Post on 24-Oct-2015
description
Date generale
• Compoziție• Localizare • Roluri • Tipuri
Structură histologică
• matricea extracelulară (MEC), alcătuită din:– componentă amorfă – componentă fibrilară (fibrele țesutului conjunctiv)
• celule: – proprii (fixe)– migrate (libere)
Caracteristici morfo-funcţionale• originea mezenchimatoasă (mezo- şi
ectomezenchim), • producerea unei mari cantități de macromolecule
extracelulare ce alcătuiesc o matrice complexă, • structurarea unora dintre macromolecule sub
formă de fibre• dispersarea celulelor în matrice şi, în consecință,
lipsa joncțiunilor intercelulare• adeziunea celulelor cu matricea extracelulară,
rezultând o interacţiune celule-matrice
Funcţii• Suport mecanic, asigură mobilitate, elasticitate,
rezistență• Protecţie mecanică• Protecție termică (stocare/producere de energie• Suport nutritiv, depozit de electroliți• Apărare nespecifică (Inflamație) locală• Modularea fluxului sanguin şi fluidului tisular• Apărare specifică - de tip imun• Comunicare, schimb, transport şi barieră• Procese de reparare/remodelare tisulară• Secreţie de tip endocrin, paracrin
Mastocite
Macrofage
Țesut conjunctiv; vas de sânge
Fibroblaste și fascicule de colagen
Tipuri de celule - după origine (I)
• Celule fixe - stabilesc contacte strânse cu matricea conjunctiva– fibroblast / fibrocit (condroblast / condrocit,
osteoblast/ osteocit)– celula adipoasă– pericite? – miofibroblaste– mastocite
Tipuri de celule - după origine (II)
• Celule libere– leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile,
bazofile)– limfocitele B (devin plasmocite)– limfocitele T circulante– macrofage– celulele pigmentare
Tipuri de celule - după funcţie
• Celule implicate direct in producerea si degradarea matricei conjunctive extracelulare– fibroblastul - celula cea mai activă
• Celule cu funcție metabolică:– adipocitul brun– adipocitul alb
• Celule reactive (imune)– Celule efectorii: ( PMN bazofile, eozinofile, tip macrofag)– celule implicate in răspunsul umoral - limfocitele B /plasmocite– celule T citotoxice– celule NK de tip limfocitar– limfocitele K
• Celule imune accesorii– Macrofagul și celule care prezintă antigen
Celula mezenchimală
• Localizare, persistență• Aspect în M.O.• M.E.
Fibroblast - morfologie
• Formă• Dimensiuni • Aspect în M.O.• Aspect în M.E.
collagen fiber
tropocollagen
ground substance
(mucopolysaccharide)
RER
collagen fiberbundles
Rolurile fibroblastului• Secretă toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen,
tropoelastina, fibrilina, glicozaminoglicani şi proteoglicani, precum şi toate proteinele de adezivitate.
• Secretă proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, hialuronidazei, glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.
• Secretă factorul de proliferare (stimulează dezvoltarea microcirculației)
• Intervin in secreția de interferon gama (mai activ decât interferonul macrofagelor)
• Modulaţia: fibroblastele sunt interconvertibile atât pe orizontală cât şi pe verticală
• Nonechivalenţa: fibroblastele diferă in funcție e tipul de țesut conjunctiv si in cadrul aceluiaşi tip de țesut conjunctiv, in funcție de localizare.
Fibrocit - morfologie
• Formă• Dimensiuni • Aspect în M.O.• Aspect în M.E.
Rolurile fibrocitului
• Degradarea matricei• Metabolismul colesterolului• Sinteze (scăzute)
Comparaţie fibrocit - fibroblast
Adipocitele
• Două tipuri:– Alb– Brun
Date generale adipocite
Dezvoltarea celor două linii se face din adipoblaste
Adipocitul alb• Funcții:
– Sinteză de lipide– Stocare (sub influența insulinei) şi eliberare de energie
(sub influența catecolaminelor)– Producere de citokine, moderarea unor procese
endocrine (conversia androgenilor în estrogeni), sinteza hormonală (leptină)
– Influențarea unor procese de diferențiere (celule stocante de lipide – măduva hematogenă)
– Influențarea metabolismelor şi imunității (lipocite – celule Ito)
Adipocitul brun
• Particularități de morfologie celulară: vacuole, citocrom-oxidaze, mitocondrii cu termogenină sau UCP1 (uncoupling protein1); contactul cu fibre nervoase amielinice
• Funcții – sursă de căldură Termogeneza fără frison
• Prezența la om: când, cât
Adipocitul - markeri• Adiponectin – reglează metabolismul lipidic şi
glucidic• Adipsin - intervine în diferențierea adipocitelor• Leptina – intervine în controlul greutății,
comportamentul alimentar (acționează asupra hipotalamusului), managementul energiei, maturarea sexuală, creştere şi dezvoltare
• Rezistina – implicată în dezvoltarea rezistenței la insulină şi dezvoltarea diabetului zaharat
• UCP1 şi 2 specifice adipocitelor brune
Miofibroblastele • Exprimă caractere similare fibroblastelor şi
fibrelor musculare netede; proteina caracteristică - vimentina
• Nu se ştie exact din care celulă(e) derivă• Modificările tranziționale apar ca urmare a
stimulării de către molecule-semnal• Greu de diferențiat de fibroblaste• Diferă de fibrele musculare prin lipsa laminei
bazale• Intervin în procese de vindecare, erupția dentară
ş.a.
Pericitul (?)• Origine neclară – epitelială? conjunctivă?• Angiopoietinele – implicate în recrutarea
pericitelor, angiogeneză etc.• PDGFR – implicat în maturarea vaselor, în
repararea zonelor în curs de vindecare
Mastocit – generalități (I) • Celulă fixă/mobilă cu origine într-un precursor
din măduva hematogenă• Asemănări cu bazofilul• 2 tipuri – mastocitul mucoaselor (condroitin-
sulfat), mastocitul propriu-zis (heparină)• Carboxipeptidaza – marker de diferențiere• PGD2 – marker al activității mastocitare• Triptaza mastocitară – pentru localizarea şi
activitatea mastocitelor
Mastocit – generalități (II)
• Morfologie, localizare, evidențierea în M.O., metacromazie
• Intervine în mai multe tipuri de procese – infecțioase, alergice, antiparazitare
• Receptori de mare afinitate pt. IgE• Acțiune sinergică cu a eozinofilelor• Acțiune similară cu a bazofilului
Conținutul granulațiilor
• Mediatori primari, preformați – stocați – Heparină – anticoagulant, lipolitic– Histamină – r. alergice– Serotonină – Proteaze– Condroitin-sulfat (mastocite ale mucoaselor)– Catepsine– ECFA (eosinophil chemotactic factor of anaphylaxis),
NCF (neutrophil)– Factor activator al plasminogenului
• Mediatori neoformați – la cerere, secundari– Din precursori ai acidului arahidonic
• Leucotriene• Prostaglandine• Tromboxani
– Citokine• Bradikinine• Interleukine• TNF alfa• PAF (platelet activating factor)
Mastocite în ţesut conjunctiv areolar
• Tipuri:– Ale corionului mucoaselor (cu granulații cu
condroitin-sulfat)– Ale țesutului conjunctiv propriu-zis (granulații cu
heparan-sulfat)
Degranularea
• Simplă• Exocitoză compusă• Clasmatoză • Stimulată de factori fizici, chimici, biologici
Funcții• Asigură fluiditatea lichidelor organismului
(inclusiv sânge)• Intervin în reglarea lipemiei• Fixează metale• Fixează microorganisme• Intervin în repararea tisulară• Intervin în reacții inflamatorii• Sintetizează componente ale matricei amorfe• Pot degrada enzimatic matricea amorfă
Degranularea mastocitară
Macrofag • Provine din monocit• Maturat parțial în circulație (72 ore), se cazează în
țesuturi (72 zile)• Categorii uşor diferite în funcție de tipul de țesut
în care se găsesc• Pot fi:
– Active/libere şi în repaus/fixeSau
– Rezidente– Solicitate – Activate
Morfologie • În repaus, asemănător cu fibrocitul• În activitate, forma clasică:
– Citoplasmă neregulată, cu văluri şi pseudopode– Nucleu mare, eventual cu iregularități, palid, cu
grămezi de heterocromatină– Multiple incluzii, vacuole, granulații, cu sau fără
membrană etc.– În M. E.
• O multitudine de organite (…)• Elemente ale citoscheletului• Membrane ondulante, văluri şi pseudopode etc.
Tipuri
• În funcție de localizare variază discret şi funcția
• Exemple
Funcții• Fagocitoza bacteriilor (cu excepții)• Fagocitoza celulelor apoptotice• Fagocitoza altor resturi (material extracelular
uzat)• Intervine în reacții imune prin mai multe tipuri
de procese– Ca APC (Antigen Presenting Cell)– Prin secreția unor factori
1. Fagocitoza (I)
• Aflux crescut de macrofage – factori chemotactici
• Mediată de receptori fagocitari• Preluarea materialului de fagocitat şi
distrugerea lui
Fagocitoza (II)• Timpi:
– Opsonizarea (Complement şi Ig)– Cuplarea cu receptorii specifici– Ingestia cu formarea fagozomului– Formarea fagolizozomilor prin fuziunea cu
lizozomii– Digestia enzimatică sau prin oxidare
2. Sinteza şi excreția
• IL1, TNF alpha – induc inflamația• IL8 – chemoatractanți pentru PMN• IL 6 – factor proinflamator• IL 12• Enzime lizozomale (colagenaza, elastaza, lizozim)• PG (mediator al inflamației)• Leucotriene (mediator al inflamației)• Monokine • TGF
3. Prezentare de antigen
Alte date
• Citotoxice prin activare• Exprimă MHC de clasă II• Prin metaplazie rezultă celule epitelioide sau
celule gigante • Pot fagocita lipide – lipofage, melanina –
melanofore
macrophage
macrophage
macrophage
3. Phagosome formation
phagosome
lysosome
phagolysosome
4. Fusion of phagosome with lysosome to form Phagolysosome.
Bacteria is degraded within the phagolysosome.
6. Exocytose degraded material
5. Present part of the degraded peptide to T cells.
Plasmocit – date generale
• Are originea in limfocitele B circulante.• localizate: în dermul pielii, în mucoasele şi
submucoasele digestive şi respiratorii• La M.O.
– celula ovalară– nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, nucleoli
evidenți, cromatină în grămezi (aspect de cadran de ceas sau roată cu spițe)
– citoplasma este abundenta si bazofilă; o mică zonă din jurul nucleului rămâne palidă
Funcții• Sintetizează anticorpi /imunoglobuline DECI
intervin în răspunsul imun umoral• IgG .• IgM .• IgA este secretată de plasmocite in forma
dimerică• IgD• IgE (reagine) - au receptori specifici pe mastocite
si bazofile şi intervine in reacțiile de hipersensibilizare imediată.
Matricea extracelulară(MEC)
Generalități
• Componente:– Matricea amorfă– Matricea fibrilară:
• Fibre dec colagen• Fibre de reticulină• Fibre de elastină
• Sintetizată de celulele țesutului conjunctiv precum şi de către alte celule
Funcții
• Apărare mecanică – rezistă forțelor de tracțiune, compresiune, şocurilor mecanice
• Filtru/barieră pentru ioni, molecule, agenți microbieni
• Vector de transmitere a informațiilor (electrice, chimice, fizice)
• Participarea la fenomenele inflamatorii
Matricea amorfă/Substanța fundamentală
• Sistem coloidal apos de tip gel• Format din :
1. Glicozaminoglicani 2. Proteoglicani3. Glicoproteine
1.Glicozaminoglicani (GAG)
• Polizaharide compuse din unități dizaharidice repetitive: – Lungi– Neramificate– Rigide
• Dizaharidele:– Un aminozaharid (mai ales sulfatat)– Un acid uronic
• GAG au multe încărcături negative – sunt moleculele cu cele mai multe încărcături negative din organism
• Atrag astfel ioni de Na - în consecință, fluid tisular
• Moleculele de GAG sunt alăturate dar încărcătura negativă le face să se respingă; împreună cu fluidul tisular conferă consistența de gel
• GAG sulfatați:– Keratan-sulfat– Heparan/heparin-sulfat– Condroitin4/6-sulfat– Dermatan-sulfat
• GAG nesulfatați:– Acid hialuronic
2. Proteoglicani
• Glicozaminoglicanii sulfatați sunt de obicei legați covalent cu molecule proteice pentru a forma proteoglicanii
• Aspectul proteoglicanilor este comparat cu o perie cilindrică de păr în care miezul proteic este tija, iar glicozaminoglicanii orientați lateral, tridimensional, sunt țepii periei
Exemple
• decorinul• sindecanul • versicanul • fibromodulina • biglicanul• perlecanul • CD44
Proteoglicanii se pot lega indirect de acidul hialuronic, formând macromolecule gigante, numite proteoglicani
agregaţi – aggrecan compus
3. Glicoproteinele extracelulare (glicoproteine de adeziune)
• Molecule de natură glicoproteică• Funcţii:
– edificarea şi menţinerea organizării matricei extracelulare
– stabilirea de corelaţii între MEC şi celule
• Exemple:– fibronectina, laminina, entactina, fibrilina,
tenascina şi trombospondina.
Proteoglicani versus glicoproteine
• Prezența obligatorie a unui lanț polizaharidic de GAG• Lungimea de cel puțin 80 de resturi glucidice la PG pe
când glicoproteinele conțin oligozaharide• GAG reprezintă 95% din PG iar în glicoproteine max.
60%
.
Fibre reticulare și elastice
Fibre reticulare
• Numite şi fibre precolagene• Colagen III + alte colagene, glicoproteine, PG• Aspect • Caracteristici tinctoriale (mai multe hexoze –
PAS+)• Localizare
Fibre elastice
• Alcătuire: – Pars amorfa – elastină– Pars filamentosa – fibrilină
• Aspect în M.O. şi tinctorialitate• Localizări • Proprietăți fizico-chimice
Observații (I)• Alcătuire biochimică: aminoacizi dintre care
particulari: – Desmozina şi izodesmozina
• Elastina: bogată în valină• Fibrilina: bogată în cisteină• Fibrele de oxitalan (fine, situate în locuri de
stres mecanic, probabil numai microfibrile)• Fibrele de elaunin (mai puțină elastină,
responsabile de elasticitate)
Observații (II)
• Fibre elastice versus lamele elastice:– Fibrele elastice (plămân, fibre musculare)– Lamelele elastice (tunica medie a arterelor mari)
Fibre de elaunin
Lamele elastice
Sinteză • Intracelular
– Microfibrile de fibrilină :• Fibroblaste şi similare, la nivelul RER, din aminoacizi
dicarboxilici– Elastină (după sinteza de fibrilină):
• Fibroblaste şi similare, la nivelul RER, din glicoproteine (tropoelastina sau proelastina)
• Extracelular – eliminarea tropoelastinei în vecinătatea microfibrilelor şi polimerizarea tropoelastinei în prezența lizil-oxidazei cu formarea fibrelor elastice
Patologie
• Sdr. Marfan:Defecte ale genei care codează secreția de fibrilină în locul căreia se secretă emilină
• Defecte ale lisil-oxidazei determină modificări ale formării elastinei, fenomen asociat sdr. Ehlers-Danlos