Cetatea Medievala Sucidava

Coordonator: Tudor Borsan

Student:Stefan Elena

Asezata pe un fost brat al Dunarii desecat intre timp, Sucidava a fost pe rand, capitala a unui trib geto-dac apoi asezare civila romana transformata si extinsa pe apx. 22ha, cu o comunitate de cel putin 3000 de suflete, iar apoi cartier militar

Sucidava a apărut ca un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic “sucii”. Sucidava înseamnă Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei comune Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava.

Ruinele bazilicii creştine din secolul al VI-lea se află tot în interiorul cetăţii. În bazilică s-au descoperit şase morminte, inclusiv un schelet păstrat integral ce a fost expus o perioadă în locul descoperirii.

Coridorul care duce la „fântâna secretă”.

Romanii au construit un coridor lung de 26 de metri ce coboară până la o adâncime de 18 metri sub pământ, unde se află un izvor de la care se aprovizionau cu apă în timpul atacurilor, fără să fie nevoiţi să iasă din cetate. Monumentul a fost construit în secolul VI d. Hr., odată cu refacerea fortificaţiei de către împăratul Iustinian.

 Vizitatorii continua sa fie atrasi de minunea pastrata vreme de 14 secole in pantecul fortaretei: “fantana secreta”, monument unic in arhitectura romano-bizantina. I se spune si “izvorul iubirii” si reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din stravechea cetate.

Cladirea cu Hypocaust

Locuinta de forma dreptunghiulara are dimensiunile de 11/5m si grosimea zidurilor de 0.45-0.65m.

Podeaua acesteia din care s-a pastrat un fracment care a fost restaurat era sustinuta de 8 siruri a cate 22 de stalpi. In spatiul dintre podea si baza stalpilor circula aerul cald provenit dintr-un cuptor aflat in exteriorul edificiului

Poarta de acces in cetate

Facea legatura intre cetate si podul roman peste Dunare aflat la o distanta de 132m.

Din pod - impresionantă construcţie din piatră, lemn şi mortar, cu lungimea de peste 2 kilometri - n-a mai rămas azi decât o fărâmă, arătată vizitatorilor sub numele de "piciorul podului".

Ruinele unui zid de aparare al cetatii

Descoperiri arheologice