Arta Romanica Si Gotica in Transilvania

Post on 27-Nov-2015

113 views 6 download

description

Arta Romanica si Gotica

Transcript of Arta Romanica Si Gotica in Transilvania

Arta medievală din Transilvania

Suport de curs

Introducere• În tradiţia istoriografiei artei româneşti arta medievală şi premodernă a

regiunilor istorice care formează România sunt tratate separat.• Transilvania de la sfârşitul secolului al IX-lea făcea parte din Regatul

Ungariei până la destrămarea acestuia (1541)• Ţara Românească îşi câştigă independenţa în anul 1330 prin bătălia de la

Posada contra Carol I. de Anjou, regele Ungariei • Principatul Moldovei se afirmă ca şi stat independent în anul 1359, când

cneazul maramureşan Bogdan vodă îl alungă pe urmaşii voievodului Dragoş, vasalii Ungariei, de pe tronul Moldovei

• Pe lângă interferenţele culturale fireşti între aceste regiuni au fost şi multe elemente distinctive: Transilvania intrase în sfera de influenţă a catolicismului şi a culturii occidentale, Moldova era “prinsă” între influenţele culturii occidentale (venite dinspre Polonia şi Ungaria) şi bizantine (venite dinspre Est şi Sud), iar Ţara Românească se situa la periferia nordică a culturii bizantine, influenţată şi de Serbia respectiv Bulgaria.

• Cele trei regiuni istorice (Transilvania, Moldova, Ţara Românească) de fapt se situau la zona de periferie şi de întâlnire a celor două arii culturale importante ale evului mediu european: cel occidental (catolic) şi cel oriental (ortodox)

• Situarea periferică a însemnat numeroase influenţe culturale dinspre occident respectiv orient, care determinau cultura acestor regiuni şi s-au amestecat cu cultura autohtonă

Arhitectura romanică în Transilvania – cetăţi din secolele XI-XII.

• Primele cetăţi medievale de pe teritoriul Transilvaniei s-au ridicat în secolele IX-XI., erau cetăţi de pământ cu plan neregulat, cu sisteme defensive din şanţuri şi palisadă. În secolul XI. aceste cetăţi se foloseau ca şi centrele comitatelor regale, respectiv controlau extragerea metalelor preţioase şi a sării în regiunile de minerit.

• Exemplele cele mai timpurii de cetăţi: Biharea, Cluj-Mănăştur, Moldoveneşti (Turda), Dăbâca (lângă Dej) – cetăţi de pământ, respectiv Alba Iulia (în acest caz se refolosea castrul roman încă în picioare).

• În secolele XI-XII. s-au format şiruri de cetăţi de graniţă în sudul şi estul Transilvaniei, construite din pământ (de ex. Feldioara, Codlea, etc.), completate mai târziu cu ziduri de piatră

Cluj-Mănăştur, cetatea de pământ

(sec. IX-XI.) cu biserica abaţiei

benedictine (sec. al XV-lea, conventul

de la Cluj-Mănăştur), înaintea construirii cartierului modern de blocuri

• Cel mai important şi cel mai bine cunoscut vestigiu din această perioadă este prima catedrală episcopală romano-catolică de la Alba Iulia, construită în cursul secolului al XII-lea, şi demolată la începutul secolului următor, cu ocazia construirii catedralei actuale, cunoscută din cercetări arheologice.

• Urmele catedralei au fost dezvelite în interiorul catedralei de astăzi, este o bazilică cu trei nave şi absidă de vest, având o capelă laterală spre sud cu navă circulară.

• Din catedrală s-au păstrat numeroase fragmente sculptate, cea mai importantă piesă este relieful Maiestas Domini, de la sfârşitul secolului al XII-lea, înzidită în peretele sudic al catedralei actuale.

Arhitectura ecleziastică din secolele XI-XII.

Prima catedrală de la Alba-Iulia (sec. XII.).

Urmele primei catedrale,

dezvelite în interiorul

catedralei de astăzi

Relieful Maiestas Domini, refolosit în catedrala de astăzi (sf. sec. XII.)

Fragmente arhitecturale din prima catedrală de la Alba-Iulia

• Pe lângă prima catedrală episcopală cunoaştem două monumente importante, existente şi astăzi, bisericile romanice de la Acâş (jud. Satu Mare) şi Herina (jud. Bistriţa). Se pare că bisericile original făceau parte din câte o mănăstire familială (familia Ákos şi Kacsics).

• Bisericile au plan basilical cu absidă centrală semicirculară, faţada principală dispune de două turnuri monumentale, clădirile mănăstireşti nu s-au păstrat. Navele sunt separate prin arcade semicirculare, la Herina stâlpii prezintă forme decorative diferite

• Amândouă clădiri au fost restaurate la cumpăna secolelor XIX-XX.

Arhitectura ecleziastică din secolele XI-XII.

Biserica reformată de la Acâş

Biserica evanghelică de la Herina

Arhitectura secolului al XIII-lea• Este mult mai bine reprezentată prin monumente, care sunt

diversificate atât din punct de vedere stilistic cât şi al exigenţei, al mărimii sau al comunităţii căruia i-au aparţinut

• Şi în acest secol cel mai important şantier se află la catedrala episcopală de la Alba Iulia, care în jurul anului 1200 începe a fi reconstruită pe un plan lărgit, în mărime mai monumentală, în stil romanic târziu.

• Catedrala era aproape terminată în 1241, anul năvălirii tătarilor. În 1277 biserica suferise un atac devastator din partea saşilor, în urma cărora era necesară reconstruirea totală a corului şi reparaţii importante la partea vestică, incluzând portalul vestic şi capitelurile stâlpilor de vest. În aceste lucrări deja în stil gotic clasic este important rolul meşterului cioplitor de piatră, Jean fiul lui Tyno din Saint-Dié (Lorena).

• Lucrările de construcţie s-au terminat în totalitate în mijlocul secolului al XIV-lea (boltirea traveelor vestice ale navei centrale).

Catedrala romano-catolică de la Alba-Iulia în secolului al XIII-lea

Catedrala, construcţii din jurul anilor 1200

Catedrala, construcţii gotice din anii 1280-1290

Arhitectura ecleziastică romanică ale diferitelor regiuni: Haţeg şi Hunedoara

• În zona Haţegului cele mai importante monumente din această perioadă sunt bisericile de la Densuş şi Sântămărie-Orlea.

• Biserica ref. din Sântămărie-Orlea, spaţioasă, uninavată are un cor dreptunghiular boltit, s-a construit la mijlocul secolului al XIII-lea. Turnul vestic a avut un coif piramidal acoperit cu plăci de piatră, tipic stilului romanic târziu de inspiraţie renană. Intrarea vestică păstrează influenţele bisericii abaţiale din Ják (Ungaria). Biserica a servit ca şi model pentru numeroase clădiri de cult din zona Haţeg-Hunedoara.

• Biserica de la Densuş, o fostă mănăstire ortodoxă de plan central are un turn central, coiful este asemănător celui de la Sântămărie-Orlea, stâlpii centrali şi numeroase alte elemente sunt spolii romane, se pare că s-a construit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cu lărgiri din secolul următor.

• Alte exemple romanice din zonă: Strei (bis. ort.), Peştian (bis. ort.), Gurasada (bis. ort.)

• Biserica de la Gurasada are probabil planimetria cea mai ciudată, un cvadrilob alungit.

Sântămărie-Orlea, bis. ref., mijlocul sec. al XIII-lea

Densuş, fostă mănăstire ortodoxă, sfârşitul sec. al XIII-lea

Gurasada, bis. ortodoxă, actuala formă după 1292

Arhitectura ecleziastică săsească de stil romanic• Diploma privilegiară denumită Andreanum, emisă de

regele Andrei II. al Ungariei în anul 1224, stabileşte teritoriul viitoarelor scaune săseşti din sudul Transilvaniei şi privilegiile saşilor.

• Saşii, care au fondat mai multe oraşe comerciale puternice (Sibiu, Braşov, Sighişoara, Sebeş-Alba, Bistriţa, etc.) au o arhitectură specifică din perioada romanicului, cu bazilici spaţioase având câte un turn masiv la vest, dotat de multe ori cu tribună spre spaţiul navei, absidă semicirculată şi detalii sculpturale fine la faţade. Un detaliu tipic este portalul vestic cu plan trapezoidal, cu feţele decorate cu succesiune de colonete angajate şi cu arhivoltă bogat profilată

• Cele mai cunoscute exemple sunt: Cisnădioara, Cisnădie, Dârlos, Cricău, Ocna Sibiului, Drăuşeni, etc.

Cisnădioara, bis. evanghelică

Cisnădie, bis. evanghelică cu fortificaţiile ulterioare, din sec. XV-XVI.

Cricău, bis. ref.

Drăuşeni, bis. ev. cu fortificaţiile ulterioare, din sec. XV-XVI.

• Arhitectura ecleziastică romanică din comitatele Transilvaniei prezintă volumetrie şi elemente decorative mai simple faţă de monumentele săseşti.

• Printre acestea găsim numeroase biserici săteşti, mai ales în valea Someşului (Şieu-Odorhei, Nima, Viştea) şi a Mureşului (Sântana de Mureş, Sîntimbru, rotonda din Geoagiu de Jos), cu planimetrie simplă, navă-sală neboltită, cor dreptunghiular sau semicircular. La sfârşitul secolului al XIII-lea la elemente decorative apar deja influenţe gotice inspirate de la Cârţa sau Alba Iulia.

• Mănăstiri: mănăstirea benedictină de la Cluj-Mănăştur (din situl romanic se cunoaşte doar o capelă rotonda, din dezveliri arheologice, având un plan în şase loburi), mănăstirea premonstratensă (?) de la Mănăstireni (jud. Cluj).

• La aceste monumente este important decorul sculptural figurativ (timpanul de la Şieu-Odorhei, reliefurile Luxuria şi Sf. Mihail de la Mănăstireni, bază de coloană de la Cluj-Mănăştur, etc.)

Arhitectura ecleziastică romanică în centrul Transilvaniei

Bis. ref. din Sântana de Mureş

Bis. ref. din Sântimbru, portalul sudic

Rotonda din Geoagiu de Jos

Bis. ref. din Şieu-Odorhei, exterior, timpanul intrării de nord

Bis. ref. din Nima, interior, faţada sudică

Bis. ref. din Viştea, faţada vestică, corul dreptunghiular, portalul vestic

Mănăstireni, bis. ref.: relief de timpan, Luxuria, Sf. Mihail

Cluj-Mănăştur, bis. rom-cat., rotonda dezvelită la nord de biserica actuală şi bază de colonete cu reprezentare figurativă

Începuturile artei gotice: mănăstirea cisterciană de la Cârţa

• Mănăstirea fondată probabil în jurul anului 1200 cu sprijin regal, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, după regulile arhitecturii cisterciene, un ordin mănăstiresc centralizat. Principalele influenţe artistice au venit dinspre Austria (Heiligenkreuz). Biserica şi mănăstirea au fost construite în mai multe etape, momentul terminării a fost realizarea portalului vestic deja la sfârşitul secolului al XIII-lea. În secolul al XV-lea mănăstirea a fost desfiinţată, astăzi este ruinată, corul este folosit ca şi biserică evanghelică.

• Bazilică cu trei nave şi transept, cor poligonal, boltite în sistem legat. Elemente de stil: capiteluri cu croşete, console, ferestre ogivale. Din cvadrumul mănăstirii s-a păstrat o singură aripă etajată.

• Clădirea mănăstirii a exercitat o influenţă puternică asupra arhitecturii transilvane din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Se pare că meşterii de la Cârţa au construit mai multe biserici de pe domeniile lor (Hălmeag) şi în afara acestuia: Braşov-Bartolomeu (bis. ev.), Prejmer (bis. ev.), Sebeş-Alba (bis. ev., nava), Sic (bis. ref.), Bistriţa (mănăstirea dominicană, actuala bis. ort.), etc.

Cârţa, mănăstirea cisterciană (astăzi bis. ev.).

Bistriţa, bis. ort.

Prejmer, bis. ev.

Braşov

Sic

Arta secolului al XIV-lea• În anul 1301 se stinge dinastia Arpadiană, în 1305 se urcă pe tronul

Ungariei Carol Robert de Anjou.• În secolul al XIV-lea arta gotică se diversifică datorită a multiplelor

influenţele venite dinspre Europa Centrală (Germania sudică, Austria, Cehia) şi Italia. Stilul gotic clasic târziu din prima jumătate a secolului este înlocuit cu goticul central-european, iar la sfârşitul secolului de stilul gotic internaţional (stilul molatic în sculptură şi pictură).

• Pe lângă arhitectura şi sculptura se afirmă pictura, mai ales pictura murală în spaţiul liturgic.

• Principalele influenţe şi stiluri în pictura murală: stilul italo-bizantin (dinspre Italia, Austria şi zona adriatică, începutul sec. XIV.), stilul linear (pornit din Anglia şi Franţa, ajuns prin filieră austriacă, mijl. sec. XIV.), stilul trecento (dinspre Italia, sfârşitul sec. XIV.), influenţe cehe (Cehia, cumpăna sec. XIV-XV.)

• Se formează trama stradală a principalelor centre urbane (Cluj, Turda, Sibiu, Braşov, Sighişoara), se începe dezvoltarea arhitecturii civile, primele cetăţi în jurul centrelor oraşelor (Sibiu, Cluj).

• În arhitectura ecleziastică locul bazilicilor (Sibiu) treptat este preluat de bisericile-hală cu navele de înălţime egală (Sebeş-Alba, Cluj, Braşov)

Goticul clasic târziu – Sibiu, biserica Sf. Maria

Alte exemple: terminarea boltirii navei principale a catedralei de la Alba Iulia, biserica rom-cat. de la Floreşti, etc.

Goticul central-european: spaţii ecleziastice de tip hală

Sebeş-Alba, biserica evanghelică, corul-hală: anii 1380.

Braşov, Biserica Neagră, corul-hală: ultimele decenii ale sec. XIV.

Cluj, Biserica Sf. Mihail, cor-hală rezultat din schimbarea unui cor mai simplu, anii 1380

Goticul central-european: spaţii ecleziastice de tip sală

Turda, biserica reformată, fosta mănăstire augustiniană, sfârşitul sec. XIV.

Târgu-Mureş, biserica-cetate, fosta mănăstire franciscană, sfârşitul sec. XIV.

Sculptura secolului al XIV-lea – monumente funerareMonumentele funerare episcopale din Alba Iulia (Andrei Széchy, 1356, Dominic Széchy, 1368, Emeric Czudar, 1389)

Monument funerar din peretele bisericii evanghelice din Bistriţa (1327?)

Cluj, Biserica Sf. Mihail, console în cor, anii 1370-80

Sculptura secolului al XIV-lea – decorul bisericilor

Sebeş-Alba, statuile din interiorul corului, anii 1380-1400

Sculptura secolului al XIV-lea – Martin şi Gheorghe din Cluj

Pictura secolului al XIV-lea: stilul italo-bizantin

Sântămărie-Orlea, anii 1310

Viştea, anii 1340 Ghelinţa, anii 1330

Pictura secolului al XIV-lea: stilul linear

Ghelinţa, mijlocul secolului al XIV-lea

Vlaha, a doua jumătate a secolului al XIV-lea

Pictura secolului al XIV-lea: influenţe trecento

Vlaha, sfârşitul secolului al XIV-lea

Cluj, biserica Sf. Mihail, sfârşitul secolului al XIV-lea

Sântana de Mureş, sfârşitul secolului al

XIV-lea

Pictura sfârşitului secolului al XIV-lea: influenţe din Cehia

Mălâncrav, corul bisericii ev., cumpăna

secolelor XIV-XV.

Mediaş, biserica ev., anii 1420-1430

Arhitectura de la începutul secolului al XV-lea: goticul internaţional

Cluj, biserica Sf. Mihail, nava-hală, prima jumătate a secolului al XV-lea, la

portalurile laterale din anii 1420-30 influenţe de la Kosice

Arhitectura de la începutul secolului al XV-lea: goticul internaţional

Sighişoara, nava Bisericii de pe Deal,

anii 1420 Braşov, nava Bisericii Negre, anii

1430-1440

Arhitectura de la începutul secolului al XV-lea: biserici mai mici

Ribiţa, bis. ort., 1404-1414

Zlatna, bis. ort., 1404-1414

Suatu, bis. unit., încep. sec. XV.

Arhitectura de la mijlocul secolului al XV-lea: goticul internaţional

Hunedoara, castelul

Hunedoreştilor, în mai multe faze în anii 1430-1450

Sculptura din prima jumătate a secolului al XV-lea

Pietá din Sibiu, anii 1410

Sighişoara, Închinarea

magilor, anii 1420

Baia Mare, Isus pe Muntele măslinilor, anii 1420

Braşov, Figură de

episcop, anii 1420-30

Sculptura din prima jumătate a secolului al XV-lea

Richiş, timpanul portalului bisericii ev., anii 1430-40

Sibiu, Răstignirea, Petrus Lantregen, 1417

Pictura din prima jumătate a secolului al XV-lea

Cluj, bis. Sf. Mihail, scenele Răstignirea şi Sacra

Conversazione, anii 1430-40

Dârjiu, bis. unitariană, scena Lupta Sfântului Ladislau cu cumanul, anul

1419

Pictura din prima jumătate a secolului al XV-lea

Sibiu, corul bis. evangh., Răstignirea, Johannes von Rosenau, 1445, cu numeroase suprapictări ulterioare

Mălîncrav, bis. evangh., altar poliptic, anii 1440-50

Orfevrăria şi prelucrarea artistică a metalelor în prima jumătate a secolului al XV-lea

Mediaş, cristelniţă din bronz de la sfârşitul sec. XIV., atelier sibian

Potirul Suky, atelier clujean, anii 1440-1450

Arhitectura de la cumpăna secolelor XV-XVl.: goticul târziu

Cluj, bis. ref. de pe strada Kogălniceanu, fosta mănăstire

franciscană, 1490-1503

Arhitectura de la cumpăna secolelor XV-XVl.: goticul târziu

Dej, bis. ref. Bolta navei: anii 1500-

1510

Turda, bis. rom-cat., anii 1460-1510

Arhitectura de la cumpăna secolelor XV-XVl.: goticul târziu

Feleac, bis. ortodoxă, fostă mănăstire ortodoxă, ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare, terminată: 1516,

Arhitectura de la cumpăna secolelor XV-XVl.: goticul târziu

Biertan, biserica-cetate, anii 1480-1520 Sighişoara, bolta

navei: anii 1480

Sibiu, biserica Sf. Maria, bolţile tribunei de sud, anii

1480-1510

Mediaş, bis. ev., bolta navei şi a corului, anii

1490-1510

Sculptura de la cumpăna secolelor XV-XVl.: goticul târziu

Sebeş-Alba, bis. evangh., amvon,

anii 1470-80

Bistriţa, casa parohială evangh.,

Sf. Nicolae, anii 1480

Pictura murală gotică târzie

Sighişoara, Biserica de pe Deal.,

Jacobus Kendlinger (?), 1483

Mediaş, capelă din turnul Mariei,

sf. sec. XV.

Săvădisla, bis. unit., sf. sec. XV.

Daia Secuiască, bis. unit., sf. sec. XV.

Biertan, bis. evangh., altar

poliptic, 1483, 1515

Altare poliptice gotice târzii

Mediaş, bis. evangh., altar

poliptic, 1480-90