

'ea de-a doua farmacie, de la care se regăsesc o#iecte în camera special amenaată la MuzeulUnirii din Focşani, a fost înfiin ată de "oan &uzum 18>>-1243, gălă ean de origine. *otri$it 'orineiț țMariana uca, muzeograf la Muzeul Unirii, "oan &uzum, în 121, î i propune să înfiin eze oș țfarmacie în Foc ani, pe #ule$ardul /ării, farmacie ce se $a muta în ianuarie 1214 pe 0trada Mare,șl9ngă 0pitalul *rofetul 0amoil. )O altă farmacie renumită a fost cea de pe stradă Mare a!nirii, a familiei uzum% Această familie a fost at"t de devotată meseriei înc"t aimortalizat imaginea acestui stabiliment p"nă &i pe crucea morm"ntului din Cimitirul#ordic unde odi'nesc mul$i dintre membrii ei% +intre problemele specifice acelor timpuri &i acestui gen de afacere putem aminti c"teva a&a cum se găsesc în documenteleServiciului ude$ean (rancea al Ar'ivelor #a$ionale% 5ncă din :=:;, în conformitate culegea farmaciilor , se prevedea că trebuia să e-iste un serviciu de noapte la fiecarefarmacie, dar la Ministerul de *nterne s9au primit dese reclama$ii din care rezultă cădomnii farmaci&ti refuzau eliberarea de medicamente noaptea, anun$"nd că serviciul denoapte e suspendat% S9a dispus ca să se pună în vedere tuturor farmaci&tilor să facă unefort să răspundă nevoilor popula$iei &i pe timp de noapte% 5n anul :=DD, toatefarmaciile au primit ordin clar de la Ministerul Muncii, Sănătă$ii &i Ocrotirii Sociale ca peviitor angaarea elevilor în farmacii să se facă doar cu aprobarea Comisiei ude$ene pentru controlul farmaciilor, nemai in"ndu9se dec"t un singur elev de anul * &i unul deț

anul **, pentru a putea &i licen$ia$ii în farmacie să9&i găsească un loc în aceste stabilimente% Ministerul motivează acest ordin, consemn"nd că acest procedeu de

recrutare a elevilor practican$i aduce &tirbire legii &i o nesocotire a celor care, în urmăunei munci de ani de zile, căpăt"ndu9&i un titlu, se văd arunca$i pe drumuri, îngro&"ndnumărul &omerilor intelectuali% 2ot în anul :=DD, Ministerul instituie monopolul



stupefiantelor &i dispune că nici o farmacie din $ară să nu mai comercializezemedicamente, dacă ambalaele originale ale preparatelor farmaceutice nu erau prevăzute cu timbrul monopolului de stat :, mai spus Florin îrdală.

2oate medicamentele se preparau în farmacie

În camera din Muzeul Unirii, p9nă i mirosul te duce cu g9ndul la o farmacie $ece. acă încizișocii, i-l i imaginezi pe tefan %ra$etz cum prepară un medicament la moarul cu pistil dinț ș Șceramică al#ă. ulapul din dreapta camerei reprezintă $ecea oficină a farmaciei %ra$etz. +colosunt puse, la loc de cinste, diferite $ase din sticlă transparentă, opacă sau semiopacă, pentrupăstrarea medicamentelor, inscrip ionate cu numele medicamentelor. 9ngă acel dulap, este pusțpupitrul de farmacist al Farmaciei %ra$etz, locul de unde farmacistul tefan %ra$etz $indea

Șmedicamente pacien ilor.ț )8-pozi ia cuprinde vec'ea oficină 6dulapul7, dar i pupitrul deț ș

farmacist al armaciei Oravetz, vase farmaceutice din sticlă de diverse dimensiuni,transparente pentru păstrarea plantelor care necesitau uscare, opace pentru păstrareamedicamentelor ce necesitau o anumită umiditate i semiopace pentru păstrareaș

medicamentelor care intră în contact cu lumina artificială% 0artea de oficină apar ineț

farmaciei Oravetz, iar partea de laborator apar ine farmaciei uzum,ț ne-a spus 'orinaMariana uca, muzeograf la Muzeul Unirii.

În partea st9ngă a camerei, este reconstituit la#oratorul farmaciei &uzum, locul în care plantelei diferitele su#stan ele de$eneau medicamente, siropuri, tincturi, într-un cu$9nt leacuri pentruș ț

#olile $remii. În acele $remuri, tot ce se comercializa într-o farmacie se prepara în la#orator decătre farmaci ti, acesta fiind unul ditnre principalele moti$e pentru care farmaci tii $remurilorș șapuse nu se pot compara cu cei din zilele de noastre, care sunt mai mult comercian i. *ot fi $ăzutețr9 ni e rotati$e, care erau utilizate pentru e5tragerea se$ei din plante i a uleiurilor din semin e,ș ț ș ț

moare cu pistil, topitoare, #alan e de diferite mărimi i dispoziti$e de ca etat pentru tăiereaț ș școmprimatelor. )." ni a rotativă era folosită pentru e-tragerea sevei din plante i aș ț ș

uleiurilor din semin ele oleaginoase% Balan ele erau utilizate pentru dozarea substan elor ț ț ț



folosite în pregătirea medicamentelor% Moare cu pistil din ceramică, bronz i aluminiuș

folosite pentru pisarea i amestecarea substan elor în vederea ob inerii medicamentelor%ș ț ț

2opitorul cu lampă de gaz sau spirt era utilizat pentru topirea grăsimilor sau a parafinelor, din care se preparau unguentele% +ispozitivele pentru ca etat, care seș

foloseau pentru tăierea comprimatelor% Mai e-act, după ce se amesteca în moar, pastaomogenă se a eza în dispozitivul de ca etat i, prin presare, se tăiau coprimatele, careș ș ș

se uscau:, ne-a e5plicat 'orina uca.0iropurile sau diferitele tincturi erau o# inute prin alam#ic, care era o instala ie de distilare aț ț

licidelor, sau prin punerea la macerat în $ase de sticlă încise ermetic a diferitelor plante cu alcool. 7 Alambicul era folosit pentru prepararea siropurilor, decocturilor, tincturilor% Acestea seob ineau prin macerarea plantelor cu alcool, în vase înc'ise ermetic, timp de E9Dț

săptăm"ni% +e e-emplu, tinctura de ardei iute pentru dureri reumatice se ob inea prinț

macerarea a :F grame de ardei iute cu :FF de mililitri de alcool de GF de grade, $inuteîntr9un vas de sticlă înc'is ermetic , a mai spus 'orina uca. În acele $remuri se făceau ișdiferite e5perimente, de aceea regăsim i epru#ete, pipete, $ase de sticlă, filtre de apă. Mai mult,șla Muzeul Unirii regăsim i figurile din #ronz de la Farmacia &uzum, care îi ilustrează pe zeiișmedicinei +esculap şi &?geia, dar i un set de tampile sculptate din păr i din plută de cătreș ș șfarmacistul "oan &uzum.

Medicamentele se preparau din plante, organe dar i din animale întregi ș

În acele $remuri, arsenalul terapeutic era format din plante, din produse de origine animală, dari din unele pietre rare, pietre pre ioase, cărora li se atri#uiau proprietă i curati$e. *e #aza re etelorș ț ț ț

medicale pe care le dădeau medicii sau $racii, pacien ii acelor $remuri se prezentau la farmacie,țunde li se preparau medicamentele necesare. +stfel, plantele sau seminte ele erau uscate, dateț

prin r9 ni ă sau presate pentru o# inerea se$ei i a uleilor, amestecate în moar, ca etate, apoiș ț ț ș șuscate i eticetate corespunzător. 0e foloseau frunzele, florile, rădăcinile, laptele, grăsimea, sali$a,ștesticulele, ficatul, $eninul, dar i anumite produse cimice, argint $iu mercur3, potasiu, amoniu,ș



141242, farmaciile pri$ate au dispărut şi în Focşani, fiind organizat un model de unitatefarmaceutică denumit 'entrofarm, cu su#ordonare, pentru mai #ine de () de ani, la /alaGi, undeera şi la#oratorul pentru fa#ricarea produselor specifice, fapt ce a a$ut un efect negati$ asupracalităGii profesionale a specialiştilor din zona noastră, care s-au a5at, în special, pe $9nzareamedicamentelor şi mai puGin pe producerea şi îm#unătăGirea su#stanGelor ce puteau fi realizatelocal.

Farmaciile Secolului XIX

Documents

Transcript of Farmaciile Secolului XIX