326

393

Despre mişcarea de trezire fratele Severin Croitoru, originar din Bosanci, judeŃul Suceava,

relatează următoarele:

„Eu am cunoscut şi am auzit de trezirea spirituală a unor baptişti şi a unor grupuri de prin Ńară: Cluj, Câmpia Turzii, Viişoara, de lângă Câmpia Turzii, Turda, Sibiu, Mediaş, Braşov, Arad. Aceste grupuri erau foarte rău văzute de fraŃii baptişti, adică conducătorii bisericilor din vremurile acelea. Trezirile au început aproximativ prin 1962. Eu cunosc mai mult despre cele de prin Câmpia Turzii, Viişoara, Turda, Câmpeni, GalaŃi şi Sighetul MarmaŃiei. Dar eu acuma vreau să-Ńi scriu mai mult despre trezirile din primul val de trezire din 1962, în Câmpia Turzii-Viişoara-Câmpeni, prin fratele Fişcă din Câmpia Turzii. Se rugau în grupuri prin case ore în şir şi îşi mărturiseau păcatele, aveau studii biblice şi cântau cântări. Într-o situaŃie, când se spune că a început trezirea în primul val, în Câmpia Turzii în 1962, cei care-L căutau cu adevărat pe Domnul şi căutau sfinŃenia, s-au rugat de la 3pm -11pm. Îşi mărturiseau păcatele şi cântau. Am auzit de la sora Anişoara, soŃia fratelui Filip Nicoară, care a murit, că toŃi cei dornici să se sfinŃească, să aibă părtăşie cu Domnul şi cu fraŃii, trebuiau să umble în lumină mai întâi. Îşi goleau găleŃile, adică inimile lor, ca Domnul, prin Duhul Sfânt, să le umple cu Har şi prezenŃa Sa de pace şi bucurie. Când se termina, ieşeau uzi de transpiraŃie, ca din duş, dar plini de bucurie. Aşa se continua şi în alte localităŃi, mergându-se din oraş în oraş şi prin sate şi comune.

393 ACNSAS, D 174/1, f. 1, 3-6.

327

Şi prin fratele Dinu din Căpuşu Mic, Cluj şi fratele Ilie Potinteu cu soŃia sa TiŃi, care era considerată o sfântă şi umbla cu Dumnezeu, s-a contribuit foarte mult la această trezire spirituală a baptiştilor. Eu l-am cunoscut foarte bine pe Ilie Potinteu şi pe TiŃi, soŃia lui. Ei au umblat cu Domnul şi au întreŃinut trezirea prin valul al doilea şi al treilea. Ilie Potinteu era de prin Câmpeni Abrud, trăia undeva în munŃi, nu departe de Viişoara.

Al doilea val a început prin 1970-1972, contribuind la aceasta şi Nina NiculiŃă. După căsătorie, din anul 1974 purta numele după bărbatul ei, Nina Radu. Ea era din GalaŃi şi după căsătorie s-a mutat în Bucureşti. De asemenea a avut un aport şi fratele Rodila din Câmpeni-Sohodol-Alba. Acum el trăieşte în Atlanta, Georgia, SUA.

Eu am luat parte prin valul al doilea în 1972, în GalaŃi. Atunci am cunoscut-o pe Nina Niculita, şi Domnul a folosit-o pe ea, aşa încât am intrat în rândurile acelor baptişti treziŃi. Eu îl căutam pe Domnul. Căutam o reală întâlnire şi apoi trăire cu El, dar nu o găseam. Şi eu credeam ca mulŃi alŃii că este bine aşa cum eram – să-i mulŃumesc pe oameni. Nu eram fericit. Inima mea căuta mai mult, ceva real cu Dumnezeu, eram flămând după El, dar mereu când întrebam pe bătrâni sau pe alŃii, aşa zişi lideri, nu primeam nici un răspuns, decât că trebuie doar să mergem la biserică şi să activăm acolo. Dar din copilărie inima mea Îl căuta pe Domnul, să fiu ca El, să devin un misionar, un adevărat ucenic al Domnului Isus Hristos. Şi acestea au fost trezite şi aprinse în inima mea din predicile fraŃilor Mitrofan, moşului Gheorghe Croitoru, ale pastorului Silvestru Ungureanu şi alŃii. PărinŃii mei, mi-au vorbit şi ei prin felul în care au trăit credinŃa lor practică prin necazurile lor. Apoi, m-am mutat la GalaŃi cu şcoala, şi după 4 zile, Domnul mi-a scos în cale pe Nina, prin fr, Pleşoianu din GalaŃi. Am locuit la fratele Pleşoianu o vreme. El m-a pus în legătură cu Nina. Aşa, prin rugăciunea Ńinută prin case, după serviciul bisericii, cu tinerii şi studenŃii din GalaŃi şi prin mărturisirea păcatelor, a lucrat Domnul în viaŃa mea chiar de la început. Studiam Cuvântul Domnului, vizitam pe bolnavi, bătrâni şi săraci şi vesteam Evanghelia la cei nemântuiŃi de pe stradă, de la servici, şcoală şi de pretutindeni. BineînŃeles, am trecut şi prin persecuŃii din partea bisericilor şi a SecurităŃii. Apoi eu, prin anul 1975, m-am mutat în grupul lui Jan Grigor din Arad, unde aveam legătură cu toate aceste grupuri din Ńară: Bucureşti, ConstanŃa, Sibiu, Sighişoara, Sebeş Alba, Cluj, Turda, Viişoara şi Cîmpeni. În fiecare an, mergeam pe la Ilie Potinteu şi mulŃi alŃii, ca Filip Nicoară, fr. Fişcă, Dinu, şi foarte mulŃi alŃii, mergeam prin toată Ńara, în turnee foarte lungi şi vizitam aceste grupuri. Şi în Braşov aveam părtăşie petrecând nopŃi în rugăciune şi studiu biblic. Cântam cântări şi posteam. Eram persecutaŃi, căutaŃi şi urmăriŃi de Securitate pe străzi şi arestaŃi de multe ori şi chemaŃi la Securitate. Eram pârâŃi de multe ori chiar de lideri şi fraŃi din biserici. Doream o trăire adevărată, sinceră, reală cu Domnul. Petreceam ore în şir în rugăciuni, cântări, mărturisirea păcatelor şi studiu intens în Biblie. Puneam accentul pe cunoaşterea personală a Domnului Isus, adică o întâlnire reală, personală cu El şi pe trăirea în lumină a unei vieŃi de creştin adevărat, nu numai atunci când mergeam la Biserică, ci şi în restul vieŃii de zi cu zi.

Al treilea val, am înŃeles că a început prin 1984, tot pe la Câmpia Turzii, printr-un tânăr ce-l chema Sami Salaja.

328

ANEXĂ la Memoriul celor 50394

394 AUBCBR, Dosar N 006, f. 335-358, 368-402, 413-419.

329

330

331

332

333

334

335

336

337

338

339

340

341

342

343

344

345

346

347

Această şedinŃă s-a continuat şi a doua zi, pe data de 19 decembrie, iar pentru subiectul nostru doar această parte este relevantă şi în consecinŃă doar ea va fi inclusă (de la pg.5).

348

349

350