Post on 13-Oct-2020
Atlas școlarpentru clasa a VIII-a
Geografia României
MARIAN ENEIONUȚ POPA
Cuprins
Argument . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Poziţia geograficăRomânia. Poziția geografică
și punctele extreme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Vecinii României și lungimea frontierelor . . . . . . . 7România, țară carpato-dunăreano-pontică . . . . . 8România între statele Europei Centrale . . . . . . . . 9
Relieful României și elemente de geologieHarta geologică. Rocile magmatice . . . . . . . . . . . . 10Relief pe roci vulcanice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Harta tipurilor de relief. Rocile metamorfice . . . . 12Relief pe roci metamorfice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Rocile sedimentare. Relief
pe roci sedimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Relief pe conglomerate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15Carstul și relieful carstic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Ghețarii montani și relieful glaciar . . . . . . . . . . . . . 18Relieful de vale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Relieful litoral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22Caracteristici generale
ale reliefului României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Harta unităților de relief . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Elementele unui cutremur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Harta tectonică. Harta magnitudinilor . . . . . . . . . . 29Munții Carpați . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Carpații Orientali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Carpații Meridionali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Carpații Occidentali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Depresiunea Colinară a Transilvaniei . . . . . . . . . . . 35Subcarpații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Dealurile de Vest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Podișul Getic și Podișul Mehedinți . . . . . . . . . . . . . 39Podișul Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Podișul Dobrogei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Câmpia Română . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Câmpia de Vest . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Delta Dunării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Platforma continentală a Mării Negre . . . . . . . . . . 45
Rolul reliefului în amenajarea teritoriului . . . . . . . 46Fenomene și procese geomorfologice
de risc în orizontul local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurileCirculația generală a maselor de aer . . . . . . . . . . . 48Influențe și regiuni climatice . . . . . . . . . . . . . . . . . 49Temperatura aerului (1981 – 2010) . . . . . . . . . . . 50Temperaturile medii multianuale
ale lunilor caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Precipitațiile atmosferice (1981 – 2010) . . . . . . . 52Precipitațiile medii multianuale ale lunilor
caracteristice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53Vânturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54Etaje climatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Fenomene climatice de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Bazinul Dunării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58Sectoarele Dunării în România . . . . . . . . . . . . . . . . 59Harta bazinelor hidrografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60Lacuri și ape subterane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61Marea Neagră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Harta vegetației . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64Harta parcurilor naționale
și naturale din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65Specii de animale dispărute
de pe teritoriul României . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Specii de plante și animale
protejate în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Fauna peșterilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Harta solurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Fenomene hidrologice
și biogeografice de risc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Populaţia, aşezările omeneşti şi organizarea administrativ-teritorială
Populația României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72Evoluția numărului de locuitori . . . . . . . . . . . . . . . . 72Bilanțul natural și migratoriu al populației . . . . . . 72Harta densității populației pe unități
administrativ-teritoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73Structura populației pe grupe de vârstă . . . . . . . . 74Structura populației pe medii de viață . . . . . . . . . 75
Structura populației după religie . . . . . . . . . . . . . . 75Structura populației după etnie . . . . . . . . . . . . . . . 75Satele din România și tipuri
particulare de sate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Tipuri de case tradiționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77Orașele României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78Municipiul București . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Caracterizarea unor mari orașe
din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82Împărțirea administrativ-teritorială
a României . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Activităţile economiceFondul funciar.
Harta utilizării terenurilor din România . . . . . . 90Harta combustibililor fosili . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Harta industriei energetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Resursele alternative de energie
și valorificarea acestora în România . . . . . . . . . 94Harta minereurilor feroase și neferoase . . . . . . . . 96
Harta industriei constructoare de mașini . . . . . . . 97Harta industriei chimice
și a industriei lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98Harta materialelor de construcție . . . . . . . . . . . . . 99Transporturile în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Turismul în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Regiuni geografice şi dezvoltare regională. Caracteristici ale mediului înconjurător. România în Europa şi în lume
Dezvoltare regională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104Regiuni pe baze naturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Hazarduri datorate activităților antropice . . . . . . . 106Situația pădurilor din România . . . . . . . . . . . . . . . . 107Situri UNESCO în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108Organizaţia Tratatului Atlanticului
de Nord (NATO) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Uniunea Europeană (UE) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Competenţe generale
1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
Competențe specifice
1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri geografice1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi cartografice2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau suporturilor date3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare utilizând elemente din matematică, ştiinţe
şi TIC/GIS3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile
dobândite la alte discipline şcolare3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context european şi mondial 4.1. Realizarea unui demers investigativ4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau indirect4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat
6
România. Poziția geografică și punctele extreme
România este situată în emisfera nordică pe paralela de 45°, la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. Din punct de vedere longitudinal, țara noastră este traversată de meridianul de 25° long. E (este situată în emisfera estică). În interiorul uscatului european, România este situată în sud-estul Europei Centrale, mai aproape de Marea Mediterană, dar la distanțe aproximativ egale față de costele atlantice, de cele arctice și de Munții Ural.
SATU MARE MARAMUREȘ SUCEAVABOTOȘANI
IAȘI
NEAMȚ
BISTRIȚA-NĂSĂUD
SĂLAJBIHOR
CLUJ
ALBAARAD
TIMIȘ
CARAȘ-SEVERIN
MEHEDINȚI
DOLJ
GORJ
HUNEDOARA
SIBIU
VÂLCEA
MUREȘ HARGHITABACĂU VASLUI
BRAȘOV
COVASNA VRANCEA GALAȚI
ARGEȘ
DÂMBOVIȚA
PRAHOVA
BUZĂU BRĂILA
OLT
TELEORMAN
GIURGIU
ILFOV IALOMIȚA
CĂLĂRAȘI
TULCEA
CONSTANȚA
BUCUREȘTI
Satu Mare
Baia Mare
Zalău
Oradea
Cluj-Napoca
Suceava
Bistrița
Botoșani
Iași
Piatra-Neamț
Târgu-Mureș VasluiBacău
Arad
Timișoara Deva
Alba Iulia
Sibiu
Reșița
Drobeta-TurnuSeverin
Râmnicu-Vâlcea
SlatinaCraiova
Pitești
Alexandria
Brașov
Sfântu-Gheorghe
Focșani
Galați
Brăila
Tulcea
ConstanțaCălărași
Giurgiu
Târgoviște Ploiești
Buzău
Slobozia
Târgu-Jiu
Miercurea-Ciuc
UNGARIA
UCRAINA
REPUBLICAMOLDOVA
UCRAINA
SERBIA
BULGARIA
MAREANEAGRĂ
Dunărea
Dunărea
Tisa
DunăreaBELGRAD
CHIȘINĂU
Prut
Prut
Mureș
Horodiștea
Sulina
Zimnicea
Beba Veche
Făgăraș
46°
25°
25°
45°
46°
45°
Punctele extreme ale României
Punctul extrem Coordonate
N: Horodiștea 48° 15’ lat. NS: Zimnicea 43° 37’ lat. NV: Beba Veche 20° 15’ long. EE: Sulina 29° 41’ long. E
7
Vecinii României și lungimea frontierelor
Surs
a da
telo
r: In
stitu
tul N
ațio
nal d
e St
atis
tică
*Dife
renț
a o
repr
ezin
tă g
rani
ța m
ariti
mă
Veci
nii R
omân
iei
Lung
imea
fron
tiere
lor (
km)
Tota
lăTe
rest
răFl
uvia
lăBu
lgar
ia63
1,3
139,
147
0,0
Repu
blic
a M
oldo
va68
1,3
–68
1,3
Serb
ia
546,
425
6,8
289,
6Uc
rain
a64
9,4
273,
834
3,9
Unga
ria44
8,0
415,
932
,1M
area
Nea
gră
193,
5–
–To
tal g
rani
ţe*
3 14
9,9
1 08
5,6
1 81
6,9
ROM
ÂNIA
Mar
ea N
eagr
ă
UCRA
INA
SERB
IA
UNG
ARIA
BULG
ARIA
REPU
BLIC
AM
OLD
OVA
Bucu
reșt
iBe
lgra
d
Buda
pest
a
Kiev
Sofia
Chiș
inău
Supr
afaţ
a: 9
3 03
0 km
2
Popu
laţia
: 9,8
5 m
il. lo
c.
Capi
tala
: Bud
apes
ta; p
opul
ația
ca
pita
lei:
1,7
mil.
loc.
Form
a de
guv
ernă
mân
t:
repu
blic
ă
Mon
eda:
forin
tul (
HUF
)
Supr
afaţ
a: 7
7 47
4 km
2
Popu
laţia
: 7,1
mil.
loc.
Capi
tala
: Bel
grad
; pop
ulaț
ia
capi
tale
i: 1,
2 m
il lo
c.
Form
a de
guv
ernă
mân
t:
repu
blic
ă pa
rlam
enta
ră
Mon
eda:
din
arul
(RSD
)
Supr
afaţ
a: 3
3 85
1 km
2 ,
Popu
laţia
: 3,4
7 m
il. lo
c.
Capi
tala
: Chi
șină
u;
popu
lația
cap
itale
i:
0,81
mil.
loc.
Form
a de
guv
ernă
mân
t:
repu
blic
ă se
mip
rezi
denț
ială
Mon
eda:
leul
mol
dove
nesc
(M
DL)
Supr
afaţ
a: 6
03 7
00 k
m2 ,
Popu
laţia
: 44,
5 m
il. lo
c.
(42,
8 m
il. lo
c. fă
ră C
rimee
a)
Capi
tala
: Kie
v; p
opul
ația
ca
pita
lei:
2,8
mil.
loc.
Form
a de
guv
ernă
mân
t:
repu
blic
ă se
mip
rezi
denț
ială
Mon
eda:
hriv
na (U
AH)
Supr
afaţ
a: 1
10 9
93 k
m2
Popu
laţia
: 7,1
0 m
il. lo
c.
Capi
tala
: Sof
ia; p
opul
ația
ca
pita
lei:
1,2
mil
loc.
Form
a de
guv
ernă
mân
t:
repu
blic
ă pa
rlam
enta
ră
Mon
eda:
leva
(BG
N)
8
România, țară carpato-dunăreano-pontică
0 100 200 km
9
România între statele Europei Centrale
REP.
CEH
Ă
GER
MAN
IA
SLO
VACI
A
POLO
NIA
UNG
ARIA
AUST
RIA
ELVE
ȚIA
ROM
ÂNIA
21
1 –
Liec
hten
stei
n2
– Re
publ
ica
Mol
dova
0 15
0
300
km
10
Harta geologică. Rocile magmatice
cre ște conce ntra ția d e siliciu
scorie obsidian
bazalt riolit
gabrou granit
sc
ad
e te
mp
era
tura
/cre
ște
vit
eza
de
răc
ire
a m
ag
me
i, d
ec
i p
art
icu
lele
co
mp
on
en
te a
le ro
cii
su
nt d
in c
e în
ce
ma
i fin
e
11
Relief pe roci vulcanice
Creasta Cocoșului, Munții Gutâi Aglomeratele vulcanice denumite „Cei 12 Apostoli“, Munții Călimani
În Munții Perșani, în apropiere de localitatea Racoș, județul Brașov, se găsește unul dintre cele mai bine conservate cratere din România, vulcanul de la Racoș. „Vulcanul“ este stins de aproximativ 10 000 de ani, dar reprezintă astăzi unul dintre cele mai spectaculoase obiective naturale din România. Conturul bine delimitat al craterului, peretele abrupt, culoarea ocru și intercalațiile cenușii și negre dau locului un aer marțian, extrem de gustat de fotografii pasionați de natură. Declarat actualmente rezervație naturală, craterul de la Racoș a servit, vreme de câteva decenii, drept carieră de zgură, așa că există numeroase căi de acces din localitatea Racoș până la vulcan.
Coloanele de bazalt de la Racoș, Munții Perșani Coloanele de bazalt Detunatele, Munții Apuseni
12
Harta tipurilor de relief. Rocile metamorfice
CREȘTE TEMPERATURA
CREȘ
TE P
RESI
UNEA
roci metamorfice de contact
șisturi verzi
șist
ardezie
gnais
migmatit
șisturi cristaline
Rocile metamorfice au luat naștere în interiorul scoarței terestre prin transformarea rocilor preexistente (mag matice, sedimentare), în condiții de temperaturi și presiuni ridicate. Cele mai frecvente roci metamorfice sunt șisturile cristaline, gnaisele, cuarțitele și marmura. Roci foarte dure și greu de erodat, rocile metamorfice dau în relief creste înalte, masive, asociate în relieful României celor mai înalți munți (Făgăraș, Retezat, Parâng, Rodnei).
13
Relief pe roci metamorfice
Din cauza alcătuirii din roci metamorfice foarte dure, în principal șisturi cristaline și gnaise, Munții Făgăraș sunt cei mai masivi și mai înalți de pe teritoriul României (opt vârfuri au peste 2 500 m altitudine, inclusiv vf. Moldoveanu, 2 544 m, cel mai înalt din România). Crestele au aspect crenelat și au pante foarte abrupte.
Creasta Munților Retezat, alcătuită din șisturi cristaline în nord (Retezatul Mare) se înalță la peste 2 500 m în vârful Peleaga (2 509 m) și vârful Păpușa (2 508 m).
Munții Parâng, cei mai masivi și mai înalți din grupa cu același nume a Carpaților Meridionali, se înalță la 2 519 m în vârful Parângul Mare.
Munții Rodnei sunt cei mai masivi și mai înalți din Carpații Orientali. Alcătuiți din șisturi cristaline, se înalță la 2 303 m în vârful Pietrosul.