Post on 07-Feb-2016
1
Rujeola
2
Definiţie Rujeola este o boală eruptivă acută,
deosebit de contagioasă, endemică şi epidemică, determinată de virusul rujeolic, caracterizată prin : febră, catar oculo-nazal şi bronşic, enantem particular şi exantem maculo-papulos generalizat
3
Epidemiologie Sursa de infecţie: bolnav Căi de transmitere: aerogenă, prin
secreţii nazo-faringiene Poarta de intrare- nazo-faringiană şi
conjunctivală Receptivitate- generală, excepţie
sugari sub 4 luni Imunitatea postinfecţioasă- solidă şi
permanentă Gravidele care fac rujeolă în trimestrul
III transmit infeceţia transplacentar
4
Manifestări clinice
Perioada de incubaţie este de 10-14 zile Stadiul prodromal – durează 3-4 zile, se
caracterizează:› Febră, astenie› Tuse, coriză)› Conjunctivită, fotofobie› Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă
Apare cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase pe o bază
eritematoasă Dispar rapid în 1-3 zile
› Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în dreptul caninilor
› Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe vălul palatin şi pe peretele posterior al faringelui
5
Perioada de stare
Exantemul – persistă 6-7 zile
› Apare la 3-4 zile după debut› Leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la
presiune), ulterior devin confluente› Erupţia debutează retroauricular şi în regiunea
cervicală superioară posterioară, apoi pe frunte şi obraji› Se extinde centrifug, astfel în a 3 a zi este prezentă pe :
faţă, gât, trunchi, extremităţi superioare şi inferioare› Începe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în
aceeaşi ordine în care a apărut) şi se transformă într-o pigmentaţie brună
› La dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie (absentă pe tegumentele palmare şi plantare)
› Febra persistă până în a 3-4 zi de erupţie› Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile. › Infecţia este contagioasă 5 zile înainte şi 5 zile după
apariţia erupţiei
6
Complicaţii
Complicaţiile pot fi consecinţa infecţiei virale sau secundare unei infecţii bacteriene:› Otita medie, mastoidita› Complicaţii respiratorii:
laringita, laringotraheita, bronhopneumonia, pneumonia lobară. Suprainfecţiile se datorează de regulă H.influenzae,
Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus› Complicaţii neurologice: A. Encefalomielita postinfecţioasă B. Encefalita rujeolică cu incluzii - imunodeprimati, >6
luniC. Panencefalita sclerozantă subacută(PESS)
7
Diagnostic de laborator
Examene serologice› ELISA › Testul de inhibare a hemaglutinăriiAnticorpii apar la 1-3 zile de la apariţia
erupţiei şi ating nivelul maxim 3-4 săptămâni mai târziu, deci, serurile recoltate la interval de 7-14 zile permit decelarea unei creşteri de 4 ori a titrului anticorpilor
8
Prognostic – rezervat la copilul sub 2 ani. Letalitatea este de 0,5-1,5%
Tratament › Repausul la pat : cel puţin 8-10 zile după apariţia
erupţiei› Simptomatic› În suprainfecţii bacteriene : antibiotice
Prevenţie› Imunizarea pasivă cu imunoglobuline umane, i.m., în
intervalul de 6 zile după expunere, este recomandată copiilor sub 1 an, la persoanele cu boli cronice, gravide şi persoane imunodeprimate (utilizare limitată)
Imunizare activă› Se recomandă 2 doze de vaccin la toţi copiii.› După cele două episoade epidemice din 2004 şi 2005
se recomandă începerea vaccinării la vârsta de 7 luni
9
Rubeola
10
Rubeola este o afecţiune febrilă acută determinata de virusul rubeolic, care afectează copiii şi adulţiii tineri,
Caracterizată : › Exantem maculo-papulos generalizat› Limfadenopatie› Catar respirator moderat
Evoluţie benignă, dar survenită în primul trimestru de sarcină determină anomalii severe ale fătului
11
Rubeola dobândită
Epidemiologie › Rubeola afectează în principal copii aparţinând grupei
de vârstă 5-14 ani› Infecţia survine în toate anotimpurile, cu un vârf al
incidenţei primăvara. › Infecţia se transmite pe cale respiratorie› Nu este la fel de contagioasă ca rujeola
12
Diagnostic clinic Incubaţia : 2-3 săptămâni Perioada prodromală
› Debut: astenie, febră moderată, coriză şi chiar cu exantem maculopapular, ce survin în aceeaşi zi
› Limfadenopatia poate precede exantemul cu 2-7 zile› enantem: macule mici pe palatul moale
Perioada de stare› Exantemul debutează la faţă, apoi trunchi şi extremităţi (se
generalizeaza intr-o zi) şi durează 1-5 zile› Adenopatia : ggl.retroauriculari, cervicali posteriori,
suboccipitali Complicaţii - foarte rare: purpură trombocitopenică,
miocardita, sindrom Guillain-Barre, aplazia medulară şi encefalita, artrita
13
Diagnostic de laborator
Izolarea virusului nu este o metodă de rutină Teste serologice
› Test de inhibare a hemaglutinării (IH)- test standard› Test ELISA – permite detectarea IgM specifici şi a IgG. › Anticorpii IgM persistă maximum 6 săptămâni. › IgG persistă toată viaţa şi sunt transferaţi de la mamă la
făt, care este astfel protejat timp de 4-6 luni.
14
Rubeola congenitală
› În cursul vieţii, viremia asociată rubeolei poate determina infecţia placentei şi a fătului.
› Mama poate fi asimptomatică sau simptomatică. › Consecinţele infecţiei fătului sunt:
Hipoplazia organelor cu anomalii structurale ale nou-născutului Rezorbţia embrionului (în infecţia foarte precoce) Avort spontan sau naştere prematură
15
Rubeola congenitală
› Infecţia în cursul primului trimestru de sarcină este cea mai critică (90% din fetuşi sunt infectaţi)
› Infecţia rubeolică a gravidei : Săpt. 2-6 : malformaţii oculare Săpt. 5-7 : leziuni cardiace şi otice Săpt. 8-9 : malformaţii dentare Săpt. 11-12 : leziuni otice Dacă infecţia maternă survine după a 18-a săpt.de sarcină,
malformaţiile sunt extrem de rare.Infecţia intrauterină este asociată cu persistenţa cronică a
virusului la nou-născut, dar nivelul excreţiei virale scade cu vârsta.
16
Manifestări clinice 1. Efecte tranzitorii la nou-născut 2. Manifestări permanente ce pot fi decelate de la
naştere sau pot fi recunoscute în cursul primului an de viaţă:› Afecţiuni cardiace congenitale› Scăderea acuităţii vizuale total sau parţial› Surditate› Întârzierea creşterii, micrognaţie› Hepatosplenomegalie› Purpură trombocitopenică, anemie› Osteită şi meningoencefalită
3. Anomalii care apar şi progresează în perioada copilăriei şi adolescenţei:› Retard mental moderat/sever, deficienţe motorii, balans
permanent, panencefalită progresivă rubeolică, ciroză hepatică, deficite imunologice
17
Prognosticul copiilor cu deficienţe este bun. Din cei cu rubeolă congenitală 35% mor în primul an de viaţă prin purpură trombocitopenică, insuficienţă cardiacă, sepsis
Diagnostic de laborator› Demonstrarea prezenţei anticorpilor IgM la nou-născut
permite stabilirea diagnosticului de rubeolă congenitală. › Anticorpii IgM nu traversează placenta, deci prezenţa lor
semnifică sinteza acestora de către nou-născut, in utero.
18
Tratament› Nu există tratament specific pentru rubeola congenitală› Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sau
răspund la terapia medicamentoasă Prevenţie
› Pentru eliminarea rubeolei şi a rubeolei congenitale este necesară : Imunizarea copiilor Imunizarea femeilor de vârstă fertilă Testarea serologică a persoanelor care prezintă afecţiuni
eruptive în primul trimestru de sarcină.› Avortul terapeutic : diagnostic al rubeolei în primele 3-4
luni de sarcină› Vaccinul induce imunitate la cel puţin 95% din cei
vaccinaţi şi asigură protecţie cel puţin 10 ani.
19
Varicelavărsatul de vânt
20
Varicela › Boală acută, benignă, foarte contagioasă, specific
umană, determinata de virusul varicelo-zosterian› Clinic: exantem vezicular generalizat› Evoluţie autolimitantă, cu excepţia cazurilor apărute la
imunodeprimaţi, gravide, nou-născuţi, care pot evolua sever, uneori fatal
21
Epidemiologie Sursa de infecţie
› Bolnavii cu varicelă: sunt contagioşi prin secreţii nazofaringiene şi mai puţin prin conţinutul veziculelor
› Bolnavii cu herpes zoster: prin conţinutul leziunilor cutanate
Calea de transmitere› Aerogenă› Verticală (transplacentar)- risc maxim trimestrul II
Contagiozitatea - 85-95%› Durata: ultimele zile ale incubaţiei, cu 48 ore înaintea
apariţiei veziculelor, până în faza de cruste (14 zile) › Copiii din colectivităţi necesită izolare 3 săpt.- până la
căderea completă a crustelor Receptivitatea
› Generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)› De la 6 luni (anticorpi materni)
22
Manifestări clinice Perioada de incubaţie 15 zile (10-20 zile) Perioada preeruptivă (1-2 zile): febră, disconfort, cefalee,
inapetenţă Perioada eruptivă (≈ 3 săpt.)
› Exantemul apare în prima săpt., în 2-5 valuri eruptive care se succed la interval de 1-3 zile, fiecare val fiind însoţit de un croşet febril. Vezicula – element caracteristic:
Superficială Conţinut clar “picătura de rouă” Înconjurată de o areolă hiperemică Nu confluează
Caracterele exantemului Polimorf (pluristadial) Generalizat Centripet Evoluţie rapidă a leziunilor (8-12 h) Număr mediu = 250-500, mai numeroase la copiii mari
› Enantem vezicule pe mucoase, rapid decapate - ulceraţii
23
Forme clinice severe
Grupe de risc› Imunocompetenţi – nou-născuţi, sugari, copii cu astm
bronşic corticodependent sau eczeme cronice, adolescenţi şi adulţi, femeia gravidă, cazurile secundare şi terţiare dintr-un focar epidemic.
› Imunodeprimaţi – deficite imune congenitale sau dobândite
Forme severe cu afectare cutanată extensivă şi determinări multiviscerale:1. Forma necrotico- hemoragică: evoluează spre necroză şi
CID2. Forma gangrenoasă – suprainfecţii cutanate cu bacterii
anaerobe3. Forma buloasă4. Forma visceralizată
24
Varicela la femeia gravidă
Consecinţele varicelei asupra gravidei: riscul apariţiei pneumoniei variceloase severe, cu detresă respiratorie acută Survine preferenţial în trim. III de sarcină (mortalitate 3-10%).
Consecinţele varicelei asupra sarcinii: avort spontan, moarte in utero, risc de naştere prematură (mai frecv.în primele 20 săpt.de sarcina)
Consecinţele varicelei asupra fătului› Varicela congenitală (afectare cutanată, neurologică,
scheletică, oculară, retard de creştere)› Varicela neonatală› Herpes zoster în primii ani de viaţă
25
Varicela neonatală
Risc maxim – când erupţia maternă apare cu 5 zile înaintea naşterii şi 2 zile după naştere
Clinic: › Erupţie cutaneo-mucoasă gemeralizată (uneori cu
elemente ulcero-necrotico-hemoragice)› Afectare cerebrală, pulmonară
› Mortalitate de 0-30 %
26
Complicaţii
1. Complicaţii bacteriene› Cele mai frecvente› Bacterii implicate: streptococ grup A, stafilococ› Foliculite, erizipel, celulite (faciale, periorbitare), abcese,
flegmoane. Aceste leziuni se pot complica cu sepsis cu risc de instalare a şocului septic.
2. Pneumonia variceloasă primară› Frecvent are evoluţie favorabilă
27
Complicaţii
3. Complicaţii neurologice› Cerebelita› Encefalita variceloasă › Mielita transversă › Sindromul Reye – encefalopatie acută şi degenerescenţă
hepatică acută
4. Sindrom hemoragipar- trombocitopenie
5. Hepatita 6. Alte complicaţii rare: GN, pancreatită, artrită, oculare
28
Diagnostic de laborator
Diagnostic virusologic › Cultura VZV din vezicule › Evidenţierea VZV prin imunofluorescenţă pe frotiu, cu
Ac monoclonali specifici antiVZV marcaţi cu fluoresceină (rapid: 2-3 ore)
› PCR cu evidenţierea ADN-VZV (în afectări neurologice) Diagnostic serologic: IgM antiVZV şi IgG antiVZV
29
Tratament Tratament antiviral:
› Indicaţii Copil > 12 ani Copii cu boli cronice cutanate sau pulmonare Copii aflaţi sub trat.cronic cu aspirină/ corticoizi Cazuri sec.de boală dintr-un focar epidemic Adolescenţi, adulţi
› Aciclovir 5-7 zile,
Tratament simptomatic› Antitermice : paracetamol (NU aspirină ! )› Antihistaminice› Aplicaţii locale cu alcool mentolat 1%/ sol.clorhexidină› CI !: talc, creme antiprurit, topice cu antibiotice› Igiena unghiilor: profilaxia suprainfecţiilor
30
Profilaxie
Vaccinul antivaricelic viu atenuat este bine tolerat,
Determină seroconversie după 6 săpt.de la vaccin, la peste 95% din copiii sănătoşi (administrat >1 an)
În SUA se recomandă vaccinarea universală a copiilor sănătoşi între 12 luni şi 12 ani şi a adolescenţilor şi adulţilor fără antecedente de varicelă
În alte ţări se recomandă vaccinarea copiilor cu risc de a dezvolta forme severe (imunodeprimaţi).
Scarlatina
32
Scarlatina este o boală infecţioasă caracterizată prin febră, angină, vărsături şi exantem urmat de descuamare.
Determinată de orice tulpină capabilă de a produce una sau mai multe toxine eritrogene A, B, C.
Mortalitatea a scăzut de la 72% în era preantibiotică la 7-27% după utilizarea antibioticelor.
Manifestări clinice
Perioada de incubaţie - 3-6 zile Debutul brusc
› Febră› Cefalee› Disfagie› Vărsături cu durata de aprox. 3 zile
Examen fizic› Faringe intens hiperemiat› Hipertrofie amigdaliană› Adenopatie subangulomandibulară
33
Perioada de stare
Simptome generale- febră, cefalee, astenie Exantem
› Apare la 12-48 ore de la debutul bolii şi durează 7-9 zile› Iniţial la baza gâtului, pe zona anterioară a toracelui› Se generalizează în câteva ore› Micropapule congestive, macule, microvezicule
cianotice (scarlatina astacoidă)› La palpare, erupţia este aspră; pielea este uscată› Exantemul este pruriginos cu urme de grataj› “respectă” faţa, palmele şi plantele› La nivelul pliurilor de flexie: semnul lui Pastia› Faciesul din scarlatină: masca lui Filatov
34
Enantemul
Angină: › Intens eritematoasă, roşie ca “flacăra”,
cuprinzând : Istmul faringian Oprindu-se brusc la limita palatului dur: angina
“vopsită”
› Angina pultacee› Angina psudomembranoasă
35
Ciclul glositei exfoliative
Ziua I – limba saburală Ziua II-III-a – dublul “V” lingual Ziua IV-V – limba zmeurie Ziua VI-VII – limba lăcuită Ziua X-XII – revenire la aspectul normal
36
Descuamarea
Începe după 7-14 zile de boală şi poate dura 2-4 săpt.
Cel mai frecvent afectează palmele şi plantele. Recăderile constau în reapariţia simptomelor în
primele 6 săpt.de convalescenţă. Survin în 0,5% din cazuri. Reîmbolnăvirile datorate unei noi infecţii cu
streptococ beta hemolitic (după luni-ani de la prima îmbolnăvire) se constată mai ales la cei trataţi cu antibiotice (1,5-5%)
37
Diagnostic de laborator
Cultura exudatului faringian – pozitivă pt.streptococi grup A
Teste de detecţie rapidă a Ag streptococice în exudat
Hemoleucograma : leucocitoză, hipereozinofilie, neutrofilie
VSH crescut Titrarea antistreptolizinelor ASLO în ser, în
dinamică (la 10 zile şi la 21 zile de boală); o creştere de cel puţin 4 ori a titrului este semnificativă
38
39
Complicaţii
Toxice în I-a săptămână› Miocardita› Nefrita› Hepatita› encefalita
Supurative:› Abces periamigdalian, abces retrofaringian› Otită medie, mastoidită, sinuzită acută› Limfadenită supurativă cervicală› Angina Ludwig › Meningită, abces cerebral
Nesupurative › Glomerulonefrită acută, › Reumatismul articular acut
40
Tratament
Penicilina G, timp de 7 zile, urmate de : 3 administrări de benzatin penicilină la 7 zile În caz de alergie la penicilină – macrolide În formele toxice sau septice :
› Penicilină 5-10 milioane UI/zi, timp de 2-4 săpt.› Eventual imunoglobuline