Post on 11-Dec-2015
description
Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015
POSDRU/153/1.1/S/142342
1
APLICAŢIA NR. 1
PARTEA a II-a
Capitolul I
Spre regimul monolit (1944-1947)
Competenţa specifică 1.1. Folosirea adecvată a termenilor/conceptelor specifici(e) istoriei în
comunicări orale şi scrise
Sursa A
„Proiectul unui armistiţiu, întocmit de oficialităţile sovietice, a fost comunicat guvernelor
american şi britanic la 31 august 1944. […] La insistenţele americane şi britanice […] s-a consimţit
la crearea unei Comisii Aliate de Control pentru România, care să cuprindă reprezentanţi ai Statelor
Unite şi Marii Britanii […].
Delegaţia română de la Moscova, condusă de Lucreţiu Pătrăşcanu, a primit proiectul la 10
septembrie şi a făcut eforturi intense pentru a-i modera termenii. S-a dorit […] să se stabilească
termene precise pentru perioada ocupaţiei sovietice, autorităţilor române să li se acorde mai multă
libertate în ceea ce priveşte administraţia internă, îndeosebi în probleme de siguranţă şi poliţie, şi să
se obţină angajamentul Aliaţilor că întreaga Transilvanie va reveni României. Armistiţiul a fost
semnat în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944 […]. Cerea guvernului român să se angajeze în
efortul de război aliat cu cel puţin douăsprezece divizii de infanterie echipate complet, să permită
deplasarea liberă a Armatei Roşii pe teritoriul său şi să sprijine financiar şi logistic operaţiile
militare ale Aliaţilor împotriva Germaniei şi Ungariei. România îşi asuma, de asemenea, povara de
a plăti despăgubiri care se ridicau la 300 milioane de dolari către Uniunea Sovietică pentru
pierderile cauzate în operaţiile militare de pe teritoriul acesteia şi să înapoieze toate bunurile luate
de pe teritoriul ei […].
Delegația română a părăsit Moscova cu sentimentul că, având în vedere situația de
ansamblu, țara lor scăpase ușor. Dar, în țară, liderii partidelor politice democratice erau profund
îngrijorați de modul în care autoritățile sovietice vor interpreta și vor pune în practică termenii
armistițiului.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Sursa B
„Guvernul condus de P. Groza [...] a dat o atenţie primordială industriei. El a urmat îndeaproape
principiile si strategia schiţate de Gheorghiu-Dej la Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din
octombrie 1945. A condiţionat direct atât refacerea economică a ţării, cât şi progresul ei [...] de
capacitatea sa de a se industrializa cât mai rapid posibil. De asemenea, el a atribuit statului rolul
decisiv în acest proces [...] si, ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi
reglementat vânzarea si preţurile mărfurilor şi ar fi controlat investiţia de capital. Până în toamna
anului 1945, guvernul Groza stabilise primatul statului în industrie, printr-o serie de decrete-lege,
ce regelementau domeniile căilor ferate, producţiei miniere si petroliere, precum si preţurile si
salariile. Această activitate legislativă s-a intensificat în 1946, pe masură ce Partidul Comunist si-a
extins influenţa în întreaga economie. Controlul exercitat de acesta asupra problemelor economice
si financiare era practic total, când, la 1 decembrie 1946, Gheorghiu-Dej, secretarul general al
partidului, si-a asumat conducerea nou creatului Minister al Economiei Naţionale, atotputernicul
organism de planificare si coordonare, a cărui funcţie principală era mobilizarea întregilor resurse
ale ţării pentru îndeplinirea politicii economice comuniste.”
(K. Hitchins, România 1866-1947)
Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015
POSDRU/153/1.1/S/142342
2
Sursa C
„Sub directa presiune a comunistilor, guvernul Petru Groza, emanaţia acestora, începe să treacă la
înlăturarea oricărei opoziţii. [...] În noiembrie începe eliminarea conducătorilor si membrilor
organizaţiilor de rezistenţă anticomuniste. [...] În aceeasi lună sunt falsificate grosolan alegerile
parlamentare, comunistii si aliaţii lor fiind scoşi învingători cu 79,86% din voturi, adică cu 378 din
414 locuri în Parlament. Principiul lui Stalin: «nu contează cine si cum votează, ci cine numără
voturile» funcţionase întocmai în România. De altfel, alegerile sunt pregătite de Gheorghiu-Dej
împreună cu Vîsinski, comisarul sovietic la Bucuresti. [...]. Un val de arestări se abate peste ţară.
Opoziţia politică începe să fie lichidată fizic. Liderii partidelor tradiţionale [...] sunt acuzaţi de
«trădare», «complot», «spionaj», judecaţi, condamnaţi şi închişi în închisorile de la Piteşti, Jilava,
Ocnele Mari, Sighet, Dej, Aiud [...] sau în lagărele de muncă forţată de la Midia, Poarta Albă,
Cernavodă, Bicaz sau cu domiciliul obligatoriu în «satele strategice» din Câmpia Bărăganului. [...]
La 30 decembrie 1947 [...] România se declară republică populară. Nicio piedică, nici măcar
formală, nu mai stătea de acum încolo în calea instaurării în România a sistemului sovietic.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
METODA TURUL GALERIEI (2h)
Strategie de organizare a clasei: învăţarea pe grupe (fiecărei grupe de studiu îi revine una
dintre cele trei surse istorice, pe baza căreia îşi formulează răspunsul);
În prima oră elevii se familiarizează cu sursa istorică, îşi distribuie, în cadrul grupului,
sarcinile ce le revin;
Sarcini de lucru:
1. Fiecare grup de lucru citeşte cu atenţie textul istoric ce-in revine (A, B sau C);
2. Identificaţi din text nouă termeni istorici ce corespund perioadei studiate în acest
capitol (1944-1947)!
3. Alcătuiţi, pe o coală de hârtie (A3), un tabel sinoptic, pe patru coloane, cu
următoarele rubrici: nr. crt., termeni istorici, explicaţie (definiţie), relaţii între
termenii istorici;
4. Fiecare grup de lucru, în ora a doua, are sarcina să expună la tablă (colile se pot
lipi de tablă) răspunsul dat;
5. Elevii din cele trei echipe vizionează expoziţia, putând face adnotări (completări
şi, eventual, corecturi);
Notarea elevilor se va face în funcţie de numărul de răspunsuri corecte, pe orizontală: un răspuns
corect presupune ca termenul identificat să fie explicat/definit corect şi să aibă corespondenţa
corectă, pe ultima rubrică, cu un alt termen identificat;
Pentru prima sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:
Nr.
crt.
Termen Definiţie/explicaţie Relaţii între termeni
1 oficialităţi sovietice demnitari ai URSS Armata Roşie
2 armistiţiu acord între state beligerante în
vederea încetării temporare a
operațiunilor militare
Comisia Aliată de Control
3 Comisia Aliată de
Control
din Comisia Aliata de Control,
impusă în România din
septembrie 1944, făceau parte
armistiţiu
Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015
POSDRU/153/1.1/S/142342
3
reprezentanţii Marii Britanii,
Statelor Unite şi Uniunii
Sovietice;
4 Armata Roşie Armata Roşie a fost termenul
folosit pentru forţele armate
ale Uniunii Sovietice între
1918 şi 1946.
Denumirea datează din
perioada războiului civil rus,
când această armată era
adversara „Armatei Albe”.
Numele complet era Armata
Roşie a Muncitorilor şi
Ţăranilor.
Din 1946 armata URSSprimeşte
oficial numele de Armata
Sovietică; totuşi, în vorbirea
informală, continuă să fie
adesea denumită „Armata
Roşie”.
Ocupaţia sovietică, oficialităţi
sovietice
5 delegaţie grup de persoane împuternicit
cu o misiune specială
armistiţiu, despăgubiri
6 divizii de infanterie mare unitate militară, constituită
din mai multe regimente,
compuse din forţe terestre, ce se
deplasează şi/sau duc lupta pe
jos
operaţii militare
7 despăgubiri (de război) sumă pe care un stat învins (şi
vinovat de dezlănţuirea
războiului) o plăteşte statului
învingător pentru a-i compensa
pagubele suferite
armistiţiu
8 operaţii militare acţiune militară de mare
amploare, în vederea realizării
unui plan strategic sau a
sarcinilor subordonate acestuia
divizii de infanterie
9 ocupaţia sovietică luare temporară în stăpânire de
către forţele armate ale URSS a
unei părţi sau a totalităţii
teritoriului unui alt stat (cazul
României, după 23 august
1944);
Armata Roşie, oficialităţi
sovietice, despăgubiri
Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015
POSDRU/153/1.1/S/142342
4
Pentru a doua sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:
Nr.
crt.
Termen Definiţie/explicaţie Relaţii între termeni
1 guvern organ de stat care exercită
puterea executivă; cabinet,
consiliu de miniştri
Decret-lege
2 industrializare proces de transformare a unei
țări agrare într-o țară industrială
dezvoltată din punct de vedere
economic prin crearea marii
industrii mecanizate
capital, investiţie
3 capital totalitatea bunurilor economice
deținute de o persoană sau de un
grup de persoane, care sunt
utilizate în scopul producerii de
bunuri și servicii destinate
vânzării și obținerii de profit
investiţie
4 investiţie plasare de capitaluri în
întreprinderi industriale,
agricole, comerciale etc., cu
scopul obținerii de profituri;
capital
5 materii prime produs natural sau material
semifabricat, destinat prelucrării
sau transformării în alte produse
capital, industrializare
6 planificare a întocmi un plan; a programa, a
organiza şi a conduce pe bază
de plan; a organiza o activitate,
întocmind planul după care să se
desfăşoare diferitele ei faze;
specifice comunismului:
planurile cincinale (începând cu
1951)
coordonare
7 coordonare dirijare, supervizare, control planificare
8 decret-lege act prin care Guvernul
legiferează din proprie inițiativă
în locul Parlamentului
guvern
9 primatul statului întâietatea statului în raport cu
individul;corespunde regimu-
rilor politice nedemocratice,
inclusiv comunismului;
planificare, coordonare
Pentru a treia sursă, cei nouă termeni istorici ar putea fi ordonaţi şi explicaţi astfel:
Nr.
crt.
Termen Definiţie/explicaţie Relaţii între termeni
1 opoziţie Ansamblul grupărilor sau
partidelor politice care se opun
partidului aflat la putere;
arestare, lagăr, muncă forţată
Prof. Dr. Paul-Daniel Nedeloiu, ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
Liceul Tehnologic „Gh. Ruset-Roznovanu”, Roznov C.C.D. NEAMŢ, SEPT.- OCT. 2015
POSDRU/153/1.1/S/142342
5
politica pe care o duc acestea
față de cei aflați la putere
2 rezistenţă anticomunistă Rezistenţa anticomunistă din
România a fost activă începând
cu anul 1945 şi a durat timp de
mai mult de treizeci de ani,
unele grupuri de luptători izolaţi
subzistând efectiv până la
mijlocul anilor ’70; în general,
se consideră că rezistenţa
armată s-a încheiat în 1962,
odată cu sfârşitul colectivizării;
arestare
3 „trădare” A înşela în mod voit încrederea
cuiva, săvârşind acte care îi sunt
potrivnice, pactizând cu
duşmanul etc. Acuză adusă de
comunişti membrilor partidelor
de opoziţie, pentru a justifica
arestarea acestora;
opoziţie
4 „complot” Înţelegere secretă a câtorva
persoane care uneltesc o acţiune
împotriva unei persoane, a unui
stat etc. Acuză adusă de
comunişti membrilor partidelor
de opoziţie, pentru a justifica
arestarea acestora;
opoziţie
5 „spionaj” Activitate constând în culegerea
și transmiterea unor informații secrete de stat unei puteri
străine.
opoziţie
6 lider conducător arestare
7 lagăr Loc în care sunt ţinuţi închişi şi
sub supraveghere prizonierii de
război sau, în regimurile
totalitare, persoanele
considerate ostile regimului;
arestare, muncă forţată
8 muncă forţată pedeapsă prin care un
condamnat era lipsit de libertate
şi pus la lucru greu;
lagăr
9 arestare Privare de libertate opoziţie
După ce elevii ce vizitează „expoziţia” realizează ultimele adăugiri sau corecturi, profesorul
analizează şi el răspunsurile, punând note pentru fiecare „produs”. În felul acesta, nota „produsului”
va fi nota fiecărui membru al grupului.
FEED-BACK
Pentru asigurarea feed-back-ului, profesorul poate să propună elevilor, individual, eseul de
5 minute: Precizaţi un termen istoric nou pe care l-aţi înţeles cel mai uşor şi un termen istoric nou
pe care nu l-aţi înţeles, sau l-aţi înţeles cel mai greu! Motivaţi alegerea făcută!