GRAM AUR = 228,2335 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4406 RON EURO = 4,8745 RON DOLAR = 4,0209 RON

16 + 8 pagini

n Încrederea în economia României a crescut înfebruarie, pentru a treia lunã consecutiv

PAGINA 13

n VIRGIL POPESCU: “Fiecare furnizor are obligaþia sãtransmitã clienþilor cea mai bunã ofertã de piaþãconcurenþialã” PAGINA 13

n DUMITRU CHISÃLIÞÃ, PREªEDINTEASOCIAÞIA ENERGIA INTELIGENTÃ:“Proiectul legii consumatoruluivulnerabil se limiteazã lacum sã dea bani unor oameni”

PAGINA 12

5 lei Luni, 1 martie 2021, nr. 41 (6821), anul XXX

n BILANÞ DIICOT / Criminalitateaeconomico-financiarã, aproape inexistentãîn scriptele procurorilor PAGINA 3

n Rata de dobândã pe 10 ani a Românieiurcã aproape de 3,5% PAGINA 4

n Salvaþi Copiii solicitã menþinereatransportului gratuit pentru eleviinavetiºti PAGINA 14

n PLASAMENTE ALTERNATIVE /Mãrþiºor

PAGINA 15

Contractele de închiriereale BTT, dupã intrareaAVAS în acþionariat

Dupã ce AVAS a redevenit acþionar,SC BTT SA a încheiat alte 5 con-tracte de închiriere, astfel:

1. contractul de locaþiune nr.1106/08.05.2007, încheiat cu SC FrontLake View SRL, pe o duratã de 1 an, întemeiul deciziei CA nr. 08/24.01.2007, ahotãrârii AGA nr. 13/06.03.2007 si aemiterii mandatului special nr.10254/17.04.2007, având ca obiect BazaBTT Pantelimon în suprafaþã de84.329,11 mp ºi construcþiile edificate peacesta, preþul chiriei fiind de 2.500Euro/lunã la care se adaugã TVA.

La acest contract s-a încheiat, în bazadeciziei CA nr. 135/20.07.2007, actuladiþional nr. 1/08.08.2007, prin care s-adispus modificarea obiectul contractuluiîn sensul micºorãrii suprafeþei de teren la72.543,11 mp, reprezentând suprafaþarevendicatã conform Legii nr. 10/2001,

precum ºi micºorarea corespunzãtoare apreþului chiriei la 2.150,50 Euro, sumã lacare s-a adãugat TVA-ul aferent, re-zultând suma totalã de 2.550,20 Euro cuTVA inclus.

Menþionãm cã la Cap. IX art. 9.1. dincontract, i s-a recunoscut locatarului undrept de preferinþã în vederea achiziþio-nãrii de la SC BTT SA a Bazei de Agre-ment Pantelimon, în condiþiile legii,concomitent cu indicarea la Cap. X inti-tulat „Sarcini” a tuturor litigiilor privindterenul în cauzã, la care SC BTT SAnu afost parte, unde s-au pronunþat hotãrârijudecãtoreºti de restituire a unor supra-feþe mari de teren, care nu sunt astfelopozabile societãþii, aspect care a deter-minat, în felul acesta, existenþa maimultor titluri pentru aceleaºi suprafeþede teren.

(continuare în pagina 16)

ISTORICUL PRIVATIZARII IN ROMANIA (9)

Mircea Ursache

Referitor la situaþia contractelor de comodat, SC BTT SA a încheiat cu Primãria Cos-tineºti 4 astfel de contracte în perioada 2003-2004, având ca obiect imobile situateîn Costineºti, pentru unul dintre contracte, privind activul cabinet medical ºi anexeîn suprafaþã de 265 mp, constatându-se nulitatea absolutã, iar pentru activulTeatru de Varã, anexe ºi teren aferent de 2008 mp aflându-se un litigiu pe rolulaceleiaºi instanþe, cu acelaºi obiect, cu termen de judecatã la data de 03.12.2007.

Marº forþat cãtre o nouãerã a întunericului

Apar tot mai multe “semne” cã seapropie o nouã erã a întunericuluipentru Occident. Nu, nu este vorba

despre venirea lui Sauron, ci doar despreefectele catastrofale ale deciziilor luatede politicieni inepþi, ignoranþi,ipocriþi ºi ticãloºi.

Colapsul aproape total al siste-mului energetic din Texas, dinurmã cu douã sãptãmâni, a fostdoar unul dintre aceste “semne”,iar numãrul lor a crescut acceleratºi în Europa.

În primãvara anului 2019,Wolfgang Neldner, directorulBerlin Energie, compania de stat careasigurã distribuþia gazelor naturale ºienergiei electrice în capitala Germaniei,avertiza cã riscul întreruperii neplanifi-cate a alimentãrii cu energie electricãeste tot mai mare ºi va continua sã crea-scã, deoarece “structura producþiei deenergie electricã este tot mai complexã”.Neldner recomanda atunci locuitorilorBerlinului sã-ºi facã stocuri de apã ºi

lumânãri.Dupã mai puþin de doi ani, în ianuarie

2021, reþeaua electricã a Germaniei afost aproape de o cãdere generalizatã.Puterea instalatã de peste 100 de GW în

centralele eoliene ºi solare nu acontat, deoarece vântul a lipsit,iar panourile solare erau acoperi-te cu zãpadã.

A fost nevoie de repornireaunor centrale pe cãrbune pentru ase evita lãsarea întunericului dea-supra Berlinului, unde autobuze-le electrice au lãsat cãlãtorii înstaþii, deoarece acumulatorii se

descãrcau prea repede.Pentru a reduce presiunea asupra reþe-

lei de distribuþie fragmentate ºi subdi-mensionate din Germania, MinisterulEconomiei a încercat sã introducã unproiect de lege care prevede deconecta-rea automatã a automobilelor electricede la reþea în cazul unei cereri mari, dupãcum scrie cotidianul Die Welt.

(continuare în pagina 16)

Analiºtii deceleazãexpectaþii inflaþionisteîn pieþele de capitallAdrian Codirlaºu, CFA România: “Deocamdatã,injecþiile masive de lichiditate s-au vãzut înpreþul activelor ºi mai puþin în preþul bunurilor deconsum”lAurelian Dochia: “Probabil cã RezervaFederalã va continua politica monetarã laxã pe carea avut-o pânã acum”

Randamentele titlurilor de stat aleSUA au urcat puternic sãptãmânatrecutã, influenþând semnificativ

piaþa de acþiuni, iar analiºtii consultaþi deziarul BURSA sunt de pãrere cã evoluþiarecentã din piaþa titlurilor Statelor Unitereflectã, în primul rând, aºteptãri decreºtere a inflaþiei în cea mai mare eco-nomie a lumii.

La finele sãptãmânii trecute, randa-mentul titlurilor de stat cu scadenþa dezece ani, ce influenþeazã creditele ipote-care ºi alte împrumuturi, se situa la circa1,44%, dupã ce joi urcase pânã la 1,614%,cel mai înalt nivel din 14 februarie 2020pânã în prezent. La finele lunii ianuarie,randamentul era de 1,09%, iar la finalulanului trecut se gãsea sub 1%. Practic,randamentul titlurilor americane pe zeceani a urcat cu peste 50 de puncte de bazãîn mai puþin de douã luni, o miºcare destulde rapidã pentru piaþa obligaþiunilor, con-form CNBC.

Adrian Codirlaºu:“Cred cã adevãratainflaþie va apãrea când vacreºte încrederea cã amieºit din crizã”

Adrian Codirlaºu, vicepreºedinteCFA România, ne-a declarat: “Din pun-ctul meu de vedere, creºterea randamen-telor titlurilor de stat semnificã o ajustarea anticipaþiilor de inflaþie în Statele Uni-te. S-a introdus foarte multã lichiditate înpiaþã, iar Rezerva Federalã ºi-a schimbatstrategia de politicã monetarã, în sensulcã va accepta ºi perioade cu inflaþie depeste 2%. Deocamdatã, injecþiile masivede lichiditate s-au vãzut în preþul active-lor ºi mai puþin în preþul bunurilor deconsum”.

ANDREI IACOMI(continuare în pagina 4)

CÃLINRECHEA

Preþul petrolului - aºteptatsã aibã cea mai rapidãcreºtere din ultimii 30 de anil Bancile de investiþii estimeazã 100 de dolari barilul, în 2022l Bank of America, Socar Tradingºi Energy Aspects au cele mai ridicate estimãri legate de cotaþia þiþeiului Brent, în urmãtorii doi ani

Bãncile de investiþii ºi trade-rii de þiþei anticipeazãcreºterea preþurilor de pepiaþa internaþionalã de pro-fil în urmãtorii doi ani, es-timãrile în materie arãtândchiar o cotaþie a þiþeiului

european de tip Brent de 100 de dolari pebaril, în condiþiile în care scade producþiadin SUA, pe fondul îngheþului produs laînceputul acestei luni în Texas. Conformoilprice.com, declinul producþiei a fostmai mare decât cel provocat de pandemiade coronavirus, anul trecut, iar analiºtiianticipeazã cã va dura ceva timp pânã seva redresa, dacã acest lucru se vaîntâmpla vreodatã.

Actualele previziuni vin dupã ce,anul trecut, revizuirile în creºtere referi-toare la evoluþia cotaþiei petrolului eraulansate cu prudenþã. Atunci, unele bãnciestimau cã preþul mediu al þiþeiuluiBrent va ajunge la 65 de dolari pe barilanul acesta, ceea ce, în urmã cu numaicâteva luni, pãreau niºte prognoze de-stul de optimiste, având în vedere lansa-rea greoaie a vaccinurilor împotriva Co-vid-19, excedentul de petrol de pe piaþãºi apariþia de noi tulpini de coronavirusîn diferite pãrþi ale lumii.

În ultima vreme, cererea de petrol ºi-arevenit constant pe unele pieþe cheie,mai ales în China, iar aceastã recuperarea compensat în mare mãsurã cererea sla-bã provenitã de la alþi mari consumatori,cum sunt Statele Unite, ceea ce a contri-buit la creºterea preþurilor.

Potrivit sursei citate, ºi stimulenteleguvernamentale acordate în economiiledin întreaga lume ca rãspuns la criza ge-neratã de coronavirus au început sã sti-muleze piaþa petrolului. Trilioane de do-lari au ajuns în companii ºi gospodãrii,în speranþa cã acest lucru va ajuta la re-punerea mai devreme a PIB-ului pe ca-lea creºterii. În SUA, analiºtii ºi-au revi-zuit în urcare prognozele pentru cotaþii-le petrolului dupã propunerea lansatã depreºedintele democrat Joe Biden pri-vind lansarea unui pachet de stimulentede 1,9 trilioane de dolari. Pachetul este încãîn dezbaterea parlamentarilor ºi s-ar putea, în cele dinurmã, sã aibã o valoare mai micã decât cea propusã iniþial.

Însã, bãncile, Federal Reserve (banca centralã a SUA) ºi Departa-mentul Trezoreriei se aºteaptã la o redresare economicã rapidã datoritã ace-stui nou pachet de stimulente, care va include, în mod cert, o revenire a cererii de pe-trol pe mãsurã ce americanii vor începe sã cãlãtoreascã mai mult.

În acelaºi timp, stocurile mondiale de petrol sunt în scãdere, strategiile grupului OPEC+ (Organi-zaþia Þãrilor Exportatoare de Petrol plus partenerii sãi din afara cartelului) privind reducerea produc-þiei dând rezultate.

În acest context, la începutul sãptãmânii trecute, Bank of America, compania petrolierã Socar Tra-ding ºi firma de consultanþã Energy Aspects au estimat cã preþul petrolului Brent ar putea creºte la 100de dolari barilul în urmãtorii doi ani.

Potrivit Socar Trading - companie petrolierã de stat din Azerbaidjan -, preþurile sunt în creºtere în bazareechilibrãrii fundamentelor pieþei, iar pânã în varã, cotaþia þiþeiului Brent ar putea atinge 80 de dolari pe ba-ril. “Întrucât aprovizionarea rãmâne li-mitatã, preþul ar putea urca ºi mai mult,pânã la 100 de dolari pe baril”, a decla-rat pentru Bloomberg directorul de tra-ding al companiei, Hayal Ahmadzada.

Amrita Sen, specialist al EnergyAspects, considerã cã stimulenteleeconomice sunt motivul principalpentru avansul preconizat al cotaþiilorpetroliere. Domnia sa a afirmat, con-form Bloomberg Surveillance: “Amanticipat întotdeauna un preþ de peste80 de dolari pentru barilul de petrol în2022. Poate cã acum preconiez 100 dedolari, având în vedere cât de multã li-chiditate existã în sistem. Nu aº exclu-de o asemenea evoluþie”.

Piaþa este atentã, însã, la ce strate-gie viitoare va avea OPEC+, mai alescã o revenire consistentã a cererii încãnu s-a concretizat în afara unor pieþe,printre care cea a Chinei.

Conform aºteptãrilor, este posibilca, din luna aprilie, grupul OPEC+ sãpompeze cu 1,5 milioane de barili pezi mai mult decât extrage acum, ceeace ar putea pune presiune anul acestape cotaþiile þiþeiului. În schimb, deanul viitor, efectele lipsei de investiþiiîn producþia de petrol vor deveni evi-dente ºi vor genera creºterea preþuri-lor, conform analiºtilor. (A.V.)

(continuare în pagina 16)

RÃZVAN NICOLESCU, DELOITTEROMÂNIA:

“Suntem într-o bulã,parþial speculativã”

Avansul cotaþiilor þiþeiului nu este be-nefic pentru industria de profil, con-form domnului Rãzvan Nicolescu,

fost ministru delegat al Energiei, actualExecutive Lead Advisor Deloitte Rom-ânia, care ne-a declarat: “Eu cred cã sun-tem într-o bulã, parþial speculativã.Astfel de creºteri rapide ºi mari nu facbine sectorului, accelerând apariþia ener-giilor alternative”.

La finele anului trecut, grupul Deloittepreconiza cã cererea de petrol se va re-dresa pânã la finele lui 2021, pe mãsurãce campaniile de vaccinare împotrivaCovid se vor desfãºura cu succes.

(continuare în pagina 16)

ADRIAN VOLINTIRU, EXPERT ÎNEXPLOATAREA HIDROCARBURILOR:

“Creºterile din sectorulpetrolului vor majorapreþul gazelor, iarreacþia pe piaþa noastrãva fi imediatã“

Ceea ce se anunþã nu este delocîmbucurãtor, avertizeazã AdrianVolintiru, specialist în exploatarea

hidrocarburilor. Domnia sa estimeazãcã preþul petrolului va creºte simþitor,ceea ce se va vedea în preþul gazelor,dupã care, în urma pandemiei, vom asi-sta la o crizã economicã profundã.Adrian Volintiru ne-a precizat: “Nuvãd deloc bine lucrurile.

(continuare în pagina 16)

LAURIAN LUNGU, CPAG:

“Previziunile pe preþulpetrolului - un scenariuºi atât”

Toate bãncile de investiþii (n.r. precumBank of America) au astfel de previ-ziuni, niºte interese câteodatã în a

veni cu astfel de scenarii, este de pãreredomnul Laurian Lungu, co-fondator althink-thank-ului Consilium Policy Advi-sors Group (CPAG), care subliniazã:“Am vãzut ºi acum câþiva ani estimãripentru preþul petrolului la 200 de dolari/baril. Este un scenariu ºi atât. Existã, si-gur, argumente pro ºi contra: în aceastãtranziþie energeticã care diminueazã pro-ducþia de petrol te poþi aºtepta cã nu vormai fi rezerve aºa multe ºi, sigur, preþulva creºte.

(continuare în pagina 16)

Graficã de MAKE