Aspecte privind diferentele de curs valutar in cazul leasingului finciarRezumat – OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aduce o serie de elemente de noutate în ceea ce priveste evaluarea elementelor bilantiere. Una dintre aceste modificari este cea privind evaluarea creantelor si datoriilor în valuta sau exprimate în lei în functie de cursul unei valute.Astfel, evaluarea se face lunar, cu evidentierea diferentelor de curs valutar în conturile de venituri sau cheltuieli corespunzatoare. Aceasta prevedere este utila mai ales în cazul entitatilor care opteaza pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic.

Ca urmare a cresterii semnificative a volumului de tranzactii derulate de România cu alte state membre ale Uniunii Europene, precum si cu tari terte, contabilitatea tranzactiilor în valuta a necesitat permanente actualizari pentru a cuantifica efectele pe care cursul de schimb le are asupra performantei întreprinderii implicate în activitati derulate în valuta.

În conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, orice operatiune economica efectuata se consemneaza în momentul efectuarii ei într-un document care sta la baza înregistrarilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Creantele si datoriile în valuta se înregistreaza în baza documentelor care atesta generarea acestora atât în lei, cât si în valuta. De cele mai multe ori datoriile si creantele sunt esalonate pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, în functie de suma finantata, calitatea finantatorului si de relatiile anterioare existente între partenerii implicati.

Conform prevederilor pct. 185 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP nr. 3.055/2009, o tranzactie în valuta este o tranzactie care este exprimata sau necesita decontarea într-o alta moneda decât moneda nationala (leu), inclusiv tranzactiile rezultate atunci când o entitate:a) cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat în valuta;b) împrumuta sau ofera spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmeaza sa fie platite sau încasate sunt exprimate în valuta; sauc) achizitioneaza sau cedeaza într-o alta maniera active, contracteaza sau achita datorii exprimate în valuta.

Initial tranzactiile în valuta se înregistreaza la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a României, la data efectuarii operatiunii.

În cazul datoriilor de leasing financiar în valuta, precum si al datoriilor de leasing financiar în lei, cu decontare în functie de cursul unei valute, acestea se înregistreaza la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a României la data acordarii finantarii. În situatia în care data acordarii finantarii este zi nebancara, la calculul diferentelor de curs valutar aferente se va avea

în vedere cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a României din ultima zi bancara anterioara acesteia.

Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor în valuta, precum si a decontarii creantelor si datoriilor exprimate în lei în functie de un curs valutar, la cursuri diferite fata de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt înregistrate în contabilitate, trebuie recunoscute în luna în care apar.

Atunci când creanta sau datoria este decontata în decursul aceleiasi luni în care a survenit, întreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta în acea luna. Atunci când creanta sau datoria în valuta sau exprimata în lei în functie de cursul unei valute este decontata într-o luna ulterioara, diferenta de curs valutar recunoscuta în fiecare luna, care intervine pâna în luna decontarii, se determina tinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenita în cursul fiecarei luni.

Una dintre modificarile aduse prin OMFP nr. 3.055/2009 este aceea ca evaluarea creantelor si a datoriilor în valuta se face la finele fiecarei luni, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României din ultima zi bancara a lunii în cauza. Diferentele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz, iar în cazul creantelor si datoriilor exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute, la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz.

Introducerea acestei prevederi este utila atât prin prisma reflectarii realitatii economice la calculul trimestrial al impozitului pe profit, dar mai ales pentru a se asigura aplicarea unitara a principiilor contabile de catre toate entitatile, inclusiv pentru cele la care exercitiul financiar este diferit de anul calendaristic, pentru asigurarea comparabilitatii datelor si a informatiilor cuprinse în situatiile financiare.

Contabilitatea operatiunilor generate de contractul de leasing financiar

Majoritatea contractelor de leasing nu sunt incheiate in moneda nationala, ci in valuta, iar facturarea se face in lei la cursul de schimb al respectivei valute.

Comisionul de administrare al contractului de leasing financiar.

� In cazul in care comisionul se incaseaza la data incheierii contractului pentru toata durata acestuia, comisionul este un venit in avans pentru institutiile financiare nebancare. La locatar este inregistrat in contul 471 �Cheltuieli inregistrate in avans� .

In situatia in care comisionul de administrare ramane inregistrat ca o cheltuiala in avans , atunci trecerea pe cheltuieli se va esalona pe durata contractului de leasing financiar care este mai mica decat cea de utilizare a bunului, deci un avantaj fiscal al entitatii.

Oricum, in practica, intalnim de cele mai multe ori inregistrarea comisionului ca o cheltuiala efectiva a lunii in care se inregistreaza, fara a tine cont de aspectele mentionate mai sus.

● O alta diferentiere consta in faptul ca la IFN dobanda nu se inregistreaza in contabilitate la data contractului, ci la fiecare scadenta, solutie care ni se pare mai potrivita, deoarece, in practica, agentii economici nici nu prea utilizeaza conturile in afara bilantului, avand in vedere ca sumele din aceste conturi nu se raporteaza la nicio institutie.

Fiscalitatea operatiunilor generate de contractul de leasing financiar

Din punct de vedere fiscal, operatiunile de leasing financiar sunt supuse urmatoarelor impozite si taxe:

● Taxa pe valoarea adaugata se aplica la valoarea finantata din contract, precum si la dobanda. Daca facem o comparatie intre obiectul de activitate al IFN si cel al institutiilor de credit observam ca obiectul lor este asemanator, si anume cel de acordare de credite, operatiunile de leasing financiar fiind asimilate operatiunilor de creditare.

In Codul fiscal, la art. 141 alin. (2) lit. a), se mentioneaza ca prestarile de servicii financiare si bancare sunt scutite de TVA. Care este justificarea aplicarii TVA la dobanda? Este dobanda o valoare adaugata, care trebuie impozitata? Daca este, atunci ar trebui impozitata la toti contribuabilii.

O alta justificare ar fi aceea ca, prin operatiunile de leasing se realizeaza o livrare a unui bun si atunci toata tranzactia (valoarea bunului si dobanda) trebuie impozitata.

Sau faptul ca operatiunile de leasing financiare sunt operatiuni �nebancare� fiindca sunt realizate de institutiile financiare nebancare, dar sub supravegherea Bancii Nationale a Romaniei.

Un caz similar este aplicarea TVA la asigurarea bunului, atunci cand societatea de leasing este un intermediar.

Daca asigurarea se incheie cu societatea de asigurari, prima de asigurare este fara TVA. In acest caz se mai pune problema valorii adaugate? Pentru ca refacturarea asigurarii poate fi la acelasi pret, doar faptul ca se intermediaza, sa fie baza pentru aplicarea TVA?

● Impozitul pe profit este influentat la locator de veniturile din dobanzi si comisioane obtinute, iar la locatar de cheltuiala cu dobanda aferenta contractului si cheltuiala cu amortizarea bunului ce face obiectul contractului de leasing financiar;

● Impozitul asupra mijloacelor de transport se datoreaza de catre locatar (utilizator), justificarea fiind data de faptul ca locatarul utilizeaza mijlocul de transport.

In concluzie, vrem sa subliniem faptul ca ar trebui aplicat principiul reciprocitatii atat in domeniul contabil, cat si fiscal, pentru ca inregistrarea in contabilitate, precum si impunerea operatiunilor de leasing financiar si a accesoriilor acestora sa fie o imagine in oglinda pentru partile implicate.

Bineinteles, daca s-ar putea aplica principiul reciprocitatii la toate operatiunile din economie, iar toate reglementarile contabile si fiscale ar fi perfecte, nu am mai avea subiecte pentru a scrie in aceasta revista.

CONTABILITATE