Analiza textului poetic

Etape de structurare a unei analize literare Eminescu, Mihai, Se bate miezul noptii1. Schita biobliografica a autorului poeziei 1. 1850-1889, Botosani-Bucuresti

- Poet, prozator, jurnalist roman2. Incadrarea textului in opera poetului si in

curentul literar2.. 1883 – alaturi de Oda(in metru antic)- curent literar - romantism

3. Nivelul semantico – stilistic- Explicatia titlului- Precizarea temei ( mesajul poetic al

textului)- Identificarea cuvintelor cheie- Descifrarea procedeelor artistice

(figuri de stil)

3.. titlu – meditatie asupra timpului si duratei -tema : eternitatea („cumpana a gandirii” intre viata si moarte) ; lumea visului (elimina barierele impuse de mintea rationala, incapabla sa patrunda misterele lumii) ; lumile concentrice ( una limitata – realitatea, una profunda = anuntata de mesageri nocturni „clopotul de arama”, „somnul”) - „clopotul de arama”, „somnul”, „viata”, „moartea” – cuvinte cheie - „vames vietii” – metafora – sunetul din miez de noapte incita la meditatie si visare, iar somnul intarzie sa apara.

4. Nivelul lexical- Cuvinte polisemantice, antonime,

omonime, neologisme, arhaisme, regionalisme, diminutive, augmentative(au rolul de a reda starea autorului sau atmosfera cadrului poetic)

4.. antonime : viata-moarte Omonim : somn Cuvant polisemantic : vama

5. Nivelul imagistic- Imagini vizuale, auditive, tactile,

olfactive, motrice/dinamice, sinestezice

5.. „se bate...clopotul de arama” – imagine auditiva „...vrea mintea sa ma poarte” – imagine dinamica

6. Nivelul simbolic-identificarea unor „noduri de sens”, a unor sensuri metaforice

6.. „somnul” – cel ce face trecerea de la o realitate la alta, face posibila asemanarea vietii cu moartea

7. Nivelul morfosintactic-marci gramaticale pentru prezenta eului liric-rolul atributelor adjectivale (concretizarea lor in epitete)- rolul verbului (creeaza imaginea poetica dinamica)-rolul substantivelor si adjectivelor ( realizarea cadrului, a atmosferei)

7.. „-mi”, „ma” – pers I sg. (eul liricii personale) -„neclintita limba” – epitet in inversiune ( rolul atributului) -„sa ma poarte” - verb

8. Nivelul fonetic, prozodic- Evidentierea figurilor de sunet

(asonanta, aliteratie, afereza, apocopa, sincopa)

8.. „vames vietii, nu vrea sa-mi ieie vama” – aliteratie „intre-olalta” - afereza -ritm : iambic -rima : imperecheata

Viviana Slabu, Corina Ciobanu“Cum analizam un text poetic?”

(rol : redarea muzicalitatii ritmului interior)- Ritm : iambic, trohaic, amfibrah,

coriamb, mesomacru- Rima : imbratisata, incrucisata,

imperecheata, monorima, vers alb, vers liber

- Masura : numarul de silabe

-masura : paisprezece silabe

9. Concluzia/finalul

-apartenenta la curentul literar precizat in introducere, idei si pareri proprii despre poezie

9.. Din punctul meu de vedere, poezia Se bate miezul noptii, de Mihai Eminescu, reprezinta epresia cugetarii filosofice eminesciene. Simbolurile cu sens de timp si loc, viata si moarte, poet si cugetare se reunesc sub semnul unei armonii cosmice perfecte.

Glosar de termeni

Aliteratie = figura care consta in repetarea aceluiasi sunet (consoana sau silaba) la inceputul unor cuvinte;

Anafora = figura care consta in repetarea unui cuvant la inceputul mai multor fraze in scopul accentuarii unei idei sau pentru simetrie;

Apocopa = scurtarea unui cuvant, fara ca intelegerea sa fie afectat;

Asonanta = repetarea aceleiasi vocala in mai multe cuvinte;

Chiasm = repetarea incrucisata a unor cuvinte (AB-BA);

Epifora = repetarea aceluiasi cuvant la sfarsitul unor fraze succesive;

Metonimia = inlocuirea unui termen prin alt termen;

Tautologie = repetarea cuvantului cu rol de nume predicativ;

Izotopie = ansamblu redundant de categorii semantice, care fac posibila lectura coerenta a unui text;

Catafora = metafora inrudita care nu are efectul de a crea impresii placute;

Constelatii semantice = perspectiva folosirii improprii a unui cuvant pentru a reda imaginea urata a unei fapte;

Deictic = ansamblul de cuvinte şi forme gramaticale care nu au referinţă proprie, luandu-şi referinţa din contextual de comunicare;

Afereza =  fenomen fonetic, care constă în dispariția unui sunet (sau a unui grup de sunete) de la începutul unui cuvânt;

Sincopa = constă în eliminarea unui sunet sau grup de sunete în interiorul unor cuvinte.

Viviana Slabu, Corina Ciobanu“Cum analizam un text poetic?”

Viviana Slabu, Corina Ciobanu“Cum analizam un text poetic?”