Post on 17-Sep-2019
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
1
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
AVIZ DE MEDIU
RAPORT DE MEDIU
PENTRU
PLANUL URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI
ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA
Strada Mitropolit Varlaam, nr. 147, Sector 1, Bucureşti
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Splaiul Independentei, nr. 291 - 293 Sector 6, Bucuresti
OCTOMBRIE 2014
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
2
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Cod proiect PRM – 259 – RM/444/31.12.2010 Denumire RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL
URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI
Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Data OCTOMBRIE 2014
Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de
baza puse la dispozitia elaboratorului.
LISTA DE SEMNATURI
SC KVB ECONOMIC SA
Director Departament Mediu dr.ing. Tatiana Dimache Elaborat: ing. Loredana Sarbu drd. ing. Oana Ciugulea Verificat: dr. ing. Tatiana Dimache Aprobat: dr. ing. Tatiana Dimache
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
3
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
CUPRINS
A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A
RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE .................................................................................. 9
A.1. Domeniul de reglementare ........................................................................................................................................ 9
A.2. Titular proiect ......................................................................................................................................................... 11
A.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu ........................................................................................................... 11
A.4. Date generale .......................................................................................................................................................... 11
A.4.1. Incadrarea in teritoriu ............................................................................................................................................ 12
A.5. Cadrul natural......................................................................................................................................................... 13
A.5.1. Relieful .................................................................................................................................................................... 13
A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice ............................................................................................................. 14
A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica .................................................................................................... 16
A.5.2.2. Categoria geotehnica si riscul geotehnic al lucrarii ............................................................................................... 16
A.5.3. Considerente hidrogeologice .................................................................................................................................. 17
A.5.4. Considerente hidrografice ...................................................................................................................................... 18
A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic ........................................................................................................................... 18
A.5.4.2. Resursele de apa ..................................................................................................................................................... 19
A.5.4.3. Reteaua hidrografica .............................................................................................................................................. 21
A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata ................................................................................................................................. 21
A.5.4.4.1. Rauri ....................................................................................................................................................................... 21
A.5.4.5. Raul Dambovita ...................................................................................................................................................... 26
A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti .................................................................................................................................. 26
A.5.4.6. Raul Colentina ........................................................................................................................................................ 27
A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina .......................................................................................................................... 28
A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora................................................................................................. 28
A.5.4.8. Apele subterane ....................................................................................................................................................... 30
A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti ........................................... 31
A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica ......................................................................................................................... 35
A.5.5.1. Adancimea de inghet ............................................................................................................................................... 36
A.5.6. Clima ....................................................................................................................................................................... 36
A.6. Continutul si Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 36
A.6.1. Situatia existenta ..................................................................................................................................................... 38
A.6.1.1. Ocuparea terenurilor .............................................................................................................................................. 38
A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente .................................................................................................................. 39
A.6.1.3. Circulatia existenta in zona .................................................................................................................................... 39
A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Salii Palatului ................................................................................................................... 40
A.6.1.4.1. Analiza situatiei existente in cadrul studiului de trafic ........................................................................................... 40
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
4
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
A.6.1.4.2. Analiza situatiei propuse in cadrul studiului de trafic ............................................................................................ 42
A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic ................................................................................................................................. 45
A.6.1.5. Probleme de mediu .................................................................................................................................................. 46
A.6.2. Situatia propusa ...................................................................................................................................................... 46
A.6.2.1. Valorificarea cadrului natural ................................................................................................................................ 47
A.6.2.2. Modernizarea circulatiei ......................................................................................................................................... 49
A.6.2.3. Etapele implementarii PUZ - ului propus ............................................................................................................... 50
A.6.2.3.1. Etapa 1 .................................................................................................................................................................... 50
A.6.2.3.2. Etapa 2 .................................................................................................................................................................... 50
A.6.2.4. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici ............................................................. 50
A.6.2.5. Unitati si subunitati functionale .............................................................................................................................. 53
A.6.2.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale ..................................................................................... 54
A.6.2.6.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement .................................................................................................. 54
A.6.2.7. Utilizare functionala ............................................................................................................................................... 54
A.6.2.7.1. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-1 ........................................................................................................ 54
A.6.2.7.2. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-2 ........................................................................................................ 55
A.6.2.7.3. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3 - 3 ...................................................................................................... 55
A.6.2.8. Utilizari admise cu conditionari in zona de spatiu verde V3 .................................................................................. 55
A.6.2.9. Utilizari interzise in zona de spatiu verde V3 ......................................................................................................... 56
A.6.2.10. Circulatii si accese .................................................................................................................................................. 56
A.6.2.10.1. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 56
A.6.2.11. Inaltimea maxima a cladirilor ................................................................................................................................ 57
A.6.2.12. Aspectul exterior al cladirilor ................................................................................................................................. 57
A.6.2.13. Conditii de echipare edilitara ................................................................................................................................. 57
A.6.2.14. Spatii libere si spatii plantate ................................................................................................................................. 57
A.6.2.15. Imprejurimi ............................................................................................................................................................. 57
A.6.2.16. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului ........................................................................................... 58
A.6.2.16.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT %) ............................................................................................ 58
A.6.2.16.2. Coeficient maxim de utiliare a terenului (CUT).............................................................................................. 58
A.6.2.17. Prevederi UTR SP1 – Piete publice, spatii publice - loisir ..................................................................................... 58
A.6.2.17.1. Utilizari admise ............................................................................................................................................... 58
A.6.2.17.2. Utilizari admise cu conditionari ..................................................................................................................... 58
A.6.2.17.3. Utilizari interzise ............................................................................................................................................. 58
A.6.2.17.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) .......................................................................... 58
A.6.2.17.5. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ....................................................................................................... 58
A.6.2.17.6. Amplasarea cladirilor fara de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ................................................ 59
A.6.2.17.7. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ....................................................................... 59
A.6.2.17.8. Circulatii si accese .......................................................................................................................................... 59
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
5
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
A.6.2.17.9. Stationarea autovehiculelor ............................................................................................................................ 59
A.6.2.17.10. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ....................................................................................................... 59
A.6.2.17.11. Aspectul exterior al cladirilor ......................................................................................................................... 59
A.6.2.17.12. Conditii de echipare edilitara ......................................................................................................................... 59
A.6.2.17.13. Spatii libere si spatii plantate.......................................................................................................................... 59
A.6.2.17.14. Imprejurimi ..................................................................................................................................................... 60
A.6.2.17.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ................................................................................................ 60
A.6.2.17.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) ............................................................................................ 60
A.6.2.18. Unitati teritoriale de referinta (UTR) ..................................................................................................................... 60
A.6.2.19. Regimul juridic si obiective de utilitate publica ...................................................................................................... 61
A.6.2.20. Dezvoltarea echiparii edilitare ............................................................................................................................... 62
A.7. Obiectivele principale ale puz „spatiu public sala palatului” ................................................................................ 63
A.8. Relatia cu alte planuri si programe relevante ......................................................................................................... 64
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE
PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................ 65
B.1. Calitatea aerului ..................................................................................................................................................... 65
B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5 ...................................................................................................................... 68
B.1.2. Emisii anuale de SO2 ............................................................................................................................................... 72
B.1.3. Emisii anuale de NOx .............................................................................................................................................. 74
B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici ...................................................................................................... 76
B.1.5. Emisii de metale grele ............................................................................................................................................. 77
B.1.6. Monoxidul de carbon .............................................................................................................................................. 79
B.2. Calitatea apei .......................................................................................................................................................... 80
B.2.1. Calitatea apelor de suprafata ................................................................................................................................. 80
B.2.2. Calitatea apelor subterane ...................................................................................................................................... 86
B.3. Calitatea solului ...................................................................................................................................................... 88
B.4. Calitatea vegetatiei ................................................................................................................................................. 89
A. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ................. 89
B. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN .................... 90
C. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU
INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE
ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI ....... 91
C.1. Obiectivele politicii de mediu ale UNIUNII EUROPENE ...................................................................................... 92
C.1.1. Protocolul de la Kyoto ............................................................................................................................................ 92
C.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor
membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 ..................................................................................................................... 93
C.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene .................................................................................... 95
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
6
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
C.2. Obiectivele politicii de mediu ale tarii noastre ....................................................................................................... 96
C.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030 ................................ 96
C.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a
regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere;
imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri ....................................................................................... 96
C.3. Obiectivele politicii de mediu in municipiul bucuresti ............................................................................................ 97
C.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu ................................................................................................................... 97
C.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului ............................................................................................ 99
C.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ..................................................................... 100
D. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR
CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL,
FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL
ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .... 101
D.1. Impactul asupra biodiversitatii ............................................................................................................................. 101
D.2. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane ..................................................................................................... 101
D.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 101
D.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 101
D.3. Impactul asupra florei si faunei ............................................................................................................................ 102
D.4. Impactul asupra solului......................................................................................................................................... 102
D.4.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 102
D.4.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 102
D.5. Impactul asupra apei ............................................................................................................................................ 102
D.5.1. Impactul asupra apei de suprafata........................................................................................................................ 102
D.5.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 102
D.5.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 103
D.5.2. Impactul asupra apei subterane ............................................................................................................................ 103
D.5.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 103
D.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane ......................................................................................................... 106
D.5.2.3. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 107
D.6. Impactul asupra aerului si factorilor climatici ..................................................................................................... 108
D.6.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 108
D.6.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 108
D.7. Impactul datorat zgomotului si vibratiilor ............................................................................................................ 120
D.7.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 120
D.7.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 121
D.8. Impactul asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic ..................................................................... 124
D.9. Impactul asupra peisajului .................................................................................................................................... 125
D.9.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 125
D.9.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 125
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
7
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
D.10. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin metoda „unitatilor de impact negativ” ............................... 125
E. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN
CONTEXT TRANSFRONTIERA .................................................................................................................................... 133
F. MăSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE șI COMPENSA CâT DE COMPLET POSIBIL
ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTăRII PLANULUI ............................................. 133
F.1. Masuri de protectie a factorului de mediu apa ..................................................................................................... 133
F.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 133
F.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 134
F.1.2.1. Conditii de fundare propuse pentru constructia proiectata .................................................................................. 134
F.1.2.1.1. Lucrari de sustinere a excavatiei .......................................................................................................................... 134
F.1.2.1.2. Sistemul de epuizmente ......................................................................................................................................... 135
F.1.2.1.3. Recomandari privind realizarea sistemului de fundare ........................................................................................ 135
F.1.2.1.4. Consideratii finale ................................................................................................................................................. 136
F.2. masuri de protectie a factorului de mediu aer ...................................................................................................... 136
F.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 136
F.2.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 137
F.1. masuri de protejare a solului ................................................................................................................................ 138
F.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 138
F.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 138
F.2. Masuri pentru reducerea zgomotului si vibratiilor ............................................................................................... 139
F.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 139
F.2.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 139
F.3. Masuri de protectie a populatiei si sanatatii umane ............................................................................................. 139
F.4. Masuri de protejare a patrimoniului cultural si istoric ........................................................................................ 140
F.5. Masuri de protejare a peisajului ........................................................................................................................... 140
G. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ............ 140
G.1. Varianta „0” – fara implementarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI 140
G.1.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 140
G.1.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 141
G.2. VARIANTA „1” DE IMPLEMENTARE A puz-ULUI sPATIUL pUBLIC sALA pALATULUI .............................. 142
G.2.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 142
G.2.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 142
G.3. Varianta „2” – implementarea puz – ului spatiu public sala palatului ................................................................ 142
G.3.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 142
G.3.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 144
G.4. Alegerea variantei „2” – de implementare a puz-ului spatiu public sala palatului ............................................. 144
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
8
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Sala Palatului BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
H. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR
SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI urbanistic zonal ................................................................ 144
I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .......................................................................................................... 148
J. Bibliografie .............................................................................................................................................................. 150
J.1. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA ......................................................................................................................... 150
K. Anexe ........................................................................................................................................................................ 150
K.1. Parte desenata....................................................................................................................................................... 150
K.2. Parte scrisa ........................................................................................................................................................... 150
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
9
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE
ALE PLANULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI
PROGRAME RELEVANTE
A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE
Evaluarea Strategica de Mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA
(Directiva Consiliului European nr. 2001/ 42/ CE privind evaluarea efectelor
anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotararii de Guvern nr.
1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru
planuri si programe care transpune prevederile Directivei mentionate in legislatia
nationala.
Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor
etape:
analiza starii mediului la nivel zonal si local, luand in considerare
datele si informatiile existente;
in urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set
de aspecte de mediu si probleme de mediu dintre care au fost
selectate cele considerate relevante pentru zona analizata;
pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate ca fiind
relevante au fost formulate obiective relevante de mediu pentru PUZ –
ul propus;
a fost realizata o analiza a evolutiei probabile a starii mediului (a
acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) in conditiile
neimplementarii PUZ – ului (Alternativa “0”);
au fost evaluate posibilele efecte asupra mediului generate de
implementarea PUZ – ului;
pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de masuri privind
prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers
asupra mediului asociat implementarii PUZ – ului;
a fost, de asemenea, propusa o lista de masuri pentru monitorizarea
efectelor implementarii PUZ – ului asupra mediului.
La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in
vigoare cu referire la protectia mediului legi, hotarari de guvern, ordine
ministeriale, dupa cum urmeaza:
Hotararea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
10
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor
se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra
mediului planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra
mediului, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, “raportul de
mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului
obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele
semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta
implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu
obiectivele specifice ale planului”;
Ordinul nr. 995/2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea
listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii
Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
Ordonanta de Urgenta nr. 114/2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007)
pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;
Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului
aprobata de Legea nr. 265/ 2006;
Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile ulterioare;
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi
din intravilanul localitatilor;
Legea nr. 47/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr.
24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din
intravilanul localitatilor;
Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea
poluarii mediului;
Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea
normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei;
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
Legea nr. 350/2001 modificata si republicata, privind Amenajarea
Teritoriului si Urbanismul;
Legea nr. 22/2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea
impactului de mediu in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25
februarie 1991 (M.Of., Partea I nr. 105 din 01/03/2001).
Scopul elaborarii Raportului de mediu pentru “Planul Urbanistic Zonal Spatiu
Public Sala Palatului” presupune integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
11
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
a mediului in pregatirea si adaptarea planului, prin identificarea si evaluarea
impactului potential asupra mediului si promovarea alternativei optime din punct
de vedere a protectiei mediului, pentru obtinerea de catre titular a Avizului de
Mediu.
A.2. TITULAR PROIECT
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI – DIRECTIA GENERALA
DEZVOLTARE URBANA – DIRECTIA URBANISM;
Adresa: Splaiul Independentei, nr. 291 – 293, sector 6, Bucuresti.
A.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU
S.C. KVB ECONOMIC S.A.
Adresa: Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1, Bucuresti.
Societatea KVB ECONOMIC SA este inregistrata in Registrul National al
elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82.
A.4. DATE GENERALE
Conform prevederilor Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica
detaliata si cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:
organizarea retelei stradale;
organizarea arhitectural – urbanistica;
dezvoltarea infrastructurii edilitare;
modul de utilizare al terenurilor.
Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:
imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor,
asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte
convenabile pentru toti locuitorii;
utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice
adecvate, extinderea controlata a zonelor construite;
protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural;
asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate
localitatile urbane si rurale.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
12
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.4.1. Incadrarea in teritoriu
Amplasamentul este situat in Bucuresti, sectorul 1, strada Ion Campineanu nr.
30, incadrand Sala Palatului, intr-un punct nodal de legatura intre Piata
Revolutiei, Parcul Cismigiu si Calea Victoriei, cu urmatoarele limite:
la Nord: Str. Stirbei Voda;
la Est: Sala Palatului;
la Sud: front construit – bloc Humanitas;
la Vest: Str. Ion Campineanu.
Aria cuprinsa in PUZ se afla in zona centrala a Bucurestiului, intr-un areal
reprezentativ pentru municipiu.
Accesul in zona de studiu se realizeaza fie din Str. Stirbei Voda, fie din Str. Ion
Campineanu. Exista un acces secundar care strabate o parte din teritoriul obiect
al PUZ – ului prin str. Walter Maracineanu.
Amplasamentul dispunde de acces auto si pietonal, fiind situat la circa 5 – 10
minute de mers fata de statiile de transport public de diverse categorii (metrou
Universitate, Izvor, statii autobuz sau tramvai).
In ceea ce priveste prezenta institutiilor de interes general, se remarca existenta
Bisericii Cretulescu in interiorul limitei obiect PUZ si a Salii Palatului si Muzeul
National de Arta al Romaniei.
Figura nr. 1 - Incadrarea in teritoriu a Salii Palatului
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
13
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.5. CADRUL NATURAL
A.5.1. Relieful
Teritoriul pe care se afla Bucurestiul cuprinde doua subunitati ale Campiei
Vlasiei: in nord, Campia Snagovului si in sud, Campia Bucurestiului.
Bucurestiul se afla situat in Campia Vlasiei (parte componenta a Campiei
Romane), la 54 – 90 m altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina, la intersectia
paralelei de 44º24′49″ lat N cu meridianul de 26º05′48″ lon E. Oraşul, cu o
suprafaţă de 228 km2, are o formă circulară cu axe măsurând 24 km nord - sud şi
22 km est - vest.
Figura nr. 2 - Pozitionarea geografica a municipiului Bucuresti pe glob si in cadrul Romaniei (Sursa: www.globalcom.ro)
Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara spre SE
si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m la Chiajna si 54,5 m in
Valea Dambovitei, la Popesti – Leordeni. Singurele vai care fragmenteaza
Campia Bucurestiului pe directia NV – SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei,
adancimea acestora inregistrand 15 – 20 m.
In arealul orasului, din cauza densitatii mari a constructiilor si a amenajarilor
urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunte atenuate, distingandu-se
greu aspectele microreliefului.
Valea Dambovitei, care trece prin centrul orasului, strabatandu-l pe directia NV –
SE, are o lunca larga de circa 22 km lungime cu latimea maxima de 2,5 km.
Valea Colentinei este mai ingusta si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat,
la Straulesti sau la Herastrau atinge o latime de 1 – 1,5 km. Inclinarea sa usoara
in profil longitudinal favorizeaza crearea unei salbe de lacuri (Straulesti,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
14
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce
confera un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a orasului.
Terenul analizat este in panta ascendenta pe doua directii, cu denivelare de cca.
2 m pe directia Est – Vest (in apropierea Palatului Regal, terenul este mai ridicat
cu cca. 2 m fata de str. Ion Campineanu) si denivelare de cca 1,50 m pe directia
Nord – Sud (platforma care inconjoara Sala Palatului este cu cca. 1,50 m mai sus
decat strada Stirbei Voda). Panza freatica se afla la o adancime de 5 m.
A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice
Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine marii unitati
morfologice a Campiei Romane, subunitatea cunoscuta sub denumirea de
Campia Vlasiei.
Geomorfologia orasului Bucuresti prezinta trei tipuri de zone caracteristice:
Zonele joase ale luncii Dambovitei si Colentinei, orientate pe directia
NV – SE, avand cote absolute de +65 – 85 m;
Zona de interfluviu dintre Dambovita si Colentina, caracterizata prin
terase si capurile Giulesti, Floreasca si Vergului, avand cote variind
intre +75 m la SE si +95 m la NV;
Zonele de campie inalta, al sud campurile Vacaresti si Cotroceni intre
cotele +75 m la SE si +95 m la SV, iar la nord campurile Baneasa si
Pantelimon intre cotele +80 m la NE si +95 m la NV.
Figura nr. 3 – Pozitionarea amplasamentului studiat pe harta morfologica a zonei Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
15
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Amplasamentul analizat se situeaza in zona joasa a luncii Dambovitei, malul
stang, in imediata vecinatate a albiei minore naturale a acesteia.
Din punct de vedere geologic, structura stratigrafica, specifica Bucurestiului
(nivelul depozitelor cuaternare), confirmata si de forajele executate in
amplasament este urmatoarea:
In suprafata umpluturi vechi si noi provenite din diverse surse si
perioade in timpul dezvoltarii orasului;
Complexul argilos nisipos superior, “luturile de Bucuresti” format din
depozite prafoase – argiloase si lentile de nisipuri argiloase;
Complexul nisipos superior “pietrisurile de Colentina” compuse din
nisipuri si pietrisuri mici;
Complexul intermediar lacustru este constituit in general din argile sau
argile prafoase cenusii cu zone lentiliforme nisipoase;
Complexul nisipos intermediar, “nisipurile de Mostistea” care au in
compunere nisipuri medii si fine, uneori cu intercalatii argiloase sau
prafoase;
Complexul lacustru inferior, format din argile si nisipuri fine;
Straturile de Fratesti, cea mai veche formatiune de varsta cuaternara
din zona, la adancime relativ mare (aproximativ 100 – 180 m) formate
din nisipuri si pietrisuri cu orizonturi argiloase.
Figura nr. 4 – Pozitionarea amplasamentului studiat pe harta geologica a zonei Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
16
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Numeroase foraje cu adancimi de 200 – 300 m realizate in Bucuresti au indicat
ca formatiunile din aceasta zona sunt constituite din aluviuni diverse cu variatii
foarte mari de granulozitate de la pietrisuri pana la argile, stratificatia lor fiind
lenticulara sau incrucisata.
A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica
In cadrul limitelor amplasamentului investigat, s-au efectuat sapte foraje
geotehnice avand adancimi cuprinse intre 25 m si 35 m si trei incercari de
strapungere statica cu con CPT conduse pana la atingerea refuzului
echipamentului de penetrare.
Din foraje s-au prelevat probe netulburate la intervale de 2 m si probe tulburate
intercalat intre acestea, conform cerintelor SR EN ISO 22475 – 1:2007. In
straturile necoezive, din care un s-au putut preleva probe netulburate, s-au
realizat penetrari standard in foraj (SPT) conform cerintelor SR EN ISO 22476 –
3:2006.
Figura nr. 5 – Fotografie din amplasament, in timpul realizarii forajelor de investigare geotehnica
A.5.2.2. Categoria geotehnica si riscul geotehnic al lucrarii
In zona analizata a fost realizat studiul geotehnic pe baza a sapte foraje
geotehnice avand adancimi cuprinse intre 25 m si 35 m, trei incercari de
strapungere statica cu con CPT conduse pana la atingerea criteriului de refuz,
test de pompare in foraj si incercari in laboratorul geotehnic.
In urma analizelor efectuate, stratificatia medie pe amplasament prezinta
urmatoarele caracteristici:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
17
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
0,00 ....-3,00/ -5,00 m: Umplutura eterogena, sol vegetal, resturi de
materiale;
-3,00...-5,00 m: Praf argilos la argila prafoasa (Lutul de Bucuresti), cu
intercalatii de nisip prafos, cafeniu, lastic vartos, cu plasticitate mijlocie
– mare, cu compresibilitate medie;
-5,00...-8,00 m: Nisip mediu cu pietris (Stratetlew de Colentina), galbui
cafeniu inchis, mediu indesat;
-8,00...-17,00 m: argila grasa la argila nisipoasa (Argila intermediara),
cafeniu galbuie, cu zone cenusii, cu concretiuni de calcar, cu
plasticitate mijlocie – mare, plastic vartoasa – tare, practic saturata, cu
compresibilitate medie;
-17,00...-35,00 m: Nisip fin la nisip argilos/ prafos (mostistea), cafeniu
galbui, mediu indesat spre indesat.
Nivelul apei subterane, s-a stabilizat in foraje la cote -5,00…-6,70 m.
Categoria geotehnica a proiectului este 3, prezentand un risc geotehnic ridicat.
Riscul geotehnic depinde de doua categorii de factori: pe de o parte, factorii
legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa
subterana, iar pe de alta parte, factorii legati de structura si de vecinatatile
acesteia.
Luand in considerare ca amplasamentul se afla intr-o zona seismica si tinand
cont de adancimea mare a excavatiei si de prezenta apei subterane aproape de
suprafata care conduce la epuizmente cu caracter exceptional in perioada de
executie a lucrarii si la incarcarea permanenta prin subpresiune asupra fundatiilor
in perioada de exploatare a constructiei, proiectul trebuie clasificat in categoria
geotehnica trei (GK3), care corespunde unui risc geotehnic ridicat, in
conformitate cu reglementarile europene Eurocod SR EN 1997 – 1:2006
(Eurocod 7 Partea 1, Proiectare Geotehnica: Reguli Generale), SR EN 1997 –
2:2008 (Eurocod 7, Partea a 2- a, Proiectare geotehnica: Investigatii Geotehnice)
si cu normativul roman pentru Investigatii Geotehnice NP 074 – 2007.
Incadrarea lucrarii in categoria geotehnica 3 implica realizarea investigatiilor
geotehnice uzuale (foraje, penetrari, incercari in laborator) si, in plus, incercari cu
caracter special, precum efectuarea unor calcule de complexitate avansata
pentru stabilitate/ capacitate portanta si deformatii.
A.5.3. Considerente hidrogeologice
Din punct de vedere hidrogeologic, in zona orasului Bucuresti sunt cunoscute
trei sisteme acvifere care se dezvolta la nivelul depozitelor cuaternare:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
18
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Acviferul de lunci si terase este prezent la nivelul depozitelor
aluvionare ale terasei inferioare a Dambovitei si la nivelul aluviunilor
din lunca Dambovitei. Fiind situat la adancime mica, este puternic
afectat de poluarea datorata pierderilor din reteaua de canalizare.
Acviferul din pietrisurile de Colentina reprezinta un sistem acvifer cu
potential ridicat. Regimul de variatie al nivelurilor acestui acvifer este
dependent de modul de functionare al sistemului de drenaj al tunelului
metroului, de pierderile de apa din sistemul de canalizare, de
alimentarea din acviferele adiacente precum si de regimul
precipitatiilor.
Acviferul din nisipurile de Mostistea are un potential scazut datorita
granulometriei, in general fine, este vulnerabil la poluare intrucat,
datorita discontinuitatii, are legaturi hidraulice directe cu acviferul
superior.
Apa subterana are o dinamica activa si o directie generala de curgere de la NV
spre SE, ca si reteaua hidrografica.
A.5.4. Considerente hidrografice
A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic
Din punct de vedere hidrografic amplasamentul studiat face parte din bazinul
hidrografic Arges – Vedea care are o suprafata totala de 21.479 km2.
Din punct de vederea administrativ, acest spatiu hidrografic ocupa aproape
integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv Municipiul
Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi.
Tabel nr. 1 – Caracteristicile admnistrative si demografice ale teritoriului situat in spatiul hidrografic Arges - Vedea
Nr. crt. Judetul Suprafata
(km2)
% din
suprafata
totala pe
bazin
Populatie
(locuitori)
% din
populatia
totala pe
bazin
1. Bucuresti 240 1,12% 1.931.838 50,50%
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges - Vedea
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
19
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 6 – Spatiul Hidrografic Arges - Vedea
A.5.4.2. Resursele de apa
Resursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea
sunt de 3.593 milioane m3/ an. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele
hidrografice (Arges – 1.960, Vedea – 363 si Calmatui - 42). Apa de suprafata
reprezinta circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic
(3.593 milioane m3/ an).
Avand in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea
ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/ an), acesta dispune si de
cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/ an. Intregul
bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa,
indicele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/ locuitor/ an numai din surse de
suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care
concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa:
municipiile Bucuresti, Pitesti, Campulung si Curtea de Arges.
Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata
reduse si nu dispune de lucrari hidrotehnice, acest fapt implica faptul ca
asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.
Municipiul Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
20
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Situatia se prezinta similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resursele de
apa de suprafata sunt reduse, iar prin predominarea formatiunilor cu
granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea de rezerve de apa mai
mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 2 - Resursele de apa din Bazinul Hidrografic Arges - Vedea
Resurse teoretice (mil.m3/
an)
Resurse utilizabile potrivit
gradului de asigurare al
bazinului hidrografic
(mil.m3/ an)
Bazinul hidrografic Arges
Ape de suprafata 1960,000 1671,654
Ape subterane 696,000 536, 112
Total 2656,000 2207,766
Bazinul hidrografic Vedea
Ape de suprafata 363,000 40,500
Ape subterane 172,000 150,000
Total 535,000 190,500
Bazinul hidrografic Dunare (inclusiv Calmatui)
Ape de suprafata 42,00 29,125
Ape subterane 360,000 350,900
Total 402,000 380,025
Spatiul hidrografic Arges – Vedea - Dunare
Ape de suprafata 2365,000 1741,279
Ape subterane 1228,000 1037,012
Total 3593,000 2778,291
Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges - Vedea
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
21
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.5.4.3. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime
totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0, 36 km/ km2.
Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei
hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/ km2.
A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata
A.5.4.4.1. Rauri
Raul Arges impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante
bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si
alimentarile cu apa ale centrelor populate si industriale.
Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor
Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau
nastere raului Arges.
Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt: Valsanul (L = 79
km, F = 348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L =
107 km, F = 1836 km2), Raul Targului (L = 72 km, F = 1096 km2), Carcinovul (L =
43 km, F = 184 km2), Neajlovul (L = 186 km, F = 3720 km2), Dambovnicul (L =
110 km, F = 639 km2), Calnistea (L = 112 km, F = 1748 km2), Glavaciocul (L =
120 km, F = 682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L = 174 km, F = 1346 km2) si Raul
Dambovita – cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F = 2824 km2).
Argesul este alimentat asimetric, afluentii de pe stanga avand u aport de debit de
peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga
(Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zoan
subalpina, unde alimentarea este mixa – pluvionivala si subterana – aceasta din
urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.
Panta medie a raului principal este de 6‰, pe cand cea a afluentilor principali se
incadreaza intre 6‰ (Dambovita) si 25‰ (Valsanul). Coeficientul sau de
sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 178 de rauri, 108 prezinta un regim de
curgere nepermanent.
Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/ km2 in zona de munte (cursul
superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre
colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 – 0,5 km/ km2 in zona de
campie.
Raul Vedea are ca principali afluenti (in ordinea formarii bazinului): Vedita (L = 60
km, F = 223 km2), Plapcea (L = 56 km, F = 354 km2), Cotmeana (L = 93 km, F =
498 km2), Doroftei (L = 36 km, F = 219 km2), Tecuci (L = 61 km, F= 201 km2),
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
22
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Bratcov (L = 39 km, F = 144 km2), Burdea (L = 107 km, F = 366 km2), Paraul
Cainelui (L= 106 km, F = 535 km2) cu afluentul sau Tinoasa (L = 51 km, F = 203
km2), urmeaza apoi cel mai important afluent , raul Teleorman (L = 169 km, F =
1427 km2) si Izvoarele (L = 42 km, F = 231 km2).
Intreaga retea hidrografica a bazinului Vedea se inscrie intr-o zona cu o densitate
foarte mica ce variaza de la 0,4 km/ km2 in partea superioara a bazinului, la 0,2 –
0,3 km/ km2 in partea centrala si ajungand la 0,1 km/ km2 in partea inferioara.
Panta medie a raului principal este de 2‰ , pe cand cea a afluentilor principali de
incadreaza intre 2‰ (Teleorman) si 5‰ (Vedita). Numarul cursurilor
nepermanente din acest bazin este de 64, dintr-un total de 78 de rauri.
Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor
variaza intre 1,14 (Vedita) si 1,88 (Cotmeana).
Bazinul Călmăţui este situat în sud-vestul spaţiului hidrografic administrat de
Direcţia Apelor Argeş-Vedea. Forma sa este alungită pe direcţia nord-nord-vest -
sus-sud-est. Este situat în totalitate în zona de câmpie. Călmăţuiul îşi are
izvoarele în Piemontul Cotmeana, vărsându-se după un traseu sinuos,
caracteristic râurilor de câmpie, în Lacul Suhaia situat în lunca Dunării.
Principalii afluenţi pe care-i primeşte, în ordinea formării bazinului hidrografic
sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 km2), Valea Ştiucii (L = 7 km, F = 21 km2),
Sohodol (L = 19 km, F = 60 km2), Călmăţuiul Sec (L = 48 km, F = 167 km2), Urlui
(L = 62 km, F = 289 km2) şi Ducna (L = 17 km, F = 62 km2).
Afluenţii de pe partea stangă sunt mai puternici şi prezintă caractere
asemănătoare cu colectorul principal. Reţeaua hidrografică a bazinului are o
densitate foarte mică.
Panta medie a râului principal este de 1%, pe când cea a afluenţilor principali se
încadrează între 2% (Sohodol) şi 1% (Urlui). Numărul cursurilor nepermanente
din acest bazin este de 7, dintr-un total de 10 râuri. Coeficientul de sinuozitate al
Călmăţuiului este de 1,67, pe când cel al afluenţilor variază între1,25 (Dragna) şi
1,65 (Urlui).
În bazinul Dunării există 4 cursuri de mică importanţă: Pasărea, Parapanca,
Onceşti şi Zboiul.
Tabel nr. 3 - Caracteristicile regimului hidrologic
Nr crt Raul
Statia
hidrometrica
Lungi
mea
raului
(km)
Supra -fata
(km2)
Debit
mediu
multi-
anual
Debitul lunar cu
asigurarea
(m3/s)
Qm/QM (m3/s)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
23
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
(m3/s)
80% 90% 95%
B.H. ARGES
1 ARGES MALU SPART 233 3799 38.955 9.8 8.3 7.7
5.01/
38.955
2 ARGES BUDESTI 319 9229 46.079 10.5 9 8.5
1.1/
46.079
3 AREF AREF 6 245 0.246 0.019 0.01 0.009 0/ 0.246
4 VALSAN BRADET 37 123 1.023 0.67 0.53 0.455
0.011/
1.023
5 VALSAN MALURENI 62 239 1.805 0.83 0.7 0.62
0.013/
1.805
6 R. DOAMNEI
BAHNA
RUSULUI 44 355 2.515 2.5 2 1.65
0.168/
2.515
7 R. DOAMNEI DARMANESTI 86 566 3.562 2.7 2.2 1.8
0.136/
3.562
8 R. DOAMNEI CIUMESTI 100 1736 12.548 7.67 3.89 2
0.839/
12.548
9 R. TARGULUI VOINESTI 24 156 2.590 1.38 1.23 1.17
0.03/
2.59
10 R. TARGULUI PISCANI 42 843 8.082 3.25 2.9 2.6
0.16/
8.082
11 R. TARGULUI VOINA 8 65 2.025 0.64 0.5 0.41
0.338/
2.025
12 ARGESEL MIOVENI 11 228 1.479 0.44 0.34 0.27
0.019/
1.479
13 RAUSOR ZANOAGA 8 376 0.907 0.297 0.208 0.19
14 BUGHEA
BUGHEAde
JOS 11 38 0.674 0.386 0.352 0.336
0.041/
0.674
15 BRATIA RAUSOR POD 27 118 2.283 0.62 0.58 0.53 0.082/
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
24
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
2.283
16 BRATIA BALILESTI 50 340 3.312 1.01 0.52 0.28
0.278/
3.312
17 RAUSOR RAUSOR 18 60 0.951 0.16 0.116 0.086
0.022/
0.951
18 RAUSOR RUCAR 15 53 0.928 0.14 0.112 0.075
0.057/
0.928
19 ARGESEL NAMAIESTI 23 49 0.613 0.094 0.061 0.033
0.029/
0.613
20 ARGESEL VULTURESTI 33 150 1.068 0.046 0.023 0.014
0.014/
1.068
21 CARCINOV PRIBOIENI 35 75 0.594 0.019 0.014 0.01
0.01/
0.594
22 NEAJLOV
MOARA din
GROAPA 74 379 0.910 0.32 0.23 0.19
0.1/
0.91
23 NEAJLOV VADU LAT 132 1284 4.266 0.95 0.65 0.55
1.7/
4.266
24 NEAJLOV CALUGARENI 166 3392 8.740 1.08 0.76 0.65
0.141/
8.74
25 DAMBOVNIC SLOBOZIA 63 319 1.882 0.214 0.04 0.024
0.005/
1.882
26 GLAVACIOC CROVU 116 642 0.834 0.049 0.027 0.02 0/
27 SABAR POENARI 111 883 2.294 0.4 0.32 0.26 0/ 2.294
28 SABAR VIDRA 157 1212 8.443 0.368 0.14 0.084
0.06/
8.443
29 POTOP GURA FOII 44 196 0.925 0.2 0.1 0.05 0/ 0.925
30
CIORO
GARLA BRAGADIRU 44 103 5.362 0.095 0.045 0.036
0.024/
5.362
31 DAMBOVITA PODU DBV. 96 260 4.402 2.3 1.3 0.65
0.039/
4.402
32 DAMBOVITA MALU cu 129 668 10.133 4.4 2.9 1.08 1.4/
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
25
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
FLORI 10.133
33 DAMBOVITA RANCACIOV 110 950 10.213 4.8 2.3 1.1
1.43/
10.213
34 DAMBOVITA LUNGULETU 212 1105 10.517 5 2.53 1.3
1.8/
10.517
35
VALEA
BADENILOR BADENI 14 52 0.865 0.195 0.165 0.136
0.136/
0.865
36 RAUL ALB
G.
BARBULE
TULUI 16 52 0.475 0 0 0 0/ 0.475
37 COLENTINA COLACU 38 150 0.586 0.018 0.01 0.007
0.006/
0.586
38 DAMBOVITA
DRAGOMI
RESTI 241 1391 0.601 0.011 0.005 0.002 0/ 0.601
39 ARGES CATEASCA 143 3480 34.761 9.5 8 7.2 0.8/
40 ARGES GRADINARI 243 3830 21.786 10 8.5 7.9
0.12/
21.786
B.H. VEDEA
41 VEDEA BUZESTI 77 495 1.070 0.03 1.01 0
0.025/
1.07
42 VEDEA VALENI 107 1724 4.092 0.09 0.027 0.01
0.03/
4.092
43 VEDEA ALEXANDRIA 185 3246 7.493 0.62 0.4 0.25
0.003/
7.493
44 COTMEANA CIOBANI 80 444 1.256 0.033 0.01 0
0.003/
1.256
45 TELEORMAN
TATARASTII
DE SUS 169 400 1.291 0.19 0.14 0.105
0.06/
1.291
46 TELEORMAN
TELEORMAN
U 157 1272 3.186 0.67 0.5 0.38
0.08/
3.186
47
PARAUL.
CAINELUI VARTOAPEL E 82 252 0.350 0.045 0.044 0.038 0/ 0.35
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
26
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.H. CALMATUI
48 URLUI FURCULESTI 59 288 0.561 0.052 0.024 0.01
0.003/
0.561
49 CALMATUI CRANGU 118 891 1.455 0.2 0.1 0.05
0.01/
1.455
(Sursa: Planul de management al bazinului Hidrografic Arges – Vedea)
Cele mai importante cursuri de apa din Municipiul Bucuresti sunt Raul
Dambovita si Raul Colentina.
A.5.4.5. Raul Dambovita
Raul Dambovita este un curs de apa, afluent al raului Arges, ce are izvorul in
Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticului.
In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief:
Muntii Fagaras, Muntii Iezer – Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si
Subcarapatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia
Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnazului.
Raul Dambovita (cod cadastral X.2.25) conform Atlasului Cadastrului Apelor
din Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:
Lungime (km): 286;
Altitudine (m):
Amonte: 1800;
Aval: 27;
Panta medie ‰: 6;
Coeficient de sinuozitate: 1,55;
Suprafata (km2): 2824;
Altitudinea medie (m): 399;
Lacuri de acumulare permanente: suprafata 3098,00 ha, Vol. mil. m3
160,62.
A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti
Raul strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km,
parcurgand orasul de la nord – vest la sud – est.
Desi este principala sursa de apa in alimentarea Bucurestiului, raul a ridicat de-a
lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din
traversarea orasului: inundatii, inmlastiniri. Ca urmare a acestor fenomene, la
trecerea prin municipiul Bucuresti, raul a fost barat pentru a forma Lacul Morii, iar
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
27
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
in aval de acest lac, cursul raului a fost canalizat pe toata portiunea de albie care
strabate capitala.
Imagine nr. 1 – Portiunea canalizata a raului Dambovita in Bucuresti
Cartiere strabatute
Raul trece prin urmatoarele zone ale capitalei: Semanatoarea, Grozavesti (unde
isi modifica traseul spre S- E), Cotroceni, Eroilor (isi schimba directia spre E),
Natiunile Unite si Izvor, Piata Unirii (se indreapta apoi spre S), Timpuri Noi,
Vacaresti, Vitan Barzesti (revine la cursul initial spre S – E) si apoi iese din oras
in dreptul localitatii Glina.
A.5.4.6. Raul Colentina
Raul Colentina izvoraste din dealurile Targovistei, din zona Sotanga – Doicesti
si se varsa in raul Dambovita in dreptul localitatii Cernica.
Raul Colentina (cod cadastral X.3.17) conform Atlasului Cadastrului Apelor din
Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:
Lungime (km): 101;
Altitudine (m):
Amonte: 179;
Aval: 52;
Panta medie ‰: 1;
Coeficient de sinuozitate: 1,56;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
28
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Suprafata (km2): 643;
Altitudinea medie (m): 180;
Lacuri de acumulare permanente: suprafata 1614,00 ha, vol.mil.m3
45,60.
A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina
Datorita albiei usor inclinata si meandrata, cursul raului Colentina a fost
transformat intr-o salba de lacuri, astazi amenajate aproape in totalitate.
Lacurile aflate pe cursul raului Colentina sunt: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,
Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ,
Pantelimon II, Cernica.
Pe langa acestea, in Municipiul Bucuresti mai exista si alte lacuri cum ar fi lacul
din Parcul Tineretului, lacul din Parcul Cismigiu, lacul din Parcul Circului, lacul din
Parcul Titan (sau IOR), lacul Vacaresti, lacul din Parcul Drumul Taberei.
A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora
Lacurile nu reprezinta o caracteristica a spatiului hidrografic Arges – Vedea.
Singurul lac important (care depaseste 50 ha) este Comana.
Pe teritoriul Municipiului Bucuresti se afla in administrarea ALPAB 9 lacuri,
respectiv 9 baraje, din totalul de 12 aflate pe salba raului Colentina, respectiv:
Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon
II, Cernica.
Salba de lacuri a raului Colentina a fost creata incepand cu anul 1936, prin
bararea cursului raului si respectiv asanarea albiei mlastinite a raului. Barajele
sunt de tipul baraj de pamant omogen avand parametrul amonte pereat cu dale
din beton, iar parametrul aval inierbat.
Figura nr. 7 – Salba de lacuri de pe raul Colentina (sursa: site-ul www.alpa.ro)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
29
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 4 - Caracteristici generale ale lacurilor
Lacuri Caracteristici generale
Lacul Mogosoaia Lungime = 4,6 km;
Volum acumulat (NNR) = 1,93
mil.mc;
Nivel normal de retentie
(NNR) = 91,85 md MN;
Nivel maxim = 93,00 md MN;
Suprafata = 120 ha
Lacul Straulesti Lungime lac = 1,7 km
Volum acumulat (NNR) = 0,66
mil.mc
Nivel normal de retentie
(NNR) = 86,35 md MN
Nivel maxim = 87,50 md MN
Suprafata = 44 ha.
Lacul Grivita Lungime lac = 3,8 km
Volum acumulat (NNR) = 1,16
mil.mc
Nivel normal de retentie
(NNR) = 84,00 md MN
Nivel maxim = 84,40 md MN
Suprafata = 75,85 ha.
Lacul Baneasa Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 0,62
mil.MD
Nivel normal de retentie
(NNR) = 81,00 md MN
Nivel maxim = 81,30 md MN
Suprafata = 40,0 ha.
Lacul Herastrau Lungime = 3,5 km ;
Volum acumulat (NNR) = 2,39
mil.mc
Nivel maxim = 79,90 md MN
Suprafata = 77 ha.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
30
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Lacul Floreasca Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 1,62
mil.mc
Nivel normal de retentie
(NNR) = 75,50 md MN
Nivel maxim = 75,90 md MN
Suprafata = 70 ha.
Lacul Tei Lungime = 2,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,0
MIL.MC
Nivel normal de retentie
(NNR)= 73,00 md MN
Nivel maxim = 73,30 md MN
Suprafata = 80 ha
Lacul Pantelimon II Lungime = 4,5 km
Volum acumulat (NNR) =
12,30 mil mc
Nivel normal de retentie
(NNR) = 61,00 md MN
Nivelul maxim = 61,40 md MN
Suprafata = 260 ha.
Lacul Cernica Lungime = 5,5 km
Volum acumulat (NNR) = 7,0
mil mc
Nivel normal de retentie =
54,10 md MN
Nivel maxim = 54,40 md MN
Suprafata = 341 ha.
Sursa: site-ul www.alpa.ro, accesat in data de 03.08.2014
A.5.4.8. Apele subterane
In cadrul spatiului hidrografic Arges – Vedea au fost identificate si delimitate un
numar de 11 corpuri de ape subterane. Dintre acestea 8 sunt corpuri de ape
subterane freatice, 3 sunt corpuri de ape subterane de adancime.
Resursele totale de ape subterane aferente spatiului hidrgrafic Arges – Vedea au
o valoare de 112359,41 l/s (3,563 miliarde m3/ an), respectiv 27707,13 l/ s (0,879
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
31
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane freatice si 84652,28 l/s
(2,684 miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane de adancime (3
corpuri de apa).
Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 apartin tipului poros, fiind
acumulate in depozite de varsta cuaternara si Romanian – pleistocen inferioara,
iar un corp apartine tipului carstic – fisural, dezvoltat in depozite de varsta jurasic
– cretacica.
Cele mai multe corpuri de apa subterana si anume 7 (ROAG02, ROAG03,
ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 si ROAG10), au fost delimitate in
zonele de lunci si terase ale Argesului si afluentilor sai, Vedei si afluentilor sai,
Calmatui, precum si ale Dunari fiind dezvoltate in depozite aluviale, poros –
permeabile, de varsta cuaternara.
Un corp de apa subterana si anume ROAG01 (Muntii Padurea Craiului), se
dezvolta in zona montana si este de tip carstic – fisural, fiind dezvoltat in roci
dure, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii etc.
Alte trei corpuri si anume ROAG11 (Bucuresti – Slobozia), ROAG12 (Estul
Depresiunii Valahe) si ROAG13 (Bucuresti), sub presiune, sunt cantonate in
depozite pleistocen – superioare si Romanian – pleistocen inferioare si au o
importanta economica semnificativa.
A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti
Corpul de apa subterana ROAG03 Colentina
Corpul este de tip poros permeabil, cantonat in depozitele Pleistocenului superior
(Pietrisurile de Colentina). Acviferul freatic constituit din pietrisuri si nisipuri se
dezvolta in interfluviul Arges – Dambovita – Sabar – Pasarea.
Pe masura deplasarii atre nord se remarca o reducere a orizontului de pietrisuri
si nisipuri, astfel incat la nord de linia otopeni – Stefanesti – Afumati acest orizont
nu mai poate fi identificat.
Depozitele superficiale trec pe rapid intr-un nisip fin ruginiu si apoi intr-un nisip
roscat cu numeroase resturi organice. In adancime, granulometria nisipurilor se
mareste, acestea trecand in general la pietrisuri. Intregul orizont acvifer prezinta
o sedimentare in lentile, ale caror dimensiuni cresc catre patul stratului indiferent
daca matrialul este constituit din nisip fin sau pietris grosier. Acestea dovedesc
ca pietrisurile din baza s-au depus intr-un regim torential.
Pietrisurile de Colentina sunt intercalate intre depozitele loessoide si reprezinta
aluviunile vechi ale raului Arges.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
32
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Conform datelor unor foraje sapate in acest orizont acvifer, pe dreapta
Dambovitei, argila care acopera nisipurile cu pietrisuri nu are dezvoltare continua
ramanand, pe alocuri, sub forma de lentile.
Figura nr. 8 - Sectiune geologica prin depozitele cuaternare din zona Municipiului Bucuresti
Corpul de apa subterana ROAG11 Bucuresti - Slobozia
Acest corp de apa subterana este de tip poros permeabil, cantonat in acviferul de
medie adancime, sub presiune, din subsolul orasului Bucuresti si este constituit
din nisipuri foarte fine, micacee de culoare vânătă-cenuşie, uneori cu intercalaţii
ruginii (Nisipurile de Mostiştea). Constituţia petrografică este caracterizată prin
absenţa elementelor calcaroase şi pare să corespundă cu a nisipurilor din
Formaţiunea de Frăteşti.
Acest orizont se prezintă, în terasa din stânga Dâmboviţei, sub forma unui strat
de 10-15 m grosime, dar în destul de multe amplasamente din cuprinsul oraşului
Bucureşti are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalaţii argiloase, a cărei
dezvoltare nu depăşeşte uneori câţiva metri.
In terasa din dreapta Dâmboviţei acest orizont acvifer de nisipuri prezintă
intercalaţii frecvente de pietrişuri şi arată o tendinţă de reunire spre sud cu
Pietrişurile de Colentina.
Acest orizont acvifer este situat, în zona oraşului Bucureşti, la adâncimi cuprinse
între 20 m şi 42 m, având niveluri piezometrice ascensionale la circa 12 m
adâncime. Conductivităţile hidraulice au valori de 5-15 m/zi, iar transmisivităţile
nu depăşesc 150 m2/zi.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
33
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Posibilităţile de alimentare cu apă din acest din acest orizont acvifer sunt relativ
modeste, cu debite medii de 5-6 l/s, pentru denivelări de 3-4 m, ceea ce indică un
debit specific q = 1-2 l/s/m.
Din punct de vedere chimic, aceste ape se încadrează în limitele de potabilitate,
dar prezintă valori ridicate ale durităţii totale (mai mari de 30oG).
Aria de răspândire a acestui acvifer, de vârstă pleistocen superioară, se extinde
mult la est de Bucureşti până în zona luncii Dunării, la Feteşti şi la vest de
Bucureşti până la Olt, ocupând aproape în întregime Câmpia Vlăsiei şi parţial
Câmpia Găvanu-Burdea. In aceste ultime două subunităţi morfologice Nisipurile
de Mostiştea au caracter de strat acvifer cu nivel liber.
Această diferenţă este imprimată de caracterul mişcărilor neotectonice (mişcări
tectonice care s-au produs în Cuaternar): pozitive în Domeniul Getic şi negative
în Domeniul Oriental. In acest fel Nisipurile de Mostiştea de la vest de Argeş se
găsesc la adâncimi ce nu depăşesc 25 m; în timp ce la est de Argeş, Nisipurile
de Mostiştea se situează la adâncimi cuprinse între 35-50 m, având caracter de
strat sub presiune (strat acvifer de medie adâncime).
Alimentarea acviferului din Nisipurile de Mostiştea, care se dezvoltă la est de
Argeş, se face în mod deosebit prin drenanţă ascendentă din Formaţiunea de
Frateşti, cu o rată care nu a putut fi determinată până în prezent.
Conductivitatea hidraulică a acestui orizont acvifer, în zona oraşului Bucureşti,
este de 3-8 m/zi, iar transmisivităţile variază în limite cuprinse între 30 - 120
m2/zi.
Corpul de apa subterana ROAG13 Bucureşti
Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros-permeabil cantonat în
depozitele de vârstă Romanian superior-pleistocen inferioară (Formaţiunea de
Frăteşti).
Depozitele acestei formaţiuni, care se dezvoltă în spaţiul situat în partea de sud a
Depresiunii Valahe, sunt predominant psamitice, dar se întâlnesc şi elemente
psefitice, în special în bază. In zona oraşului Bucureşti apar două intercalaţii
argiloase-nisipoase, de circa 20 m grosime, care separă acest orizont în trei
strate de 30 m grosime fiecare prezentând o variaţie granulometrică de la
pietrişuri în bază, la nisipuri în partea superioară.
Petrografic, aceste depozite conţin fracţiuni granulometrice provenite din
cristalinul carpatic, la care, în zona adiacentă a Dunării, se adaugă cele provenite
din platforma prebalcanică, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene,
creta senoniană şi riolite. In acestă compoziţie nu s-a semnalat prezenţa unor
fracţiuni de origine flişoidă.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
34
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Din punct de vedere structural, se constată o ridicare gradată a acestui complex
de la nord spre sud, paralel cu o subţiere în acelaşi sens.
Formaţiunea de Frăteşti este acoperită de Complexul Marnos, care cuprinde o
succesiune de lentile groase de marne şi argile nisipoase cu intercalaţii
lenticulare subţiri de nisipuri fine. Pe baza poziţiei geometrice generale şi a
faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex vârsta pleistocen medie.
Pe teritoriul dintre Argeş şi Ialomiţa, complexul marnos suportă un pachet gros
de nisipuri, de circa 20 m, care devin din ce în ce mai fine de la vest spre est. Ele
aparţin Nisipurilor de Mostiştea de vârsta pleistocen superioară.
In cea mai mare parte a regiunii menţionate (între Argeş şi Ialomiţa) Nisipurile de
Mostiştea suportă o pătură groasă de 10-20 m de depozite loessoide, care
prezintă o înclinare redusă dinspre nord spre sud, conform pantei morfologice. In
aceste depozite au fost identificate depunerile vechilor terase ale râului Argeş,
reprezentate prin Pietrişurile de Colentina care au fost atribuite tot Pleistocenului
superior.
Având în vedere extinderea redusă a celor două orizonturi acvifere suprapuse
sistemului acvifer al Formaţiunii de Frăteşti se poate considera că aceste
orizonturi au o importanţă strict locală.
Analiza structurală detaliată a Formaţiunii de Frăteşti din zona Municipiului
Bucureşti a fost posibilă datorită numărului mare de foraje de exploatare (circa
350 foraje). Variaţia faciesului litologic pe verticală, de la pietrişuri cu nisipuri
(depozite de origine fluvială), la nisipuri argiloase şi argile nisipoase (depozite de
origine lacustră) şi repetarea acestui proces, ar putea conferi Formaţiunii de
Frăteşti, în zona Bucureşti, un regim de sedimentare mixt fluvio-lacustru, cu
caracter ciclic. In cadrul acestei formaţiunii, în zona municipiului Bucureşti, se
evidenţiază trei strate A, B şi C.
Grosimea stratului A variază în limite largi, de la 5-10 m la 60-65 m, frecvenţa
maximă fiind de 25-30 m, în timp ce grosimile stratelor B şi C variază între 5-10
m şi 50-55 m, respectiv 45-50 m, frecvenţele maxime înregistrându-se în
intervalele 20-25 m, respectiv 25-30 m
Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloană de apă în sudul Bucureştiului şi
de 146 m coloană de apă, în nordul oraşului.
Stratul B are o presiune disponibilă de circa 70 m în sud şi de 200 m în nord, în
timp ce stratul C are o presiune disponibilă de 100 m în sud şi de 215 m în nord
(Bretotean 1996).
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
35
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Nivelurile piezometrice sunt situate la cote ce variază între +54 m şi +24 m
pentru stratul A, +56 m pentru stratul B şi +52 m pentru stratul C în zona de nord-
vest a oraşului.
A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica
Conform hartilor de zonare seismica (P 100–1/2006), amplasamentul analizat
este situat intr-o zona ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag =
0,24 g, cu o perioada de colt a spectrului seismic Tc = 1,6 s, pentru un seism cu
perioada medie de revenire de 100 ani.
Figura nr. 9 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns
Figura nr. 10 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pt cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ANI.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
36
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.5.5.1. Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/ 77 “Teren de fundare – ADANCIMI MAXIME DE INGHET –
Zonarea teritoriului Romaniei”, in amplasamentul studiat adancimea maxima de
inghet este de 80…90 cm.
A.5.6. Clima
Clima orasului este temperat continentala, cu usoare nuante excesive si cu unele
diferentieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de incalzirea suplimentara a
retelei stradale din interiorul sau, de arderile de combustibili industriali si casnici,
de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc.
Tabel nr. 5 - Date climatice
Elemente de clima Caracteristici
Temperatura medie anuala a aerului + 10 C
Temperatura minima absoluta a
aerului
-31,2C
Temperatura maxima absoluta a
aerului
+40,6C
Adancimea maxima de inghet 0,80 m
Sarcina data de zapada pe sol 2 kN/m2
Viteza maxima anuala a vantului la 10 m, mediata pe 1 min., avand 50 ani
interval mediu de recurenta: 26 m/ s. Presiunea vantului stabilita la inaltimea de
10 m deasupra terenului: 0,40 kN/ m2.
A.6. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI
Planul Urbanistic Zonal “Spatiu Public Sala Palatului” s- a intocmit in conformitate
cu Legea nr. cu 350/2001 modificata si republicata, privind Amenajarea
Teritoriului si Urbanismul.
Prezentul Plan Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica a
dezvoltarii urbanistice a zonei studiate si cuprinde prevederi coordonate,
necesare atingerii obiectivelor proiectului, nu reprezinta o faza de investitie, ci o
faza premergatoare realizarii acesteia.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
37
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglemetarile de urbanism
– presiuni si restrictii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea
constructiilor din zona studiata.
Unul din obiectivele P.I.D.U. il reprezinta eficientizarea sistemului de circulatii in
zona centrala prin prioritizarea formelor sustenabile si alternative de circulatie.
Crearea unui traseu cu prioritate pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa
viabila pentru transport. Se urmareste astfel, configurarea unei retele integrate de
circulatie pietonala si pentru biciclete intr-o zona larga a centrului care sa
reprezinte nu numai oportunitati de circulatie ci si spatii publice de calitate. In
plus, in ceea ce priveste transportul pe baza de biciclete, se considera
importanta realizarea unei retele de trasee velo concentrice si radiale, astfel incat
sa poata constitui o retea continua si coerenta. Introducerea acestui traseu
alternativ va pastra insa neschimbata capacitatea de trafic. In plus, aceasta va fi
realizata in doua etape, pentru a nu crea probleme generate de parcarea in zona.
Se vor construi intr-o prima etapa o insiruire de parcari subterane de dimensiuni
medii care sa rezolve nevoia de parcare din zona si sa elibereze spatiile publice
pentru lucrari de reamenajare ulterioara.
Obiectivul principal al Planului Urbanistic Zonal, propus, consta in concretizarea
unui set de obiective care sa permita indeplinirea principiilor programatice ale
Planului Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bucuresti, ale Strategiei de
Dezvoltare a Municipiului Bucuresti 2009 – 2015 si a Programului Operational
Regional 2007 – 2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1. Obiectivele care stau la
baza elaborarii PUZ Spatiu Public Sala Palatului sunt urmatoarele:
facilitarea circulatiilor usoare pe sit, cu o trama care sa poata
directiona si atrage publicul aflat in tranzit si sa creasca confortul
utilizatorilor prin punerea la dispozitie a unui traseu optim pentru
fiecare din punctele de interes ale zonei;
realizarea unui parcaj subteran care sa contribuie la fluidizarea tuturor
tipurilor de trafic, eliminand blocajele si conflictele legate de lipsa
locurilor de parcare, inlaturand presiunea si pericolul asociate cu
parcarea dezorganizata si prevazand spatii pietonale confortabile si
suficiente ca gabarit pentru numarul mare de persoane care se
intalnesc cu ocazia spectacolelor;
realizarea unui spatiu public nou, atractiv, polivalent, acoperind o mare
varietate de utiliari: asteptarea in vederea spectacolului, relaxarea pe
parcursul zilei, jocul, practicarea de activitati de loisir.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
38
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.1. Situatia existenta
A.6.1.1. Ocuparea terenurilor
Conform PUG al Municipiului Bucuresti zona studiata se incadreaza in subzona
V1a – parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fasii plantate publice, pe
teritoriul gradinii publice si CP3 – subzona centrala insertii in zona protejata Sala
Palatului, in zona sudica a amplasamentului (lotul bisericii Cretulescu).
In prezent, pe terenul care a generat PUZ se gaseste Biserica Cretulescu,
asupra careia nu se intervine si Gradina Salii Palatului, predominanta ca si
suprafata. Limitrof sunt situate ale sapte corpuri de cladire, dintre care unul are
functiune de locuire colectiva, unul de servicii si doua de cultura (Sala Palatului si
Muzeul National de Arta al Romaniei).
In urma ridicarilor topografice, situatia existenta, in ceea ce priveste ocuparea
terenului, este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 6 - Tabel POT situatia existenta
TABEL POT/ CUT SITUATIA EXISTENTA
UTR TIP UTILIZARE
– REGIM H
S.
CONSTRUITA
S.
PARCELA/
UTR
POT% CUT
CP3 CULTE 203 1260 16,11 0,16
V1a ALEI PARC,
CIRCULATII
5529 19219 28,77 -
Conform Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti in subzona
V1a (Spatii verzi publice cu acces nelimitat – Parcuri, gradini, scuaruri si fasii
plantate) sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand in:
Spatii plantate;
Circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
Drumuri de halaj din care se asigura – prin dimensionare
corespunzatoare – accesul direct din drumuri publice la lac pentru
aprovizionare cu apa a masinilor de pompieri de tonaj ridicat;
Mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;
Constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole
si biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare felxibila sau cu diferite
tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
39
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere;
Parcaje.
Conform Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului Bucuresti CP3 –
subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate in ultimele decenii in
interiorul zonei protejate – ansamblul Salii Palatului.
Gradina Salii Palatului a fost inaugurata in 1960 si face parte din lucrarea de
sistematizare a centrului Bucurestiului, concretizandu-se prin realizarea unui
spatiu verde in jurul acestui edificiu. Zona verde este o rezultanta a circulatiei din
zona si nu o gradina in adevaratul inteles al cuvantului.
A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente
Principalele disfunctionalitati ale situatiei existente sunt urmatoarele:
Spatiile verzi sunt lipsite de dotari atractive si functioneaza ca spatii de
tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice;
Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal si
nu pun in valoare Sala Palatului;
Suprafetele asfaltate de mari dimensiuni si parcarile supraterane de
capacitate mare, sunt insuficiente din punct de vedere al numarului
necesar, sufoca zonele pietonale si intrerupt conectivitatea intre
acestea;
Amenajarea supraterana este in acest moment lipsita atat de spatii
suficiente de parcare, cat si de spatii pietonale necesare functionarii
unei institutii culturale cum este Sala Palatului.
A.6.1.3. Circulatia existenta in zona
În zona Sălii Palatului, circulaţia auto se realizează în cadrul sitului pe str. Walter
Mărăcineanu, şi limitrof pe str. Ion Câmpineanu şi str. Ştirbei Vodă. Sunt
organizate parcaje perimetrale pe Aleea Kretzulescu (prelungirea str. Walter
Mărăcineanu), dar şi pe str. Ion Câmpineanu, adunând o suprafaţă de mari
dimensiuni, de o capacitate sporită. Cu toate acestea, parcajele sunt insuficiente
având în vedere caracterul zonei, sufocă circulaţia pietonală, întrerup
conectivitatea între spaţiile de promenadă.
Amenajarea supraterană este în acest moment lipsită atât de spaţii suficiente de
parcare, cât şi de spaţiile pietonale necesare funcţionării unei instituţii culturale
cum este Sala Palatului. Cele două tipuri de utilizări distincte ale spaţiului public
(parcare şi pietonal) se concurează în mod agresiv seara, în perioada
desfăşurării evenimentelor, în timp ce, pe perioada dimineţii, spaţiul este
neutilizat de pietoni şi utilizat într-o foarte mică masură ca spaţiu de parcare,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
40
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
denotând o utilizare sezonieră ce necesită o abordare adecvată de organizare a
circulaţiilor.
A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Salii Palatului
În cadrul studiului de trafic pentru P.I.D.U. “Zona Centrală” se disting următoarele
componente principale:
analiza la nivel macro care consta în actualizarea modelului de
transport București pentru orele de vârf de dimineață – A.M. și după
amiază – P.M., pentru anul de baza 2013, și analiza performanței
traficului și transportului public pentru anul de bază;
analiza la nivel micro: pe baza datelor de trafic din prima etapă se vor
detalia elementele stradale și se vor stabili soluțiile de detaliu folosind
programe de calcul de macromodelare și microsimulare.
Pentru determinarea consumului de combustibil principalii parametri sunt: rata de
consum a vehiculului oprit, consumul la accelerare, consumul (l/100km) pentru
vehiculele care circulă cu viteza constantă de 30km/h, consumul (l/100km) pentru
vehiculele care circulă cu viteza constantă de 50km/h, consumul la decelerare
(ml/s).
Indicatorii definitorii pentru evaluarea emisiilor poluante sunt starea vehiculelor
(oprit, circulând cu viteză constantă, accelerat sau decelerat) şi viteza. Cei mai
uzuali poluanţi sunt monoxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi nearse.
Circulaţia rutieră produce o sarcină a zgomotului care necesită intervenţie, de
aceea gestionarea zgomotului, în vederea prevenirii şi reducerii zgomotului
ambiental în scopul protejării sănătăţii umane şi a conservării zonelor liniştite
este un obiectiv al Planului de acțiune pentru reducerea nivelului de zgomot
ambiental în Municipiul București.
A.6.1.4.1. Analiza situatiei existente in cadrul studiului de trafic
Amplasamentul este situat în Bucureşti, sectorul 1, strada Ion Câmpineanu nr.30,
încadrând Sala Palatului, într-un punct nodal de legătură între Piaţa Revoluţiei,
Parcul Cişmigiu şi Calea Victoriei, cu următoarele limite:
la N: Str. Știrbei Vodă;
la E: Sala Palatului;
la S: front construit - bloc Humanitas;
la V: str. Ion Câmpineanu.
În zona Sălii Palatului, circulația auto se realizează în cadrul sitului pe Str. Walter
Mărăcineanu, și limitrof pe Str. Ion Câmpineanu, Str. Știrbei Vodă și Calea
Victoriei. Suprafeţele asfaltate de mari dimensiuni și parcările supraterane de
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
41
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
capacitate mare, însă tot insuficiente din punct de vedere al numărului necesar,
sufoca zonele pietonale şi întrerup conectivitatea între acestea.
Amenajarea supraterană este în acest moment lipsită atât de spaţii suficiente de
parcare, cât şi de spaţiile pietonale necesare funcţionării unei instituţii culturale
cum este Sala Palatului.
Tabel nr. 7 - Valorile măsurate pentru fluxurile de trafic care intră în Piața Unirii (vârful de dimineață și de după amiază)
Braț intersecție Valori măsurate (veh etalon/oră)
Dimineață După amiază
Blv. Nicolae Bălcescu spre Piața Romană 2.232 2.113
Calea Griviței 59 188
Calea Victoriei 2.602 2.469
Str. Știrbei Vodă 420 1.316
Blv. Gh. Magheru spre Piața Universității 1.124 2.076
Calea Dorobanților 1080 1.103
Blv. Regina Elisabeta 1.736 1.959
TOTAL 9.253 11.224
În urma rulării modelului pentru anul de bază (2013) rezultă următoarele:
Viteza de circulație diferă de la un sens la altul pe Blv. Magheru – Bălcescu și
scade odată cu apropierea de Piața Univesității. Din analiza datelor de trafic se
constată scăderea vitezei medii de circulație de la 48 km/h pe zona Str. Batiștei/
Blv. N. Bălcescu - Str. Dem. I. Dobrescu până la 4-5 km/h pe zona Str. C.A.
Rosetti/ Blv. N. Bălcescu.
Cozile mari de vehicule de peste 200 – 300 m la aproape toate intersecțiile de pe
Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Bălcescu în direcția Piața Romană spre
Piața Universității. Acestea apar datorită blocajelor de la Piața Universității care
diminuează timpul efectiv de verde;
Cozile de vehicule de 200 - 250 m pe Calea Victoriei la intersecțiile cu străzile Str.
Știrbei Vodă, Str. Ion Câmpineanu și Blv. Regina Elisabeta.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
42
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Imagine nr. 2 – Vedere de ansamblu spre Sala Palatului
Imagine nr. 3 – Sala Palatului, situatia existenta
A.6.1.4.2. Analiza situatiei propuse in cadrul studiului de trafic
La nivelul circulațiilor, soluția propune atragerea traseelor pietonale în spre
“inima” spațiului, unind posibilele trasee dinspre Str. Ion Câmpineanu, Str. Walter
Mărăcineanu și Str. Poiana Narciselor cu cele de pe Str. Luterană și Str. Știrbei
Vodă dinspre Sud și Nord.
Din configurația actuală a spațiului se păstrează calea de acces auto ce
deservește intrarea principală a Sălii Palatului. Pentru parcarea subterană
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
43
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
intrarea și ieșirea sunt poziționate de-a lungul străzii Ion Câmpineanu (o bandă
de acces), respectiv perpendicular pe strada Știrbei Vodă în dreptul Palatului
Regal (două benzi de acces).
Există de asemenea trei noduri de acces pietonal în subteran, unul în
vecinatatea Sălii Palatului, al doilea pe latura de nord a spațiului, în apropierea
străzii Știrbei Vodă și al treilea pe strada Ion Câmpineanu.
Soluția de parcare este cea pe trei niveluri, cu o rupere de pantă de jumatate de
nivel la mijlocul suprafeței, astfel încât parcarea să urmărească panta
ascendentă a terenului, iar costurile de excavație sa fie reduse la un minim.
Parcarea va avea 526 locuri auto și 66 locuri moto la cele 3 niveluri subterane.
Se observă că în cazul acestui scenariu fluxurile de trafic de la ora de vârf de
după amiază sunt mai mari decât cele de dimineață. Din analiza acestora rezultă
următoarele concluzii:
Prin realizarea Diametralei Nord – Sud și micșorarea numărului de
benzi de circulației pe Calea Victoriei se preiau o parte din fluxurile de
trafic de pe bulevardele Gheorghe Magheru și Nicolae Bălcescu
precum și de pe Calea Victoriei;
Vom avea o scădere prognozată de 45% a fluxurilor de trafic de pe
Calea Victoriei și de 20% de pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae
Bălcescu.
Folosind fluxurile de trafic prognozate și modelul de trafic la nivel microscopic s-a
analizat acest scenariu cu proiect pentru ora de varf de după amiază. Aria de
acoperire este aceeași cu modelul pentru situația existentă cu diferența că au
fost introduse și proiectele menționate mai sus.
Cu ajutorul modelelor de microsimulare s-a verificat modul în care implementarea
proiectului afectează rețeaua majoră de străzi din zona de studiu. În plus s-a ținut
cont și de influența celorlalte proiecte din P.I.D.U.
Rezultate simulării în situația cu implementarea proiectului sunt prezentate în
tabelele de mai jos:
Tabel nr. 8 - Cozile de vehicule exprimate in metri (m) pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelate artere de circulatie adiacente
Cozi de vehicule situație propusă (m)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
44
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Interval
orar
Str. Ion
Câmpineanu
spre Calea
Victoriei (la
intersecția cu
Str. Walter
Mărăcineanu)
Str. Ion
Câmpineanu
spre Știrbei
Vodă (la
intersecția cu
Str. Walter
Mărăcineanu)
Calea
Victoriei (la
intersecția
cu Str.
Știrbei
Vodă)
Str. Știrbei
Vodă (la
intersecția
cu Calea
Victoriei)
Str.
Episcopiei
Calea Victoriei
(la intersecția
cu Str. Ion
Câmpineanu)
16:30 - 16:45
21 5 135 61 20 124
16:45 - 17:00
13 5 162 65 17 128
17:00 - 17:15
15 10 214 64 24 185
17:15- 17:30
14 5 241 66 40 200
17:30 - 17:45
14 6 255 79 25 175
17:45- 18:00
14 10 259 76 34 169
18:00-18:15
20 5 258 68 25 164
18:15- 18:30
14 5 139 58 31 153
Tabel nr. 9 - Timpii de calatorie expimati in secunde (s) pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu
Interval orar Blv. Gh. Magheru spre P-ța
Romană
Blv. Gh. Magheru spre P-ța
Universității
16:30 - 16:45 233,2 177,1
16:45 - 17:00 240 193,6
17:00 - 17:15 250,6 202,4
17:15- 17:30 256,6 202,2
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
45
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
17:30 - 17:45 254 207,5
17:45- 18:00 252,8 210,8
18:00-18:15 252,8 202,8
18:15- 18:30 250,9 196,8
Tabel nr. 10 - Gradul de saturare pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelalte artere de circulatie adiacente
Str. Ion
Câmpineanu spre
Calea Victoriei (la
intersecția cu Str.
Walter
Mărăcineanu)
Str. Ion
Câmpineanu
spre Știrbei
Vodă (la
intersecția cu
Str. Walter
Mărăcineanu)
Calea
Victoriei (la
intersecția
cu Str.
Știrbei
Vodă)
Str.
Știrbei
Vodă
Str.
Episcopiei
Calea
Victoriei (la
intersecția cu
Str. Ion
Câmpineanu)
7% 2% 87,7% 57,5% 38,9% 78,2%
Pentru estimarea cantitativă a condițiilor operaționale de desfășurare a traficului
exprimate prin viteza de circulație, durata deplasării, confortul și siguranța
circulației s-au calculat nivelul de serviciu prezentat în tabelul nr. 11 de mai jos:
Tabel nr. 11 - Nivelul de serviciu pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu – Calea Victoriei si pe celelalte artere de circulatie adiacente
Str. Ion
Câmpineanu spre
Calea Victoriei (la
intersecția cu Str.
Walter
Mărăcineanu)
Str. Ion
Câmpineanu
spre Știrbei
Vodă (la
intersecția cu
Str. Walter
Mărăcineanu)
Calea
Victoriei (la
intersecția
cu Str.
Știrbei
Vodă)
Str.
Știrbei
Vodă
Str.
Episcopiei
Calea
Victoriei (la
intersecția cu
Str. Ion
Câmpineanu)
A A D B A C
A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic
În urma implementării proiectului se constată următoarele:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
46
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Reducerea părții carosabile destinate autovehiculelor la două benzi de
circulație pe Calea Victorie menține congestiile din trafic la nivelul
celor prezente.
Realizarea parcărilor din zona Sala Palatului nu influențeză
capacitățile de circulație de pe marile artere de circulatie Blv.
Gheorghe Magheru, Blv. Nicolae Bălcescu sau Calea Victoriei, sau pe
străzile din vecinătatea acestui proiect precum Ion Câmpineanu,
Știrbei Vodă, Walter Mărăcineanu.
Principalele măsuri de reducere a nivelului de zgomot ambiental integrate în
proiect sunt:
Reducerea densităţii traficului prin optimizarea relațiilor în trafic și
devierea acestuia, prin sprijinirea modurilor de circulaţie sustenabile
(transportul în comun, amenajarea unui sistem de piste pentru bicicliști
și încurajarea deplasării pietonale);
Limitarea vitezei/ atenuarea traficului prin reducerea depăşirilor
vitezei limită, marcarea zonelor cu limită de viteză de 30km/h,
marcarea zonelor limitate pentru trafic (ex. zone pentru aprovizionare),
sistematizarea rețelei de circulație (ex. devierea benzilor);
Schimbarea pavajului.
Eliminarea parcajelor supraterane din zona Sălii Palatului și amenajarea
parcajului subteran, generează scăderi nesemnificative ale emisiilor de noxe și
ale nivelului de zgomot.
A.6.1.5. Probleme de mediu
In ceea ce privesc problemele majore de mediu, in zona Salii Palatului,
mentionam urmatoarele:
Spatiile verzi sunt lipsite de dotari atractive si functioneaza ca spatii de
tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice;
Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal, nu
pun in valoare Sala Palatului si sunt inaccesibile publicului;
Exista un numar de 13 arbori in stare de declin biologic;
Exista un numar de 43 de arbusti in stare de declin biologic;
Traficul aglomerat contribuie la marirea emisiilor de poluanti in
atmosfera si la poluarea fonica.
A.6.2. Situatia propusa
Sala Palatului este spatiul de evenimente cu cea mai mare frecventa de utilizare
din Bucuresti, lucru datorat atat pozitiei privilegiate in centrul orasului, cat si
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
47
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
cadrului elegant in care se situeaza – vecinatatea Palatului Regal, a Pietei
Revolutiei, a Parcului Cismigiu. Situatia actuala in care zona este
supraaglomerata de masini, in cazul fiecarui concert, scade calitatea
evenimentului prin disconfortul creat publicului atat in sensul gasirii unui loc de
parcare, cat si prin agresarea utilizarii pietonale. Construirea unei parcari
subterane si amenajarea unui spatiu public de calitate in zona de acces a Salii
Palatului ca spatiu de evenimente si pentru functionarea acesteia la standarde
actuale, relevante in ceea ce priveste accesibilitatea sau confortul utilizatorilor.
Zona Salii Palatului trebuie sa sustina o interventie cu un grad ridicat de calitate
din punct de vedere al designului urban, cu o imagine actuala, atractiva si cu un
grad inalt de adaptabilitate ulterioara, din perspectiva evolutiei continue a vietii
urbane si a necesitatilor utilizatorilor.
A.6.2.1. Valorificarea cadrului natural
La nivel suprateran se va amenaja un parc cu plantatii de gazon si arbusti (pe
zonele care se suprapun peste parcajul subteran se permite plantarea de arbusti)
si vegetatie inalta (pentru zonele care nu sunt asezate peste parcajul subteran
propus).
In proximitatea Salii Palatului, de ambele laturi ale Gradinii, terenul va fi amenajat
cu plantatii de gazon, stabilizat cu mesh, un tip de material inovativ, care permite
circulatia peste spatiul verde, insa nu ii afecteaza calitatea sau integritatea.
Aceste zone sunt necesare pentru accesul catre si dinspre pavilioane, avand in
vedere intensitatea circulatiei prevazute.
Tabel nr. 12 - Ponderea spatiilor verzi
In prezent, suprafata spatiilor verzi este de 15129 mp. Dupa implementarea
obiectivelor planului propus, suprafata de spatiu verde de 15129 mp, in situatia
existenta, se mareste cu 448 mp, rezultand o suprafata de 15577 mp spatii
verzi, in situatia propusa.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
48
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 13 - Categorii de interventii asupra arborilor si arbustilor
Se propune replantarea unor arbusti (105), in pozitia lor initiala, dupa realizarea
placii superioare a placajului. Totodata, cei care se afla in stare de degradare
irecuperabila nu vor fi pastrati (conform graficului de mai jos – copacii degradati,
care nu se pastreaza sunt marcati cu rosu). Din cei 406 de arbori si arbusti
existenti, se pastreaza 269 de exemplare (dintre care 159 sunt replantati fie pe
amplasamentul original, fie translatati) si se propune plantarea a 105 noi arbori si
arbusti, astfel incat numarul arborilor si arbustilor din situatia propusa creste cu
un numar de 22 exemplare fata de situatia existenta (total existent – 406, total
propus – 428). Se vor proteja arborii mentinuti si se va completa plantatia inalta
cu arbori noi in zonele fara parcaj, precum si peste zona de parcaj dinspre
Palatul Regal, unde completarea de pamant este de cca. 3 m.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
49
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 11 - reprezentarea arborilor pe amplasament (culoare rosie reprezinta arborii si arbustii desfiintati)
S-a urmărit eliberarea suprafeţei parcului de deasupra parcajului de prezenţa
oricărui element arhitectural (nod de circulaţie) sau de echipare (tubulaturi, spaţii
tehnice) şi gruparea acestora în zonele perimetrale ale amenajării, adiacent
trotuarelor celor două străzi - Stirbei Vodă şi Ion Câmpineanu, respectiv în
dreptul pavilionului amplasat lângă împrejmuirea Palatului Regal.
A.6.2.2. Modernizarea circulatiei
La nivelul circulaţiilor, soluţia propune atragerea traseelor pietonale prin „inima"
spaţiului, unind posibilele trasee dinspre str. Ion Câmpineanu, str. Walter
Mărăcineanu şi str. Poiana Narciselor cu cele de pe str. Luterană şi str. Ştirbei
Vodă dinspre Sud şi Nord. Reabilitarea, reamenajarea şi restructurarea spaţiilor
pietonale, verzi şi carosabile se realizează etapizat pe parcursul a două etape.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
50
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.3. Etapele implementarii PUZ - ului propus
A.6.2.3.1. Etapa 1
In etapa 1 se propune realizarea parcarilor subterane si a acceselor pietonale si
carosabile. Aceasta interventie reprezinta o masura absolut necesara pentru
decongestionarea traficului din zona centrala si totodata pentru eliminarea
parcajelor supraterane, in vederea redarii spatiului suprateran pietonului.
Solutia de parcare subterana include trei niveluri, cu o rupere de panta de
jumatate de nivel la mijlocul suprafetei, astfel incat parcarea sa urmareasca
panta ascendenta a terenului, iar costurile de excavatie sa fie reduse la minim.
Parcarea nordica dispune de cca. 500 de locuri si ce sudica de cca. 450 de
locuri. Pentru parcarea subterana intrarea si iesirea sunt pozitionate de-a lungul
strazii Ion Campineanu (o banda de acces). Vor exista de asemenea noduri de
acces pietonal in subteran cu lift si scara, unul in nordul Salii Palatului, unul, in
apropierea strazii Stirbei Voda, unul, in apropierea strazii Ion Campineanu, catre
Vest, iar cel de-al patrulea in sudul Salii Palatului in zona adiacenta Muzeului
National de Arta al Romaniei. Acestea vor fi integrate la nivelul zonei prin
folosirea de materiale adecvate si pentru a nu obtura perspectiva asupra
constructiei Salii Palatului si a Bisericii Cretulescu.
A.6.2.3.2. Etapa 2
Etapa a doua presupune ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul
si tratarea unitara a pavimentului din fata Salii Palatului, precum si amenajarea
peisagera a celor doua spatii laterale – partea de nord si partea de sud.
Prin aceasta solutie se va pastra calea de acces auto ce deserveste intrarea
principala a Salii Palatului, iar aleile pietonale de la nivelul solului vor fi trasate
astfel incat sa permita parcurgerea rapida a spatiului pe diagonala, atat dinspre
intersectia spre Sala Palatului, cat si spre punctele de interes din parc. Intre aleile
pietonale, peluzele circulabile sunt amenajate cu mobilier urban pentru odihna si
relaxare.
A.6.2.4. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici
La nivel functional, spatiul este definit de relatia cu functiunea de eveniment si
spectacol a Salii Palatului. Din punctul de vedere al ierarhiei spatiului public, este
invecinat cu o arie publica de notorietate – Piata Revolutiei si Calea Victoriei si cu
un mare parc al Bucurestiului – Gradina Cismigiu. In completarea unei utilitati
publice – parcarea subterana, se propune realizarea unei platforme de
evenimente, un spatiu de intalnire si de odihna. Se permite realizarea a doua
echipamente de servicii, in coltul de sud – vest al spatiului si cel de nord – vest,
conform plansei de Reglementari Urbanistice, catre care sunt directionate alei
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
51
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
pietonale cu rolul de a aduce vizitatorii in centrul spatiului si a facilita traversarea
acestuia.
La nivelul intregii zone, se realizeaza urmatoarele interventii:
degajarea spatiilor publice supraterane de parcarile necontrolate,
mutarea acestora in subsol (500 locuri in parcarea din nordul Salii
Palatului, 450 locuri in parcarea din sudul Salii Palatului);
interzicerea parcarii pe aleea de acces la Sala Palatului – va fi
permisa numai oprirea;
sunt prevazute doua zone de acces pentru parcarea subterana din
nord, una spre strada Ion Campineanu (o banda), una spre strada
Stirbei Voda (doua benzi);
sunt prevazute doua zone de acces pentru parcajul subteran din sud;
favorizarea parcursului pietonal prin prevederea unui spatiu public cu
doua volume acoperite – functiune polarizatoare (expo, galerie) si o
piateta care sa functioneze alternativ ca scena informala sau piata cu
fantani la nivelul pardoselii;
se tine cont de importanta si scara spatiului – un grad sporit de
intimitate fata de un spatiu precum Piata Revolutiei, combinat cu scara
locala a traseelor pietonale din vecinatatea Bisericii Cretulescu. Se
propune ralizarea unui spatiu public “verde” ce contureaza ansamblul
Salii Palatului si a Bisericii Cretulescu la S si la N, avand un punct
mineral central, de tip amfiteatru, ce se constituie intr-o zona
reprezentativa de acces.
Zonificarea functionala prevede reglementarea a patru tipologii de zone
functionale pe teritoriul studiat. Prima, SP1, subzona piete publice, spatii
publice, loisir, incadreaza amfiteatrul central, zona reprezentativa de intrare
catre Sala Palatului.
Cele doua parti ale Gradinii Salii Palatului, Nord si Sud se incadreaza in UTR V3
– Spatii verzi pentru agrement, cu constructie, platforme si circulatii care
insumeaza max. 30% din suprafata ocupata in intregul UTR, restul fiind ocupat
de spatii verzi. CUT – ul (coeficientul de utilizare teren) al suprafetelor construite
un va depasi 0,15 la nivelul intregului UTR, acestea fiind normate cu regim de
inaltime Parter.
Zona de gradina publica este organizata pe trei tipologii de subzone functionale,
dupa cum urmeaza:
V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii;
V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
52
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
V3 – 3 – subzona publica de odihna dens plantata cu fantana.
Se pastreaza UTR- ul CP3 – subzona centrala insertii in zona protejata Sala
Palatului, in zona Bisericii Cretulescu.
Tabel nr. 14 - Bilant teritorial
Tabel nr. 15 - Situatia propusa POT – CUT
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
53
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 16 – Situatia existenta POT - CUT
Tabel nr. 17 - Raport comparativ POT – CUT intre situatia existenta – situatia propusa
A.6.2.5. Unitati si subunitati functionale
La nivelul “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, se regasesc zone si subzone
functionale, ce corespund tipurilor de unitati teritorial de referinta, dupa cum
urmeaza:
In zona de est a teritoriului ce a generat PUZ, se pastreaza incadrarea
in UTR CP3 – subzona centrala formata din insertii de cladiri
realizate in ultimele decenii in interiorul zonei protejate – ansamblul
Salii Palatului, conform RLU al PUG Bucuresti, la nivel functional, pe
aceasta zona se gaseste Biserica Cretulescu, un areal destinat unei
piatete publice, cat si altelor: spatiilor verzi si circulatiilor usoare.
Spatiu verde V3 – UTR- ul include utilizari functionale precum spatii
verzi, spatii publice amenajate, servicii si circulatii usoare, organiate in
urmatoarele tipuri de subzone:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
54
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii, unde se
concentreaza activitatile de tranzit, promenada, odihna si relaxare;
V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene, unde se
concentreaza activitati de asteptare, activitati culturale in aer liber si de
loisir;
V3 – 3 – subzona publica dens plantata de odihna, cu fanatana, unde
se concentreaza activitatile de recreere, odihna si meditatie intr-o
ambianta vegetala accentuata, in relatie cu atractorul urban de tip
fanatana ca punct de focalizare in logica traseului care Biserica
Cretulescu;
SP1, situat in zoan reprezentativa de acces catre Sala palatului, unde
se propune amenajarea unui spatiu cu caracter public, dotat cu fantani
in pardoseala, creandu-se astfel o ambianta demna de o zona cu un
astfel de caracter.
A.6.2.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale
A.6.2.6.1. Prevederi UTR V3 – Spatii verzi pentru agrement
UTR – ul V3 se regaseste reprezentat pe 3 tipuri de subzone functionale, dupa
cum urmeaza:
V3 – 1 – subzona destinata promenadei si relaxarii;
V3 – 2 – subzona de expozitii in aer liber si activitati cotidiene;
V3 – 3 – subzona publica de odihna dens plantata, cu fantana.
A.6.2.7. Utilizare functionala
A.6.2.7.1. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-1
In zona de spatiu verde V3-1 sunt admise numai amenajarile, constructiile si
instalatiile specifice unui spatiu plantat cu valenta publica destinat promenadei si
relaxarii constand in:
spatii plantate;
circulatii pietonale dintre care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
mobilier urban, amenajari odihna, joc si sport;
amenajari peisagere adecvate in vederea punerii in valoare a traseului
catre si dinspre Sala Palatului;
parcaje subterane si noduri de circulatii pentru accesul pietonal in si
din parcajele subterane;
adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
55
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.7.2. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3-2
In zona de spatiu verde V3-2 sunt admise numai amenajarile, constructiile si
instalatiile specifice unui spatiu public plantat cu valenta publica destinat
activitatilor culturale in aer liber, activitatilor cotidiene si de asteptare, respectand
caracterul dat de proximitatea imediata a Salii Palatului, constand in:
spatii plantate;
circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
mobilier urban, amenajari odihna si asteptare;
amenajari peisagere si arhitecturale adecvate in vederea punerii in
valoare a Salii Palatului;
parcaje subterane si noduri de circulatii pentru accesul pietonal in si
din parcajele subterane;
pavilioane destinate serviciilor adecvate care functioneaza in raport cu
Sala Palatului (alimentatie publica, cultura);
adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere.
A.6.2.7.3. Utilizari admise in zona de spatiu verde V3 - 3
In zona de spatiu verde V3 -3 sunt admise numai amenajarile, constructiile si
instalatiile specifice unui spatiu plantat cu valenta publica destinat odihnei
constand in:
spatii plantate;
circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru
intretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
mobilier urban, amenajari odihna;
spatii publice de tip piateta;
instalatii si amenajari de tip oglinda de apa/ fantana;
amenajari peisagere adecvate in vederea punerii in valoare a traseului
catre si dinspre Biserica Cretulescu;
parcaje subterane si noduri de circulatii pentru accesul pietonal in si
din parcajele subterane.
A.6.2.8. Utilizari admise cu conditionari in zona de spatiu verde V3
In zona de spatiu verde V3 -1 se admit:
amenajari pentru activitati de joc si socializare, care sa nu intre in
neconcordanta cu specificul reprezentativ al zonei, in relatie cu
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
56
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
ansamblul Salii Palatului si sa nu afecteze vizibilitatea in acest sens
sau care sa creeze disconfort rezidentilor (str. Ion Campineanu).
In zona de spatiu verde V3-2 se admit:
instalatii pentru cultura, recreere, cu conditia ca supafata acestora
insumata la suprafata circulatiilor si a platformelor din subzona
functionala sa nu depaseasca 30% din suprafata totala a subzonei
functionale.
In zona de spatiu verde V3-3 se admit:
amenajari pentru activiatti de loisri, care sa nu intre in neconcordanta
cu specificul reprezentativ la zonei, in relatie cu traseul catre Biserica
Cretulescu, care sa nu creeze disconfort rezidentilor din imediata
proximitate.
In zona de spatiu verde V3-1, V3-2,V3-3 cladirile si amenajarile pentru diferite
activiatti din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea
separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.
A.6.2.9. Utilizari interzise in zona de spatiu verde V3
In zona de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 se interzic orice interventii care
contravin legilor si normelor in vigoare. Se interzic orice schimbari ale functiunilor
spatiilor verzi publice si specializate.
Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor
plantate adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si pe conturul exterior al
spatiilor verzi.
Se interzice taierea arborilor fara acordul emis de autoritatea locala abilitata.
A.6.2.10. Circulatii si accese
In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate
avizate conform legii.
Se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile
(pentru intretinere, aprovizionare). Se permite amplasarea acceselor carosabile
in si din parcajele subterane propuse pentru eliberarea de autovehicule a
spatiului public suprateran.
A.6.2.10.1. Stationarea autovehiculelor
In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Se interzice amplasarea de parcaje
supraterane in cadrul UTR sau in proximitatea acestora, pentru stationare fiind
permis accesul pietonal si carosabil in si din parcajele subterane N si S –
obiective prioritare de investitie.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
57
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.11. Inaltimea maxima a cladirilor
In zonele de spatiu verde V3-1, V3-2, V3-3 – Cu exceptia instalatiilor tehnice,
inlatimea maxima a cladirilor un va depasi regimul Parter (4m).
A.6.2.12. Aspectul exterior al cladirilor
V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se
recomanda adecvarea arhitecturii constructiilor la caracterul diferitelor categorii
de spatii plantate.
V3-1, V3-2, V3-3 – Se recomanda ca pavilioanele construite sa aiba o structura
metalica zvelta cu inchideri complet vitrate care sa aiba un impact minim asupra
imaginii arhitecturale de valaore a zonei, permitand totodata o flexibilitate in
utilizare in functie de anotimp. In sezonul cald, aceste inchideri ar trebuie sa
permita o deschidere completa a spatiului interior (cu exceptia volumului opac
aferent anexelor). Acoperirea se va face in sistem terasat. Sistemele de colectare
si distributie a apelor pluviale un vor fi aparente, ci integrate in arhitectura
volumelor.
A.6.2.13. Conditii de echipare edilitara
V3-1, V3-2, V3-3 – Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor
asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat
public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat in
care este admis accesul publicului.
A.6.2.14. Spatii libere si spatii plantate
V3-1, V3-2, V3-3 – Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice
pentru fiecare categorie de spatii plantate. Se recomanda, din considerente
ecologice si de economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utilizarea
speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile
specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu carcater special. Se recomanda
amenajarea peisagistica conform unui studiu de specialitate, in spiritul si
respectand toate prevederile prezentului regulament.
A.6.2.15. Imprejurimi
V3-1, V3-2, V3-3 – Conform normelor specifice existente. Rampele de intrare si
iesire catre parcajele subterane vor avea parapeti transparenti sau acestia din
urma vor fi realizati din materiale care sa permita o integrare neinvaziva a
rampelor in imaginea urbana creata.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
58
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.16. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
A.6.2.16.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT %)
V3-1, V3-2, V3-3 –POT cu constructii, platforme, circulatii de toate tipurile =
maxim 30% (raportat la intreaga suprafata a UTR V3, cumuland toate
constructiile, platformele si circulatiile existente in UTR V3).
A.6.2.16.2. Coeficient maxim de utiliare a terenului (CUT)
V3-1, V3-2, V3-3 – CUT maxim 0,35 mp. ADC/mp. Teren (raportat la intreaga
suprafata a UTR V3, cumuland toat econstructiile existente in UTR V3).
A.6.2.17. Prevederi UTR SP1 – Piete publice, spatii publice - loisir
A.6.2.17.1. Utilizari admise
Sunt admise numai amenajarile specifice loisirului, destinate utilizarii publice,
respectandu-se coerenta accesului reprezentativ catre Sala Palatului, cu gradene
si fantani in pardoseala, mobilier urban, plantatii, circulatii usoare (pietoni si
ciclsiti). Se admite completarea functionala in subteran cu functiunile specifice si
conexe loisirului si culturii sau destinate utilizarii publice.
A.6.2.17.2. Utilizari admise cu conditionari
Se admit instalatii temporarte pentru expozitii si activitati culturale in aer liber
(spatii pentru spectacole si biblioteci in aer liber), cu conditia ca suprafata
acestora insumata sa un depaseasca 30% din suprafata totala a unitatii teritoriale
de referinta. Se admit amenjarile pentru diferite activitati din spatiile publice, cu
conditia de a un avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.
A.6.2.17.3. Utilizari interzise
Se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;
Se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor publice, pietelor
publice si spatiilor verzi;
Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a
spatiilor plantate adiacente trotuarelor, atat in interior, cat si pe
conturul exterior al spatiilor verzi si al spatiilor publice, pietelor publice;
Se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.
A.6.2.17.4. Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
A.6.2.17.5. Amplasarea cladirilor fata de aliniament
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
59
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.17.6. Amplasarea cladirilor fara de limitele laterale si posterioare ale parcelelor
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
A.6.2.17.7. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
A.6.2.17.8. Circulatii si accese
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
Se va asigura accesul liber din circulatiile publice catre Sala Palatului,
prin zona reprezentativa de tip spatiu public.
A.6.2.17.9. Stationarea autovehiculelor
Se interzice amplasarea de parcaje supraterane, permitandu-se stationarea
autoutilitarelor (pompieri, salubritate) si autovehiculelor de aprovizionare in
imediata proximitate, care vor putea stationa numai pe o perioada scurta de timp,
limitata, in arealele care nu impiedica circulatiile usoare (pietoni, ciclisti).
A.6.2.17.10. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
Cu exceptia instalatiilor temporare sau a amenajarilor de tip mobilier urban,
iluminat, nu sunt permise constructii in arealul UTR, pastrandu-se vizibilitatea
totala si neobturata catre Sala Palatului.
A.6.2.17.11. Aspectul exterior al cladirilor
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se recomanda adecvarea
mobilierului urban si a instalatiilor la caracterul diferitelor contexte arhitectural –
urbanistice.
A.6.2.17.12. Conditii de echipare edilitara
Conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura:
alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public
conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu public in care este
admis accesul publicului.
A.6.2.17.13. Spatii libere si spatii plantate
Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare
categorie de spatii plantate. Se recomanda, din considerente ecologice si de
economisire a cheltuielilor de intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale
adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia
segmentelor decorative cu caracter special.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
60
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
A.6.2.17.14. Imprejurimi
Imprejurimile se vor realiza conform normelor legale in vigoare. Se interzice
imprejmuirea perimetrala totala, in sensul neobturarii accesului direct catre Sala
Palatului. Se recomanda o imprejmuire a spatiilor publice, cu ajutorul unor
bolarzi, care sa impiedice accesul carosabil sau parcrea abuziva, bolarzi cu o
inlatime de max. 60 cm – pentru delimitarea carosabilului de piete si scuaruri.
A.6.2.17.15. Procent maxim de ocupare a terenului (POT)
Se interzice construirea, astfel incat POT = 0%.
A.6.2.17.16. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)
Se interzice construirea, astfel incat CUT = 0 mp ADC/mp.
A.6.2.18. Unitati teritoriale de referinta (UTR)
La nivelul “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, se regasesc 3 tipuri de unitati
teritoriale de referinta, ale caror prevederi sunt prezentate in subcapitolele de mai
sus. Acestea se clasifica dupa cum urmeaza:
CP3 – subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate in
ultimele decenii in interiorul zonei protejate – ansamblul Salii Palatului
(pastrat din prevederile RGU al PUG al Municipiului Bucuresti);
V3 – Spatii verzi pentru agrement, prezent pe 2 areale, sud si nord, in
cadrul PUZ, cu cele 3 tipuri de subzone, V3-1, V3-2, V3-3;
SP1 – Piete publice, spatii publice – loisir.
Figura nr. 12 - Reprezentare UTR PUZ Spatiu Public Sala Palatului
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
61
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 18 - Bilant teritorial ponderi UTR - uri
A.6.2.19. Regimul juridic si obiective de utilitate publica
Spaţiul public urban constituie domeniu public al Municipiului Bucureşti şi face
parte din totalul de 29.393,30 mp proprietate publică a municipalităţii, conform
extrasului de carte funciară nr. 46847, pentru informare, număr cadastral 18362,
în baza dosarului cadastral nr. 102043/ 07.01.2009, emis de OCPIB Sector 1 în
data de 11.02.2009 sub nr. 127208.
Limitele de amplasament şi limitele de intervenţie ale proiectului sunt stabilite în
conformitate cu adresa OCPI (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară)
Bucureşti, răspuns faţă de solicitarea Primăriei Municipiului Bucureşti nr. 11406/
14.03.2013. Răspunsul OCPI a fost înaintat către proiectanţi de Primăria
Municipiului Bucureşti prin adresa nr. 5830/ 03.07.2013.
Documentele privind situaţia juridică primite de la Beneficiar pentru zona
studiată, până la data prezentului studiu, sunt următoarele:
Str. Ion Câmpineanu nr. 30 - Domeniu public (PROPRIETAR
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - PROPRIETATE PUBLICĂ),
întabulat prin încheierea nr. 102043/11.02.2009 a OCPI sector 1; nr.
cadastral 18362, CFI nr. 46847
DIRECŢIA PATRIMONIU A P.M.B., Serviciul Evidenţă Domeniu Public
şi Privat - ADRESA NR. 1306 / 04.10.2010: „Terenul în cauză
reprezintă imobilul proprietate publică a Municipiului Bucureşti cu
adresa Str. Ion Câmpineanu nr. 30, sector 1, cu teren în suprafaţă de
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
62
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
29393,3 mp, individualizat cu numărul cadastral 18363 în Cartea
Funciară cu nr. 46847 a localităţii Bucureşti, sector 1. Terenul în cauză
cuprinde secţiuni din arterele de circulaţie Str. Ion Câmpineanu, Str.
Ştirbei Vodă ce se încadrează ca bunuri din domeniul public al
municipiului Bucureşti conform Legii nr. 213/1998 privitor la
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia."
ANEXA NR 1 la Hotărârea C.G.M.B. nr. 235/2005 cu modificările şi
completările ulterioare; ANEXA NR 1 la Hotărârea C.G.M.B. nr.
254/2008 cu modificările şi completările ulterioare: „Str. Ion
Câmpineanu - între limitele Str. Ştirbei Vodă şi Bd. Nicolae Bălcescu
se află în sector 1, în administrare de catre Administraţia Străzilor; Str.
Ştirbei Vodă - între limitele Calea Victoriei şi Splaiul Independenţei se
află în sector 1, în administrare de către Administraţia Străzilor
acestea fiind sub incidenţa art. 1 si 2: Art. 1 Administrarea drumurilor
publice, inclusiv a pieţelor publice, are ca obiect proiectarea,
construirea, modernizarea, reabilitarea, repararea, intreţinerea şi
exploatarea reţelelor stradale, a lucrărilor de arta, proiectarea şi
materializarea reglementărilor de circulaţie. Art. 2 Administraţia
Străzilor va administra reţeaua principală de străzi, pieţele publice şi
lucrările de artă ale municipiului Bucureşti cuprinse în anexele 1 si 2."
Grădina Sălii Palatului este în sine, obiectiv de utilitate publică, ca zonă verde
conexă Parcului Cişmigiu, de interes municipal. Există o serie de obiective de
utilitate publică în afara limitelor, adiacente acestora, după cum urmează: Sala
Palatului şi Muzeul Naţional de Artă al Romaniei.
Tabel nr. 19 - Obiective de utilitate publică în interiorul limitei PUZ
Nr. Crt Obiective de utilitate publică în interiorul limitei PUZ
1
Grădina Sălii Palatului (parte a obiectivului de utilitate publică Grădina
Cişmigiu + Grădina Sălii Palatului)
Obiective de utilitate publică adiacente limitei PUZ
2
Muzeul National de Artă al României, Calea Victoriei 4953, cod 1112CB, R1,
6 (S+M)
3 Palatul Regal, Calea Victoriei 49-53. cod 1112CB, R1, 5 (S+M)
A.6.2.20. Dezvoltarea echiparii edilitare
S-au prevazut bransamente de apa proiectate pentru parcare, fantani, cismele si
pentru sistemul de udat spatii verzi. In cadrul investitiei se va realiza devierea
retelei de alimentare cu apa din zona unde urmeaza a se executa parcarea
subterana. Putul de apa existent in zona nordica a amplasamentului va fi
reconfigurat.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
63
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
S-au prevazut racorduri de canalizare pentru parcare, fantani, cismele. In cadrul
investitiei nu se va realiza devierea retelei de canalizare din zona unde urmeaza
a se executa parcarea subterana. Apele pluviale de pe spatiul public suprateran
reamenajat vor fi preluate prin intermediul rigolelor si deversate in reteaua de
canalizare existenta in zona.
Amenajarea exterioara concretizata prin organizarea platformelor pietonale si a
spatiilor verzi nou create vor fi dotate cu instalatii de iluminat moderne. Se vor
prevedea instalatii electrice pentru fantanile arteziene si a instalatiilor pentru
udat. Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES. Devierea retelei
de alimentare cu energie electrica din zona unde urmeaza a se executa parcarea
subterana va respecta traseul propus in conformitate cu avizul tehnic emis de
catre Enel Muntenia Sud, care se va intocmi inainte de eliberarea autorizatiei de
construire. Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee LES si stalpi de
iluminat. Devierea cablurilor electrice (si a stalpilor, dupa caz) din zona unde
urmeaza a se executa parcarea subterana va respecta planul propus conform
studiului de solutie aprobat de catre Luxten, care se va intocmi inainte de
eliberarea autorizatiei de construire.
In cadrul investitiei, se va realiza devierea retelie de alimentare cu gaz din zona
unde urmeaza a se executa parcarea subterana. Dezafectarea conductei
existente se va realiza dupa executia devierii. Lucrarile pentru deviere se vor
realiza in conformitate cu avizul tehnic emis de catre DISTRIGAZ SUD.
Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee de canalizatie si fibra
optica conform aviz NetCity. Devierea cablurilor si a canalizatiei subterane din
zona unde urmeaza a se executa parcarea subterana va respecta planul propus
conform studiului de solutie aprobat e catre NetCity, care se va intocmi inainte de
eliberarea autorizatiei de construire.
A.7. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ „SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI”
Obiectivele principale ale PUZ “Spatiu Public Sala Palatului” sunt urmatoarele:
Facilitarea circulatiilor usoare pe sit, cu o trama care sa poata
directiona si atrage publicul aflat in tranzit si sa creasca confortul
utilizatorilor prin punerea la dispozitie a unui traseu optim pentru
fiecare din punctele de interes ale zonei;
Realizarea unui parcaj subteran care sa contribuie la fluidizarea
tuturor tipurilor de trafic, eliminand blocajele si conflictele legate de
lipsa locurilor de parcare, inlaturand presiunea si pericolul asociate cu
parcarea dezorganizata, cu prevederea de spatii pietonale confortabile
si suficiente ca gabarit pentru numarul mare de persoane care se
intalnesc cu ocazia spectacolelor;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
64
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Realizarea unui spatiu public nou, atractiv, polivalent, adaptabil,
acoperind o mare varietate de utilizari: asteptarea in vederea
spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei, practicarea de activitati de
loisir;
Constituirea unei gradini publice cu caracter de reprezentativitate,
integrata corect in contextul teritoriului.
A.8. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
Planul Urbanistic Zonal “Spatiu Public Sala Palatului” face parte din Planul
Integrat de Dezvoltare Urbana al Municipiului Bucuresti.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana urmareste implementarea urmatoarelor
prioritati identificate la nivelul Municipiului Bucuresti:
Recuperare:
Recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului;
Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea acesteia la
centrul Bucurestiului;
Recuperarea cartierelor traditionale degradate;
Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie.
Circulatie:
Prioritatea numarul 1 pentru fracilitarea circulatiei auto prin eliminarea
traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii;
Rezolvarea locurilor de parcare din zona centrala;
Incurajarea modalitatilor de transport durabile.
Spatii publice:
Valoarea si atractivitatea unui oras este sutinuta de calitatea si
diversitatea spatiilor publice ale acestuia:
Strazi si piete ca spatii publice prietenoase:
Spatii publice reprezentative:
Competitivitate.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
65
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Imagine nr. 4 - Aria de influenta a PIDU
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS
B.1. CALITATEA AERULUI
Bucurestiul este primul oras din Romania care a fost dotat cu echipamente
automate de monitorizare a calitatii aerului.
Retaeua de monitorizare este constituita din 8 puncte fixe de monitorizare:
Balotesti – statie de fond regional ;
Magurele – statie de fond urban;
Lacul Morii – statie de fond urban;
Drumul Taberei, Titan, Berceni – statii industriale;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
66
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Mihai Bravu, Cercul National Militar – statii de monitorizare a traficului.
Poluantii monitorizati sunt: NO2, SO2, O3, CO (analizoare automate, sunt
transmise medii orare), particule (PM10 si PM2,5) si Pb (prelevare pe 24 ore si
analiza in laborator, medii zilnice).
Imagine nr. 5 - Amplasarea statiilor de monitorizare
Poluarea aerului in Bucuresti are un caracter specific, datorita in primul rand
conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inlatimi diferite ale
surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acstor surse, dispersate
pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti.
Sursele de poluare a aerului se pot clasifica in :
Surse fixe care sunt reprezentate de sursele industriale, de obicei
concentrate pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zonele
de locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala).
Gama substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este
foarte variata: pulberi organice si anorganice care au si continut de
metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx,
NH3, HCL, CO, CO2), solventi organici, funingine etc.
Surse mobile – in Municipiul Bucuresti sursa cea mai importanta de
poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atat gaze anorganice
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
67
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
(oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon), cat si compusi organici
volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2,5 cu continut de metale.
Impactul cel mai mare apare in zonele construite si cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluantilor este dificil de realizat.
Concentratiile poluantilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu
artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma compacta, cre
impiedica dispersia. La departarea de arterele de trafic intens,
poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele
suburbane sau rurale.
Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de
compusi diferiti. Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de
compusi si grupuri de compusi.
Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea evidentierea se
concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii
umane sau care sunt considerati buni indicatori. Acesti poluanti, care sunt
urmariti in mod curent atunci cand se doreste evaluarea impactului generat de
traficul auto asupra clitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii:
Gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon,
ozonul;
Pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic
mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru componente ale
pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.
compuşi organici volatili: benzen, butadiena.
Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta
următoarele substanţe principale:
vapori de apă = 13 % ;
bioxid de carbon = 13 % ;
azot = 74 %
În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de
calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în
cazul amestecurilor foarte sărace.
Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi,
produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi
oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate
celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.
Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este
generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
68
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite
niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi
afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu
probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.
Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp
şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.
Surse de suprafata: in categoria surselor de suprafata intra in special
incalzirea rezidentiala, dar si alte surse difuze de combustie care sunt
lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte. O categorie
speciala o constituie santierele de constructii, surse care pot fi
incadrate, in functie de obiectiv, atat la surse fixe (pentru constructii de
cladiri) cat si la sursele de suprafata (pentru reparatiile, modernizarile
arterelor rutiere). Aceste surse, daca nu sunt organizate
corespunzator, aduc o contributie majora la poluarea cu pulberi.
B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5
Caracteristici generale:
Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si
picaturi de lichid.
Surse naturale:
Eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia
polenului;
Surse antropice:
Activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa
de pneurile masinilor atat la oprirea acestora, cat si datorita arderilor
incomplete.
Efecte asupra sanatatii populatiei:
Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O
problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic
de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare
provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli
cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.
Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai
multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe
gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili ,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
69
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in
copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului,
respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung
la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.
Tabel nr. 20 - Norme
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10
Valori limita 50 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
40 μg/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM2,5
Valoare tinta 25 μg/m3 - valoarea-tinta anuala
Valori limita 25 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015 20 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020
Pulberile monitorizate, conform cerintelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 si
PM 2.5, adica particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv
mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucat pot
intra foarte adanc in sistemul respirator si cauza sau acutiza boli pulmonare.
Tabel nr. 21 - Emisii anuale de Pulberi totale
Municipiul Bucuresti
2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de pulberi (t/an)
764.77 1881.1 994.21 887.5
310.97
Tabel nr. 22 - Emisii anuale de Pulberi PM10
Municipiul Bucuresti
2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de pulberi (t/an)
297.2 1334.6 732.18 698.93
137.64
Tabel nr. 23 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM10 in anul 2011
Judet Oras Statia Tipul statiei
Tip Poluant
Numar determinari
Concentratia anuala (μg/mc)
Numar depasiri VL
Bucuresti Buc Cercul Militar
Trafic PM10 155 37 25
Bucuresti Buc Mihai Bravu
Trafic PM10 224 39 39
Bucuresti Buc Titan Industriala PM10 321 36 69
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
70
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Bucuresti Buc Drumul Taberei
Industriala PM10 298 43 79
Bucuresti Buc Balotesti Fond regional
PM10 172 38 41
Bucuresti Buc Magurele Fond suburban
PM10 296 37 54
Bucuresti Buc Lacul Morii
Fond urban
PM10 290 39 69
Bucuresti Buc Berceni Industriala PM10 326 33 49
Pentru acest poluant a trebuit intocmit Programul Integrat de Gestionare a
Calitatii Aerului. Si in anul 2011 concentratia medie anuala a depasit Valoarea
limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 μg/mc) insa doar la statia
Drumul Taberei.
Fata de anii anteriori, se observa o scadere a concentratiilor de pulberi PM10,
insa nu suficient, inregistrandu-se inca mai mult de 35 de zile cu depasiri la
aproape toate statiile de monitorizare
In ceea ce priveste pulberile PM 2.5, situatia statistica este prezentata in tabelul
urmator:
Tabel nr. 24 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM 2.5 in anul 2011
Judet Oras Statia Tipul statiei
Tip Poluant
Numar determinari
Concentratia anuala (μg/mc)
Numar depasiri VL +MT
Obs.
Bucuresti Buc Cercul Militar
Trafic PM2,5 156 21 0
Bucuresti Buc Drumul Taberei
Industriala PM2,5 298 24 0
Bucuresti Buc Lacul Morii
Fond urban
PM10 211 21 0
Tabel nr. 25 – Evolutia concentratiei poluantului PM10 in anii 2008-2013 (valori medii anuale)
Statie monitorizare
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cercul Militar 53 50 41 37 0 34
Mihai Bravu 55 51 42 39 37 -
Titan 43 39 36 36 36 31
Drumul Taberei
53 50 38 43 44 47
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
71
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Balotesti 28 29 24 38 28 37
Magurele 44 41 34 37 36 31
Lacul Morii 45 43 35 39 36 31
Berceni 49 42 31 33 34 30
Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului.
Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a
oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.
In privinta numarului de depasiri ale valorii limita ziolnice (VL zilnica = 50 µg/mc,
max. 35 depasiri pe an) se constata ca la toate statiile de monitorizare din
Bucuresti s-au inregistrat depasiri ale acestui prag in toata perioada de analiza
cu exceptia statiei Balotesti (2010) si Cercul Militar (2011). Valori foarte mari s-au
inregistrat la statia Mihai Bravu in 2006 – 2008, unde aproximativ jumatate de an
s-au inregistrat depasiri ale valorii limita. La nivelul judetului Ilfov, statia Balotesti
se incadreaza in limitele legale in toata perioada analizata in privinta numarului
de depasiri pe an cu exceptia anului 2011. Anul 2011 se remarca printr-o
crestere a numarului de depasiri ale concentratiei de PM10 la 6 din cele 8 statii
de monitorizare.
Figura nr. 13 - Numarul depasirilor valorii limita admise de PM10 in regiunea Bucuresti - Ilfov
(Sursa: Rapoartele privind starea factorilor de mediu la nivelul regiunii Bucuresti
– Ilfov 2002 - 2011)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
72
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.1.2. Emisii anuale de SO2
Caracteristici generale:
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator
care irita ochii si caile respiratorii.
Surse naturale:
oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea
biomasei.
Surse antropice:
sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan,
centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie,
producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura
mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra sanatatii populatiei:
In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite
efecte asupra sanatatii umane.
Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp,
poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele
cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.
Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea
ca efect infectii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor:
Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.
Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si
negre, frasinul alb , lucerna , murele.
Efecte asupra mediului:
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra
vegetatiei si solului. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele,
hartia, pielea si componentele electrice.
Tabel nr. 26 - Norme
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Dioxidul de sulf - SO2
Prag de 500 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
73
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
alerta aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.
Valori limita
350 μg/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
Nivel critic
20 μg/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie
Principalele emisii de SO2 evacuate in Bucuresti au fost:
Tabel nr. 27 - Variatii ale emisii anuale de SO2 in perioada 2007 - 2011 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti
11110 2157 3265 2400 2935
Figura nr. 14 – Evolutia emisiilor anuale de SO2
Tabel nr. 28 - Situatia statistica a concentratiilor de dioxid de sulf in anul 2011 Municipiul Bucureşti
Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală (μg/mc)
Număr depăşiri VL
Obs.
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic SO2- 1h
633 7.8 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic SO2- 1h
4418 12.3 0
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h
3571 3.2 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială SO2- 1h
8356 5.1 0
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
74
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Municipiul Bucureşti
Oraş Staţia Tipul staţiei
Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală (μg/mc)
Număr depăşiri VL
Obs.
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
SO2- 1h
0 Nu a funcţionat analizorul
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
SO2- 1h
1339 1.3 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
SO2- 1h
8158 10.8 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h
805 16 0
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic SO2- 24 h
28 8 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic SO2- 24h
194 12.4 0
Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h
161 3.4 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
Industrială SO2- 24 h
357 5.3 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
SO2- 24h
Nu a funcţionat analizorul
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
SO2- 24h
60 1.4 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
SO2- 24h
358 10.8 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h
37 17.1 0
Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentraţiile înregistrate
încadrându-se în anul 2011 sub valorile limită orare (350 μg/mc) sau zilnice (125
μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentraţiile de dioxid de sulf se menţin la
acelaşi nivel, mult sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane.
Pentru dioxidul de sulf, în anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de
alertă la nici o staţie de monitorizare.
B.1.3. Emisii anuale de NOx
Caracteristici generale:
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in
cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
Monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor si inodor;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
75
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun – roscat cu
un miros puternic, inecacios.
Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun –
roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile
formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide
care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.
Surse antropice:
Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii
sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,
efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane.
Efecte asupra sanatatii populatiei:
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat
si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare
decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi
fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la
acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,
disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa
poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.
Efecte asupra plantelor si animalelor:
Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea
sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care
seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce
imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa
Alte efecte:
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea
nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiental.
Tabel nr. 29 - Norme
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NOx
Prag de alerta
400 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
76
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Valori limita
200 μg/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 μg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
Nivel critic
30 μg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei
Tabel nr. 30 - Principalele emisii de NOx evacuate in atmosfera au fost: 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti
12899 20901 17642 17268 5676
Figura nr. 15 – Evolutia emisiile anuale de NO2
B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici
Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori
de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate
corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare,
miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi,
compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.
Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi
organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai
eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea încălzirii globale.
Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare,
încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la
un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi
organici cu conţinut de compuşi organici volatili.
0
5000
10000
15000
20000
25000
2007 2008 2009 2010 2011
ton
e/a
n
Anul
Evolutia emisiilor anuale de NO2
Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
77
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 31 - Emisii anuale de COV 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de COV (t/an) Bucureşti
11478 15476 9153 9240 251
Figura nr. 16 – Evolutia emisiile anuale de COV
B.1.5. Emisii de metale grele
Metalele grele (toxice) provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor
menajere si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de
particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in
organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul
expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale,
respiratorii, hepatice.
In perioada 2005-2011 la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov valorile concentratiilor
medii anuale de Pb s-au situat sub valoarea medie anuala pentru protectia
sanatatii umane, insa se remarca o usoara tendinta de crestere in ultimii ani.
Incepand cu anul 2008 se monitorizeaza si valorile concentratiilor medii anuale
pentru Cd, acestea situinduse sub valoarea limita anuala pentru protectia
sanatatii umane (5ng/m3), insa, la aproape toate statiile s-a depasit pragul
superior de evaluare, fiind astfel necesara o atentie suplimentara.
Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru Municipiul
Bucuresti, in anul 2011 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub
valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (0.5µg/mc).
0 2000 4000 6000 8000
10000 12000 14000 16000 18000
2007 2008 2009 2010 2011
ton
e/a
n
Anul
Evolutia emisiilor anuale de COV
Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
78
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 32 - Emisii anuale de Cadmiu (tone) 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de Cd (t/an) Bucuresti
0.08 0.093 0.056 0.054 0.047
Figura nr. 17 - Evolutia emisiilor anuale de Cd Tabel nr. 33 - Emisii anuale de Plumb (tone)
2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale de Pb (t/an) Bucuresti
2.06 2.19 1.41 1.48 1.49
Figura nr. 18 - Evolutia emisiilor anuale de Plumb
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09 0.1
2007 2008 2009 2010 2011
ton
e/a
n
Anul
Evolutia emisiilor anuale de Cd
Bucuresti
0
0.5
1
1.5
2
2.5
2007 2008 2009 2010 2011
ton
e/a
n
Anul
Evolutia emisiilor anuale de Pb
Bucuresti
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
79
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.1.6. Monoxidul de carbon
Caractersitici generale:
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,
inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se
formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.
Surse naturale:
Arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.
Surse antropice:
se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor
fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea
petrolului, traficul rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se
poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm
atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din
punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea
combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din
surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa,
nepunand in pericol sanatatea umana.
Efecte asupra sanatatii populatiei:
Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ
100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu
consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La
concentratii relativ scazute:
afecteza sistemul nervos central;
slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in
organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;
expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;
poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli
cardiovasculare;
determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare,
greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o
reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare,
persoanele anemice, fumatorii.
Efecte asupra plantelor:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
80
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte
asupra plantelor, animalelor sau mediului.
Tabel nr. 34 - Situatia statistica a concentratiilor de monoxid de carbon in anul 2011 Judeţ Oraş Staţia Tipul
staţiei Tip Poluant
Număr determinări
Concentraţia anuală (mg/mc)
Număr zile cu depăşire a VL
Bucureşti Buc Cercul Militar
Trafic CO 4317 0.88 0
Bucureşti Buc Mihai Bravu
Trafic CO 8194 1.11 0
Bucureşti Buc Titan Industrială CO 7855 0.14 0
Bucureşti Buc Drumul Taberei
industrială CO 8118 1.09 0
Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional
CO 2012 0.78 0
Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban
CO 7591 0.56 0
Bucureşti Buc Lacul Morii
Fond urban
CO 6060 0.14 0
Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8569 0.32 0
În anul 2011 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii
umane (10 μg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.
B.2. CALITATEA APEI
B.2.1. Calitatea apelor de suprafata
Clasificarea calității apelor de suprafață se face în conformitate cu prevederile
Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității
apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Acest
Normativ aprobă lista de elemente de calitate biologice, hidromorfologice,
chimice şi fizico-chimice în vederea stabilirii stării ecologice a ecosistemelor
acvatice continentale - râuri şi lacuri, naturale şi artificiale sau modificate
ireversibil.
Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale (râuri, lacuri
naturale și artificiale sau modificate ireversibil) trebuie să se facă pe baza
elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici,
chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici.
Evaluarea acestor elemente poate arăta prezenţa condiţiilor naturale, alterări
minore ale acestora sau amploarea impactului antropic si, respectiv, starea
calităţii corpurilor de apă într-o anumită perioadă de timp.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
81
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
În cadrul Anexei nr. 1, a Normativului privind clasificarea calității apelor de
suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se regăsesc
elementele de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor și lacurilor,
prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 35 - Elemente de calitate pentru evaluarea stării ecologice a râurilor și lacurilor
Elemente de calitate Râuri Lacuri naturale
Biologice * compoziţia şi abundenţa
florei acvatice
* compoziţia şi abundenţa
macronevertebratelor
bentonice
* compoziţia, abundenţa şi
structura pe vârste a faunei
piscicole
* compoziţia, abundenţa şi
biomasa fitoplanctonului
* compoziţia şi abundenţa altei
flore acvatice (fitobentos şi
macrofite)
* compoziţia şi abundenţa
macronevertebratelor
* compoziţia, abundenţa şi
structura pe vârste a faunei
piscicole
Hidromorfologice * cantitatea de apă
* dinamica curgerii de apă
* conexiunea cu apa
subterană
* adâncimea râului
* variaţia lăţimii
* continuitatea râurilor
* structura substratul râului
* structura zonei de mal
* cantitatea de apă
* dinamica curgerii de apă
* timpul de retenţie
* conexiunea cu apa subterană
* adâncimea lacului
* cantitatea şi structura substratului
* structura ţărmului lacului
Chimice şi fizico-
chimice
* condiţiile de temperatură
* condiţiile de oxigenare
* mineralizarea
* acidifierea
* nutrienţii
* poluarea cu toate
substanţele prioritare
* transparenţa
* condiţiile de temperatură
* condiţiile de oxigenare
* mineralizarea
* acidifierea
* nutrienţii
* poluarea cu toate substanţele
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
82
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
descărcate în râu
* poluarea cu alte substanţe
periculoase identificate
descărcate în cantităţi
semnificative în cursul de apă
prioritare descărcate în lac
* poluarea cu alte substanţe
periculoase identificate descărcate
în cantităţi semnificative în lac
Astfel, incadrarea in clasele de calitate pe baza potentialului ecologic se face
astfel:
Râuri:
Stare ecologică foarte bună – Clasa de calitate I;
Stare ecologică bună – Clasa de calitate II;
Stare ecologică moderată – Clasa de calitate III;
Stare ecologică slabă – Clasa de calitate IV;
Stare ecologică proastă – Clasa de calitate V;
Lacuri naturale:
Stare ecologică foarte bună – Clasa de calitate I;
Stare ecologică bună – Clasa de calitate II;
Stare ecologică moderată – Clasa de calitate III;
Stare ecologică slabă – Clasa de calitate IV;
Stare ecologică proastă – Clasa de calitate V;
Gradul de trofie:
Ultraoligotrof;
Oligotrof;
Mezotrof;
Eutrof;
Hipertrof
Ecosisteme acvatice artificiale sau modificate ireversibil:
Potențial ecologic foarte bun – E;
Potențial ecologic bun – B;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
83
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Potențial ecologic moderat – M.
Directiva Cadru Apa defineşte în art.2 starea apelor de suprafaţă prin : starea
ecologică și starea chimică. Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea
ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile anexei V a
Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente
hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele
biologice, precum și prin poluanţii specifici (sintetici și nesintetici).
Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa, privind starea apelor, are la bază o
abordare nouă, integratoare, care diferă fundamental de abordările anterioare în
domeniul calităţii apei în care elementele hidromorfologice nu erau considerate,
iar preponderenţa revenea elementelor fizico-chimice.
Evaluarea starii chimice a unui corp de apa se face pe baza substantelor
prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a
mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia
romaneasca prin HG 1038/2010. In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:
stare chimica buna - (B), s
stare chimica proasta - (P)
In tabelele urmatoare este prezentata starea de calitatea a apei de suprafata, in
sectiunile monitorizate, conform datelor Administratiei Bazinale de Apa Arges –
Vedea.
Tabel nr. 36 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata puternic modificate - rauri, monitorizate in anul 2011
Nr. crt.
B.H
Cursul de
apa
Denumire corp de
apa
Sectiune de monitorizare
Potential ecologic al elementelor
biologice
Potential ecologic al elementelor
fizico- chimice generale
Potential ecologic poluanti specifici
Stare finala
Stare chimica
1 Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina
NH Popesti Potential Ecologic Maxim
Potential Ecologic
Bun
Potential Ecologic
Bun
Potential Ecologic Bun
Buna
Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov
Tabel nr. 37 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa(rauri)tronsoane caracteristice (km) conform evaluarii potentialului ecologic pe anul 2011
B.H. Cursul de
apa Denumire corp de
apa Denumire sectiune
Lungime investigata
(km)
Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic
Maxima Buna Moderata
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
84
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.H. Cursul de
apa Denumire corp de
apa Denumire sectiune
Lungime investigata
(km)
Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic
Maxima Buna Moderata
km % km % km %
Arges Ilfov Dambovita:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii
Dragomiresti 13,67 0 0 0 0 13.67 100%
Arges Dambovita Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges
Balaceanca 31.53 0 0 0 0 31.53 100%
Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina
NH Popesti 17,49 0 0 17,49 100% 0 0
Arges Valea Saulei
Valea Saulei Am.confl. Colentina
5.9 0 0 0 0 5.9 100%
Tabel nr. 38 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata –lacuri de acumulare, monitorizate in anul 2011
Bazin hidrografic
Cursul de apa
Denumire corp apa
Denumire lac de
acumulare
Potential ecologic al elementelor
biologice
Potential ecologic al elementelor
fizico- chimice generale
Potential ecologic poluanti specifici
Potential ecologic
Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) -
confl. Dambovita
Ac. Buftea Ac.
Buciumeni
Potential Ecologic Moderat
Potential Ecologic Moderat
Potential Ecologic Maxim
Potential Ecologic Moderat
Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii Potential Ecologic Moderat
Potential Ecologic
Bun
Potential Ecologic
Bun
Potential Ecologic Moderat
Tabel nr. 39 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluarii
B.H. Cursul de
apa Denumire corp de apa
Denumire sectiune
Lungime investigata
(km)
Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii
potentialului ecologic
Maxima Buna Moderata
km % km % km %
Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati
Ac. Buftea Ac.
20,2 0 0 0 0 20,2 100%
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
85
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.H. Cursul de
apa Denumire corp de apa
Denumire sectiune
Lungime investigata
(km)
Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii
potentialului ecologic
Maxima Buna Moderata
km % km % km %
(Colacu) - confl. Dambovita
Buciumeni
Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii
3,22 0 0 0 0 3,22 100%
Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov
Tabel nr. 40 - Situatia indeplinirii obiectivului de mediu (stare finala buna) la nivel Municipiului Bucuresti pe corpuri de apa, pentru anul 2011
Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu
Nu ating obiectivele de mediu
Total
Global
%
Global
Corpuri de apa puternic modificate
rauri 1 100 % - - 1
lacuri - - 1 100% 1
Corpuri de apa artificiale rauri - - 1 100% 1
Total 1 - 2 - 3
Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov
Datorita faptului ca raul Dambovita este cel mai important curs de apa din cadrul
Municipiului Bucuresti, in urmatorul tabel vom prezenta evolutia calitatii apei in
perioada 2005 – 2010, conform Planului de Dezvoltare Regionala Bucuresti –
Ilfov 2014.
Tabel nr. 41 - Calitatea apei în secțiunile supravegheate pe râul Dâmbovița monitorizate de laboratorul serviciului de Gospodărire a Apelor Ilfov - Bucuresti
Secțiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Brezoaiele (jud Giurgiu) III II II III III III
Arcuda - pod Joița (jud
Giurgiu)
III III II II II II
Dragomirești (amonte
lacul Morii - jud Ilfov)
III II III II III III
Bălăceanca (Cernica -
jud Ilfov)
V V V V V V
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
86
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Post Hidrometric Budești
(jud Călărași –
confluență Argeș)
V V V V V V
(Sursa: Planul de Dezvoltare Regională București – Ilfov, 2014)
Urmărind graficul de evoluție al calității apei râului Dâmbovița, se poate observa
că în perioada 2005-2010, potențialul ecologic al acestui râu nu a înregistrat o
îmbunătățire a calității, mentinându-se într-o stare generală proastă, excepție
făcând secțiunea Arcuda, unde se constată începând cu anul 2007 o evoluție
pozitivă.
Figura nr. 19 - Evolutia calitatii apei raului Dambovita
B.2.2. Calitatea apelor subterane
In cadrul acestui subcapitol se va prezenta caracterizarea calitativa a corpurilor
de apa subterana, pe baza rapoartelor elaborate de catre autoritatile compenete
de mediu, care raspund de monitorizarea factorilor de mediu atat la nivelul
0
1
2
3
4
5
2005 2006
2007 2008
2009 2010
Cla
sa d
e c
alita
te
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Brezoaiele (jud Giurgiu) 3 2 2 3 3 3
Arcuda - pod Joița (jud Giurgiu)
3 3 2 2 2 2
Dragomirești (amonte lacul Morii - jud Ilfov)
3 2 3 2 3 3
Bălăceanca (Cernica - jud Ilfov)
5 5 5 5 5 5
Post Hidrometric Budești (jud
Evoluția calității apei râului Dâmbovița
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
87
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
municipiului Bucuresti, cat si la nivelul judetului Ilfov. Astfel, pentru cele cinci
corpuri de apa subterana s-a prezentat evolutia starii chimice.
Figura nr. 20 - Starea chimica a corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Arges – Vedea (sursa: Plan de management al Spatiului Hidrografic Arges - Vedea).
In urma monitorizarii forajelor din reteaua nationala de observatii, s-a constatat
ca in perioada 2005-2010 mai mult de jumatate din forajele analizate din
regiunea Bucuresti Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiei legale admise la
diversi poluanti:
In anul 2005 in urma analizarii a 46 de foraje din reteaua de observatii s-au
constatat depasiri ale valorilor prag pentru nitrati la 27 de foraje (mai mult de
jumatate din foraje).
In anii 2006 si 2007 in urma analizarii de foraje reprezentative din reteaua de
observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la
44 de foraje.
În anul 2008 in urma analizarii a 46 foraje reprezentatitve din reteaua de
observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la
34 de foraje (cca 74% din foraje).
În anul 2009 in urma analizarii a 11 foraje reprezentatitve din reteaua de
observatii (4 corpuri de apa subterana) s-a constatat depasirea valorilor prag
la indicatorul plumb la un foraj (cca 9%).
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
88
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
In anul 2010 in urma analizarii a 84 de foraje din reteaua de observatii (6
corpuri de ape subterane) s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru
anumiti poluanti (dioxid de azot, amoniac, fosfat, cloruri, sulfati, amoniu,
azotiti) la 25 de foraje (mai mult de 25% din foraje)
B.3. CALITATEA SOLULUI
Fiind definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre, solul este format din
particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii.
Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care
indeplineste mai multe functii vitale:
Serveste drept platforma/ mediu fizic pentru oameni si activitatile
umane;
Patrimoniu geologic si arheologic;
Sursa de biodiversitate.
Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:
Eroziunea;
Contaminarea;
Pierderea biodiversitatii solului;
Alunecarile de teren si inundatiile.
In Bucuresti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:
Depunerile uscate si umede din atmosfera;
Depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale
pe terenuri neamenajate corespunzator;
Degradarea solului prin factori a caror actiune este favorizata de
practici gresite (despaduriri, lipsa unro lucrari de consolidare si
aparare etc.);
Poluarea cu plumb specifica pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre
elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru
zonele cu trafic auto intens.
Solurile din Municipiul Bucuresti, puternic modificate antropic, au un continut
foarte mare de Pb provenit in cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor
din traficul rutier. Tipurile naturale de sol se intalnesc astazi doar pe suprafete
restranse din unele parcuri si din zonele periferice.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
89
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
B.4. CALITATEA VEGETATIEI
In prezent, pe teren exista un numar mare de arbori si arbusti de dimensiuni
variabile, aflati la diferite stadii de dezvoltare.
Ca urmare a plantarii in etape diferite, fara urmarirea unei linii generale, arborii
sunt dintr-o gama larga de esente, au varste si grade de sanatate diferite.
Plantatiile de arbori inalti sunt amplasate perimetral, in timp ce cota terenului,
plantatiile sunt joase – gazon si arbusti.
Tabel nr. 42 - Bilant suprafata spatii verzi
Suprafata existenta de spatii verzi este de 15.129 mp. Aceasta se mareste cu
448 mp, in situatia propusa, rezultand pe amplasamentul analizat o suprafata
totala de 15.577 mp spatii verzi.
A. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA SEMNIFICATIV
In perioada de executie a lucrarilor propuse in PUZ- ul analizat, exista
posibilitatea ca mediul inconjurator sa fie supus poluarii, insa activitatile
respective vor avea caracter temporar si nu vor influenta semnificativ factorii de
mediu.
Dintre activitatile ce pot influenta calitatea mediului se pot mentiona:
Aerul poate fi impurificat datorita:
Emisiilor de praf care pot aparea in timpul executiei lucrarilor proiectate;
Emisiilor de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor.
Apa subterana, prin sursele de poluare de:
Aparitie a pierderilor accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la
masinile si utilajele din santier;
Nerespectare a programului de colectare si gestiune a deseurilor;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
90
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluviala in subteran.
Solul poate fi poluat prin urmatoarele actiuni:
Poluari accidentale prin deversarea unor substante periculoase pentru
mediu;
Repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii
neamenajate;
Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare;
Nerespectarea programului de colectare si gestiune a deseurilor;
Emisii generate de trafic si motoarele autovehiculelor care se depun pe
sol.
Zgomotul care va fi generat in perioada de executie.
Biodiversitatea: in zona analizata nu se regasesc specii protejate de
flora si fauna care sa necesite conservare deosebita.
Se apreciaza ca prin implementarea Planului Urbanistic Zonal, factorii de mediu
nu vor fi afectati semnificativ negativ.
B. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE
RELEVANTA PENTRU PLAN
În prezent, pe teren există un număr mare de arbori şi arbuşti de dimensiuni
variabile, aflaţi în diferite stadii de dezvoltare.
Ca urmare a plantării în etape diferite, fără urmărirea unei linii generale, arborii
sunt dintr-o gamă largă de esenţe, au vârste şi grade de sănătate diferite.
Plantaţiile de arbori înalţi sunt amplasate perimetral, în timp ce în centrul
terenului, plantaţiile sunt joase - gazon şi arbuşti.
Suprafata existenta de spatii verzi este de 15.129 mp. Aceasta se mareste cu
448 mp, in situatia propusa, rezultand pe amplasamentul analizat o suprafata
totala de 15.577 mp spatiu verde.
In prezent pe amplasamentul vizat de plan exista un numar total de 406 arbori si
arbusti (224 arbori si 182 arbusti). Prezentul plan propune replantarea unor
arbusti (105), in pozitia lor initiala, dupa realizarea placii superioare a placajului.
Totodata, cei care se afla in stare de degradare irecuperabila nu vor fi pastrati.
Din cei 406 de arbori si arbusti existenti, se pastreaza 269 de exemplare (dintre
care 159 sunt replantati fie pe amplasamentul original, fie translatati) si se
propune plantarea a 105 noi arbori si arbusti, astfel incat numarul arborilor si
arbustilor din situatia propusa creste cu un numar de 22 exemplare fata de
situatia existenta (total existent – 406, total propus – 428).
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
91
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Se vor proteja arborii mentinuti si se va completa plantatia inalta cu arbori noi in
zonele fara parcaj, precum si peste zona de parcaj dinspre Palatul Regal, unde
completarea de pamant este de cca. 3 m.
Tabel nr. 43 - Situatia arborilor si arbustilor de pe amplasament
C. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL
NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT
CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE
MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI
Obiectivele strategice de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi
avute in vedere in procesul de planificare a actiunilor pentru protectia mediului ca
pate intrinseca a oricarui plan care propune dezvoltarea unor activitati antropice,
sunt urmatoarele:
Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei;
Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea
deseurilor;
Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ
asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana);
Limitarea emisiilor in aer la niveluri care sa nu genereze un impact
semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;
Limitarea, la surse, a poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la
zgomot si limitarea nivelurilor de vibratii;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
92
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei;
Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural,
arhitectonic si arheologic;
Protectia sanatatii umane;
Imbunatatirea infrastructurii rutiere;
Minimizarea impactului asupra peisajului;
Limitarea impactului negativ asupra solului.
C.1. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE UNIUNII EUROPENE
Aderarea Romaniei la structurile UE impune transpunerea in legislatia
romaneasca a aquis – ului comunitar, implementarea si controlul implementarii
legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot
fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului incepute inca din anul
1973.
Decretul Unic European si Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale
de:
Protectie si imbunatatire a calitatii mediului;
Contributie la protejarea sanatatii umane;
Asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor nationale.
De asemenea, principiile “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului
trebuie sa fie rectificate la sursa” sunt identificate in articolul 130 din Decretul
Unic European.
Programul de actiune in domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru
comun, sansa noastra”, pune accentul pe prevenirea poluarii factorilor de mediu,
in special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deseurilor, utilizarea
durabila a resurselor naturale. De asemenea, programul este parte integranta a
Strategiei de Dezvoltare Durabila a Comunitatii Europene.
C.1.1. Protocolul de la Kyoto
Protocolul de la Kyoto, care succeda Conventia – Cadru a Natiunilor Unite
asupra Schimbarilor Climatice, este unul dintre cele mai importante instrumente
juridice internationale in lupta impotriva schimbarilor climatice. Acesta contine
angajamente asumate de tarile industrializate in vederea reducerii emisiilor de
anumite gaze cu efect de sera, responsabile pentru incalzirea globala.
Protocolul de la Kyoto abordeaza problema emisiilor a sase gaze cu efect de
sera:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
93
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Dioxidul de carbon (CO2);
Metanul (CH4);
Oxidul azotos (N2O);
Hidrofluorocarburile (HFC);
Perfluorocarburile (PFC);
Hexafluorura de sulf (SF6).
Acesta reprezinta un important pas inainte in lupta impotriva incalzirii globale,
continand obiective obligatorii si cuantificate pentru limitarea si reducerea gazelor
cu efect de sera.
C.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23
aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze
cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020
Obiectivul suprem al Conventiei – Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor
Climatice (UNFCCC), consta in stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de
sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice orice perturbare antropogena
periculoasa a sistemului climatic. In opinia Comunitatii, exprimata cel mai recent
in special de Consiliul European din martie 2007, pentru ca acest obiectiv sa
poata fi indeplinit, cresterea globala a temperaturii medii anule la suprafata nu ar
trebui sa depaseasca nivelurile preindustriale cu mai mult de 20C, ceea ce
inseamna ca emisiile mondiale de gaze cu efect de sera ar trebui reduse, pana in
2050, cu cel putin 50% fata de nivelurile inregistrate in 1990. Emisiile de gaze cu
efect de sera din Comunitate, reglementate prin prezenta decizie, ar trebui sa
continue sa se reduca anual dupa 2020, in cadrul eforturilor Comunitatii de a
contribui la acest obiectiv global de reducere a emisiilor.
Tabel nr. 44 - Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera ale statelor membre in temeiul Articolului 3
Limitele emisiilor de gaze cu efect de
sera ale statelor membre stabilite
pentru 2020 in raport cu nivelurile
emisiilor de gaze cu efect de sera din
2005
Belgia -15%
Bulgaria 20%
Republica Ceha 9%
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
94
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Danemarca -20%
Germania -14%
Estonia 11%
Irlanda -20%
Grecia -4%
Spania -10%
Franta -14%
Italia -13%
Cipru -5%
Letonia 17%
Lituania 15%
Luxemburg -20%
Ungaria 10%
Malta 5%
Tarile de Jos -16%
Austria -16%
Polonia 14%
Portugalia 1%
Romania 19%
Slovenia 4%
Slovacia 13%
Finlanda -16%
Suedia -17%
Regatul Unit -16%
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
95
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
C.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene
Principalele obiective ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila
sunt urmatoarele:
Pentru schimbarile climaterice si energia curata:
Conformarea cu angajamentele Protocolului de la Kyoto;
Pentru transport durabil:
Obiectivul general: sa ne asiguram ca sistemul nostru de transport
satisface nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii,
minimizand impactul nedorit asupra economiei, societatii si mediului;
Obiective operationale si tintele:
Realizarea unor nivele durabile ale utilizarii energiei in transporturi si
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi;
Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor pana la
nivele care minimizeaza efectele asupra sanatatii umane si/ sau a
mediului;
Realizarea unei schimbari echilibrate catre moduri de trasnport
prietenoase fata de mediu pentru a realiza un sistem durabil de
transport si mobilitate;
Reducerea zgomotului din transport, atat la sursa, cat si prin masuri
de atenuare, pentru a se asigura ca nivelele generale de expunere
minimizeaza impactul asupra sanatatii;
Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport
public de calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai
buna pana in 2010;
Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport
public de calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai
buna pana in 2010;
In conformitate cu strategia UE asupra emisiilor de CO2 de la
vehiculele utilitare usoare, media noii productii de autoturisme trebuie
sa atinga emisii de CO2 de 140 g/km (2008/09) si de 120 g/km (2012);
Injumatatirea deceselor din transportul rutier.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
96
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
C.2. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE TARII NOASTRE
C.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030
Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a
Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg
impartasita pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile.
Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI,
dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia
de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte
state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in
practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu
toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o
economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie
aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul
unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.
Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval
de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare
adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orietat spre
imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie
cu mediul natural.
C.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere; imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri
In scopul realizarii acestui obiectiv central se va pune accentul principal pe
cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin adoptarea unei
abordari policentrice in vederea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor.
Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor ca poli urbani de crestere este propusa
a se realiza datorita:
Reabilitarii infrastructurii urbane si imbunatatirii serviciilor municipale,
inclusiv a celor de transport urban prin:
regenerarea fizica si functionala a cladirilor cu valoare istorica,
culturala sau artistica;
modernizarea spatiilor publice si infrastructurii aferente (reteaua
stradala, zone pietonale, trotuare, iluminat public etc.);
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
97
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionarii oraselor
(semaforizare si semnalizare, locuri de parcare) si modernizarea
transportului urban in conditii de sustenabilitate.
C.3. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU IN MUNICIPIUL BUCURESTI
C.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu
Planul Local de Actiune pentru Mediu ofera cadrul de abordare a celor mai
importante probleme de mediu si un plan pe termen lung pentru investitiile si
programele de mediu din Municipiul Bucuresti.
In cadrul acestui plan au fost stabilite obiective, tinte si indicatori privind protectia
mediului si sanatatea populatiei. Astfel, in ceea ce priveste poluarea atmosferei
generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament) a
fost stabilit ca obiectiv general pentru factorul de mediu aer, “reducerea cu minim
40% a emisiilor in lungul arterelor de circulatie in Bucuresti (diminuarea
concentratiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi in suspensie si sedimentabile,
generate de traficul rutier)”, pentru ca acesta sa corespunda din punct de vedere
calitativ si sa fie asigurata sanatatea umana si a mediului inconjurator.
In tabelul, de mai jos, sunt prezentate cateva dintre obiectivele generale si
specifice din cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu care au fost luate in
considerare in elaborarea planului propus.
Tabel nr. 45 - Obiective generale si specifice din cadrul PLAM
Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala
Obiectiv general: amenajarea de spatii Park & Ride in principalele puncte de acces in
Bucuresti
Obiectiv specific 1 -
Limitarea accesului
vehiculelor in zona centrala
a orasului
Tinta 1: reducerea fluxurilor de trafic in Bucuresti
Tinta 2: reducerea emisiilor atmosferice generate de traficul
rutier
Obiectiv specific 2:
amenajarea spatiilor de
parcare in zona inelului
exterior de circulatie.
Tinta 1: crearea de spatii sigure de parcare pentru vehiculele din
afara Bucurestiului
Tinta 2: asigurarea facilitatilor de transbordare catre mijloacele
de transport public.
Obiectiv specific 3: Tinta 1: Reorganizarea retelei de transport public, astfel incat,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
98
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Incurajarea transportului
public
sa fie asigurat accesul catre toate punctele de interes din
Bucuresti (spitale, institutii publice etc.)
Tinta 2: Imbunatatirea serviciilor de transport public prin
cresterea parametrilor calitativi (frecvcenta mijloacelor de
transport, scurtarea timpilor de asteptare, cresterea securitatii
calatorilor in vehicule etc.)
Indicatori:
Scaderea numarului de vehicule pe arterele principale;
Reducerea poluarii atmosferice pe marile artere principale;
Scaderea nivelului de zgomot si vibratii generate de traficul
rutier.
Actiuni tehnice:
Oganizarea spatiilor special destinate parcarilor;
Extinderea liniilor de transport public catre aceste puncte si
crearea de facilitati Park & Ride;
Introducerea sistemelor ecologice de transport public.
Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare
Obiectiv general: eliminarea parcarilor parazitare si redarea capacitatilor de suport pentru trama
stradala
Obiectiv specific: redarea
capacitatii de suport a
tramei stradale.
Tinta 1: normalizarea traficului, in special pe strazile cu 2 benzi
de circulatie;
Tinta 2: reducerea blocajelor de trafic;
Tinta 3: preluarea volumelor de trafic conform dimensionarilor
initiale prevazute pentru fiecare artera de circulatie.
Indicatori:
Reducerea stationarilor datelor blocajelor de trafic;
Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic;
Reducerea timpilor de deplasare.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
99
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Actiuni tehnice:
Alocarea de spatii de parcre pentru zonele afectate;
Introducerea sistemelor de circulatie cu sens unic.
Masuri economice:
Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier;
Atragerea de fonduri pentru amenajarea spatiilor
destinate parcarilor.
Actiuni de implementare:
Alocarea de spatii de parcare special amenajate in
vecinatatea zonelor afectate de parcarile parazitare;
Solutii alternative oferite pentru a realiza cererea de
mobilitate in oras.
C.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului
Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti
reprezinta un mijloc eficient pentu identificarea si solutionarea problemelor si
aspectelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti si totodata, de implicare a
publicului in procesul de luare a deciziilor de mediu pe plan local. Implicit acesta
se coreleaza cu Planul Local de Actiune pentru Mediu, Planul National de
Dezvoltare si cu alte planuri care includ si componenta de mediu, impreuna cu
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.
Obiectivele majore ale Programului Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului
constau in:
Imbunatatirea conditiilor de mediu pe plan local, in general, si a calitatii
aerului, in principal;
Identificarea si selectarea prioritatilor de mediu materializate printr-un
plan de actiuni concrete;
Respectarea cerintelor legislative nationale, cat si a celor europene
care decurg din implementarea acquis-ului comunitar in domeniul
protectiei mediului.
Masurile in cazul depasirilor valorilor limita si/ sau ale valorilor tinta, datorate
surselor liniare (traficul rutier) prevad:
Pentru reducerea concentratiilor de NO2 si CO se vor amenaja zone
cu acces exclusiv pentru pietoni si biciclisti, in special in zonele
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
100
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
culturale sau de agrement. Autoritatile locale vor stabili zonele
accesibile biciclistilor si se vor amenaja trasee marcate/ semnalizate
corespunzator.
Asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata
parcarii vehiculelor sau extinderii de constructii, astfel incat sa asigure
deplasarea in conditii de siguranta a pietonilor si biciclistilor;
Masuri de prevenire a poluarii aerului ambiant, prin promovarea unui
transport nepoluant si a masurilor de extindere si intretinere a spatiilor
verzi;
Plantari de arbori pentru scaderea concentratiei de NOx, CO si pulberi
in suspensie.
C.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti
Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta rutiera,
calitatea aerului, culoarul autobuzelor, pista pentru biciclisti, trotuarele si alte
imbunatatiri. Principalele obiective ale Strategiei de zgomot ambiental presupun:
Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc zgomotul pe
toate drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila, impreuna cu
lucrari de mentenanta mai bune;
Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase;
Minimizarea generarii de zgomot la sursa;
Folosirea bicicletelor in locul masinilor pentru reducerea zgomotului
cauzat de trafic. Si ciclistii insisi ar avea de castigat de pe urma
reducerii poluarii fonice;
Asigurarea accesului public la spatiul exterior linistit si extinderea
Zonelor de Parcare Controlata;
Imbunatatirea conditiilor pentru pietoni si biciclisti in tot orasul.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
101
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,
POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL,
APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI
ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE
ACESTI FACTORI
D.1. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII
Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, fiind
situata in centrul Municipiului Bucuresti, prin urmare importanta din punct de
vedere al vegetatiei, florei sau faunei este redusa, iar impactul asupra
biodiversitatii este redus si manifestat, cu precadere, in perioada de executie a
investitiei.
In perioada de exploatare se va manifesta un impact pozitiv asupra biodiversitatii,
prin marirea suprafetei spatiilor verzi existente cu 448 mp, ajungand la 15.577
mp spatii verzi, fata de 15.129 mp, in situatia existenta.
De asemenea, in urma interventiei, numarul arborilor si arbustilor creste de la
401, in situatia existenta, la 428 in propunerea de amenajare.
Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale, protejate,
pentru care sa fie necesare masuri speciale de conservare.
D.2. IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI SANATATII UMANE
D.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ
Se apreciaza ca in perioada de executie a lucrarilor specifice se poate genera un
impact negativ asupra populatiei din imediata vecinatate a lucrarilor respective
prin generarea emisiilor de praf, emisiilor de gaze ca urmare a arderii
combustibililor in motoarele autovehiculelor, precum si prin generarea zgomotului
si vibratiilor, insa acestea se vor manifesta pe o perioada limitata de timp.
D.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ
Dupa finalizarea lucrarilor, populatia va beneficia de noi locuri de parcare,
precum si de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita promovarii transportului
nepoluat si marirea suprafetei de spatii verzi.
Astfel impactul asupra populatiei va fi unul redus si manifestat, cu precadere, in
perioada de executie a lucrarilor propuse.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
102
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D.3. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI
Gradul de antropizare a amplasamentului face ca lucrarile sa nu produca un
impact semnificativ asupra faunei si florei.
Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale, protejate,
pentru care sa fie necesare masuri speciale de conservare.
D.4. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI
D.4.1. In perioada de executie
In perioada de amenajare a amplasamentului studiat, se vor desfasura activitati
specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra
solului si subsolului, insa acesta va fi unul nesemnificativ.
Se apreciaza ca situatiile de poluare sunt doar exceptionale, impactul generat, in
perioada de executie, putand determina urmatoarele modificari ale
caracteristicilor solului:
Impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in zona
amplasamentului unde se realizeaza lucrarile;
Modificari fizice care afecteaza caracteristicile si proprietatile solului
natural.
D.4.2. In perioada de exploatare
In perioada de exploatare, cea mai importanta sursa de poluare a solului este
reprezentata de deseurile de tip menajer aruncate necontrolat de catre populatie.
Prin cresterea procentului de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a
acestora, impactul asupra solului, in perioada de exploatare este unul pozitiv
semnificativ.
D.5. IMPACTUL ASUPRA APEI
D.5.1. Impactul asupra apei de suprafata
D.5.1.1. In perioada de executie
Zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de
suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
103
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D.5.1.2. In perioada de exploatare
Nu se pune problema poluarii apei de suprafata in perioada de exploatare a
investitiei propuse datorita faptului ca nu exista nici un curs de apa de suprafata
in apropierea amplasamentului investigat.
D.5.2. Impactul asupra apei subterane
D.5.2.1. In perioada de executie
Procesul de urbanizare actioneaza asupra apei subterane si implicit apa
subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane. Un caz general al interactiunii
dintre apa subterana si diverse structuri subterane, in cazul unei asezari urbane
dezvoltate este reprezentat de metrou, fundatiile unor cladiri adanci, parcari
subterane, reteaua de alimentare cu apa si de canalizare.
Interactiunea dintre apa subterana si mediul urban are ca efect modificarea
circuitului apei. Aceasta problema implica:
pe de o parte, o serie de factori ce conduc la reducerea alimentarii
naturale a sistemelor acvifere: schimbarea utilizarii terenului,
impermeabilizarea albiei raurilor si a lacurilor, lucrarile subterane cu
efect de dren;
pe de alta parte o serie de componente ale mediului urban actioneaza
ca noi surse de alimentare a acviferelor (reteaua de canalizare,
sistemele de alimentare cu apa si irigatiile);
modificarea circuitului apei din zona urbana afecteaza in mod direct
nivelul apelor subterane;
cresterea nivelului apelor subterane ce poate afecta o serie de
componente ale mediului urban: inundarea subsolurilor, cresterea
subpresiunii asupra fundatiilor care, la randul ei afecteaza stabilitatea
si durabilitatea contructiilor, cresterea riscului aparitiei cavernelor, a
fenomenului de eroziune interna si a lichefierii;
scaderea nivelului apei subterane ce poate conduce la aparitia
fenomenului de subsidenta (care ar putea afecta stabilitatea
constructiilor), modificarea nivelului apelor de suprafata (lacuri, rauri,
izvoare), cresterea exfiltratiilor din reteaua de canalizare.
Tabel nr. x – Clasificarea structurilor subterane si efectul lor cumulativ asupra
apelor subterane
Structuri
subterane
Efecte asupra
apelor
subterane
Consecinte
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
104
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tuneluri (metrou) Efect de dren
Efect de bariera
Schimbarea spectrului natural
de curgere ;
Variatii ale nivelului
piezometric;
Inflitratii in tunel si in statiile de
metrou
Fundatii, parcari subterane,
pasaje pietonale
Efect de bariera Schimbarea spectrului natural
de curgere;
Variatii ale nivelului
piezometric;
Inundarea structurilor
subterane.
Reteaua de alimentare cu
apa
Alimentarea acviferului Cresterea nivelului piezometric
Poluare
Reteaua de canalizare Efect de dren Infiltratii in reteaua de
canalizare;
Debit marit in conductele de
canalizare;
Probleme la statiile de epurare
datorate debitului marit de apa
uzata.
Alimentarea acviferului Variatii ale nivelului
piezometric.
Sursa: Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
105
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Gradul mare de ocupare al subteranului de catre elementele de infrastructura
urbana si constructii in zonele marilor asezari urbane, precum si ritmul crescut de
dezvoltare al lucrarilor subterane, conduce la aparitia unor fluctuatii importante
ale nivelului acestor ape.
Nivelul apei subterane poate fi afectat de lucrarile de interventie cum ar fi: lucrari
noi de captare si pompare a apelor subterane, oprirea unor pompari vechi sau
efectul de bariera al lucrarilor subterane.
Aceste variatii au consecinte asupra comportarii unor lucrari subterane cum sunt
parcarile subterane, subsolurile adanci care nu sunt etansate corespunzator,
fundatii adanci tip radier, rezervoare subterane etc. Nivelul piezometric poate
fluctua si in urma lucrarilor de irigatii, bazinelor de infiltratie sau a exploatarilor
miniere abandonate. Scaderea nivelului piezometric poate conduce si la
fenomenul de tasari sau in unele cazuri subsidenta.
Studii recente au aratat ca dezvoltarea urbana poate produce in general
cresterea nivelului apelor subterane. Aceasta se datoreaza de obicei aportului de
apa rezultat din pierderile retelelor de apa urbana.
Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in care
acestea au fost proiectate si construite in perioadele in care nivelul apelor
subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa
creasca.
In acest sens, in literatura de specialitate au fost semnalate probleme in
numeroase orase europene, legate de tuneluri subterane de cale ferata sau de
metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor etc. In acelasi timp este
important de mentionat faptul ca structurile urbane produc ele insele efect de
bariera impermeabila asupra fluxului apei subterane.
In cele ce urmeaza sunt prezentate patru exemple diferite cu privire la influenta
urbanizarii asupra apei subterane.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
106
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 21 - Impactul dezvoltarii urbane asupra apei subterane
In fig. nr. 21 este evidentiat efectul urbanizarii treptate asupra apelor subterane:
Alimentarea se realizeaza prin puturi de pompare insa directia de curgere
si nivelul apei subterane nu sunt influentate. Descarcarea apelor uzate se
realizeaza direct din acvifer.
Nivelul apei subterane incepe sa fie afectat si se observa o coborare a
acestuia. Descarcarea apelor uzate se realizeaza direct in acvifer fara o
epurare prealabila. Creste riscul de aparitie a fenomenului de subsidenta.
Apele subterane de mica adancime sunt poluate.
Acviferul de sub oras este abandonat din cauza calitatii precare. Nivelul
apei subterane de sub orase creste datorita opririi pomparilor. Directia de
curgere a apei subterane se schimba spre extremitatile orasului.
Nivelul de apa subterana creste extrem de mult si astfel apare riscul de
inundatie.
D.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane
In zonele urbane, principalele surse de realimentare sunt: retelele de alimentare
cu apa, precipitatiile, lacurile si raurile, si sistemele de canalizare.
Modificarile utilizarii terenurilor produse in urma dezvoltarii urbane conduc la
modificari ale circuitului hidrologic natural. Realimentarea sistemului acvifer este
puternic modificata; realimentarea directa realizata prin inflitrarea precipitatiilor
este redusa, la fel si evapotranspiratia. Totusi realimentarea acviferelor creste, in
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
107
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
urma dezvoltarii urbane, ca urmare a pierderilor din sistemul de alimentare cu
apa si a celor din retelele de canalizare. Estimarea contributiilor acestor elemente
la circuitul hidrologic urban este dificila si nu poate fi standardizata.
Evaluarea realimentarii in mediile urbane este diferita fata de cea din mediul
natural, din doua motive ce includ o experienta limitata si implicarea unor
procese (surse) diferite. In ceea ce priveste al doilea punct trebuie mentionat ca
desi infiltrarea directa este redusa substantial de zonele betonate si pavate din
orase, acest efect este puternic contrabalansat de realimentarea indirecta.
Pierderile din retelele de alimentare cu apa si din sistemele de canalizare
reprezinta surse importante de realimentare a acviferelor. Desi exista metode de
cuantificare a acestor surse de alimentare, validarea acestora ramane insa o
sarcina dificila.
Figura nr. 22 - Asocierea dintre extinderea impermeabilizarii terenului datorita dezvoltarii urbane si reducerea alimentarii acviferelor
D.5.2.3. In perioada de exploatare
Odata realizata investitia este necesara monitorizarea impactului acesteia asupra
apelor subterane cu scopul evitarii oricarei potentiale surse de impact produs de
investitie asupra apelor subterane, precum si urmarirea impactului apelor
subterane asupra investitiei.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
108
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D.6. IMPACTUL ASUPRA AERULUI SI FACTORILOR CLIMATICI
D.6.1. In perioada de executie
In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin
urmatoarele actiuni:
activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi
provenite de la arderea combustibililor;
executia propriu – zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului genereaza
pulberi in aerul atmosferic;
transportul materialelor de constructii genereaza emisii de gaze si
pulberi ca urmare a arderii combustibililor in motoarele
autovehiculelor.
Sursele de poluare a aerului pot fi nedirijate, difuze, cu impact strict local si
produc asupra factorului de mediu aer un impact negativ nesemnificativ.
D.6.2. In perioada de exploatare
Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin reorganizarea
sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de spatii verzi.
In scopul evidentierii impactului pozitiv generat de implementarea proiectului,
in continuare este prezentata analiza comparativa a calitatii aerului in situatia
existenta si in situatia propusa, analiza realizata pe baza datelor furnizate de
Studiul de trafic elaborat pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului.
In acest sens, utilizand un program de calcul al emisiilor de poluanti, realizat de
catre dr. ing. Iancu Iulian din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii
Bucuresti, in anul 2007, au fost evaluate noxele rezultate din arderea
carburantiilor (motorina si benzina) in motoarele autovehiculelor din zona de
interes, in timpul varfurilor de trafic inregistrate dimineata si dupa amiaza, pentru
principalele bulevarde/ strazi.
1. Calea Victoriei la intersectia cu str. Stirbei Voda
a) Varful de trafic inregistrat dimineata
Tabel nr. 46 - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor
Natura Poluant
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
NOx 2667,05 2222,2 13530,4 11273,6
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
109
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
CO 24328,7 20270,8 11682,98 9734,32
VOC 5958,58 4964,72 2615,01 2178,84
N2O 6,505 5,42 39,03 32,52
CO2 258899 215716 10113974 8427016
Pulberi 0 0 1301 1084
Pb 35,127 29,268 0 0
SO2 119,692 99,728 3213,47 2677,48
Consum (g/km vehicul) 81052,3 67533,2 320956,7 267422,8
In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in
situatia existenta si in cea propusa.
Figura nr. 23 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
NOx 2667.05 2222.2 13530.4 11273.6
Emis
ii
NOx
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
110
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 24 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO
Figura nr. 25 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC
0
5000
10000
15000
20000
25000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
CO 24328.7 20270.8 11682.98 9734.32
Emis
ii
CO
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
VOC 5958.58 4964.72 2615.01 2178.84
Emis
ii
VOC
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
111
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 26 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O
Figura nr. 27 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2
0 5
10 15 20 25 30 35 40
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
N2O 6.505 5.42 39.03 32.52
Emis
ii
N2O
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
CO2 258899 215716 10113974 8427016
Emis
ii
CO2
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
112
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 28 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi
Figura nr. 29 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Pulberi 0 0 1301 1084
Emis
ii
Pulberi
0 5
10 15 20 25 30 35 40
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Pb 35.127 29.268 0 0
Emis
ii
Pb
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
113
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 30 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2
Figura nr. 31 - Grafic comparativ al consumului de carburant
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
SO2 119.692 99.728 3213.47 2677.48
Emis
ii
SO2
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Consum (g/km vehicul) 81052.3 67533.2 320956.7 267422.8
Emis
ii
Consum (g/km vehicul)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
114
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 32 - Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor
Analizand graficul centralizator al noxelor rezultate din arderea combustibililor, se
observa faptul ca se reduce cantitatea de emisii pentru poluantul CO2, cu
1.686.958 g/km pe vehicul, in situatia propusa, fata de situatia existenta.
b) Varful de trafic inregistrat dupa amiaza
Tabel nr. 47 - Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor
Natura Poluant
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
NOx 2529,7 2103,3 12844 10680,8
CO 23075,8 19186,2 11090,3 9222,46
VOC 5651,72 4699,08 2482,35 2064,27
N2O 6,17 5,13 37,05 30,81
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
12000000
NOx CO VOC N2O CO2 Pulberi
Pb SO2 Consum (g/km
vehicul)
Situatie Existenta benzina 2667.05 24328.7 5958.58 6.505 258899 0 35.127 119.692 81052.3
Situatie propusa benzina 2222.2 20270.8 4964.72 5.42 215716 0 29.268 99.728 67533.2
Situatie existenta motorina 13530.4 11682.98 2615.01 39.03 10113974 1301 0 3213.47 320956.7
Situatie propusa motorina 11273.6 9734.32 2178.84 32.52 8427016 1084 0 2677.48 267422.8
Emis
ii
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
115
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
CO2 245566 204174 9600890 7983898
Pulberi 0 0 1235 1027
Pb 33,318 27,702 0 0
SO2 113,528 94,392 3050,45 2536,69
Consum (g/km vehicul) 76878,2 63919,8 304674,5 253360,9
In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in
situatia existenta si in cea propusa.
Figura nr. 33 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice de NOx, se
reduce cu 2.1632,2 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia existenta.
0
5000
10000
15000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
NOx 2529.7 2103.3 12844 10680.8
Emis
ii
NOx
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
116
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 34 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice de CO, se
reduce cu 1.867,84 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia existenta.
Figura nr. 35 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de VOC, se reduce cu 418,08 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de
situatia existenta (pentru consumul de motorina).
0
5000
10000
15000
20000
25000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
CO 23075.8 19186.2 11090.3 9222.46
Emis
ii
CO
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
VOC 5651.72 4699.08 2482.35 2064.27
Emis
ii
VOC
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
117
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 36 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de N2O, se reduce cu 6,24 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia
existenta (pentru consumul de motorina).
Figura nr. 37 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de CO2, se reduce cu 1.616.992 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de
situatia existenta (pentru consumul de motorina).
0 5
10 15 20 25 30 35 40
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
N2O 6.17 5.13 37.05 30.81
Emis
ii
N2O
0
2000000
4000000
6000000
8000000
10000000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
CO2 245566 204174 9600890 7983898
Emis
ii
CO2
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
118
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 38 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de Pulberi, se reduce cu 208 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia
existenta (pentru consumul de motorina).
Figura nr. 39 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de Pb, se reduce cu 5,616 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia
existenta (pentru consumul de motorina).
0
500
1000
1500
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Pulberi 0 0 1235 1027
Emis
ii
Pulberi
0
10
20
30
40
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Pb 33.318 27.702 0 0
Emis
ii
Pb
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
119
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 40 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2
Analizand graficul, de mai sus, se observa ca debitul masic pentru emisiile zilnice
de SO2, se reduce cu 513,76 g/km pe vehicul , in situatia propusa fata de situatia
existenta (pentru consumul de motorina).
Figura nr. 41 - Grafic comparativ (existent - propus) pentru consumul de carburant
0
1000
2000
3000
4000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa motorina
SO2 113.528 94.392 3050.45 2536.69
Emis
ii
SO2
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
Situatie Existenta benzina
Situatie propusa benzina
Situatie existenta motorina
Situatie propusa
motorina
Consum (g/km vehicul) 76878.2 63919.8 304674.5 253360.9
Emis
ii
Consum (g/km vehicul)
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
120
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 42 - Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor
Analizand graficul centralizator al noxelor rezultate din arderea combustibililor, se
observa faptul ca se reduce cantitatea de emisii pentru poluantul CO2, cu
1.616.992 g/km pe vehicul, in situatia propusa, fata de situatia existenta
(pentru consumul de motorina).
Din analiza graficelor prezentate anterior se observa o reducere a tuturor
poluantilor analizati rezultati din arderea combustibililor, ceea ce conduce la
imbunatatirea calitatii aerului in zona Salii Palatului.
D.7. IMPACTUL DATORAT ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
D.7.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ
In prezent, poluarea datorita traficului este una dintre cele mai raspandite
probleme de mediu in zonele urbane. Zgomotul datorat traficului are o contributie
de aproximativ 80% din totalul zgomotului urban, devenind in conditiile actuale o
problema importanta si care trebuie luata in considerare in planificarea urbana.
0
1000000
2000000
3000000
4000000
5000000
6000000
7000000
8000000
9000000
10000000
NOx CO VOC N2O CO2 Pulberi
Pb SO2 Consum (g/km
vehicul)
Situatie Existenta benzina 2529.7 23075.8 5651.72 6.17 245566 0 33.318 113.528 76878.2
Situatie propusa benzina 2103.3 19186.2 4699.08 5.13 204174 0 27.702 94.392 63919.8
Situatie existenta motorina 12844 11090.3 2482.35 37.05 9600890 1235 0 3050.45 304674.5
Situatie propusa motorina 10680.8 9222.46 2064.27 30.81 7983898 1027 0 2536.69 253360.9
Emis
ii
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
121
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse
prin PUZ se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in
limitele impuse de legislatia in vigoare, chiar daca perioada de executie are
durata limitata.
Zgomotul la sursa si zgomotul din zona apropiata organizarilor de santier au
caracteristici acustice corespunzatoare naturii si locului de functionare a
echipamentelor in perioada constructiei.
Zgomotul la distanta este influentat de factori externi, cum ar fi viteza si directia
vantului, gradientul temperaturii si vantului, absorbtiei undelor sonore de catre
teren/ sol (efectul de sol), absorbtia in aer (in functie de presiunea, temperatura,
umezeala relativa, frecventa zgomotului (tipul de teren si de vegetatie).
Ca si masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea
zonelor locuite se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata
executarii lucrarilor.
De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante
care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de
carburanti.
D.7.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ
Avand in vedere reorganizarea circulatiei in zona investigata, se estimeaza ca
zgomotul produs de traficul rutier se incadreaza in limitele admisibile de legislatia
si normativele in vigoare.
In acest sens, a fost evaluat zgomotul specific circulatiei rutiere prin intermediul
unui program de calcul al nivelului de zgomot (Leq) considerand momentele de
trafic de varf (dimineata si dupa amiaza) pentru principalele bulevarde/strazi.
Programul de calcul a fost dezvoltat de dr. Ing. Iancu Iulian, din cadrul
Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, utilizand metodologia franceză
cuprinsă în “Guide du Bruit des Transports Terrestres. Previsions des niveaux
sonores. Nov. 1980”.
Pentru evaluarea nivelului de zgomot s-a folosit următoarea relaţie din ghidul
menţionat mai sus:
Leq=20+10log(Vu+E·Vg)+20logV-12log(d+lc/3)
În care:
Vu şi Vg: sunt debite orare de vehicule uşoare respectiv grele
V – viteza admisa de circulatie a vehiculelor
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
122
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
E: factor de echivalenţă acustică în Vu şi Vg. Este 10 in situatia cea mai
defavorabila (transmisia zgomotului de la sursa se propaga foarte usor –
autostrada in camp). S-a apreciat egal cu 7.
d: distanţa de la marginea platformei (m)
lc = lăţimea totala a platformei drumului (m), fara rigole
Astfel, datele preluate din Studiul de trafic aferent “PUZ Spatiu Public Sala
Palatului”, au fost prelucrate prin intermediul programului mentionat anterior.
In cele ce urmeaza, sunt prezentate, in forma tabelara si grafica, valorile
comparative ale nivelului de zgomot inregistrat in situatia existenta si in cea
propusa, in scopul evidentierii impactului produs de traficul autovehiculelor in
cele doua situatii.
1. Calea Victoriei la intersectia cu str. Stirbei Voda
a) Varful de trafic dimineata
Tabel nr. 48 - Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa
Situatia existenta Situatia propusa
Leq 81,49 80,7
Nr. vehicule usoare 1952 1626
Nr. vehicule grele 650 542
Nr. total vehicule 2602 2168
Figura nr. 43 - Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa
80.2
80.4
80.6
80.8
81
81.2
81.4
81.6
Situatia existenta Situatia propusa
Leq 81.49 80.7
Leq
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
123
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Analizand valorile obtinute, precum si graficul comparativ, se poate observa ca in
urma implementarii planului, respectiv in situatia propusa, nivelul de zgomot
generat de traficul autovehiculelor scade, contribuind la reducerea impactului
negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si a sanatatii umane.
b) Varful de trafic dupa amiaza
Tabel nr. 49 - Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa
Situatia existenta Situatia propusa
Leq 81,26 80,46
Nr. vehicule usoare 1852 1540
Nr. vehicule grele 617 513
Nr. total vehicule 2469 2053
Figura nr. 44 - Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa
Analizand valorile obtinute, precum si graficul comparativ, se poate observa ca in
urma implementarii planului, respectiv in situatia propusa, nivelul de zgomot
generat de traficul autovehiculelor scade, contribuind la reducerea impactului
negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si a sanatatii umane.
80
80.2
80.4
80.6
80.8
81
81.2
81.4
Situatia existenta Situatia propusa
Leq 81.26 80.46
Leq
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
124
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D.8. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC SI
ARHEOLOGIC
In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele
prioritati:
Recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul
Bucurestiului, revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers
care constituie centrul Bucurestiului);
Circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de
parcari, incurajarea modalitatilor de transport durabile);
Spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va
permite recastigarea spatiului public de la suprafata, tratarea strazilor
si pietelor ca spatii publice publice prietenoase, reabilitarea spatiilor
reprezentative pe principii moderne);
Competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si
care poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la
parteneriate public – private).
Recuperarea se manifesta in cazul planului de fata prin punerea in valoare a Salii
Palatului, o cladire cu importanta istorica si functionala deosebita, precum si a
spatiului public determinat in vecinatatea sa, de caracter reprezentativ.
Spatiile verzi din Gradina Salii Palatului sunt lipsite de dotari atractive si
functioneaza ca spatii de tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice, iar
cele cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal, nu pun in valoare Sala
Palatului si sunt inaccesibile publicului. Suprafetele asfaltate de mari dimensiuni
si parcarile supraterane de capacitate mare sunt totusi insuficiente, luand in
considerare numarul minim necesar, sufocand zonele pietonale si intrerupand
conectivitatea intre acestea. Amenajarea supraterana este, in acest moment,
lipsita de spatii suficiente de parcare, dar si de spatiile pietonale necesare
functionarii unei institutii culturale cum este Sala Palatului. Cele doua functiuni
contradictorii ale spatiului public (parcare si pietonal) se concureaza in mod
agresiv seara, in perioada desfasurarii evenimentelor, in timp ce, in perioada
diminetii, spatiul nu este folosit de pietoni si utilizat intr-o foarte mica masura ca
spatiu de parcare. In zona sudica, desi cele trei obiective – Muzeul National de
Arta, Biserica Cretulescu si blocul Humanitas sunt apropiate, la nivel pietonal
spatiul public este fragmentat, neatractiv.
Avand in vedere aceste aspecte, realizarea unui spatiu public nou, atractiv,
polivalent, adaptabil, acopera o mare varietate de utilizari: asteptarea in vederea
spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei, practicarea de activitati de loisir.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
125
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
D.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI
D.9.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ
Un posibil impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie. In
vederea diminuarii unui potential impact negativ se recomanda ca deseurile
rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate
periodic de catre firmele abilitate.
D.9.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ
In perioada de exploatare, impactul asupra peisajului este pozitiv datorita
lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei.
D.10. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA „UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”
Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative
asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de
mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea
formelor de impact generate de implementarea planului.
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni
cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita
evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de
implementarea planului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/ aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in
vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,
magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
mediului trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen
scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au
efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact
semnificativ sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza
un efect combinat.
Efectele activitatilor propuse asupra mediului se pot cumula sau combina
generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate
pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
126
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire
spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.
In ceea ce priveste PUZ “Spatiu Public Sala Palatului”, evaluarea efectelor
cumulate asupra mediului au fost analizate prin metoda “Unitatilor de impact
negativ”.
Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza
transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de
impact negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din
cadrul PUZ – ului analizat.
Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul
impactului suportat direct catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea
cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care PUZ –ul
are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte
negative, se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu
afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat
(0).
Tabel nr. 50 - Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu
INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE
MEDIU
P Efect pozitiv
0 Neafectat
1N Usor afectat
2N Afectat in limite admisibile
3N Afectat peste limite admisibile
4N Afectat grav
N – unitate de impact negativ
Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor
de mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de
cele doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ – ului propus).
Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
127
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Tabel nr. 51 – Tabelul unitatilor de impact
Componenta de
mediu (cm)
Impact asupra
mediului fara
aplicarea Planului
de management
(IFP)
Impact asupra
mediului cu
aplicarea Planului de
management propus
(IAP)
Impact maxim
cuatificat pe
componente de
mediu
IMCcm
APA 0 0 0
AER 1N P 1
SOL 1N 1N 2
BIODIVERSITATE 1N P 1
ASEZARI UMANE 1N P 1
PEISAJ 2N P 2
Unde:
IFP – Impact fara aplicarea PUZ – ului propus;
IAP – Impact cu aplicarea PUZ - ului propus;
IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu;
1N – Unitate de impact negativ;
Cm – componenta de mediu/ factor de mediu.
IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al
impactului asupra fiecarei componente / factor de mediu (cm). Indicele rezultat
pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de
impact acordata, fie cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ, fie fara
implementarea acestora, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de
neafectarea factorului de mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea PUZ-ului propus,
factorul de mediu este neafectat (0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul
impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui va fi 3).
In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de
planul studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului
total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.
Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC)
aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-
unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului
asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
128
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Formula Mediei IMCcm:
ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj /
nr.cm,
Unde:
ITC – Impact total cuantificat;
IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator
componentei de mediu Apa;
nr. cm – numarul componentelor de mediu.
Pentru PUZ-ul studiat:
ITC = (0+1+2+1+1+2) / 6 = 7 / 6 = 1,16.
Tabel nr. 52 - Interpretarea impactului total cuantificat asupra mediului
INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA
MEDIULUI
0 Mediu neafectat
(0 – 1] Mediu usor afectat
(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile
(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile
(3 – 4] Mediu grav afectat
Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in
intervalul (1 – 2].
Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de
aplicarea planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.
Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra
componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a PUZ-
ului studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului
propus.
Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra
tuturor efectelor provocate de implementarea Planului de Management, precum
si a Regulamentului aferent acestuia.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
129
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare
IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa
cum urmeaza:
Tabel nr. 53 – Corespondenta efectelor/impactului in spectrul de impact
Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact
P Verde
0 Alb
1N Galben
2N Orange
3N Rosu
4N Negru
Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei
situatii analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului propus. Acest tabel
reprezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa,
in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante,
contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv
in parte:
Tabel nr. 54 - Tabel Spectrul de Impact
Componenta de mediu (cm) IFP IAP
Apa
Aer
Sol
Biodiversitate
Asezarile umane
Peisajul
Analiza propriu – zisa:
Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii
(fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal) se observa ca:
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
130
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
1) pentru situatia actuala, fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal,
tendinta in evolutia factorilor de mediu poate fi caracterizata ca fiind
una potential negativa pentru factorii de mediu aer, sol, biodiversitate
si peisaj;
2) in situatia neaplicarii Planului Urbanistic Zonal ar continua sa se
manifeste disfunctionalitatile din situatia existenta;
3) prin aplicarea Planului Urbanistic Zonal se observa o schimbare a
calitatii factorilor/ aspectelor de mediu, prin aparitia impactului pozitiv
semnificativ.
In tabelul de mai jos este prezentat detaliat, pe factori/ aspecte de mediu,
potentialul impact cumulat, precum si eventualele interactiuni intre factorii de
mediu, plecand de la premisa ca efectele secundare si indirecte asupra mediului
sunt acele efecte care un rezulta direct din implementarea unui plan, ci pot sa
apara la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare
complexe. (Ex.: implementarea unui proiect care atrage la randul sau alte lucrari
de amenajare).
Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului mediu “zgomot si
vibratii”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele
umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru organismele umane,
dar exista posibilitatea ca valorile limita sa poata afecta si alti receptori cum sunt
fauna terestra sau constructiile.
In tabelul, de mai jos, este prezentat detaliat impactul cumulat si interactiunile
dintre efectele cumulate ale prevederilor planului propus cu factorii, respectiv
aspectele de mediu cu care interactioneaza.
Tabel nr. 55 - Impact cumulat si interactiuni
Factor/ aspect de mediu Efecte cumulate ale
prevederilor planului
Factor/ aspect de
mediu cu care
interactioneaza
Comentarii privind
interactiunile potentiale
Mediul urban, inclusiv
infrastructura rutiera
Principalele forme de
impact sunt asociate
cresterii gradului de
complexitate, de coerenta
si de flexibilitate in ceea
ce privesc obiectivele
PUZ-ului; adaptarii
infrastructurii rutiere la
cerintele de dezvoltare
ale Bucurestiului
Populatia si
sanatatea umana,
Solul, Flora, Aerul,
Zgomotul si vibratiile,
Peisajul
Implementarea
obiectivelor planului va
determina asigurarea
mijloacelor urbanistice
pentru dezvoltarea socio
– economica a
Bucurestiului
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
131
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Populatia si sanatatea
umana
Implementarea planului,
in conditiile protectiei
mediului va determina un
impact cumulat apreciat
ca fiind pozitiv
semnificativ
Mediul urban, Aerul,
Zgomotul si vibratiile,
Solul, Peisajul
Implementarea
prevederilor planului
determina imbunatatirea:
conditiilor de trafic,
calitatea aerului,
reducerea nivelului de
zgomot si vibratii
Mediul economic si social Implementarea planului,
in conditiile protectiei
mediului va determina un
impact cumulat apreciat
ca fiind pozitiv
semnificativ
Mediul urban, Mediul
economic si social,
Flora si fauna, Aerul,
Zgomotul si vibratiile,
Peisajul
Implementarea planului
va determina
imbunatatirea mediului
urban penru toate
componentele sale
(circulatie, mediu etc.)
Solul Implementarea planului,
in conditiile protectiei
mediului va determina un
impact cumulat apreciat
ca fiind pozitiv
semnificativ
Mediul urban,
populatia si sanatatea
umana, Mediul
economic si social,
Flora si fauna, Aerul,
Zgomotul si vibratiile,
Peisajul
Implementarea planului
va determina
imbunatatirea
functionalitatii mediului
urban. Cresterea
procentului de spatii
verzi va avea efect
benefic asupra solului,
peisajului si sanatatii
populatiei
Flora si fauna Principalele forme de
impact sunt asociate
cresterii si organizarii
spatiilor plantate
Solul, Apa subterana,
Factorii climatici,
peisajul
Implementarea
obiectivelor planului cu
privire la spatiile verzi, va
determina imbunatatirea
valorii estetice a
peisajului, cu efecte
benefice asupra
potentialului turistic,
respectiv asupra
mediului social si
economic
Apa Implementarea planului
va determina un impact
cumulat neutru
Solul, Peisajul,
Populatia si
sanatatea umana
Implementarea planului
va determina efecte
benefice asupra
conditiilor de viata si
sanatatii populatiei,
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
132
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
mediului economic si
social, peisajului
Aerul Principalele forme de
impact sunt asociate, pe
de o parte, reorganizarii si
imbunatatirii infrastructurii
de transport si promovarii
industriei nepoluante
Populatia si
sanatatea umana,
Zgomotul si vibratiile,
Mediul urban
Imbunatatirea
infrastructurii de
transport va determina
nu numai reducerea
concentratiilor de
poluanti in aer, ci si
reducerea nivelurilor de
zgomot si vibratii, cu
efecte benefice asupra
sanatatii umane si
mediului urban.
Zgomotul si vibratiile Pricnipalele forme de
impact sunt asociate
imbunatatirii infrastructurii
de transport
Populatia si
sanatatea umana,
Aerul, Mediul urban
Modernizarea
infrastructurii de
transport va determina
reducerea nivelurilor de
zgomot si vibratii, cu
efecte benefice asupra
sanatatii umane si
mediului urban
Factorii climatici Principalele forme de
impact sunt asociate
cresterii si reorganizarii
spatiilor plantate, precum
si diminuarii debitelor
masice a emisiilor de
poluanti. Ca urmare,
impactul se apreciaza ca
fiind pozitiv
Populatia si
sanatatea umana,
Solul, Flora si fauna,
Apa, Peisajul
Conditiile climatice au
influenta asupra calitatii
vietii si sanatatii
populatiei, regimului
hidric al zonei, asupra
solului si habitatelor,
conditiilor de dezvoltare
a vegetatiei.
Peisajul Principalele forme de
impact sunt asociate
prevederilor referitoare la
amenajarea spatiilor verzi
Mediul urban,
Populatia si
sanatatea umana,
Mediul economic si
social, Solul, Flora si
fauna, Factorii
climatici.
Crearea unui peisaj
adecvat va determina
imbunatatirea calitatii
mediului urban si a
calitatiii vietii. Extinderea
si organizarea
corespunzatoare a
spatiilor verzi va influenta
pozitiv solul, flora, fauna
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
133
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
si factorii climatici
E. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Evaluarea impactului transfrontalier se poate realiza prin prisma urmatoarelor
aspecte:
Conform prevederilor Conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie
1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. In contextul acestei legi si a
Conventiei de la Espoo, impact transfrontiera inseamna orice impact,
nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa in
limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se
situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte
parti.
Conform prevederilor Conventiei privind efectele transfrontiere ale
accidentelor industriale, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992,
ratificata prin Legea nr. 92/2003. Aceasta Conventie se aplica
societatilor comerciale care desfasoara activitati periculoase definite
ca fiind activitatile in care una sau mai multe substante periculoase
sunt ori pot fi prezente in cantitati egale sau superioare cantitatilor
limita enumerate in Anexa I la Conventie si care poate avea efecte
transfrontiera.
In ceea ce priveste planul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului
transfrontalier.
F. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI
F.1. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU APA
F.1.1. In perioada de executie
In zona de interventie, nu exista ape de suprafata, astfel incat impactul asupra
acestora este inexistent.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
134
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
F.1.2. In perioada de exploatare
Din activitatea specifica de realizare a lucrarilor proiectate, tipurile de ape uzate,
vor fi reprezentate de apele pluviale cazute pe carosabil, care pot fi poluate cu
eventuale scurgeri de hidrocarburi.
Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate evacuate in
perioada de executie a lucrarilor propuse, se vor incadra in limitele normativului
NTPA 002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de
canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.
F.1.2.1. Conditii de fundare propuse pentru constructia proiectata
F.1.2.1.1. Lucrari de sustinere a excavatiei
Toate lucrarile de fundatii vor fi realizate intr-o excavatie generala adanca, cu
pereti ingropati (panouri sau piloti secanti) ce depasesc stratul de argila
intermediara. Se estimeaza ca adancimea maxima a excavatiei va fi la circa -
13,00 m.
Proiectantul va justifica, atat prin calcul, cat si prin descrierea tehnologiilor de
executie optiunile propuse. Se vor lua in considerare toate aspectele relevante cu
privire la influenta lucrarilor de excavatie si de constructie asupra drumurilor si
utilitatilor existente in vecinatate in concordanta cu NP 120/ 2006.
La alegerea solutiei de sprijinire a excavatiei si a cotei de fundare a acesteia, se
va tine seama de nivelul apei subterane.
Daca sistemul de sprijinire a excavatiei face parte integranta din infrastructura, el
va trebui sa fie dimensionat ca element definitiv.
Pentru asigurarea stabilitatii excavatiei, solutia de sprijinire va fi calculata la
solicitarile provenite din presiunile exercitate de masivul de pamant si apa
subterana, precum si la incarcarile tehnologice sau accidentale, impunandu-se
totodata o limitare a deformatiilor acestuia pentru evitarea oricaror influente
semnificative asupra vecinatatilor.
Se recomanda ca la dimensionarea solutiei de sprijinire a excavatiei sa se tina
seama de variatiile posibile ale nivelului apei subterane.
Date fiind caracteristicile constructive ale obiectivului precum, caracteristicile
geotehnice ale terenului din amplasament si, in acelasi timp, examinandu-se
propunerea de rezolvare a parcajului, sistemul de sustinere a peretilor ingropati
care se recomanda pentru prezenta lucrare este sustinerea prin plansee de
beton armat (cunoscut si sub numele de “top – down”).
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
135
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Se recomanda o deosebita atentie la o eventuala utilizare a ancorajelor in cazul
in care punctul de strapungere a peretelui ingropat se afla sub nivelul apei
subterane, situatie in care se impune o tehnologie adecvata care sa asigure
etanseizarea fara riscul de patrundere a apei cu antrenarea particulelor de
pamant.
Data fiind descrierea mare a excavatiei sistemul de sutinere prin spraituire nu
este recomandabil datorita aglomerarii excesive a incintei cu spraituri,
contravantuiri etc.
Urmarirea comportarii incintei in perioada de executie a excavatiilor se va realiza
prin dispozitive inclinometrice in baza unui program stabilit de proiectant.
F.1.2.1.2. Sistemul de epuizmente
Datorita faptului ca nivelul apei subterane se afla cu circa 8 m deasupra nivelului
excavatiei sunt necesare lucrari de epuizment pentru executia excavatiei in
uscat. Stratul de argila de la cota de fundare estimata nu este suficient de gros
pentru a contracara tendita de umflare sub presiune hidrostatica si se prevad
necesare si puturi de denivelare al celui de-al doilea acvifer, pe perioada de
executie a lucrarii. Sistemul de epuizment si sitemul de denivelare al celui de-al
doilea acvifer, pe perioada de executie a lucrarii. Sistemul de epuizment si
sistemul de denivelare se vor dimensiona astfel incat sa poata extrage apa
existenta, apa provenita din eventualele precipitatii si infiltratii, cat si sa mentina
nivelul hidrostatic su cota radierului pe intreaga perioada de executie a structurii,
fara sa afecteze constructiile si retelele vecine.
Dupa oprirea epuizmentului, subpresiunea exercitata de apa subterana asupra
structurii va fi preluata prin pilotii de fundare, solicitati la intindere (fenomenul de
up – lift) deoarece greutatea structurii ce se va realiza un este suficienta pentru a
contra – balansa sub - presiunea apei.
Foarte important este ca epuizarea apei din interiorul incintei sa se realizeze
treptat, pe masura ce se executa planseele de subsol. Astfel, nivelul hidrostatic
se va mentine in permanenta la un metru sub cota platformei de lucru (sub cota
sapaturii de la un monet dat).
F.1.2.1.3. Recomandari privind realizarea sistemului de fundare
Tinand seama de conditiile de teren, rezulta ca este necesar sa se adopte
sistemul de fundare radier pilotat. Pilotii sunt necesari atat datorita tehnologiei de
executie “Top - Down”, dar si pentru a prelua impingerea data de apa subterana,
tinand cont de faptul ca lipsa suprastructurii un permite echilibrarea impingerii
date de apa subterana cu greutatea proprie a structurii.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
136
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
In fazele preliminare de proiectare, capacitatea portanta a pilotilor se va calcula
prin metode prescriptive conform NP 123: 2010 si SR EN 1997 – 1:2004, pe
baza parametrilor geotehnici ai straturilor. Conform reglementarilor romanesti in
vigoare este necesara incarcarea de proba la nivelul de calitate N2 la sarcini
verticale de compresiune si intindere.
In baza acelorasi normative se prevede si efectuarea incercarilor pilotilor pentru
nivelul de calitate N3 pe parcursul executiei sistemului de fundare pe piloti.
F.1.2.1.4. Consideratii finale
Urmarirea in timp a lucrarilor va fi organizata astfel incat sa fie cunoscute in orice
moment al executiei si in exploatare eventalele deplasari ale elementelor de
constructie, ale constructiei in ansamblul sau si ale constructiilor invecinate.
Proiectul va cuprinde elementele necesare pentru urmarirea comportarii in timp a
lucrarii si a constructiilor existente invecinate.
In principal, programul de urmarire in timp al constructiei propuse, in perioada de
executie si in cea de exploatare, trebuie a cuprinda urmatoarele observatii:
Masuratori ale deformatiilor in profunzime ale terenului de fundare (cu
dispozitive tasometrice);
Masuratori ale deplasarilor peretilor incintei excavate (cu dispozitive
inclinometrice);
Urmarirea variatiei in timp a nivelului apei subterane (in puturi de
observatie).
Daca in timpul executiei, sapaturile vor intercepta alte tipuri litologice decat cele
prezentate in capitolele anterioare sau diverse elemente accidentale la nivelul de
fundare, acestea se vor aduce de urgenta la cunostinta intocmitorului studiului
geotehnic pentru adaptarea solutiilor de fundare la noile conditii intalnite pe
amplasament.
F.2. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU AER
F.2.1. In perioada de executie
Masurile de prevenire a impactului asupra aerului, in perioada de executie,
presupun urmatoarele activitati:
marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului
aferent constructiei;
semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare;
activitatile din cadrul organizarii de santier necesita Acord de mediu cu
precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
137
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
amplasamentele alese pentru organizarile de santier/ punctele de lucru sa nu
creeze conflicte cu asezarile existente;
pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de dirijare si asigurare
a fluentei circulatiei in vederea minimizarii emisiilor si a nivelului de zgomot
din surse mobile;
se va lucra numai in timpul zilei pentru a nu deranja locuitorii din zona;
se vor lua masuri pentru umectarea prafului din zonele de acces ale
santierului in zilele secetoase si cu temperaturi ridicate, in vederea prevenirii
antrenarii acestuia in atmosfera;
lucrarile de organizare de santier trebuie sa fie corect concepute si
executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.
utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste
nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de
esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor
defectiuni;
se recomanda ca in timpul executiei lucrarilor sa se foloseasca numai utilaje
si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu
genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon;
procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu
vant puternic sau se va urmari o umectare intensa a suprafetelor afectate.
F.2.2. In perioada de exploatare
Masurile de prevenire a impactului asupra mediului in perioada de exploatare se
refera la:
realizarea lucrarilor de monitorizare, intretinere si reparatii, realizarea
la timp a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a
acestora;
dupa finalizarea lucrarilor se vor evacua toate materialele ramase si
zona de desfasurare a lucrarilor va fi curatata.
In perioada de exploatare se poate inregistra o imbunatatire a calitatii factorilor
de mediu, prin intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si prin reducerea
emisiilor de noxe rezultate in urma traficului rutier.
Recomandam respectarea masurilor propuse pentru eliminarea oricarei forme de
poluare.
Aplicarea masurilor de diminuare a impactului, generat de realizarea investitiei,
impreuna cu obligatia constructorului de a respecta legislatia de mediu, in
vigoare, vor contribui la reducerea oricarui potential impact asupra mediului.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
138
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
F.1. MASURI DE PROTEJARE A SOLULUI
F.1.1. In perioada de executie
In perioada de executie se vor lua urmatoarele masuri:
antreprenorul va asigura realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
in cadrul organizarii de santier trebuie asigurata scurgerea apelor pluviale,
astfel incat acestea sa nu spele suprafete pe care pot exista diferite pierderi
de substante poluante si care se pot infiltra in subteran, poluand solul si
stratul freatic;
scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin
imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin
depozitarea in container special amenajat si vor fi eliminate de pe
amplasament, prin firma specializata;
in vederea reducerii impactului se vor limita lucrarile la zona afectata de
proiect, astfel incat impactul asupra solului sa fie unul minim;
deseurile refolosibile se vor precolecta pe categorii, in locuri amenajate
corespunzator si se vor refolosi sau valorifica;
deseurile inerte de beton/ ciment rezultate din demolarile existente vor fi
concasate si reutilizate;
deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in pubele
tipizate, amplasate in locuri special destinate acestui scop.
pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate, pe baza de
contract;
interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in
afara organizarii de santier;
pamantul in exces rezultat din sapaturi se va transporta la locul desemnat de
catre beneficiar;
dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru redarea la starea initiala
a terenului pe care a fost organizarea de santier.
F.1.2. In perioada de exploatare
Se recomanda ca stratul de sol care va acoperi platforma betonata a parcarii
subterane, sa aiba asigurata o grosime care sa permita dezvoltarea vegetatiei de
talia arbustilor si conditiile de drenare a excesului de umiditate (minim 3 m).
Activitatile din cadrul parcarilor subterane se desfasoara in subteran, in spatii
betonate, amenajate special si prevazute cu izolatii, astfel incat posibilitatea
poluarii subsolului este eliminata.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
139
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Deseurile generate pe amplasamentul analizat si in interiorul parcarilor subterane
vor fi gestionate corespunzator, cu respectarea Legii 211/ 2011 privind regimul
deseurilor, fara a se pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului
prin:
generarea riscurilor pentru aer, apa, sol, flora sau fauna;
disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
impact negativ asupra peisajului sau zonelor de interes special.
F.2. MASURI PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
F.2.1. In perioada de executie
Masurile de reducere a zgomotului si vibratiilor in perioada de executie sunt
urmatoarele:
se recomanda executia lucrarilor numai in perioada de zi, cu
respectarea perioadei de odihna a locuitorilor;
amplasarea unor constructii ale organizarii de santier se vor executa
astfel incat sa constituie ecrane de protectie intre santier si locuinte;
depozitele de materiale necesare organizarii de santier trebuie
realizate astfel incat sa se constituie in ecrane de protectie intre
santier si locuinte;
in situatia in care se vor inregistra reclamatii din partea populatiei se
vor modifica traseele de circulatie;
utilizarea panourilor fonoabsorbante reprezinta o solutie eficienta,
necesara a se folosi in zona receptorilor sensibili;
respectarea prevederilor STAS 10009/1988 privind nivelul de zgomot.
F.2.2. In perioada de exploatare
Prin constructia parcarii subterane de la Sala Palatului, se asigura izolarea
mediului exterior fata de zgomotul produs in situatia existenta.
In ceea ce priveste nivelul zgomotului in interiorul parcarii, se estimeaza faptul ca
acesta se va incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare si nu va prezenta
un impact negativ asupra mediului.
F.3. MASURI DE PROTECTIE A POPULATIEI SI SANATATII UMANE
In capitolul B1 – Calitatea aerului au fost prezentate principalele efecte ale
poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane. Analizand rezultatele estimative
privitoare la emisiile de poluanti atmosferici, dupa implementarea obiectivelor
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
140
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
planului propus, se observa o reducere a acestora, ceea ce conduce la limitarea
riscurilor generate de poluantii atmosferici asupra sanatatii umane.
Efectele zgomotului asupra sanatatii populatiei, se manifesta, in primul rand, la
nivelul aparatului acustic (de la hipoacuzie la surditate) si asupra sistemului
nervos (cu scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, fatigabilitate, astenie,
scaderea randamentului in munca), cat si asupra aparatului cardio – vascular (cu
modificari ale ritmului cardiac, cresterea rezistentei vasculare periferice etc.).
Reducerea poluarii fonice, prin propunerile PUZ-ului analizat, contribuie la
imbunatatirea calitatii vietii polulatiei si a sanatatii umane.
Un rol important asupra sanatatii umane deriva si din cresterea procentului de
spatiu verde amenajat, in conditiile intretinerii corespunzatoare a acestuia.
F.4. MASURI DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC
Planul propus urmareste punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural
artistic, in acord cu statutul de capitala europeana, prin ameliorarea calitatii
spatiului urban si sporirea prestigiului urban, ca importanta sursa de atragere a
investitiilor si implicit, de crestere economica a orasului.
Masurile de protejare vor fi aplicate in perioada de executie, cu respectarea Legii
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
F.5. MASURI DE PROTEJARE A PEISAJULUI
Masurile propuse de planul analizat:
Stabilirea unor indicatori urbanistici (POT, CUT, regim de inaltime) mai
restrictivi decat cei actual admisi in ceea ce priveste suprafata spatiilor
verzi;
Amenajare de noi spatii verzi care vor da un aspect placut zonei de
studiu.
G. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE
G.1. VARIANTA „0” – FARA IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL
SPATIU PUBLIC SALA PALATULUI
G.1.1. Avantaje
Se va evita deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de
executie a lucrarilor propuse prin plan;
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
141
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Se vor pastra arborii propusi spre desfiintare in vederea implementarii
obiectivelor planului.
G.1.2. Dezavantaje
Principalele dezavantaje ale variantei “0” sunt urmatoarele:
Spatiile verzi sunt lipsite de dotari atractive si functioneaza ca spatii de
tranzit, nefiind utilizate ca parc sau spatii publice;
Spatiile verzi cu caracter de reprezentare sunt amenajate minimal si
nu pun in valoare Sala Palatului;
Nu se mareste suprafata spatiilor verzi;
Nu creste numarul copacilor propusi a fi plantati in zona analizata;
Nu vor fi inlocuiti arborii aflati in declin biologic;
Supafetele asfaltate de mari dimensiuni si parcarile supraterane de
capacitate mare, sunt insuficiente din punct de vedere al numarului
necesar, sufocand zonele pietonale si intrerupand conectivitatea intre
acestea;
Amenajarea supraterana este in acest moment lipsita atat de spatii
suficiente de parcare, cat si de spatiile pietonale necesare functionarii
unei institutii culturale cum este Sala Palatului;
Nu se rezolva problema locurilor de parcare din zona Salii Palatului.
Figura nr. 45 – Imagine situatie existenta – Varianta „0”
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
142
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Figura nr. 46 – Imagine situatie existenta – Varianta „0”
G.2. VARIANTA „1” DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI SPATIUL PUBLIC SALA
PALATULUI
G.2.1. Avantaje
Varianta 1 ilustrează amenajarea supraterană a unui parc plantat cu gazon,
vegetaţie înaltă şi suprafeţe permeabile în zona pavilioanelor, unde se propune
realizarea unor zone circulabile din pietriş stabilzat. (Vezi Plan anexa – situatia
propusa varianta nr. 1).
G.2.2. Dezavantaje
În această configuraţie a spaţiului urban, suprafaţa verde scade de la 15129
mp existenţi la 14823 mp propuşi.
G.3. VARIANTA „2” – IMPLEMENTAREA PUZ – ULUI SPATIU PUBLIC SALA
PALATULUI
G.3.1. Avantaje
Întrucât prima variantă nu satisfăcea obligativitatea nereducerii suprafeţelor verzi,
varianta 2 a urmărit să crească bilanţul verde. Astfel, suprafaţa permeabilă din
pietriş stabilizat a fost înlocuită cu gazon stabilizat cu mesh, rezistent la călcare şi
s-a mărit gabaritul a câteva dintre insulele verzi din S Grădinii Publice. (Vezi
Planuri anexa).
Mai mult, varianta 2 propune dispunerea de noi copaci în zona reprezentativă de
acces în Sala Palatului (piaţetă agrementată cu fântâni în pardoseală), care să
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
143
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
crească atractivitatea utilizării acesteia pe timpul verii şi, în acelaşi timp, să
coreleze din punct de vedere peisagistic cele două areale verzi ale spaţiului
urban.
Varianta 2 dispune de o suprafaţă verde de 15577mp, cu 448 mp mai mult
decât in situatia existenta
De asemenea, in urma interventiei, numarul arborilor si arbustilor creste de la
401, in situatia existenta, la 428 in propunerea de amenajare.
Figura nr. 47 – Imagine situatie propusa – Varianta „2”
Scenariul recomandat propune o interventie cu un grad ridicat de calitate din
punct de vedere al designului urban, cu o imagine actuala, atractiva si cu un grad
inalt de adaptabilitate ulterioara, din perspectiva evolutiei continue a vietii urbane
si a necesitatilor utilizatorilor.
Figura nr. 48 – Imagine situatie propusa – Varianta „2”
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
144
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Incadrarea iesirilor pietonale din parcaj in perimetrul zonei studiate, dintre care
una este legata de pavilionul de tip expo – galerie prevazut la nivelul terenului,
contribuie la eliberarea spatiului public de elemente fixe, vizibile, si permite o
amenajare aerisita care pune in valoare fundalul Salii Palatului.
Rezolvarea denivelata a parcarii subterane, cu urmarirea pantei terenului,
minimizeaza costurile de investitie in conditiile asigurarii unui numar mai mare de
locuri – 561 fata de cel al variantei orizontale de parcare – 450 locuri (care este
mai costisitoare in cazul de fata, in care terenul natural este in panta).
G.3.2. Dezavantaje
Deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de executie a lucrarilor
propuse prin plan;
Desfiintarea unui numar total de 88 de arbori (arbori in declin biologic, arbori
in declin biologic desfiintati si inlocuiti pe acelasi amplasament si arbori
desfiintati in urma amenajarii.
G.4. ALEGEREA VARIANTEI „2” – DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI SPATIU
PUBLIC SALA PALATULUI
Analizand variantele prezentate in subcapitolele anterioare consideram optima
din punct de vedere al protectiei mediului alegerea variantei “2” de implementare
a PUZ-ului Spatiul Public Sala Palatului.
H. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de
Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr.
1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul
identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate
de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa
permita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti
indicatori trebuie sa fie stabiliti astfel incat sa faciliteze identificarea modificarilor
induse de implementarea planului.
Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este
responsabilitatea titularului planului/ programului.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
145
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Conform art. 27 din HG 1076/2004 „titularul planului sau programului este obligat
sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii
monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta
pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.”
Tabel nr. 56 - Program de monitorizare pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
Factor/ aspect de
mediu
Indicatori monitorizati Tinte Frecventa
monitorizarii
Vegetatia Amenajarea peisagistica
Numar de arbori plantati
Numar arbori aflati in declin
biologic care sunt inlocuiti
Numar de arbori
transplantati
Suprafata spatii verzi
amenajata
Punerea in valoare a spatiilor
verzi
Intretinerea corespunzatoare
a spatiilor verzi
Marirea suprafetei de spatii
verzi
Plantarea de noi arbori si
arbusti
Reducerea emisiilor de
poluanti
Anual
Populatia si sanatatea
umana
Indicatori specifici pentru
calitatea factorilor de mediu
(apa, aer, sol)
Stadiul de realizare a
amenajarii spatiilor verzi
noi propuse
Imbunatatirea starii de
sanatate a populatiei in
relatie cu mediul
Satisfacerea nevoii de
parcare a cetatenilor prin
realizarea celor doua parcaje
subterane
Promovarea transportului
pietonal si a transportului
alternativ
Anual
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
146
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Realizarea unui spatiu public
functional si adecvat
Respectarea OUG nr.
114/2007 pentru modificarea
si completarea OUG
195/2005 privind protectia
mediului.
Respectarea Legii nr.
24/2007 modificata de Legea
nr. 47/2012 privind
reglementarea si
administrarea spatiilor verzi
din intravilanul localitatii
Apa Modul de asigurare a
alimentarii cu apa
Modul de asigurare a
colectarii apelor uzate si
evacuarea in reteaua de
canalizare urbana
Modul de respectare a
masurilor prezentate in
Studiul geotehnic cu privire
la “condiitiile de fundare
propuse pentru constructia
proiectata”
Reducerea cantitatii de ape
poluate evacuate in emisar
Anual
Aer Concentratiile de poluanti in
aerul ambiental in raport cu
valorile limita admise pentru
protectia populatiei si a
vegetatiei
Suprafata spatii verzi
amenajate
Reducerea emisiilor de
poluanti in atmosfera
Anual
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
147
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
Sol Respectarea prevederilor
PUZ – ului propus
Suprafata spatii verzi
amenajate
Marirea suprafetei de spatii
verzi cu 448 mp, de la 15129
mp in situatia existenta la
15577 mp in situatia propusa
Scaderea procentului de
ocupare a terenului pentru
spatiile verzi de la 28% cat
este in situatia existenta la
23% in situatia propusa
Cresterea ponderei
circulatiilor usoare (pietoni si
velo)
Eliminarea parcajelor
parazitare de la suprafata
Anual
Zgomotul si vibratiile Nivelul zgomotului la
receptori
Managementul adecvat al
circulatiei auto
Reducerea poluarii fonice
datorita traficului auto in zona
centrala
Reducerea nivelului de
zgomot la receptori
Refacerea aliniamentelor de
protectie de-a lungul
traseelor rutiere
Anual
Peisajul Respectarea prevederilor
PUZ –ului cu privire la
asigurarea esteticii
peisajului, plantarea de
arbori noi si marirea
Realizarea unui grad ridicat
de calitate din punct de
vedere al designului urban,
cu o imagine atractiva si cu
un grad inalt de adaptabilitate
ulterioara, din perspectiva
Anual
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
148
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
suprafetei de spatii verzi evolutiei continue a vietii
urbane si a necesitatilor
utilizatorilor
Patrimoniul cultural
istoric
Respectarea prevederilor
PUZ –ului
Conservarea patrimoniului
cultural existent, asigurarea
infrastructurii si serviciilor
necesare valorificarii acestuia
Anual
I. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Amenajarea propusa pentru spatiul public din jurul Salii Palatului urmareste
respectarea obiectivelor de utilitate publica: Gradina Salii Palatului (parte a
obiectivului de utilitate publica Gradina Cismigiu si Gradina Salii Palatului) si
obiectivele de utilitate publica adiacente limitei PUZ: Muzeul National de Arta a
Romaniei, Palatul Regal.
Prin construirea parcarii subterane ca obiectiv major si prioritar de investitie, se
elibereaza spatiul public supraterean de prezenta agresiva a masinilor, redand
pietonilor intreaga esplanada.
Partial plantat si partial pavat, cu locuri de odihna, asteptare, relaxare acoperite,
umbrite si descoperite, cu gradene si fantani arteziene de mici dimensiuni, spatiul
public isi va recastiga valoarea de spatiu de primire, specific unei institutii
culturale de mare importanta, atragand atat publicul rezident si cel aflat in tranzit,
cat si spectatorii evenimentelor organizate la Sala Palatului. Functionarea
spatiului pe timpul zilei si pe timpul serii asigura o prezenta continua a
utilizatorilor si o atmosfera animata. Prin realizarea acestor investitii va fi pusa in
valoare, la adevaratul potential, o cladire emblematica pentru Bucuresti, lipsita in
prezent de un spatiu de primire corespunzator.
Spatiile publice nou propuse sunt atractive, polivalente si adaptabile, acoperind o
mare varietate de functiuni: asteptarea spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei,
practicarea de activitati recreative, expozitii in aer liber.
Ca replica la adresa amenajarii socialiste a spatiilor, cu peluze inaccesibile care
servesc doar drept prim – plan pentru cladirile carora li se alatura, fara a fi
destinate utilizarii de catre publicul urban, amenajarea propusa invita si permite
locuitorilor sa experimenteze si sa parcurga, in functie de interes, spatiului public
special amenajat.
Sala Palatului face parte din “camera de cultura clasica”, un ansamblu care se
intinde de la Piata Revolutiei pana la Sala Palatului si care cuprinde marile
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
149
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
institutii culturale bucurestene: Muzeul de Arta – Palatul Regal, Biblioteca
Centrala Universitara, Ateneul Roman, Sala Palatului. Functiunea predominant
culturala a zonei o transforma in destinatie principala a publicului in vederea
participarii la spectacole si evenimente artistice, si, concomitent, constituie o
sinteza de istorie moderna si recenta pentru bucuresteni, cat si pentru turisti, o
oprire obligatorie – poate cea mai importanta in cursul exploatarii centrului
Capitalei.
In ceea ce priveste impactul realizarii investitiilor propuse asupra mediului acesta
va fi unul potential negativ, in perioada de executie, iar in perioada de exploatare
se va transforma intr-un impact pozitiv prin asigurarea necesarului de locuri de
parcare, integrate intr-un peisaj intretinut si atractiv.
In ceea ce priveste impactul asupra mediului, acesta se incadreaza in limite
admisibile in perioada de executie a lucrarilor propuse si va fi unul pozitiv dupa
implementarea obiectivelor planului, prin scaderea emisiilor de poluanti in
atmosfera si reducerea poluarii fonice.
De asemenea, un rol important in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii mediului
este dat si de cresterea procentului de spatii verzi, de la 15.129 mp, in situatia
existenta, la 15.577 mp, in situatia propusa, precum si de marirea numarului de
arbori si arbusti plantati, de la 406, in stituatia existenta, la 428, in situatia
propusa.
Obiectivele planului propus nu reprezinta un impact negativ asupra mediului
deoarece:
nu constituie o sursa de poluare;
nu se reduce suprafata spatiilor verzi;
nu sunt afectate monumentele istorice sau culturale;
se reduc emisiile de poluanti atmosferici in zona de interventie a
planului propus;
se reduce poluarea fonica in zona de interventie a planului propus;
asigura o parte din necesarul de locuri de parcare inregistrat la nivelul
zonei centrale;
contribuie la realizarea obiectivelor generale ale Planului Integrat de
Dezvoltare Urbana.
Altaturi de celelalte planuri si proiecte din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare
Urbana, “PUZ Spatiu Public Sala Palatului”, constituie o prioritate in ceea ce
priveste facilitarea circulatiei auto si eliberarea spatiului ocupat de masini, in
favoarea pietonilor si a biciclistilor.
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA
150
Raport de mediu pentru PUZ Spatiu Public Sala Palatului
BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: office@kvb.ro, Web: www.consultanta-mediu.ro
J. BIBLIOGRAFIE
Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti;
Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General
al Municipiului Bucuresti;
Plan de Management al Spatiului Hidrografic Arges-Vedea;
Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu la nivelul
municipiului Bucuresti – Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti;
Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu, Editura
Conspress Bucuresti, 2014.
J.1. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA
www.pmb.ro;
www.rowater.ro/daarges/;
www.alpa.ro;
www.anpm.ro;
K. ANEXE
K.1. PARTE DESENATA
Plan de incadrare in zona;
Plan situatie propusa varianta nr. 1;
Plan situatie propusa varianta nr. 2 – varianta aleasa;
Plan aviz circulatie.
K.2. PARTE SCRISA
Avizele deținătorilor de echipamente edilitare ale Capitalei (ApaNova
București, Distrigaz Sud, Enel Muntenia, Luxten Lighting Company,
Netcity Telecom, RomTelecom Radet, RATB).