Post on 07-Apr-2018
8/3/2019 Aspecte Privind Fertilizarea Fractionată la Grau Si Influenta Ei Asupra Calitatii Recoltei
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-privind-fertilizarea-fractionata-la-grau-si-influenta-ei-asupra-calitatii 1/2
Aspecte privind fertilizarea fractionata la
grau si influenta ei asupra calitatii recoltei
In ceea ce priveste graul, in Romania avem o situatie privilegiata.
Granele care dau painea cea mai fina, se produc pe pamanturile negre
de stepa, pe cernoziomuri, si intr-o clima continentala relative uscata
cum este a noastra. Pentru a obtine aceste calitati superioare de grau
este nevoie de samanta selectionata si cultura buna.Dar ce se inzelege prin grau de calitate superioara? Acesta e un grau cu boabele tari, care
apar sticloase in spartura si da faina multa. Graul de calitate superioara are mult gluten, iar
glutenul este elastic, tare, nu se rupe la framantat. Se poate intampla ca ungrau sa aiba mult
gluten si totusi san u fie de calitate, fiindca glutenul lui este inferior. Din aceasta cauza
calitatea graului se mai evalueaza si dupa continutul de substante azotate.
Cum se pot specializa agricultorii romani in productia graului de calitate?
Una din optiuni consta in adaptarea corecta si verificarea unor tehnologii de success
aplicate de alti fermieri.
O tehnologie flexibila care tineseama de conditiile variabile de clima si de sol din fiecare
exploatatie. Unul din elementele esentiale ale tehnologiei de productie a graului o constituie
fertilizarea. Experienta arata ca aplicarea a 90 kg azot/ha in doua fractii egale in lunile martie
si aprilie, pe solul de la Constanta a dus la obtinerea unei productii de 6 t/ha la soiul Capo. De
asemenea pe solurile din Ialomita s-au realizat productii de 6 t/ha la soiul Capo si 7 t/ha la
Flamura 85 prin aplicarea a 105 kg/ha in trei fractii: 35 kg/ha toamna, 35 kg/ha dupa impaiere
si 35kg/ha inainte de inspicare.
Dar ce influenta au dozele mari de azot asupra calitatii recoltei?
Cautand raspunsuri in bibliografia de specialitate, prezentam cateva dintre ele. Popescu sicolab. 1997 (ICDA Fundulea) au aratat ca in experientele desfasurate pe cernoziom cambic la
Fundulea si Teleorman, pe brun roscat la Simnic si pe luvisol la Albota, efectul fertilizarii cu
azot asupra depunerii proteinei in bob, s-a manifestat pana la doza maxima aplicata de 160 kg
s.a./ha. Continutul de proteina a variat intre 14,8 si 15,2% valori adecvate procesului de
panificatie.
8/3/2019 Aspecte Privind Fertilizarea Fractionată la Grau Si Influenta Ei Asupra Calitatii Recoltei
http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-privind-fertilizarea-fractionata-la-grau-si-influenta-ei-asupra-calitatii 2/2
Stefanescu si Tianu (2001) au ajuns la concluzia ca fertilizarea pe cernoziom argilo-iluvial de
la Turda contribuie la cresterea continutului de proteina la grau cu 4-6 % ajungand pana lavaloarea de 17,3 in functie de conditiile pedoclimatice. Continutul de gluten umed creste
progresiv cu doza de azot, cele mai ridicate valori fiind obtinute la dozele de 120-160 kg
azot/ha si 80 kg fosfor/ha. Glutenul umed a avut valorile cele mai mari la dozele maxime
deazot aplicate (120 kg/hadupasoia, 160 kg/ha dupa porumb)
Fertilizarea suplimentaracu 30 kg azot/ha mareste continutul de proteina al boabelor cu
0,5% la graul pentru panificatie, fata de cel furajer.
De ce trebuie aplicat azotul primavara in 2-3 prize?
Pentru a preveni levigarea azotului in prima parte a vegetatiei, este de preferat ca dozele
mari de ingrasaminte sa se aplice pe culturile bine incheiate, aflate in plina vegetatie.Aplicarea in doze fractionate permite stabilirea dozei de azot in functie de starea culturii si
de conditiile climatice.
Procentul de utilizare a azotului din ingrasaminte creste pe masura ce acesta se aplica mai
tarziu in vegetatie.
Numarul de fractionari depinde de doza totala a ingrasamantului de aplicat.
Care sunt posibilele dezavantaje ale aplicarii fractionate?
Cel mai invocat dezavantaj al aplicarii faziale este nevoia de apa pentru translocarea
azotului in zona radacinilor, pentru a deveni accesibil plantelor. Unii specialisti apreciaza ca
,,dupa cercetari mai noi, prin aplicarile tarzii de azot, sunt influentate, in primul rand, calitatile
furajere ale boabelor de grau si mai putin insusirile de panificatie. La fractiunile tarzii
insuficienta apei intarzie absorbtia azotului, acesta dizolvandu-se si fiind absorbit prea tarziu
pentru a mai putea fi utilizat de catre plante,,.
Un alt dezavantaj posibil al aplicarii fractionate a azotului este legat de probleme de ordin
economic. Dar, desi constrangerile economice sunt reale, fertilizarea faziala este cel mai
eficient mijloc (tehnic si financiar) de folosire a ingrasamintelor cu azot.