Diversitaea aminalelor

Grup Scolar Industrial Jidvei- structura Balcaciu Alba

Inv. Furdui Liana

Caracteristici ale corpurilor cu viata

Mamiferele reprezinta cea mai superioara grupa a lumii animale.Au corpul acoperit cu par si nasc pui pe care ii hranesc cu lapte.Exemple de asfel de mamifere

* trăiesc pe lângă casa omului (domestice)

CÂINELE - Are mirosul şi auzul foarte dezvoltate, este un

bun alergător şi înotător. Sunt mai multe rase de câini care,

toate aduc foloase omului, ajutându-l, de pildă, la

vânătoare, la căutarea şi salvarea accidentaţilor din munţi,

păzirea turmelor, etc.

VACA – Este un ierbivor rumegător. A fost domesticită încă din epoca preistorică. Se hrăneşte cu iarbă, fân, sfeclă tocată, etc. Aduce numeroase foloase omului: carnea, laptele pentru alimentaţie, coarnele şi pielea pentru industrie.

OAIA Este un ierbivor

rumegător, crescută

pentru carnea, laptele şi

blana sa. Sunt mai multe

rase de oi, unele cu lâna

mai fină: rasa merinos,

caracul, ţurcană, ţigaie,

etc.

PORCUL DOMESTIC –Este foarte lacom şi nu este pretenţios la mâncare. Creşterea porcilor se făcea încă din timpuri străvechi, carnea şi grăsimea se utilizează pentru alimentaţie, iar restul se valorifică în industrie.

*trăiesc în păduri (sălbatice)

.

CĂPRIOARA – Trăieşte aproape în toate pădurile din ţară, chiar şi prin culturile de cereale. Are un mers graţios şi este o bună alergătoare pe

distanţe scurte, fiind şi o bună înotătoare. Se hrăneşte cu plante fragede, frunze şi mlădiţe tinere

LUPUL – Este răspândit atât în pădurile de la munte, cât şi în cele de la şes. Are auzul, văzul şi mirosul foarte dezvoltate. Vânător nesăţios şi şiret, atacă animalele din pădure şi cele de lângă casă. Este vânat datorită pagubelor pe care le aduce.

URSUL – Este cel mai puternic răpitor din pădurile noastre, este de o agilitate şi viteză uimitoare. Se caţără cu uşurinţă în copaci şi este un bun înotător. Se hrăneşte cu hoituri, animale şi vite de casă pe care le omoară, dar şi cu zmeură, miere de albine, rozătoare. Iarna dormitează în bârlog.

VULPEA – Poate fi întâlnită în

toate regiunile ţării. Are simţurile

foarte agere. Se hrăneşte cu animale

mici pe care le vânează cu multă

şiretenie, atacă şi coteţele de păsări,

dar când e înfometată se mulţumeşte

numai cu rozătoare sau cărăbuşi.

Este vânată atât pentru blană cât şi

pentru pagubele pe care le aduce.

*trăiesc în junglă

GIRAFA TIGRUL

LEUL

ELEFANTUL

*trăiesc în zonele polare

RENUL

PINGUINUL

URSUL POLAR

FOCA

PĂSĂRILE au corpul acoperit cu

pene ,puf si fulgi si se imultesc prin

oua.Majoritatea pasarilor zboara cu ajutorul

aripilor. *trăiesc în curţile oamenilorCOCOŞUL ŞI GĂINA – Au început

a fi domesticite în India, în anul 3000

î.e.n. Astăzi, prin încrucişări şi

selecţionări, s-a ajuns să se obţină sute

de rase şi să fie crescuţi în crescătorii

foarte mari.

GÂSCA – A fost domesticită din vremuri foarte îndepărtate. Pentru a se obţine specii care să dea cât mai multă carne, grăsime, ouă şi puf,. Înoată bine.

RAŢA DOMESTICĂ –

stă ceasuri întregi în apă.

Este crescută pentru carne şi

ouă.

CURCANUL – Este originar din Mexic şi a ajuns în Europa în secolul XVI. Coada poate s-o întindă în formă de evantai. Carnea de curcan, albă şi foarte gustoasă, este apreciată mult

*trăiesc pe ape

RAŢA SĂLBATICĂ MARE

PELICANUL

GÂSCA SĂLBATICĂ

LEBĂDA

*trăiesc în păduri şi în munţi

BUFNIŢA

ULIUL PORUMBAR

ŞOIMUL

ACVILA DE MUNT

*cântă

CUCUL

CIOCÂRLIA DE CÂMP

MIERLA

PRIVIGHETOAREA

Peştii sunt animale vertebrate, care trăiesc şi respiră sub

apă, cu ajutorul branhiilor. Aceştia deţin aripioare pentru înot,

solzi pentru apărare şi un corp aerodinamic pentru a se mişca

uşor sub apă.

Peştii din Antarctica au în sânge

nişte chimicale anti-înghet speciale

care îi fac să supravietuiască la

temperaturi sub 0 C

.Peştii prădători clocesc ouăle sau icrele, imediat ce incepe sezonul uscat în tropicele Americii de Sud şi Africa, lăsând ouăle să se usuce în pământ până când ploile se întorc, 6 luni mai târziu.

Peştii sanitari Este vorba de serviciul de asistenţă sanitară pe

care unele fiinţe marine le acordă semenilor lor ori de câte ori aceştia sunt atacaţi de paraziţi şi bacterii.

Rechinii au existat înaintea dinozaurilor cam acum 265 de milioane de ani, fiind foarte mari şi având ţepi pe cap. Puţine oase de rechini au devenit fosile, dar în schimb dinţii lor au făcut-o, fiind mai mari de 12 cm.

Marele rechin alb este un enorm peşte de pradă, având un extraordinar simţ al mirosului, cu care îşi detectează prada de la 2 km şi mai multe rânduri de dinţi orientaţi către interior.

Rechinul ciocan are capul sub formă de T, exact aşa cum este capătul ciocanului. În timp ce rechinul înoată, el îşi balansează capul dintr-o parte într-alta astfel încât să poată vedea de jur împrejur.

Rechinul somnoros este al doilea peşte ca mărime din lume. El înoată cu gura deschisă ca să prindă vietăţile microscopice din mare.

Rechinul balenă este lung de până la 13 m şi este cel mai mare peşte. Acest uriaş blând, faţă de strămoşul său gigantic Megalodon (care se repezea la strămoşii balenelor albastre cu monstruozitate) se hrăneşte în mod paşnic, filtrând plante şi animale mici luate din apă

Rechinul pitic are o lungime de 15 cm,

nu mai mare decât a unui peşte de acvariu.

De fapt, jumătate dintre rechinii cunoscuţi

măsoara mai puţin de 1 m.

Rechinul spiriduş

* alte specii de peşti.

Peştele clovn

Bibanul dungat

Căluţii de mare

Peştele înger

Insectele se imultesc prin oua,majoritatea sunt adaptae

la zbor.

Roiurile de muste sau de

lacuste nu sunt considerate

insecte sociale, deoarece

fiecare insecta din roi este

interesata doar de propria

sa supravietuire

Viespile Se cunosc peste 10.000 de specii diferite de viespi, si acestea au moduri de viata diferite. Imaginea populara a viespii comune este de insecta infricosatoare, galbena cu negru, cu o intepatura puternica si dureroasa.

Albinele - au, o modificare deosebita a membrelor posterioare pentru colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei in timp ce ‘viziteaza’ flori, este indepartat cu membrele posterioare si adunat intr-o ‘punga de polen’ speciala aflata pe picior. Polenul se desprinde de picior cand albina se intoarce la cuib sau la stup si este pus intr-o celula a fagurelui de miere.

FurnicileExista peste 6000 de specii cunoscute de furnici, raspandite in toata lumea. Desi cele mai multe specii traiesc la tropice, exista multe in regiuni temperate, a caror viata zilnica este organizata printr-o structura sociala complexa. Cuiburile furnicilor sunt de obicei subterane si pot rezista multi ani.

furnici legionar-traiesc la suprafata solului.

Tantarii sunt o specie de insecte adaptata la mediul urban.

Ca in clasica tortura,

Cantitatea da deliciul.

Un tantar e-o piscatura,

Doi, deja sunt un supliciu.

Reptilele au plamani pentru respirat, nasc pui din oua si au

sange rece - corpul lor nu produce caldura proprie ci isi ia

caldura de la soare. Caldura corpului lor se schimba in functie

de caldura mediului inconjurator.

Reptilele au pielea uscata, groasa si solzoasa.Iguana

Animal de companie spectaculos datorita aspectului exterior, iguana

nu este atat de greu de ingrijit precum ar parea.

Cameleon

Soparla exotica care si-a castigat notorietatea datorita capacitatii de a-si schimba culoarea pielii, a devenit in ultimele decenii un animal de companie ravnit si extrem de indragit.

Broasca testoasa de FloridaCunoscuta si sub denumirea de broasca testoasa cu tample rosii, broasca testoasa de Florida (Trachemys scripta) se gaseste printre primele preferinte ale iubitorilor de animalute exotice.

Broasca Testoasa terestra cu capac -

Testudo Graeca Ibera

Raspandita in Peninsula Balcanica,

in Bazinul Mediteranean, in Asia

Mica si nord-vestul Africii, p

recum

si in Dobrogea, broasca testoasa

terestra cu capac (Testudo graeca) a

devenit din ce in ce mai des intalnita

in casele iubitorilor de animalute.

Sarpele de casa - Natrix natrix

Sarpele de casa (Natrix natrix) nu este un sarpe veninos si nici constrictor, fiind frecvent intalnit in Europa si, respectiv, in Romania. Ei sunt dificil de sesizat intrucat se deplaseaza rapid si sunt extrem de precauti. Intrucat ei isi incalzesc corpurile prin intermediul mediului ambiant, acesti serpi se tolaneasc la soare imediat dupa mijirea zorilor pentru a-si ridica temperatura corporala suficient incat sa fie apti pentru a-si desfasura activitatile normale si pentru a-si digera prada.